LEGE
Nr. 42 din 20 decembrie 1975
cu privire la productia bunurilor alimentare
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 135 din 26 decembrie 1975
In Republica Socialista Romania productia de bunuri alimentare constituie o
latura esentiala a activitatii economice, un factor hotaritor pentru ridicarea
necontenita a nivelului de trai al poporului.
In intreaga activitate de producere a bunurilor alimentare trebuie sa se
urmareasca valorificarea in cele mai bune conditii a resurselor de materii
prime, a productiei agricole vegetale si animale, a bogatiilor naturale de care
dispune tara noastra.
Statul asigura dezvoltarea in ritm sustinut a productiei alimentare, realizarea
unor produse de un inalt nivel calitativ, cu o ridicata valoare nutritiva,
intr-un sortiment larg diversificat, in masura sa satisfaca necesitatile
rationale de consum ale tuturor categoriilor de consumatori, precum si unele
disponibilitati pentru export. Totodata, unitatile producatoare de bunuri
alimentare au datoria sa contribuie la usurarea activitatilor casnice prin
extinderea gamei de preparate si semipreparate.
Productia de bunuri alimentare trebuie astfel organizata incit sa asigure o
buna aprovizionare a populatiei si un inalt nivel de igiena in manipularea si
depozitarea produselor, in concordanta cu cerintele ocrotirii sanatatii
publice.
Importanta pe care o are productia de bunuri alimentare pentru intreaga
populatie, dezvoltarea sustinuta si perspectivele acestui sector de activitate
fac necesara existenta unor norme generale, obligatorii pentru unitatile
furnizoare si beneficiare.
In acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania
adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
In Republica Socialista Romania, dezvoltarea productiei de bunuri
alimentare, diversificarea sortimentelor, ridicarea valorii nutritive a
acestora, in vederea satisfacerii cerintelor de alimentatie ale populatiei,
constituie o problema de stat.
Art. 2
Productia de bunuri alimentare se realizeaza pe baza unui program unitar de
valorificare superioara a materiilor prime agricole si de crestere continua a
volumului si calitatii produselor.
Aprovizionarea populatiei cu bunuri alimentare se asigura pe baza unui
program anual, aprobat prin decret prezidential, la propunerea Consiliului de
Ministri.
Art. 3
Productia de bunuri alimentare se realizeaza in unitatile de stat sau
cooperatiste, precum si in gospodariile populatiei.
CAP. 2
Organizarea producerii si livrarea bunurilor alimentare
Sectiunea I
Materiile prime agricole destinate productiei bunurilor alimentare
Art. 4
Producatorii de materii prime agricole, animale si vegetale, destinate
productiei bunurilor alimentare, au obligatia de a asigura cresterea continua a
productiilor si a livrarilor la fondul central al statului, precum si
imbunatatirea continutului de substanta utila, a valorii nutritive, a
caracteristicilor tehnologice si a diversificarii produselor pe care le
realizeaza.
Acestia raspund de livrarea ritmica a produselor, in cantitatile si
sortimentele contractate, precum si de respectarea conditiilor de calitate si a
celor sanitare si sanitar-veterinare.
Art. 5
La receptia materiilor prime agricole, conditiile de calitate se verifica
in mod obligatoriu prin analize de laborator.
Se interzic preluarea si folosirea in productie a materiilor prime care nu
corespund conditiilor de calitate si celor sanitare si sanitar-veterinare.
Sectiunea a II-a
Organizarea producerii bunurilor alimentare
Art. 6
Unitatile de interes republican asigura fabricarea bunurilor alimentare de
baza si in productie de masa.
Unitatile de stat de interes local si cele cooperatiste pot fabrica,
potrivit prevederilor de plan, produse zaharoase, de cofetarie, patiserie,
simigerie, sucuri si bauturi racoritoare, inghetata, gheata, otet, produse
expandate din cereale si alte bunuri alimentare.
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, in calitate de organ
coordonator, impreuna cu celelalte organe interesate stabilesc structura si
volumul de productie ale unitatilor care fabrica bunuri alimentare, indiferent
de subordonarea acestora.
Productia de carne si preparate din carne se realizeaza in abatoare si in
unitati complexe de industrializare a carnii, care raspund de conditiile de
calitate si igiena a bunurilor livrate pentru acoperirea cerintelor de consum.
In scopul concentrarii si diversificarii productiei, la abatoare se vor
organiza, in functie de baza de materii prime si zona de consum, sectii pentru
industrializarea carnii sub forma de preparate, conserve si semiconserve,
precum si pentru prelucrarea subproduselor.
Art. 7
Productia de faina, malai, piine, specialitati de panificatie, patiserie,
paste fainoase si biscuiti se realizeaza in complexe industriale si unitati de
interes republican, precum si in mori, brutarii, simigerii si altele asemenea,
din unitatile de stat de interes local si cele cooperatiste.
Unitatile care fabrica aceste produse raspund de folosirea completa si
rationala a intregii capacitati de productie, de imbunatatirea continua a
calitatii produselor si diversificarea gamei de sortimente, potrivit traditiei
locale si cererii consumatorilor.
Art. 8
Consiliile populare vor organiza in comune capacitati de prelucrare a
carnii in preparate, de pasteurizare si prelucrare a laptelui, prese de ulei,
capacitati de prelucrare a legumelor si fructelor, mori, brutarii si altele
asemenea, pentru prelucrarea superioara si diversificata a materiilor prime
agroalimentare, precum si a unor resurse naturale, atit pentru prestari de
servicii populatiei, cit si pentru satisfacerea unor cerinte locale de consum
public.
Aceste capacitati vor folosi tehnologii si utilaje care se vor realiza pe
baza unui program elaborat de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene.
Art. 9
Unitatile de alimentatie publica si de turism, de stat sau cooperatiste,
trebuie sa realizeze diferite sortimente de preparate culinare, semipreparate
de bucatarie, produse de carmangerie, produse de cofetarie-patiserie, produse
zaharoase, inghetata, bauturi racoritoare si alte preparate, in functie de
profilul de activitate si de cerintele consumatorilor. Aceste unitati vor
realiza, de asemenea, sortimente de mincare si alte produse culinare cu
specific local si traditional.
Sortimentele obligatorii pe grupe de preparate culinare, produse de
cofetarie-patiserie si bauturi racoritoare, pentru fiecare tip de unitate de
alimentatie publica, se stabilesc de Ministerul Comertului Interior.
Art. 10
Unitatile de alimentatie publica trebuie sa foloseasca tehnologii specifice
de preparare a produselor culinare, in vederea asigurarii si mentinerii
proprietatilor nutritive ale acestora, cu respectarea retetelor de preparare
stabilite potrivit normelor legale.
Unitatile vor lua masuri pentru introducerea de noi retete de preparare in
concordanta cu cerintele unei alimentatii rationale, care sa asigure echilibrul
fiziologic si nutritiv intre principalii componenti ai alimentelor, precum si
extinderea productiei de preparate si semipreparate si a meniurilor dietetice.
Art. 11
Bunurile alimentare in unitatile socialiste se realizeaza numai pe baza
retetelor si tehnologiilor de fabricatie stabilite potrivit normelor legale.
Bunurile alimentare noi pot fi fabricate sau preparate numai dupa omologare
si dupa stabilirea normelor de consum si a pretului de catre organele prevazute
de lege.
Metodologia de omologare se stabileste de Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare impreuna cu Ministerul Comertului Interior, cu
consultarea organelor centrale care au in subordine unitati producatoare de
bunuri alimentare si acordul Inspectoratului General de Stat pentru Controlul
Calitatii Produselor.
Pentru bunurile alimentare noi, cu specific local, care se produc si se
desfac in acelasi judet, metodologia de omologare se stabileste de organele de
specialitate ale comitetelor executive ale consiliilor populare judetene sau al
municipiului Bucuresti.
Omologarea bunurilor alimentare se va face dupa testarea preferintelor
cumparatorilor.
Art. 12
Verificarea calitatii produselor, incepind cu materia prima pina la
produsul finit, in toate fazele de fabricatie si in timpul depozitarii la
unitatile de productie a bunurilor alimentare, se realizeaza prin organele de
control tehnic al calitatii. Executarea controlului nu exonereaza de raspundere
pe toti cei care organizeaza sau conduc procesul de productie.
In cadrul unitatilor producatoare se vor organiza laboratoare proprii,
dotate si incadrate corespunzator, prin care se vor urmari si verifica
parametrii calitativi, fizico-chimici si bacteriologici ai materiilor prime,
semifabricatelor si produselor finite, pe tot fluxul de fabricatie.
Art. 13
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare raspunde, controleaza,
coordoneaza si indruma unitar intreaga productie de bunuri alimentare si
stabileste masuri tehnice, obligatorii pentru toate unitatile, indiferent de
subordonare.
De asemenea, asigura indrumarea acestei productii si in gospodariile
populatiei.
Art. 14
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare stabileste norme tehnice
de calitate, norme de consum, de perisabilitate, precum si norme si normative
de stoc pentru bunurile alimentare ce se realizeaza de unitatile in subordine,
obligatorii pentru toate unitatile de productie, indiferent de subordonarea
lor.
Pentru alte bunuri alimentare, realizate numai in unitati de productie
subordonate altor organe, stabilirea normelor si normativelor prevazute la
alineatul precedent revine acestor organe, cu acordul Ministerului Agriculturii
si Industriei Alimentare.
Pentru preparatele alimentare care se realizeaza numai in reteaua de
alimentatie publica, normele si normativele prevazute in alin. 1 se stabilesc
de Ministerul Comertului Interior.
Normele tehnice de calitate se vor stabili in toate cazurile si cu acordul
Ministerului Comertului Interior si al Inspectoratului General de Stat pentru
Controlul Calitatii Produselor.
Normele si normativele de stoc, a caror aprobare este in competenta
Comitetului de Stat al Planificarii si Ministerului Aprovizionarii
Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, se stabilesc de
aceste organe.
Criteriile de stabilire a normelor si normativelor prevazute in prezentul
articol se aproba prin decret prezidential.
Art. 15
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, celelalte organe centrale
si organele locale, care au in subordine unitati de productie a bunurilor
alimentare, impreuna cu Ministerul Industriei Constructiilor de Masini,
Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor
de Constructii, Ministerul Comertului Interior, precum si Comitetul de Stat al
Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului
Gospodaririi Fondurilor Fixe, vor lua masuri, pe baza unor programe de
perspectiva, in concordanta cu prevederile planului national unic de dezvoltare
economico-sociala, pentru:
a) asigurarea masinilor, utilajelor, pieselor de schimb si materialelor
necesare pentru fabricarea bunurilor alimentare la nivelul cerintelor rezultate
din programul unitar de dezvoltare a industriei alimentare;
b) asigurarea utilajelor necesare unitatilor de alimentatie publica pentru
prepararea produselor;
c) diversificarea productiei de masini, utilaje si materiale destinate
industriei alimentare si retelei de alimentatie publica, tinind seama de noile
bunuri alimentare ce urmeaza sa fie fabricate sau preparate.
Sectiunea a III-a
Livrarea bunurilor alimentare
Art. 16
La omologarea bunurilor alimentare se stabilesc denumirile acestora,
termenele de garantie, indicii de calitate si conditiile de pastrare care
asigura mentinerea insusirilor calitative ale produselor in cadrul acestor
termene, cit si ambalajele de desfacere si transport.
Pentru bunurile alimentare conservate, la omologare se vor stabili si
termenele de valabilitate. Termenele de garantie si de valabilitate pentru
aceste bunuri se prevad, dupa caz, in standardele de stat sau in normele
interne.
Prin termen de garantie se intelege limita de timp in cadrul careia
reconditionarea sau inlocuirea bunului alimentar se face pe seama si cheltuiala
unitatii producatoare, daca nu se dovedeste ca degradarea acestuia s-a produs
din culpa unitatii beneficiare.
Dupa expirarea termenului de garantie, pentru bunurile alimentare
conservate unitatea producatoare raspunde pentru vicii ascunse, in cadrul
termenului de valabilitate. Prin termen de valabilitate se intelege perioada
limita de consum in care bunul alimentar conservat, depozitat si transportat in
conditii corespunzatoare trebuie sa-si mentina nemodificate caracteristicile de
calitate inscrise in standardul de stat sau in norma interna.
Art. 17
Unitatile producatoare trebuie sa livreze bunurile alimentare cu
respectarea conditiilor de calitate. Unitatile beneficiare sint obligate sa
refuze primirea produselor care, datorita lipsurilor calitative, nu pot fi puse
in vinzare.
Livrarea bunurilor alimentare de catre unitatile producatoare se va face
ritmic, inainte de implinirea unei treimi din termenul de garantie al bunului.
Pentru conserve de peste, legume sau fructe, unitatile producatoare si cele
beneficiare pot conveni ca livrarea sa se faca la o data ulterioara, daca nu
este posibila livrarea acestora in limita prevazuta la alineatul precedent,
fara insa a depasi termenul de garantie. In acest caz, perioada de garantie a
bunului alimentar se prelungeste de drept cu durata de timp dintre data
implinirii unei treimi din termenul initial de garantie si data livrarii, fara
a depasi termenul de valabilitate.
Pentru bunurile alimentare altele decit cele conservate, termenul de
garantie stabilit la omologare poate fi prelungit numai pe baza reexaminarii
indicilor de calitate de catre laboratoarele de specialitate, in conditiile stabilite
de Ministerul Sanatatii si Ministerul Comertului Interior. Se interzice
prelungirea termenului de garantie la bunurile alimentare care se consuma numai
in stare proaspata sau au o destinatie speciala.
Art. 18
Livrarile de bunuri alimentare de la intreprinderile comerciale cu ridicata
la reteaua cu amanuntul se vor face in ordinea vechimii, fara a se depasi
termenul de depozitare, iar in ce priveste cele conservate, in nici un caz
perioada de doua treimi din termenul de valabilitate.
Unitatile beneficiare pot refuza bunurile alimentare nelivrate in termenele
prevazute la art. 17 si alineatul precedent.
Art. 19
Ministerele, celelalte organe centrale si organele locale ale
administratiei de stat, care au in subordine unitati de productie a bunurilor
alimentare, impreuna cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si
Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, prin Directia generala a rezervelor
de stat, vor lua masuri ca bunurile alimentare conservate constituite rezerva
de stat sa fie reimprospatate. Pastrarea acestor bunuri in depozitele
rezervelor de stat nu poate depasi mai mult de jumatate din termenul de
valabilitate.
Art. 20
Pentru asigurarea desfacerii bunurilor alimentare conservate in cadrul
termenului de valabilitate, acestea vor fi receptionate si depozitate pe
loturi, in ordinea datei de fabricatie, instituindu-se in acest scop o evidenta
operativa, pe termene de valabilitate, astfel ca livrarile si desfacerea prin
magazine sa se faca in ordinea vechimii.
Unitatile producatoare pot pastra in spatiile proprii de depozitare, la
cererea unitatilor beneficiare, bunuri alimentare ale acestora, pe o durata de
cel mult jumatate din termenul de valabilitate. In acest caz, plata bunurilor
alimentare se va face de beneficiari la termenele scadente din contracte, cu
suportarea cheltuielilor aferente perioadei de depozitare.
Unitatile producatoare sint obligate sa ia masuri pentru preintimpinarea
crearii de stocuri de bunuri alimentare fara desfacere asigurata, care pot conduce
la depasirea termenului de garantie sau de valabilitate si la degradarea
calitativa a acestora.
Art. 21
Unitatile comerciale cu ridicata, precum si cele cu amanuntul, vor asigura
desfacerea integrala a bunurilor alimentare conservate in cadrul termenului de
valabilitate. Sortimentele cu desfacere mai lenta vor fi concentrate in timp
util in unitatile comerciale cu volum mare de desfacere si in localitatile in
care produsele sint mai solicitate, concomitent cu accelerarea livrarilor la
consumurile colective si la unitatile de alimentatie publica.
Art. 22
In cazul in care unele bunuri alimentare nu au putut fi desfacute catre
populatie in cadrul termenului de valabilitate, intreprinderile comerciale
detinatoare le vor livra pentru consum numai pe baza buletinelor de analiza
emise de organele sanitare sau sanitar-veterinare, care vor atesta ca acestea
sint apte pentru consumul uman si pot fi desfacute prin reteaua comerciala.
Analiza bunurilor alimentare conservate de origine animala se va face de catre
laboratoarele sanitare si sanitar-veterinare, iar cele vegetale, de
laboratoarele sanitare. Analizele se vor efectua prin probe reprezentative,
prelevate pe loturi, in conformitate cu normele legale.
Valorificarea bunurilor alimentare se va face de catre intreprinderile
comerciale in termen de 1 - 3 luni de la data atestarii lor pentru consum,
potrivit alineatului precedent. Termenul si conditiile de valorificare se vor
inscrie in buletinul de analiza, in functie de natura produsului si rezultatele
probelor de laborator.
Bunurile alimentare care nu se valorifica in aceste termene se exclud din
consulul uman.
Sectiunea a IV-a
Ambalarea si depozitarea bunurilor alimentare
Art. 23
Ambalajele folosite la bunurile alimentare trebuie sa asigure pastrarea
cantitatii si calitatii acestora, prezentarea estetica a marfurilor si
informarea consumatorilor cu privire la felul si calitatea produsului,
cantitatea continuta, pretul de vinzare, marca de fabrica si data fabricatiei, conditiile
de pastrare si de utilizare si alte caracteristici.
Pentru bunurile alimentare stabilite de Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare impreuna cu Ministerul Sanatatii, Ministerul Comertului
Interior si Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii
Produselor, pe ambalaj sau pe produs se va trece si termenul de garantie. De
asemenea, unitatile producatoare sint obligate sa inscrie pe ambalaj sau pe
eticheta la bunurile alimentare conservate si data implinirii termenului de valabilitate.
Art. 24
Ministerele, celelalte organe centrale si organele locale, care au in
subordine unitati de productie a bunurilor alimentare, vor lua masuri pentru
asigurarea preambalarii sau ambalarii bunurilor alimentare destinate fondului
pietei, in scopul pastrarii calitatii acestora si inlesnirii desfacerii prin
unitati de autoservire.
Art. 25
In depozitele din unitatile de productie a bunurilor alimentare si din
reteaua de desfacere se vor asigura conditii de igiena, temperatura, umiditate
si lumina, corespunzatoare fiecarei categorii de marfuri, precum si spatii de
manipulare care sa permita folosirea mijloacelor mecanizate.
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, impreuna cu Ministerul
Comertului Interior, elaboreaza norme tehnice pentru depozitarea bunurilor
alimentare, obligatorii pentru toate unitatile, indiferent de subordonare.
Art. 26
Ministerele, celelalte organe centrale si organele locale, care au in
subordine unitati de productie a bunurilor alimentare, impreuna cu Ministerul
Industriei Constructiilor de Masini, Ministerul Industriei Metalurgice,
Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor
de Constructii, Ministerul Industriei Usoare, Ministerul Comertului Interior, Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor, precum si Comitetul de Stat al
Planificarii si Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului
Gospodaririi Fondurilor Fixe, vor lua masuri, pe baza unor programe de
perspectiva, elaborate in concordanta cu prevederile planului national unic de
dezvoltare economico-sociala, pentru:
a) asigurarea cantitativa si calitativa a ambalajelor si materialelor de
ambalare;
b) dotarea unitatilor cu utilaje si dispozitive de ambalare si preambalare;
c) extinderea transportului bunurilor alimentare cu mijloace de transport
specializate;
d) dezvoltarea spatiilor de depozitare a bunurilor alimentare, in special a
celor prevazute cu sisteme de racire, atit la unitatile de productie a
bunurilor alimentare, cit si la unitatile de desfacere, precum si dotarea
spatiilor de depozitare existente cu instalatii si mijloace tehnice pentru
realizarea conditiilor de pastrare conform normelor stabilite.
CAP. 3
Cercetarea stiintifica in domeniul productiei bunurilor alimentare
Art. 27
Bunurile alimentare se produc pe baza rezultatelor obtinute in activitatea
de cercetare stiintifica.
Cercetarea stiintifica in domeniul productiei bunurilor alimentare va fi
orientata, in principal, pentru infaptuirea urmatoarelor obiective:
a) imbunatatirea calitatii produselor, indeosebi prin cresterea valorilor
nutritive, prin tehnologii si utilaje noi, retete, metode de ambalare si
conservare, care sa asigure echilibrul fiziologic si nutritiv intre principalii
componenti ai alimentelor - proteine, grasimi, hidrati de carbon si vitamine -
in functie de natura muncii si virsta consumatorilor, de zone geografice,
gusturi si traditii locale;
b) diversificarea si innoirea produselor pe baza cerintelor populatiei,
urmarindu-se cu precadere elaborarea de tehnologii si retete pentru fabricarea
de produse dietetice, produse pentru copii si produse semipreparate care sa
usureze munca in gospodarii;
c) valorificarea superioara a materiilor prime agroalimentare si atragerea
in circuitul economic a unor noi resurse de materii prime;
d) imbunatatirea tehnologiilor si conditiilor igienico-sanitare la
fabricarea sau prepararea bunurilor alimentare.
Art. 28
Cercetarea pentru crearea de noi bunuri alimentare va tine seama de
rezultatele testarii preferintelor populatiei. Metodologia de testare se
stabileste de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare impreuna cu
Ministerul Comertului Interior.
Pentru bunurile alimentare dietetice, Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare impreuna cu Ministerul Sanatatii vor organiza testarea pe categorii
de consumatori, diferentiat in functie de maladii si categorii de virsta.
Art. 29
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va asigura includerea
sarcinilor fizice pentru valorificarea cercetarilor efectuate in planul de
productie al unitatilor, indiferent de subordonarea lor.
CAP. 4
Asigurarea conditiilor de igiena in unitatile de productie a bunurilor
alimentare
Art. 30
Unitatile de productie a bunurilor alimentare vor functiona pe baza
autorizatiei sanitare. Pentru unitatile care produc si desfac bunuri alimentare
de origine animala este necesara si autorizatia sanitar-veterinara.
Art. 31
Unitatile de productie a bunurilor alimentare, indiferent de subordonare,
sint obligate:
a) sa organizeze procesul de productie astfel incit sa se asigure
continuitatea fluxului tehnologic normal, evitarea incrucisarilor intre fazele
salubre si cele insalubre si respectarea normelor de igiena, in toate fazele de
productie;
b) sa pastreze si sa depoziteze materiile prime, materialele si produsele
finite in spatii usor de curatat si dezinfectat, care sa asigure mentinerea
calitatii bunurilor depozitate;
c) sa respecte la livrare normele sanitare si, dupa caz, cele
sanitar-veterinare, atit cu privire la produs, cit si la ambalajul acestuia;
d) sa intretina in stare de curatenie cladirile din dotare, spatiile
interioare si exterioare ale acestora, dependintele, grupurile sociale,
utilajele si mobilierul;
e) sa asigure echipamentul pentru protectia sanitara a bunurilor alimentare
si echipamentul de protectie a muncii, potrivit dispozitiilor legale.
Art. 32
Unitatile de productie a bunurilor alimentare vor utiliza in procesul de
productie apa potabila.
Utilizarea apei nepotabile este permisa numai la acele operatii tehnologice
sau de intretinere avizate de organele sanitare sau, dupa caz,
sanitar-veterinare.
Art. 33
Unitatile producatoare sint obligate sa asigure buna functionare si
intretinere a instalatiilor de alimentare cu apa potabila, frigorifice,
tehnico-sanitare, de iluminat, de apa calda, de colectare, de epurare si
evaporare a apelor uzate si sa ia masuri de executare periodica a actiunilor de
deratizare, dezinfectie si dezinsectie. De asemenea, vor lua masuri pentru
colectarea, indepartarea si depozitarea reziduurilor, in locuri special
amenajate in acest scop.
Art. 34
Personalul care lucreaza in unitatile de productie a bunurilor alimentare
este obligat sa se supuna examenelor medicale la incadrarea in munca si
periodic, potrivit normelor sanitare.
Organele de conducere ale unitatilor vor asigura instruirea personalului cu
privire la regulile de igiena personala si a locurilor de munca si raspund de
aplicarea acestor reguli de catre personalul unitatii.
Art. 35
Utilizarea colorantilor, aromatizantilor, conservantilor si altor adjuvanti
alimentari la fabricarea si prepararea bunurilor alimentare este permisa numai
cu respectarea normelor de igiena stabilite de Ministerul Sanatatii.
CAP. 5
Raspunderi si sanctiuni
Art. 36
Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage raspunderea disciplinara,
materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 37
Falsificarea ori substituirea de materii prime sau materiale folosite la
fabricarea sau prepararea bunurilor alimentare, precum si livrarea acestora
cunoscind ca au fost fabricate ori preparate din materii prime sau materiale
falsificate ori substituite, se pedepseste potrivit art. 297 din Codul penal,
cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Daca prin falsificarea sau substituirea materiilor prime ori materialelor
bunurile alimentare au devenit vatamatoare sanatatii, pedeapsa este, potrivit
art. 313 din Codul penal, inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 38
Constituie contraventii la normele cu privire la productia bunurilor
alimentare urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii
incit, potrivit legii penale, constituie infractiuni:
a) introducerea in productia bunurilor alimentare de materii prime sau
materiale necorespunzatoare prescriptiilor tehnice de calitate;
b) nerespectarea retetelor si tehnologiilor de fabricatie ori de preparare
a bunurilor alimentare;
c) nerespectarea prescriptiilor de ambalare sau preambalare pe produse si
grupe de produse, prevazute in standarde de stat si norme interne;
d) incalcarea normelor sau normativelor de stoc;
e) incalcarea prevederilor art. 20 alineatul ultim, art. 21 si 22.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 2.000 lei.
Art. 39
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin
proces-verbal incheiat de inspectorii din Inspectoratul General de Stat pentru
Controlul Calitatii Produselor si de persoane anume imputernicite de ministrul
agriculturii si industriei alimentare sau ministrul aprovizionarii
tehnico-materiale si controlului gospodaririi fondurilor fixe.
Constatarea contraventiilor savirsite in unitatile comerciale si aplicarea
sanctiunii se fac si de inspectorii comerciali de stat.
Art. 40
Dispozitiile art. 38 si 39 se completeaza cu prevederile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAP. 6
Dispozitii finale
Art. 41
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Sanatatii,
Ministerul Comertului Interior, impreuna cu Institutul roman de standardizare
si celelalte organe centrale interesate, vor reanaliza, in termen de 90 de zile
de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, standardele de stat si normele
interne la bunurile alimentare conservate, stabilind la fiecare produs si
sortiment pe linga termenul de garantie si termenul de valabilitate.
Art. 42
Ambalajele existente in stoc, care nu indeplinesc cerintele prezentei legi,
se vor putea folosi pina la data de 31 decembrie 1976.
Art. 43
Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.