Legea Nr.571 din 22.12.2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Prevederile modificărilor legii 71/2011 se aplică începând cu 1 octombrie 2011 - data intrării în vigoare a Codului civil.
Titlul I Dispoziţii generale
Capitolul I Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
Articolul 1 Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal

(1) Prezentul cod stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, precizează contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(2)Cadrul legal de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale.

(3)În materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.

(4)Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.

(5)Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.

modificat prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
Articolul 2

(1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a)impozitul pe profit;

b)impozitul pe venit;

c)impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

d)impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;

e)impozitul pe reprezentanţe;

f)taxa pe valoarea adăugată;

g)accizele;

h)impozitele şi taxele locale.

(2) Contribuţiile sociale reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a)contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;

b)contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

c)contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

d)contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj;

e)contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;

f)contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Capitolul II Interpretarea şi modificarea Codului fiscal
Articolul 3 Principiile fiscalităţii
Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
a)neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu formă de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

b)certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcină fiscală ce le revine, precum şi să poată determină influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c)echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;

d)eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

Articolul 4 Modificarea şi completarea Codului fiscal

(1)Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

(2)Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din primă zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.

Articolul 5 Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine

(1)Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod.

(2)În înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice, instrucţiuni şi ordine.

(3)Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Ordinele şi instrucţiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, se emit de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5)Instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul cod.

(6)Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi pune această colecţie oficială la dispoziţia altor persoane, spre publicare.

Articolul 6 Înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale

(1)Ministerul Finanţelor Publice înfiinţează o Comisie fiscală centrală, care are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a prezentului cod.

(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(3)Comisia fiscală centrală este coordonată de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice care răspunde de politicile şi legislaţia fiscală.

(4)Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5)Comisia fiscală centrală constituită în baza prevederilor prezentului articol are competența de a emite soluţii fiscale individuale anticipate, la solicitarea contribuabililor mari, definiţi astfel potrivit legii, iar de la 1 ianuarie 2007, şi la solicitarea celorlalţi contribuabili, în baza analizelor efectuate asupra documentaţiilor depuse de către aceştia. Criteriile şi documentele necesare pentru obţinerea soluţiei fiscale individuale anticipate vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

abrogat ALN (5) ART 411 PCT 5. PCT 1. ART I Lege 210 din 2005-07-04 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României

(6)Soluţia fiscală individuală anticipată este actul administrativ fiscal emis de Comisia centrală fiscală în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului referitoare la reglementarea unor situaţii fiscale de fapt viitoare.

abrogat ALN (5) ART 411 PCT 5. PCT 1. ART I Lege 210 din 2005-07-04 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României

(7)Soluţia fiscală individuală anticipată este opozabilă şi obligatorie faţă de organele fiscale numai dacă situaţia de fapt ulterioară coincide cu prezentările şi documentele avute în vedere la emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate. În caz contrar, soluţia fiscală individuală anticipată se consideră desfiinţată cu efect retroactiv.

abrogat ALN (5) ART 411 PCT 5. PCT 1. ART I Lege 210 din 2005-07-04 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României

(8)Soluţia fiscală individuală anticipată nu mai este valabilă dacă prevederile legale în baza cărora a fost luată decizia se modifică.

abrogat ALN (5) ART 411 PCT 5. PCT 1. ART I Lege 210 din 2005-07-04 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României
Capitolul III Definiţii
Articolul 7 Definiţii ale termenilor comuni

(1)În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
1. activitate - orice activitate desfăşurată de către o persoană în scopul obţinerii de venit;

2. activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare;
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
a)beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale
plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;

b)în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;

c)plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;

d)plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 82 din 2010-09-08 emis de Guvernul României
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României
2.2. În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

3. activitate dependentă la funcţia de bază - orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

4. activitate independentă - orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, altă decât o activitate dependentă;

5. asociere, fără personalitate juridică - orice asociere în participaţiune, grup de interes economic, societate civilă sau altă entitate care nu este o persoană impozabilă distinctă, în înţelesul impozitului pe venit şi pe profit, conform normelor emise în aplicare;
51. autoritate fiscală centrală - Ministerul Finanţelor Publice, instituţie cu rolul de a coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale;
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

6. autoritate fiscală competentă - organul fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi fiscale;

7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

b)contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;

c)utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare maximă, exprimată în procente;

d)perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

e)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului;

modificat prin PCT 1. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
8. contract de leasing operaţional - orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;

modificat prin PCT 1. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
9. comision - orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent comisionar general sau către orice persoană asimilată unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune comercială;

10. contribuţii sociale obligatorii - orice contribuţii care trebuie plătite, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru protecţia şomerilor, asigurări de sănătate sau asigurări sociale;

11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în străinătate, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în prezentul cod;

12. dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:
a)o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui participant la persoana juridică;

b)o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii de către persoana juridică, ce nu modifică pentru participanţii la persoana juridică respectivă procentul de deţinere a titlurilor de participare;

c)o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;

d)o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi;

e)o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant.
Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:

– suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;

– suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
13. dobânda - orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plată în rate sau orice vânzare cu plată amânată;
131 . dreptul de autor şi drepturile conexe - constituie obiect al acestora operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, precum şi drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

14. franciză - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvoltă o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
141. impozitul pe profit amânat - impozitul plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în legătură cu diferenţele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii şi valoarea fiscală a acestora;
introdus prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

15. know-how - orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei care a furnizat această informaţie; în măsura în care provine din experienţă, know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simplă examinare a produsului şi din simplă cunoaştere a progresului tehnicii;

16. mijloc fix - orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limită stabilită prin hotărâre a Guvernului;

17. nerezident - orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă şi orice alte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, fără personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
18. organizaţie nonprofit - orice asociaţie, fundaţie sau federaţie înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacă veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;

19. participant - orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;

20. persoană - orice persoană fizică sau juridică;

21. persoane afiliate - o persoană este afiliată cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
a)o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv. Între persoanele afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;

modificat prin PCT 2. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
b)o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;

c)o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin:
i) prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică;

ii) a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titulurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoană juridică;

iii) o persoană juridică terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua.

modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
22. persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică care nu este persoană fizică rezidentă;

23. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)are domiciliul în România;

b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;

c)este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;

d)este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.

Prin excepţie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoană fizică rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, un cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui stat străin în România şi nici membrii familiilor acestora;

24. persoană juridică română - orice persoană juridică care a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia României;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
241. persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene - orice persoană juridică constituită în condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
25. persoană juridică străină - orice persoană juridică care nu este persoană juridică română şi orice persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene care nu are sediul social în România;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
26. preţ de piaţa - sumă care ar fi plătită de un client independent unui furnizor independent în acelaşi moment şi în acelaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiţii de concurenţă loială;

27. proprietate imobiliară - orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată într-un teren;

modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
28. redevenţa - orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea ori dreptul de folosinţa al oricăruia dintre următoarele:
a)drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări audio, video;

b)orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţa, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori software.
Nu se consideră redevenţa, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, fără alte modificări decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerată redevenţa, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;

c)orice transmisiuni, inclusiv către public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;

d)orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;

e)orice know-how;

f)numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană fizică.
În plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formă spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activităţi similare;

29. rezident - orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, şi orice persoană fizică rezidentă;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
30. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zonă contiguă, platoul continental şi zonă economică exclusivă, asupra cărora România îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional;

31. titlu de participare - orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică sau la un fond deschis de investiţii;

311. titlu de valoare - orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi părţile sociale;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
32. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum şi transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului civil;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

33. valoarea fiscală reprezintă:
a)pentru active şi pasive, altele decât cele menţionate la lit. b) şi c) - valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)pentru titlurile de participare/valoare - valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul câştigului sau al pierderii, în înţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri - costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţa a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţa a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţa a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţa a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţa a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.

modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
d)pentru provizioane şi rezerve - valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil.

34. Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară
pentru determinarea valorii fiscale vor avea în vedere şi următoarele reguli:

a)pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ şi reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează reevaluări ale imobilizărilor necorporale care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza valorii de înregistrare în patrimoniu, valoarea fiscală rămasă neamortizată a imobilizărilor necorporale se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza valorii de înregistrare în patrimoniu;

b)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în valoarea fiscală a activelor şi pasivelor stabilită potrivit regulilor prevăzute la pct. 33, cu excepţia mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflaţiei;

c)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, din valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile şi se include actualizarea cu rata inflaţiei;

d)pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(2)Criteriile care stabilesc dacă o activitate desfăşurată de o persoană fizică reprezintă o activitate dependentă sau independentă sunt prevăzute în norme.

introdus prin PCT 3. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 8 Definiţia sediului permanent

(1)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.

(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale, precum şi locul în care continuă să se desfăşoare o activitate cu activele şi pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de reorganizare prevăzut la art. 271.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.

(4)Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune următoarele:
a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;

b)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;

c)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană;

d)vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a expoziţiei;

e)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;

f)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;

g)păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a)-f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură preparatorie sau auxiliară.

(5)Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, altă decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoană acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:
a)persoană este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a)-f);

b)persoană menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului.

(6)Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care această activitate este activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care ar există între persoane independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut independent.

(7)Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

(71) Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice străine beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contractele încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare se va avea în vedere data de începere a activităţii din contractele încheiate sau orice alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de bază.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(8)În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.

Capitolul IV Reguli de aplicare generală
Articolul 9 Monedă de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor

(1)Impozitele şi taxele se plătesc în monedă naţională a României.
(2)Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în monedă naţională a României.

(3)Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în monedă naţională a României, după cum urmează:
a)în cazul unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin şi îşi ţine contabilitatea acestei activităţi în monedă statului străin, profitul impozabil sau venitul net din activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se convertesc în monedă naţională a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioadă căreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;

b)în oricare alt caz, sumele se convertesc în monedă naţională a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută în norme.

(4)În înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în monedă naţională a României sumele exprimate în monedă străină, este cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, exceptând cazurile prevăzute expres în norme.

Articolul 10 Venituri în natură

(1)În înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în natură.

(2)În cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului de piaţa pentru bunurile sau serviciile respective.

Articolul 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

(1)La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra formă unei tranzacţii pentru a reflectă conţinutul economic al tranzacţiei.

(11) Contribuabilii declaraţi inactivi conform art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor şi taxelor prevăzute de prezenta lege, dar nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate în perioada respectivă.
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 31 . PCT 1. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
(12) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabili după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi conform art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită.
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin ART VI CAP III Ordonanţa de urgenţă 46 din 2009-05-13 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 31 . PCT 1. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
(13) Contribuabilii cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)-e) nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate în perioada respectivă, dar sunt supuşi obligaţiei de plată a TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VI, aferentă operaţiunilor impozabile desfăşurate în perioada respectivă.
se aplică începând cu data de 1 iulie 2012 - introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
(14) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabilii cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)-e) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită.
se aplică începând cu data de 1 iulie 2012 - introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(2) În cadrul unei tranzacţii între persoane române şi persoane nerezidente afiliate, precum şi între persoane române afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau al serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode:

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
a)metodă comparării preţurilor, prin care preţul de piaţa se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane independente;

b)metodă cost-plus, prin care preţul de piaţa se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marjă de profit corespunzătoare;

c)metodă preţului de revânzare, prin care preţul de piaţa se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuială cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;

d)orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Articolul 12 Venituri obţinute din România
Următoarele venituri sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, sub formă de:
a)venituri atribuibile unui sediu permanent în România;

b)venituri din activităţile dependente desfăşurate în România;

c)dividende de la o persoană juridică română;

d)dobânzi de la un rezident;

e)dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;

f)redevenţe de la un rezident;

g)redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;

h)venituri din proprietăţi imobiliare situate în România, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietăţii imobiliare situate în România şi venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare situate în România;

i)venituri din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, la o persoană juridică, dacă aceasta este persoană juridică română sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una ori mai multe persoane juridice, reprezintă proprietăţi imobiliare situate în România, precum şi veniturile din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), emise de rezidenţi români;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
j)venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat;

k)venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

modificat prin PCT 3. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
l)venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

modificat prin PCT 3. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
m)venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;

n)comisioane de la un rezident;

o)comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;

p)venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;

q)venituri din transportul internaţional aerian, naval, feroviar sau rutier care se desfăşoară între România şi un stat străin;

abrogat PCT 4. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
r)venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

s)venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România;

t)orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată în România.

t,)venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române.

modificat prin PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 5. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
u)venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 121 Prevederi speciale privind schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene
Ministrul finanţelor publice va dispune prin ordin măsurile necesare pentru implementarea sistemului de cooperare administrativă şi schimb de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi impozitului pe venit.

introdus prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 33 din 2006-04-19 emis de Guvernul României
abrogat PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 32 . PCT 1. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Titlul II Impozitul pe profit
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 13 Contribuabili
Sunt obligate la plată impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a)persoanele juridice române;

b)persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

c)persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

d)persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

e)persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoană fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoană juridică română.

f)persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a)în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c)în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

d)în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e)în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Articolul 15 Scutiri

(1)Sunt scutiţi de la plată impozitului pe profit următorii contribuabili:
a)trezoreria statului;

b)instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;

modificat prin PCT 4. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
b1) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV1;
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

c)persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

d)fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;

e)cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

abrogat PCT 5. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
f)cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

modificat prin PCT 6. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
g)instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;

h)asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;

i)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j)Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.

k)Banca Naţională a României.

introdus prin PCT 4. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
l)Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii.

introdus prin PCT 6. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plată impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
a)cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

b)contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;

c)taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;

d)veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;

e)donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f)dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;

modificat prin PCT 7. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
g)veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

h)resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;

i)veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j)veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k)veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.

l)sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

introdus prin PCT 7. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
m)veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;

introdus prin PCT 7. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
n)sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.

introdus prin PCT 7. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(3)Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plată impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plată impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.

(4) Prevederile alin. (2) şi (3) sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

introdus prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
Articolul 16 Anul fiscal

(1)Anul fiscal este anul calendaristic.

(2)Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioadă impozabilă este perioadă din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Articolul 17 Cotele de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute la art. 38.

modificat prin PCT 1. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 5. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 18 Impozit minim

(1) Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natură barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

(2) Contribuabilii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), la art. 13 lit. c)-e), art. 15 şi 38, în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute la alin. (3), sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele:
Venituri totale anuale (lei)
Impozit minim anual (lei)

0- 52.000
2.200

52.001-215.000
4.300

215.001-430.000
6.500

430.001-4.300.000
8.600

4.300.001-21.500.000
11.000

21.500.001-129.000.000
22.000

Peste 129.000.001
43.000

Abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

(4) Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută la alin. (3), se iau în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad:
a)veniturile din variaţia stocurilor;

b)veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

c)veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;

d)veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale;

e)veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;

f)veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare;

g)veniturile prevăzute la art. 20 lit. d).

abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

modificat prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 6. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(5) Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (1) lit. b) efectuează pentru trimestrele I-III comparaţia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevăzut la alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 şi înmulţirea cu numărul de luni aferente trimestrului respectiv. În situaţia în care perioada impozabilă începe sau se încheie în cursul unui trimestru, impozitul minim prevăzut la alin. (3) se recalculează corespunzător numărului de zile aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectuează comparaţia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevăzut la alin. (3).
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 22 din 2010-03-24 emis de Guvernul României

(6) În situaţia în care perioada impozabilă începe sau se încheie în cursul anului, pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectuează comparaţia impozitului pe profit aferent perioadei respective cu impozitul minim anual prevăzut la alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru aceeaşi perioadă.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 22 din 2010-03-24 emis de Guvernul României

(7) Nu sunt obligaţi la plata impozitului minim potrivit prevederilor alin. (2)-(4) contribuabilii care se află în următoarele situaţii:
a)se află în procedura insolvenţei, de la data deschiderii acestei proceduri, potrivit legii;

b)se află în dizolvare, de la data înregistrării acestei menţiuni în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.
Pentru contribuabilii care se dizolvă de plin drept ca urmare a expirării duratei de existenţă prevăzute în actul constitutiv sau, după caz, în actul modificator, scutirea de la plata impozitului minim operează de la data dizolvării prevăzute în aceste acte. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se află în dizolvare fără lichidare.

abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
Capitolul II Calculul profitului impozabil
Articolul 19 Reguli generale

(1)Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

(2)Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.

(3)Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsura ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.

modificat prin PCT 11 . PCT 2. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 61 . PCT 2. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României

(4)În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.

(5)Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului preţului pieţei libere, potrivit căruia tranzacţiile între persoanele afiliate se efectuează în condiţiile stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite între întreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au în vedere principiile privind preţurile de transfer.

introdus prin PCT 7. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 191 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
(1) La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:

a)deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26;

b)aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

(2) În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.

modificat prin ART I Lege 343 din 2009-11-11 emis de Parlamentul României
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României
Articolul 192 Scutirea de impozit a profitului reinvestit

(1) Profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.

(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la începutul anului, utilizat în acest scop în anul efectuării investiţiei. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

(3) Pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2009, în aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil înregistrat începând cu data de 1 octombrie 2009 şi investit în activele menţionate la alin. (1) produse şi/sau achiziţionate după aceeaşi dată.

(4) Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situaţia în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.

(5) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 103 care devin plătitori de impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 1071, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil cumulat de la începutul anului investit în activele menţionate la alin. (1), produse şi/sau achiziţionate începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit. Pentru anul 2009 profitul contabil luat în considerare la aplicarea facilităţii este cel înregistrat după data de 1 octombrie 2009.

(6) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor până la concurenţă profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.

(7) Pentru activele prevăzute la alin. (1) care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru lucrările realizate efectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări, pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv.

(8) Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, în sensul că nu au fost anterior utilizate.

(9) Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de funcţionare, stabilită potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc majorări de întârziere, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii.

(10) În cazul în care, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1), impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii sunt obligaţi la plata impozitului minim în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2).
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

(11) Contribuabilii care aplică prevederile prezentului articol nu pot beneficia de prevederile art. 261 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 şi ale art. 24 alin. (5), valoarea fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor prevăzute la alin. (1) se determină prin scăderea din valoarea de producţie şi/sau de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevăzută la alin. (1).

(13) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.

introdus prin ART 32 CAP VI Lege 329 din 2009-11-05 emis de Parlamentul României
Reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară
Articolul 193
Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară pentru determinarea profitului impozabil vor avea în vedere şi următoarele reguli:

a)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat din provizioane specifice, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele înregistrate în soldul creditor al contului «Rezultatul reportat din provizioane specifice», reprezentând diferenţele dintre valoarea provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ajustările pentru depreciere, evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaţionale de raportare financiară, aferente elementelor pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, sunt tratate ca rezerve, acestea urmând să fie impozitate potrivit art. 22 alin. (5);

2. sumele înregistrate în soldul debitor al contului «Rezultatul reportat din provizioane specifice», reprezentând diferenţele dintre valoarea provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ajustările pentru depreciere, evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaţionale de raportare financiară, aferente elementelor pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, reprezintă elemente similare cheltuielilor, în mod eşalonat, în tranşe egale, pe o perioadă de 3 ani;

b)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din actualizarea cu rata inflaţiei, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele nete înregistrate în creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor sunt tratate ca rezerve, cu condiţia evidenţierii într-un analitic distinct a acestor sume, acestea urmând să fie impozitate potrivit art. 22 alin. (5);

2. sumele înregistrate în creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei a activelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu reprezintă elemente similare veniturilor;

3. sumele înregistrate în debitul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei a pasivelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe, nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;

c)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, cu excepţia sumelor care provin din provizioane specifice şi a sumelor care provin din actualizarea cu rata inflaţiei, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă elemente similare veniturilor;

2. sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, reprezintă elemente similare veniturilor;

3. sumele care reprezintă elemente de natura cheltuielilor înregistrate suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, sunt considerate elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în conformitate cu prevederile art. 21;

4. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor;

5. sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;

d)în cazul în care în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, se înregistrează sume care provin din retratarea unor provizioane, altele decât cele prevăzute la lit. a), sumele care provin din anularea provizioanelor care au reprezentat cheltuieli nedeductibile nu reprezintă elemente similare veniturilor, iar sumele rezultate din introducerea provizioanelor conform reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară nu reprezintă elemente similare cheltuielilor.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Articolul 20 Venituri neimpozabile
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)dividendele primite de la o persoană juridică română;

b)diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare;
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
d)veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

e)în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacţionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. În aceeaşi perioadă, cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a acestor titluri de participare, precum şi cheltuielile înregistrate cu ocazia desfăşurării operaţiunilor de tranzacţionare reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
f)veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
g)veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare, după caz.
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 8. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 201 Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene

(1)După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:
a)dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;

2. deţine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;

3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3;

b)dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);

2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afară Uniunii Europene;

3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;

4. deţine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minimă de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;

5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

(2)Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române, respectiv sediilor permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, în legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.

(3)în aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)stat membru - stat al Uniunii Europene;

b)filială dintr-un stat membru - persoana juridică străină al cărei capital social include şi participaţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 2 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană juridică română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru;

c)stat terţ - oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.

(4)Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) pct. 1, formele de organizare pentru persoanele juridice străine sunt:
a)societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca `societe anonyme`/`naamloze vennootschap`, `societe en commandite par actions`/`commanditaire vennootschap op aandelen`, `societe privee a responsabilite limitee`/`besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid`, `societe cooperative a responsabilite limitee`/`cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid`, `societe cooperative a responsabilite illimitee`/`cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid`, `societe en nom collectif`/`vennootschap onder firma`, `societe en commandite simple`/`gewone commanditaire vennootschap`, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;

b)societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca `aktieselskab` şi `anpartsselskab` alte societăţi supuse impozitării, conform legii impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la `aktieselskaber`;

c)societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca `Aktiengesellschaft`, `Kommanditgesellschaft auf Aktien`, `Gesellschaft mit beschrankter Haftung`, `Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit`, `Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft`, `Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts`, şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;

d)societăţile înfiinţate în baza legii greceşti, cunoscute ca 'ανώνυμη εταιρεία', 'εταιρεία περιωρισμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε.)', şi alte societăţi constituite conform legii greceşti, supuse impozitului pe profit grec;
e)societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca `sociedad anonima`, `sociedad comanditaria por acciones`, `sociedad de responsabilidad limitada`, organsime de drept public care funcţionează în baza legii private; alte entităţi constituite conform legii spaniole, supuse impozitului pe profit spaniol (`Impuesto sobre Sociedades`);

f)societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca `societe anonyme`, `societe en commandite par actions`, `societe a responsabilite limitee`, `societes par actions simplifiees`, `societes d`assurances mutuelles`, `caisses d`epargne et de prevoyance`, `societes civiles`, care sunt automat supuse impozitului pe profit, `cooperatives`, `unions de cooperatives`, întreprinderi publice industriale şi comerciale, precum şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;

g)societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate în baza Legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii înfiinţate în baza Legii asociaţiilor de construcţii şi trusturi bancare de economii, înfiinţate în baza Legii trusturilor bancare de economii, 1989;

h)societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca `societa per azioni`, `societa în accomandita per azioni`, `societa a responsabiiita limitată`, `societâ cooperative`, `societâ di mutua assicurazione`, şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal comercială;

i)societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca `societe anonyme`, `societe en commandite par actions`, `societe a responsabilite limitee`, `societe cooperative`, `societe cooperative organisee comme une societe anonyme`, `association d`assurances mutuelles`, `association d`epargne-pension` `entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l`Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public`, şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;

j)societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca `naamloze vennootschap`, `besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid`, `Open commanditaire vennootschap`, `Cooperatie`, `onderlinge waarborgmaatschappij`, `Fonds voor gemene rekening`, `vereniging op cooperatieve grondslag`, `vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt`, şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez;

k)societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca `Aktiengesellschaft`, `Gesellschaft mit beschrankter Haftung`, `Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit`, `Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften`, Betriebe gewerblicher Art von Korperschaften des offentlichen Rechts`, `Sparkassen`, şi alte societăţi constituite în baza legii austriece şi supuse impozitului pe profit austriac;

l)societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au o formă comercială şi întreprinderile publice înfiinţate în conformitate cu legea portugheză;

m)societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca `osakeyhtyio/aktiebolag`, `osuuskunta/andelslag`, `saastopankki/sparbank` and `vakuutusyhtio/forsâkringsbolag`;

n)societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca as `aktiebolag`, `forsakringsaktiebolag`, `ekonomiska foreningar`, `sparbanker`, `omsesidiga forsakringsboiag`;

o)societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Mării Britanii şi Irlandei de Nord;

p)societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind Statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor;

q)societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca `akciova spolecnost`, `spolecnost s rucenim omezenym`;

r)societăţile înfiinţate în baza legii estoniene, cunoscute ca `taisuhing`, usaldusuhing`, `osauhing`, `aktsiaselts`, `tulundusuhistu`;

s)societăţile înfiinţate în baza legii cipriote, cunoscute ca 'εταιρείες', supuse impozitului pe profit cipriot;
s,)societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca `akciju sabiedriba`, `sabiedriba ar ierobezotu atbildibu`;

t)societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene;

t,)societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca `kozkereseti tarsasag`, `beteti tarsasag`, `kozos vallalat`, `korlatolt felelossegu tarsasag`, `reszvenytarsasag`, `egyesules`, `kozhasznu tarsasag`, `szovetkezet`;

u)societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca `Kumpaniji ta` `Responsabilita Limitată`, `Socjetajiet en commandite li l-kapitai taghhom maqsum f`azzjonijiet`;

v)societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca `spolka akcyjna`, `spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia`;

w)societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca `delniska druzba`, `komanditna druzba`, `druzba z omejeno odgovornostjo`;

x)societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca `akciova spolocnost`, `spolocnost` s rucenim obmedzenym`, `komanditna spolocnost`.

(5)Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/435/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din diferite state membre, amendată prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului.

introdus prin PCT 9. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 21 Cheltuieli

(1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

(2)Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:
a)cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durată de viaţă stabilită de către contribuabil;

b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c)cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

modificat prin PCT 9. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
d)cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

e)cheltuielile de transport şi de cazare în ţara şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

modificat prin PCT 8. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 10. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
f)contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g)taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

h)cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;

i)cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

modificat prin PCT 9. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
j)cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

modificat prin PCT 9. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
k)cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;

l)cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

m)taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;

n)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţa a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

modificat prin PCT 9. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
o)cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparţin domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate;
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
p)cheltuielile efectuate de operatorii economici cu înscrierea în cărţile funciare sau cărţile de publicitate imobiliară, după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor publice primite în administrare/ concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
r)cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvenţiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenţii guvernamentale şi alte instituţii naţionale şi internaţionale;
introdus prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
s)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului III.
introdus prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(3)Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a)cheltuielile de protocol în limită unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

b)suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;

modificat prin PCT 11. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
c)cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 11. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 10. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
d)perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;

e)cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

modificat prin PCT 11. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
f)cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale, în limită echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m);

abrogat PCT 12 . PCT 2. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
abrogat PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
g)cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limită prevăzută la art. 22;

h)cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limită prevăzută la art. 23;

i)amortizarea, în limită prevăzută la art. 24;

j)cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 11. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 11. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
k)cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 11. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 11. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
l)cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;

modificat prin PCT 8. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
m)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limită corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;

n)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

modificat prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României

(4)Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;
modificat prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

b)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 12. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
c)cheltuielile privind bunurile de natură stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;

modificat prin PCT 12. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
d)cheltuielile cu taxă pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub formă unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;

e)cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii;

f)cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovadă efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

g)cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţa al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

h)cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv;
abrogat ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c);

modificat prin PCT 9. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 12. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
j)cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k)cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

l)alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;

m)cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora, în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
– în loc de: "...necesitatea prestării acestora, în scopul activităţilor desfăşurate..." se va citi: "...necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate...";

rectificat prin Rectificare 343 din 2006-09-07 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 12. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
n)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţa a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţa a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n). În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţa clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţa a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

modificat prin PCT 12. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
p)cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
1. 3‰ din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 12. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 12. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
r)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost supendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

introdus prin PCT 121 . PCT 3. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
s)cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m).

modificat prin PCT 12. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 13 . PCT 2. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
s,)cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.

introdus prin PCT 10. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
ş1) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
ş2) cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
ş3) cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
ş4) cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie;
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
t)50% din cheltuielile privind combustibilul, pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Prin excepţie de la prezentele prevederi, cheltuielile privind combustibilul sunt integral deductibile în situaţia în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;

2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;

3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
ţ)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor dacă acestea sunt impozitate conform titlului III.
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(5)Regia Autonomă «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» deduce la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
a)cheltuielile reprezentând diferenţa dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţiala, Guvernul României şi Curtea Constituţională pentru plată activităţii de reprezentare şi protocol şi cheltuielile înregistrate efectiv de regie;

b)cheltuielile efectuate, în condiţiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului «Palat Elisabeta» din domeniul public al statului;

c)cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale.

introdus prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 203 din 2005-12-22 emis de Guvernul României
Articolul 22 Provizioane şi rezerve

(1)Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a)rezerva legală este deductibilă în limită unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce această va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care această este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urmă procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

b)provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;

c)provizioanele constituite în limită unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

3. nu sunt garantate de altă persoană;

4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

d)provizioanele specifice, constituite de instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, de instituţiile de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, de instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 13. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
d1) ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care, potrivit reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României, se determină ajustări prudenţiale de valoare sau, după caz, valori ale pierderilor aşteptate, înregistrate de către instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic European, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, şi filtrele prudenţiale potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României. Sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudenţiale sunt elemente similare veniturilor;
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
d2) ajustările pentru depreciere înregistrate de către sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state membre ale Uniunii Europene şi state aparţinând Spaţiului Economic European, potrivit reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aferente creditelor şi plasamentelor care intră în sfera de aplicare a reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României referitoare la ajustările prudenţiale de valoare aplicabile instituţiilor de credit persoane juridice române şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic European;
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
e)rezervele constituite de societăţile comerciale bancare sau alte instituţii de credit autorizate, precum şi de societăţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

abrogat PCT 14. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
f)provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Băncii Naţionale a României;

abrogat PCT 14. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
g)rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

abrogat PCT 13. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
h)rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;

modificat prin PCT 15. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
i)provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

j)provizioanele constituite în limită unui procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;

2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;

3. nu sunt garantate de altă persoană;

4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

k)provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri, constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute.

introdus prin PCT 131 . PCT 4. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
l)provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

introdus prin PCT 16. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile înregistrate în legătură cu realizarea şi vânzarea zăcămintelor naturale şi cheltuielile efectuate cu extracţia, prelucrarea şi livrarea acestora, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate, pe toată perioadă exploatării petroliere.

(4)Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţii de rută aeriană, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.

(5)Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.

(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
(52) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea imobilizărilor necorporale, efectuată de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu cedarea imobilizărilor necorporale, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor imobilizări necorporale, după caz.
introdus prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(6)Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitării rezervele de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare, persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.

– în loc de: "... societăţi comerciale bancare, persoane juridice..." se va citi: "... societăţi comerciale bancare - persoane juridice...";

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României

(7)În înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

(8)Provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili înainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile în limitele prevăzute la alin. (1) lit. c), în situaţia în care creanţele respective îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)nu sunt garantate de altă persoană;

b)sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

c)au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

d)creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedura falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;

e)nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa respectivă.

introdus prin PCT 14. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 23 Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar

(1)Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

modificat prin PCT 141 . PCT 5. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României

(2) În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 6. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 15. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(3)În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

modificat prin PCT 16. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(4)Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţa reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.

modificat prin PCT 17. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 17. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(5)În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a)nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi

b)nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

modificat prin PCT 18. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(6)Limită prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).


(7)Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare.

modificat prin PCT 17. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8)În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.

Articolul 24 Amortizarea fiscală

(1)Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.


(2)Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

– în loc de: "... în prestarea de servicii pentru..." se va citi: "... în prestarea de servicii, pentru...";

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României
b)are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structură unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

(3)Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a)investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;

b)mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c)investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţa;

d)investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub formă cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e)investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natură celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

f)amenajările de terenuri.

(4)Nu reprezintă active amortizabile:
a)terenurile, inclusiv cele împădurite;

b)tablourile şi operele de artă;

c)fondul comercial;

d)lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

e)bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;

f)orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;

g)casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.

(5)Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege:
a)costul de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

b)costul de producţie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de către contribuabil;

c)valoarea de piaţa, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6)Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:
a)în cazul construcţiilor, se aplică metodă de amortizare liniară;

b)în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metodă de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

c)în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metodă de amortizare liniară sau degresivă.

(7) În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(8)În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a)1,5, dacă durată normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;

b)2,0, dacă durată normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;

c)2,5, dacă durată normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

(9)În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durată normală de utilizare rămasă a acestuia.

(10) Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau fabrică şi alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepţia cheltuielilor de constituire şi a fondului comercial, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 19. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(11)Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a)începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;

b)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durată normală de utilizare, pe durată normală de utilizare rămasă sau pe perioadă contractului de concesionare sau închiriere, după caz;

c)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioadă contractului sau pe durată normală de utilizare, după caz;

d)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;

e)amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durată rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă;

2. din 10 în 10 ani la saline;

f)mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice, pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;

g)pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei;

h)numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).

(12)Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenţie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenţie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia sa păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii.

modificat prin PCT 14 . PCT 2. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 5. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României

(13)Pentru investiţiile realizate în parcurile industriale până la data de 31 decembrie 2006 se acordă o deducere suplimentară din profitul impozabil, în cotă de 20% din valoarea investiţiilor în construcţii sau a reabilitărilor de construcţii, infrastructură internă şi de conexiune la reţeaua publică de utilităţi, ţinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea şi duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilităţile prevăzute în prezentul alineat.

(14)Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recuperează în rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe măsura ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată raportată la valoarea totală estimată a resurselor.

(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată în sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizată, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 18. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 20. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
(151) În cazul în care se înlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale cu valoare fiscală rămasă neamortizată, cheltuielile reprezentând valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor înlocuite reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale se recalculează în mod corespunzător, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor înlocuite şi majorarea cu valoarea fiscală aferentă părţilor noi înlocuite, pe durata normală de utilizare rămasă.
introdus prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
(152) În cazul în care se înlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale după expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizării fiscale se va stabili o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică sau un expert tehnic independent.
introdus prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(16)Contribuabilii care învestesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(17) În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscală mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizării sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(18)Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă între contribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metodă liniară, pe durată normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

(19)Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

(20)Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA efectuează anual actualizarea valorii rămase neamortizate a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale înscrise în bilanţul anului fiscal cu indicele de inflaţie al anului precedent, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Valoarea activelor corporale şi necorporale, achiziţionate în cursul anului fiscal, va fi actualizată în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie din perioadă cuprinsă între luna în care acestea au fost achiziţionate şi sfârşitul anului fiscal. Valoarea activelor şi a patrimoniului propriu al Regiei Autonome "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA se majorează cu diferenţele rezultate din reevaluarea anuală. Amortizarea capitalului Regiei Autonome "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, angajat şi imobilizat în active corporale şi necorporale, se stabileşte prin metodă liniară. Valoarea rămasă neamortizată, aferentă mijloacelor fixe ale Regiei Autonome "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, scoase din funcţiune înainte de împlinirea duratei normale de utilizare, diminuată cu sumele rezultate din valorificare, se înregistrează în cheltuielile de exploatare şi este deductibilă din punct de vedere fiscal.

abrogat PCT 11. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(21)Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durată rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, pe durată acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor în curs, imobilizărilor corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât şi în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a României pentru ultimă zi a fiecărui exerciţiu financiar.

(22)Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică la calculul profitului impozabil, cu excepţia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) şi ale art. 8 din aceeaşi lege.

(23) În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, pentru activele imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, transferate în categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării şi reclasificate în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, valoarea fiscală rămasă neamortizată este valoarea fiscală dinaintea reclasificării ca active imobilizate deţinute în vederea vânzării. Durata de amortizare este durata normală de utilizare rămasă determinată în baza duratei normale de utilizare iniţiale, din care se scade durata în care a fost clasificat în categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării. Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care a fost reclasificat în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Articolul 25 Contracte de leasing

(1)În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.

(2)În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Articolul 251 Contracte de fiducie

(1) În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor Codului civil, în care constituitorul are şi calitatea de beneficiar, se aplică următoarele reguli:
a)transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar nu este transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu;

b)fiduciarul va conduce o evidenţă contabilă separată pentru masa patrimonială fiduciară şi va transmite trimestrial către constituitor, pe bază de decont, veniturile şi cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;

c)valoarea fiscală a activelor cuprinse în masa patrimonială fiduciară, preluată de fiduciar, este egală cu valoarea fiscală pe care acestea au avut-o la constituitor;

d)amortizarea fiscală pentru orice activ amortizabil prevăzut în masa patrimonială fiduciară se determină în continuare în conformitate cu regulile prevăzute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc.

(2) În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor Codului civil, în care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terţă persoană, cheltuielile înregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 26 Pierderi fiscale

(1)Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

(2)Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.

(3)În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 91 din 2008-06-24 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 21. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 91 din 2008-06-24 emis de Guvernul României
Articolul 27 Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare

(1)În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la această persoană juridică se aplică următoarele reguli:
a)contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)valoarea fiscală a activelor primite de persoană juridică este egală cu valoarea fiscală a acelor active la persoană care contribuie cu activul;

c)valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de persoană care contribuie cu activele este egală cu valoarea fiscală a activelor aduse drept contribuţie de către persoană respectivă.

(2)Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi, fie sub formă de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevăzute la alin. (3).

(3)Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţii impozitelor:
a)fuziunea între două sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la oricare persoană juridică care fuzionează primesc titluri de participare la persoană juridică succesoare;

b)divizarea unei persoane juridice române în două sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la persoană juridică iniţială beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

c)achiziţionarea de către o persoană juridică română a tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;

d)achiziţionarea de către o persoană juridică română a minimum 50% din titlurile de participare la altă persoană juridică română, în schimbul unor titluri de participare la persoană juridică achizitoare şi, dacă este cazul, a unei plăti în numerar care nu depăşeşte 10% din valoarea nominală a titlurilor de participare emise în schimb.

(4)În cazul operaţiunilor de reorganizare prevăzute la alin. (3) se aplică următoarele reguli:
a)transferul activelor şi pasivelor nu se tratează ca un transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu;

b)schimbul unor titluri de participare deţinute la o persoană juridică română cu titluri de participare la o altă persoană juridică română nu se tratează ca transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu şi al titlului III;

c)distribuirea de titluri de participare în legătură cu divizarea unei persoane juridice române nu se tratează ca dividend;

d)valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, aşa cum este prevăzut la lit. a), este egală, pentru persoană care primeşte un astfel de activ, cu valoarea fiscală pe care respectivul activ a avut-o la persoană care l-a transferat;

e)amortizarea fiscală pentru orice activ prevăzut la lit. a) se determină în continuare în conformitate cu regulile prevăzute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoană care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc;

f)transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se consideră o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), dacă un alt contribuabil le preia şi le menţine la valoarea avută înainte de transfer;

g)valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. b), care sunt primite de o persoană, trebuie să fie egală cu valoarea fiscală a titlurilor de participare care sunt transferate de către această persoană;

h)valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. c), care au fost deţinute înainte de a fi distribuite, se alocă între aceste titluri de participare şi titlurile de participare distribuite, proporţional cu preţul de piaţa al titlurilor de participare, imediat după distribuire.

(5)Dacă o persoană juridică română deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare la o altă persoană juridică română care transferă active şi pasive către prima persoană juridică, printr-o operaţiune prevăzută la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se consideră transfer impozabil.

modificat prin PCT 19. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(6)După data la care România aderă la Uniunea Europeană, prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice străine care sunt rezidente în oricare stat membru al Uniunii Europene. În acest caz transferul de active şi pasive nu se consideră a fi transfer impozabil dacă sunt îndeplinite oricare din următoarele condiţii:
a)activele şi pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent în România şi continuă să fie utilizate pentru a genera profit impozabil în România;

b)activele şi pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transferă activele şi pasivele, situat în afară României.

Prin derogare de la prevederile alin. (4) lit. f), transferul unui provizion sau al unei rezerve se consideră a fi o reducere impozabilă a provizionului ori a rezervei respective, dacă provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat în afară României.

abrogat PCT 20. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(7)În înţelesul prezentului articol, valoarea fiscală a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizată pentru calculul amortizării şi al câştigului sau pierderii, în înţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.

Articolul 271 Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene

(1)Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană.

(2) Prevederile prezentului articol se aplică:
a)operaţiunilor de fuziune, divizare, divizare parţială, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni în care sunt implicate societăţi din două sau mai multe state membre;

b)transferului sediului social al unei societăţi europene din România în alt stat membru, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene (SE), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE).

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. fuziune - operaţiunea prin care:
a)una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către o altă societate existentă, în schimbul emiterii către participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă este cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

b)două sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se înfiinţează, în schimbul emiterii către participanţii lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul, a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

c)o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;

2. divizare - operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către două sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

3. divizare parţială - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, lăsând cel puţin o ramură de activitate în compania cedentă, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, titlurile de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

4. active şi pasive transferate - activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma fuziunii, divizării sau divizării parţiale, sunt integrate unui sediu permanent al societăţii beneficiare, situat în statul membru al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare;

5. transfer de active - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către altă societate, în schimbul transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;

6. schimb de acţiuni - operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participaţie în capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare în societatea respectivă sau, deţinând această majoritate, achiziţionează încă o participaţie, în schimbul emiterii către participanţii acesteia din urmă, în schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

7. societate cedentă - societatea care îşi transferă activele şi pasivele ori care transferă totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activităţii sale;

8. societate beneficiară - societatea care primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societăţii cedente;

9. societate achiziţionată - societatea în care altă societate deţine o participaţie, în urma unui schimb de titluri de participare;

10. societate achizitoare - societatea care achiziţionează o participaţie, din acţiunile unei societăţi, în urma unui schimb de titluri de participare;

11. ramură de activitate - totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independentă, adică o entitate capabilă să funcţioneze prin propriile mijloace;

12. societate dintr-un stat membru - orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)are una dintre formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu;

b)în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată ca avându-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei încheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri, nu se consideră că are sediul fiscal în afară Uniunii Europene;

c)plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni ori exceptări.

13. transferul sediului social înseamnă o operaţiune prin care o societate europeană sau o societate cooperativă europeană, fără să se lichideze ori fără să creeze o societate nouă, îşi transferă sediul social din România într-un alt stat membru.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(4)Operaţiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenţa dintre preţul de piaţa al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală.

(5)Dispoziţiile alin. (4) se aplică numai dacă compania beneficiară calculează amortizarea şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor transferate, în concordanţa cu dispoziţiile care ar fi fost aplicate companiei cedente dacă fuziunea, divizarea sau divizarea parţială nu ar fi avut loc.

(6)În cazul în care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabilă de către societatea cedentă şi nu provin de la sediile permanente din străinătate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România, societatea beneficiară asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente.

(7)Referitor la operaţiunile menţionate la alin. (2), în situaţia în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recuperează de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România.

(8)Atunci când o societate beneficiară deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente, veniturile societăţii beneficiare provenite din anularea participaţiei sale nu se impozitează în cazul în care participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009.

(9)În cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele:
a)atribuirea, în cazul fuziunii, divizării sau al unui schimb de acţiuni, a titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare ori achizitoare unui participant al societăţii cedente sau achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei societăţi, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III;

b)atribuirea, în cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale societăţii cedente, reprezentând capitalul societăţii beneficiare, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III;

c)dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscală mai mare decât valoarea pe care acestea o aveau înainte de fuziune, divizare sau schimb de acţiuni;

d)dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite şi celor deţinute în compania cedentă o valoare fiscală mai mare decât valoarea titlurilor deţinute la societatea cedentă înainte de divizarea parţială;

e)profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participare se impozitează potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, după caz;

f)expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizată pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, în scopul determinării venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societăţii;

(10)Dispoziţiile alin. (4)-(9) se aplică şi transferului de active.

(101) În cazul în care activele şi pasivele societăţii cedente din România transferate într-o operaţiune de fuziune, divizare, divizare parţială sau transfer de active includ şi activele şi pasivele unui sediu permanent situat într-un alt stat membru, inclusiv în statul membru în care este rezidentă societatea beneficiară, dreptul de impozitare a sediului permanent respectiv revine statului membru în care este situată societatea beneficiară.
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
(102) Reguli aplicabile în cazul transferului sediului social al unei societăţi europene sau al unei societăţi cooperative europene:
a)atunci când o societate europeană sau o societate cooperativă europeană transferă sediul social din România într-un alt stat membru, acest transfer al sediului social nu reprezintă transfer impozabil pentru plusvaloarea calculată ca diferenţa între preţul de piaţa al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală, pentru acele active şi pasive ale societăţii europene ori societăţii cooperative europene, care rămân efectiv integrate unui sediu permanent al societăţii europene sau al societăţii cooperative europene în România şi care contribuie la generarea profitului ori pierderii luate în calcul din punct de vedere fiscal;

b)transferul este neimpozabil numai dacă societăţile europene sau societăţile cooperative europene calculează amortizarea şi orice câştiguri sau pierderi aferente activelor şi pasivelor care rămân efectiv integrate unui sediu permanent ca şi cum transferul sediului social nu ar fi avut loc;

c)provizioanele sau rezervele care anterior transferului sediului social au fost deduse din baza impozabilă de către societăţile europene ori societăţile cooperative europene şi care nu provin de la sediile permanente din străinătate pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul permanent din România al societăţii europene sau al societăţii cooperative europene;

d)referitor la operaţiunile menţionate la alin. (2) lit. b), în situaţia în care o societate europeană sau o societate cooperativă europeană înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recuperează de către sediul permanent al societăţii europene sau al societăţii cooperative europene situat în România;

e)transferul sediului social al societăţilor europene sau al societăţilor cooperative europene nu trebuie să dea naştere impozitării venitului, profitului sau plusvalorii acţionarilor.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(11)Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea, divizarea parţială, transferul de active sau schimbul de acţiuni:
a)are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda şi evaziunea fiscală. Faptul că una dintre operaţiunile prevăzute la alin. (2) nu este îndeplinită din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau raţionalizarea activităţilor societăţilor participante la operaţiune, poate constitui o prezumţie că operaţiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda şi evaziunea fiscală;

b)are drept efect faptul că o societate, implicată sau nu în operaţiune, nu mai îndeplineşte condiţiile necesare reprezentării angajaţilor în organele de conducere ale societăţii, în conformitate cu acordurile în vigoare înainte de operaţiunea respectivă. Această prevedere se aplică în măsura în care în societăţile la care face referire prezentul articol nu se aplică dispoziţiile comunitare care conţin norme echivalente privind reprezentarea angajaţilor în organele de conducere ale societăţii.

(12)Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizărilor şi transferului activelor şi schimburilor de valori mobiliare între companii ale unor state membre diferite, amendată prin Directiva 2005/19/CE.

introdus prin PCT 21. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 28 Asocieri fără personalitate juridică

(1)În cazul unei asocieri fără personalitate juridică, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare în asociere.

(2)Orice asociere fără personalitate juridică dintre persoane juridice străine, care îşi desfăşoară activitatea în România, trebuie să desemneze una din părţi care să îndeplinească obligaţiile ce îi revin fiecărui asociat potrivit prezentului titlu. Persoană desemnată este responsabilă pentru:
a)înregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă, înainte ca această să înceapă să desfăşoare activitate;

b)conducerea evidenţelor contabile ale asocierii;

c)plata impozitului în numele asociaţilor, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (5);
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

d)depunerea unei declaraţii fiscale trimestriale la autoritatea fiscală competentă, care să conţină informaţii cu privire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care este atribuibilă fiecărui asociat, precum şi impozitul care a fost plătit la buget în numele fiecărui asociat;

e)furnizarea de informaţii în scris, către fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care îi este atribuibilă acestuia, precum şi la impozitul care a fost plătit la buget în numele acestui asociat.

(3)Într-o asociere fără personalitate juridică între două sau mai multe persoane juridice române, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare din asociere.

modificat prin PCT 22. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(4)Într-o asociere fără personalitate juridică cu o persoană juridică străină şi/sau cu persoane fizice nerezidente, precum şi cu persoane fizice române, persoana juridică română trebuie să îndeplinească obligaţiile ce îi revin fiecărui asociat, potrivit prezentului titlu.

introdus prin PCT 23. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 281 Reguli generale aplicabile persoanelor juridice cu sediul în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene
Prevederile referitoare la persoana juridică română ale art. 13 lit. d) şi e), art. 14 lit. d) şi e), art. 20 lit. a),
art. 201 alin. (1)-(3), art. 23 alin. (7), art. 27 alin. (2)-(5), art. 28 alin. (3) şi (4), art. 30 alin. (1), (11), (3) şi (4), art. 31 alin. (1) şi (3), precum şi ale art. 36 se aplică, în aceleaşi condiţii şi situaţii, şi persoanelor juridice cu sediul în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 282 Asocieri cu personalitate juridică înfiinţate potrivit legislaţiei unui alt stat

(1) În cazul unei asocieri cu personalitate juridică înregistrate într-un alt stat, dintre persoane juridice străine şi/sau persoane fizice nerezidente şi/sau persoane fizice rezidente şi/sau persoane juridice române, care desfăşoară activitate în România, sunt aplicabile prevederile art. 28.

(2) În cazul în care o persoană juridică română este participant într-o asociere cu personalitate juridică înregistrată într-un alt stat, aceasta determină profitul impozabil luând în calcul veniturile şi cheltuielile atribuite corespunzător cotei de participare în asociere.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Capitolul III Aspecte fiscale internaţionale
Articolul 29 Veniturile unui sediu permanent

(1)Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

(2)Profitul impozabil se determină în conformitate cu regulile stabilite în cap. II al prezentului titlu, în următoarele condiţii:
a)numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile;

b)numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile.

modificat prin PCT 24. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(3)Profitul impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea preţului de piaţa al unui transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul său permanent. Atunci când sediul permanent nu deţine o factură pentru cheltuielile alocate lui de către sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile preţurilor de transfer.

modificat prin PCT 25. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(4)Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal al persoanei juridice străine prevăzute la alin. (1) trebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală competentă.

Articolul 30 Venituri obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare

(1)Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(11) În perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, nu se impozitează profitul obţinut de persoanele juridice străine din tranzacţionarea pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(2)Veniturile din proprietăţile imobiliare situate în România includ următoarele:
a)veniturile din închirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România;

b)câştigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliară situată în România;

c)câştigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică, dacă minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România;

d)veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câştigul din vânzarea-cesionarea oricărui drept aferent acestor resurse naturale.

(3) Orice persoană juridică străină care obţine venituri dintro proprietate imobiliară situată în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română are obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit, potrivit art. 34 şi 35. Orice persoană juridică străină poate desemna un împuternicit pentru a îndeplini aceste obligaţii.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) obţinute de persoanele juridice străine, obligaţia de a calcula, reţine, declara şi vira impozitul pe profit revine cumpărătorului atunci când cumpărătorul este o persoană juridică română sau o persoană juridică străină care are un sediu permanent înregistrat fiscal în România la momentul tranzacţiei.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5)În cazul câştigurilor prevăzute la art. 33, rezultate din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau ale titlurilor de participare, impozitul care trebuie reţinut se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozitare de 10% la câştigul rezultat din această vânzare-cesionare. Prevederile prezentului alineat se aplică numai în cazul în care plătitorul de venituri obţine de la contribuabil justificarea corespunzătoare privind aplicarea prevederilor art. 33.

abrogat PCT 15 . PCT 2. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
abrogat PCT 6. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României

(6)Prevederile art. 119 se aplică oricărei persoane care are obligaţia să reţină impozit, în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 31 Credit fiscal

(1)Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2)Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul străin.

(3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin şi dacă persoana juridică română prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(4)Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt în limită a 3 la mie din cifra de afaceri;

b)nu depăşesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat.

abrogat PCT 26. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(5)În limitele respective se încadrează şi: cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, burse de specializare, participarea la congrese internaţionale.

abrogat PCT 26. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 32 Pierderi fiscale externe
Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar din veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. În acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

Capitolul IV Reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare
Articolul 33 Reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare

(1)Prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice române şi străine care vând-cesionează proprietăţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană juridică română.

(2)Dacă câştigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română depăşesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileşte prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultată.

(3)Pierderea rezultată din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română se recuperează din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeaşi natură, în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

(4)Câştigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitivă între:
a)valoarea realizată din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi

b)valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare.

(5)Pierderea rezultată dintr-o vânzare-cesionare a proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativă între:
a)valoarea realizată din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi

b)valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare.

(6)În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizată din vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume plătite, aferente vânzării-cesionării.

(7)Valoarea fiscală pentru proprietăţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileşte după cum urmează:
a)în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscală este costul de cumpărare, construire sau îmbunătăţire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă unei astfel de proprietăţi;

b)în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscală este costul de achiziţie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare.

(8)Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilor imobiliare sau al titlurilor de participare, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)contribuabilul a deţinut proprietatea imobiliară sau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de 2 ani;

b)persoana care achiziţionează proprietatea imobiliară sau titlurile de participare nu este persoană afiliată contribuabilului.

modificat prin PCT 27. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
abrogat PCT 7. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
abrogat PCT 16 . PCT 2. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
Capitolul V Plată impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
Articolul 34Declararea şi plata impozitului pe profit

(1) Declararea şi plata impozitului pe profit, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 35.

(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), pot opta pentru declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35.

(3) Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.

(4) Contribuabilii societăţi comerciale bancare - persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor - persoane juridice străine au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35.

(5) Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, astfel:
a)organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;

b)contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;

c)contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c)-e) au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1).

(6) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), care, în anul precedent, se aflau în una dintre următoarele situaţii:
a)nou-înfiinţaţi;

b)înregistrează pierdere fiscală la sfârşitul anului fiscal precedent;

c)s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social/sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz;

d)au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în anul pentru care se datorează impozitul pe profit aplică sistemul de declarare şi plată prevăzut la alin. (1). În sensul prezentului alineat nu sunt consideraţi contribuabili nou-înfiinţaţi cei care se înregistrează ca efect al unor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevăzuţi la alin. (4) nou-înfiinţaţi, înfiinţaţi în cursul anului precedent sau care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din
aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată.

(8) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.
(81) În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, plăţile anticipate trimestriale se efectuează în sumă de o pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fără a lua în calcul influenţa ce provine din aplicarea prevederilor art. 193, inclusiv pentru anii fiscali în care se deduc sumele evidenţiate în soldul debitor al contului rezultatul reportat din provizioane specifice.
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) şi care, în primul an al perioadei obligatorii prevăzute de alin. (3), înregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată.

(10) În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) şi care, în anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar în anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.

(11) În cazul următoarelor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca bază de determinare a plăţilor anticipate, potrivit următoarelor reguli:
a)contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice române, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelaşi an de celelalte societăţi cedente;

b)contribuabilii înfiinţaţi prin fuziunea a două sau mai multe persoane juridice române însumează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societăţile cedente. În situaţia în care toate societăţile cedente înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii nou-înfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (9);

c)contribuabilii înfiinţaţi prin divizarea unei persoane juridice române împart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit legii. În situaţia în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii nou-înfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (9);

d)contribuabilii care primesc active şi pasive prin operaţiuni de divizare a unei persoane juridice române, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit legii;

e)contribuabilii care transferă, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor societăţi beneficiare, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor menţinute de către persoana juridică care transferă activele.

(12) În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, şi care în cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice străine ca urmare a operaţiunilor prevăzute la art. 271, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplică următoarele reguli pentru determinarea plăţilor anticipate datorate:
a)în cazul fuziunii prin absorbţie, sediul permanent determină plăţile anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de către societatea cedentă;

b)în cazul divizării, divizării parţiale şi transferului de active, sediile permanente determină plăţile anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat pentru fiecare sediu permanent, proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate, potrivit legii. Societăţile cedente care nu încetează să existe în urma efectuării unei astfel de operaţiuni, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, ajustează plăţile anticipate datorate potrivit regulilor prevăzute la alin. (11) lit. e).

(13) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, implicaţi în operaţiuni transfrontaliere, altele decât cele prevăzute la alin. (12), aplică următoarele reguli în vederea determinării impozitului pe profit pentru anul precedent, în baza căruia se determină plăţile anticipate:
a)în cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice străine, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, în baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea absorbantă în anul fiscal precedent celui în care se realizează operaţiunea;

b)contribuabilii care absorb cel puţin o persoană juridică română şi cel puţin o persoană juridică străină, începând cu trimestrul în care operaţiunea respectivă produce efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelaşi an de celelalte societăţi române cedente;

c)contribuabilii înfiinţaţi prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice române cu una sau mai multe persoane juridice străine însumează impozitul pe profit datorat de societăţile române cedente. În situaţia în care toate societăţile cedente române înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilul nou-înfiinţat determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (9).

(14) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligaţia să depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(15) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia să depună declaraţia anuală
de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.

(16) Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat.

(17) Prin excepţie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi cele datorate de societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective până la sfârşitul anului fiscal în care se încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.

(18) Pentru aplicarea sistemului de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, indicele preţurilor de consum necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 22. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(19) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a), înfiinţaţi în cursul anului precedent, care nu au fost obligaţi la plata impozitului minim şi care la sfârşitul anului fiscal în care s-au înfiinţat înregistrează pierdere fiscală, efectuează trimestrial plăti anticipate în contul impozitului pe profit în sumă de o pătrime din impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada impozabilă aferentă anului în care s-au înfiinţat.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 87 din 2010-09-29 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 22 din 2010-03-24 emis de Guvernul României
Articolul 35 Depunerea declaraţiei de impozit pe profit

(1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 34 alin. (5) lit. a) şi b), alin. (14) şi (15), care depun declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

(2) Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) au obligaţia de a depune şi declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Capitolul VI
Impozitul pe dividende

Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende

Articolul 36

(1) O persoană juridică română care distribuie/plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane juridice române.

(3) Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se distribuie/plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora inclusiv.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
(41) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor distribuite/plătite de o persoană juridică română:
a)fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;

b)organelor administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la acele persoane juridice române.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra sumelor distribuite/plătite fondurilor deschise de investiţii, încadrate astfel, potrivit reglementărilor privind piaţa de capital.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 37 Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscală netă este diferenţa dintre pierderile fiscale totale pe perioadă de scutire şi profitul impozabil total în aceeaşi perioadă.

Articolul 371 Pierderi realizate printr-un sediu permanent din străinătate

(1) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din străinătate, înregistrate până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv, se recuperează potrivit prevederilor în vigoare până la această dată.

(2) Pentru anul 2010, pierderile realizate printr-un sediu permanent situat într-un stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri se determină luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate de la începutul anului fiscal.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României
Articolul 38 Dispoziţii tranzitorii

(1)În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată, scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică în continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate.

modificat prin PCT 301 . PCT 7. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României

(2)Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiţii înainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliează sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Deltă Dunării", republicată, cu modificările ulterioare, şi care continuă investiţiile conform ordonanţei menţionate, beneficiază în continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidenţiate, făcute cu investiţiile respective, fără a depăşi data de 31 decembrie 2006.

(3)Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona liberă pe bază de licenţa şi care până la data de 1 iulie 2002 au realizat investiţii în zona liberă, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrătoare, în valoare de cel puţin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit, în continuare, până la data de 31 decembrie 2006. Dispoziţiile prezentului alineat nu se mai aplică în situaţia în care survin modificări în structura acţionariatului contribuabilului. În înţelesul prezentului alineat, modificare de acţionariat în cazul societăţilor cotate se consideră a fi o modificare a acţionariatului în proporţie de mai mult de 25% din numărul acţiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.

modificat prin PCT 30. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(4)Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţa într-o zonă liberă au obligaţia de a plăti impozit pe profit în cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.

(5)Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerată sau de deducerea prevăzută la art. 24 alin. (12).

(6)Unităţile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare, sunt scutite de la plată impozitului pe profit dacă minimum 75% din sumele obţinute prin scutire se reinvestesc în vederea achiziţiei de echipament tehnologic, maşini, utilaje, instalaţii şi/sau pentru amenajarea locurilor de muncă protejate. Scutirea de la plată impozitului pe profit se aplică până la data de 31 decembrie 2006.

(7)Contribuabilii direct implicaţi în producţia de filme cinematografice, înscrişi ca atare în Registrul cinematografic, beneficiază, până la data de 31 decembrie 2006, de:
a)scutirea de la plată impozitului pe profit a cotei-părţi din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;

b)reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în care se creează noi locuri de muncă şi se asigură creşterea numărului scriptic de angajaţi, cu cel puţin 10% faţă de anul financiar precedent.

(8)Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. beneficiază de scutire de la plată impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2010, în condiţiile în care profitul este utilizat exclusiv pentru finanţarea lucrărilor de investiţii la obiectivul Centrală Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2, potrivit legii.

(9)Societatea Comercială «Automobile Dacia» - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2006.

modificat prin PCT 30. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(10)Societatea Comercială «Sidex» - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2004.

modificat prin PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României

(11)Compania Naţională "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni" - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2006.

modificat prin PCT 301 . PCT 7. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României

(12)La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006:
a)veniturile realizate din activităţile desfăşurate pentru obiectivul Centrală Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2, până la punerea în funcţiune a acestuia;

b)veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la primă aplicare, calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

c)veniturile realizate din practicarea apiculturii.

(13)Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie, realizate până la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cotă suplimentară de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculează în luna în care se realizează investiţia. În situaţia în care se realizează pierdere fiscală, această se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26. Pentru investiţiile realizate se poate calcula amortizare accelerată, cu excepţia investiţiilor în clădiri. Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la prezentul alineat nu pot aplică prevederile art. 24 alin. (12).

(14)Facilităţile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative menţionte în prezentul articol, precum şi cele care decurg din alte acte normative date în aplicarea acestora rămân în vigoare până la termenele şi în condiţiile stipulate de acestea.

Anexă LISTA SOCIETĂŢILOR la care se face referire în art. 271 alin. (3) pct 12 lit. a)
a)societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor;

b)societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca `societe anonyme`/`naamloze vennootsdiap`, `societe en commandite par actions`/`commanditaire vennootschap op aandelen`, `societe privee a responsabilite limitee`/`besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid`, `societe cooperative a responsabilite limitee`/`cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid`, `societe cooperative a responsabilite illimitee`/`cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid`, `societe en nom collectif`/`vennootschap onder firma`, `societe en commandite simple`/`gewone commanditaire vennootschap`, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;

c)societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca `akciova spolecnost`, `spolecnost s rucenim omezenym`;

d)societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca `aktieselskab` şi `anpartsselskab`; alte societăţi supuse impozitării conform legii impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la `aktieselskaber`;

e)societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca `Aktiengesellschaft`, Kommanditgesellschaft auf Aktien`, `Gesellschaft mit beschrankter Haftung`, `Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit`, `Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft`, `Betriebe gewerblidier Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts`, şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;

f)societăţile înfiinţate în baza legii estoniene ca `taisuhing`, `usaldusuhing`, `osauhing`, `aktsiaselts`, `tulundusuhistu`;

g)societăţile înfiinţate în baza legii greceşti, cunoscute ca 'ανώνυμη εταιρεία', 'εταιρεία περιωρισμενης ευθύνης (Ε.Π.Ε.)';
h)societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca `sociedad anonima`, `sociedad comanditaria por acciones`, `sociedad de responsabilidad limitada`, organisme de drept public care funcţionează în baza legii private;

i)societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca `societe anonyme`, `societe en commandite par actions`, `societe a responsabilite limitee`, `societes par actions simplifiees`, `societes d`assurances mutuelles`, `caisses d`epargne et de prevoyance`, `societes civiles`, care sunt automat supuse impozitului pe profit, `cooperatives`, `unions de cooperatives`, întreprinderi publice industriale şi comerciale şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;

j)societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate pe baza legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii, înfiinţate pe baza legii asociaţiilor de construcţii, şi trusturile bancare de economii, înfiinţate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;

k)societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca `societa per azioni`, `societa în accomandita per azioni`, `societa a responsibilita limitată`, `societa cooperative`, `societa di mutua assircurazione`, şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal comercială;

l)societăţile înfiinţate în baza legii cipriote ca 'εταιρείες', supuse impozitului pe profit;
m)societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca `akciju sabiedriba`, `sabiedriba ar ierobezotu atbildibu`;

n)societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene;

o)societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca `societe anonyme`, `societe en commandite par actions`, `societe a responsabilite limitee`, `societe cooperative`, `societe cooperative organisee comme une societe anonyme`, `association d`assurances mutuelles`, `association d`epargne-pension`, `entreprise de nature commerciaie, industrielle ou miniere de l`Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public`, şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;

p)societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca `kozkereseti tarsasag`, `beteti tarsasag`, `kozos vallalat`, `korlatolt felelossegu tarsasag`, `reszvenytarsasag`, `egyesules`, `kozhasznu tarsasag`, `szovetkezet`;

q)societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca `Kumpaniji ta` Responsabilita Limitată`, `Socjetajiet en commandite li l-kapitai taghhom maqsum f`azzjonijiet`;

r)societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca `naamloze vennnootschap`, `besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid`, `Open commanditaire vennootschap`, `Cooperatie`, `onderlinge waarborgmaatschappij`, `Fonds voor gemene rekening`, `Vereniging op cooperatieve grondslag`, `vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt`, şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez;

s)societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca `Aktiengesellschaft`, `Gesellschaft mit beschrankter Haftung`, `Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften`;

s,)societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca `spolka akcyjna`, `spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia`;

t)societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au formă comercială, precum şi alte entităţi a căror activitate este de natură comercială sau industrială, înregistrate potrivit legii portugheze;

t,)societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca `delniska druzba`, `komanditna druzba`, `druzba z omejeno odgovornostjo`;

u)societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca `akciova spolocnost`, `spolocnost` s rucenim obmedzenym`, `komanditna spolocnost`;

v)societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca `osakeyhtio/aktiebolag`, `osuuskunta/andelslag`, `saastopankki/sparbank` and `vakuutusyhtio/forsakringsbolag`;

w)societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca `aktiebolag`, `forsakringsaktiebolag`, `ekonomiska foreningar`, `sparbanker`, `omsesidiga forsakringsbolag`;

x)societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Mării Britanii şi Irlandei de Nord.

introdus prin PCT 25. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Titlul III Impozitul pe venit
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 39 Contribuabili
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:
a)persoanele fizice rezidente;

b)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

c)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

d)persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.

Articolul 40 Sfera de cuprindere a impozitului

(1)Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a)în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afară României;

b)în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

c)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;

d)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;

e)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenţi ai unor state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convenţiilor.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(4) În cursul anului calendaristic în care persoanele fizice nerezidente, cu excepţia celor menţionate la art. 40 alin. (3), îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obţinute din România.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(5) O persoană este considerată rezident sau nerezident pentru întregul an calendaristic, nefiind permisă schimbarea rezidenţei pe parcursul anului calendaristic.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(6) Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(7) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani calendaristici.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 41 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a)venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;

b)venituri din salarii, definite conform art. 55;

c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;

d)venituri din investiţii, definite conform art. 65;

e)venituri din pensii, definite conform art. 68;

f)venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;

g)venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;

h)venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 771 ;

i)venituri din alte surse, definite conform art. 78 şi 791.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 3. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
Articolul 42 Venituri neimpozabile
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a)ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 4. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 9. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
a1) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
introdus prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
b)sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;

b^1)sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;

introdus prin PCT 14. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
c)sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d)pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;

modificat prin PCT 26. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
e)contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

f)sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

g)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele decât cele definite la cap. VIII1. Sunt considerate bunuri mobile la momentul înstrăinării şi bunurile valorificate prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 4. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat ART UNIC Ordonanţa de urgenţă 45 din 2005-06-01 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 9. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
h)drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;

i)bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;

j)sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 771 alin. (2) şi (3);

modificat prin PCT 26. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
k)veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 71;

l)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

m)veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

n)veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

o)veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;

p)veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

q)sumele reprezentând diferenţa de dobânda subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;

r)subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;

s)veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, accidentaţii de război în afară serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;

t)premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

u)premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;

v) prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007;

modificat prin PCT 15. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
x)alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Articolul 421 Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operaţiunea de fiducie

(1) Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu generează venituri impozabile, în înţelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru părţile implicate, respectiv constituitor şi fiduciar, în cazul în care părţile respective sunt contribuabili potrivit titlului III.

(2) Remuneraţia fiduciarului contribuabil potrivit titlului III, notar public sau avocat, primită pentru administrarea masei patrimoniale constituie, în înţelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacentă şi se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfăşurată de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II «Venituri din activităţi independente».

(3) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar, altele decât remuneraţia fiduciarului, se stabileşte în funcţie de natura venitului respectiv şi se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecărei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentând pierderi definitive. În cazul în care constituitorul este contribuabil potrivit titlului III, obligaţiile fiscale ale acestuia în legătură cu masa patrimonială administrată vor fi îndeplinite de fiduciar.

(4) Venitul realizat în bani şi în natură de beneficiarul persoană fizică la transferul masei patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. IX «Venituri din alte surse». Fac excepţie veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale în situaţia în care acesta este constituitorul, caz în care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligaţia evaluării veniturilor realizate, la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale înregistrate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar reprezintă pierderi definitive şi nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoană fizică.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
Articolul 43 Cotele de impozitare

(1)Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a)activităţi independente;

b)salarii;

c)cedarea folosinţei bunurilor;

d)investiţii;

e)pensii;

f)activităţi agricole;

g)premii;

h)alte surse.

(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III.

modificat prin PCT 27. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 44 Perioada impozabilă

(1)Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (l), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Articolul 45 Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe

(1)Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(2)Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.

Capitolul II Venituri din activităţi independente
Articolul 46 Definirea veniturilor din activităţi independente

(1)Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

(2)Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.

(3)Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.

(4)Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

Articolul 47 Venituri neimpozabile

(1)Nu sunt venituri impozabile:
a)veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţara de către titular sau, după caz, de către licenţiaţii acestuia a unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului;

b)venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

abrogat PCT 16. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(2)De prevederile alin. (l) beneficiază persoanele fizice care exploatează invenţia, respectiv titularul brevetului aplicat.

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României
Articolul 48 Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă

(1) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Venitul brut cuprinde:
a)sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;

b)veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;

c)câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
modificat prin ART 198 SEC a 3-a CAP VII Lege 71 din 2011-06-03 emis de Parlamentul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c1) să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe pentru cabinetele medicale, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16).
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
d)veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;

e)veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
f)veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
introdus prin ART VI ART I Lege 168 din 2010-07-14 emis de Parlamentul României

(3)Nu sunt considerate venituri brute:
a)aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;

b)sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c)sumele primite ca despăgubiri;

d)sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.

(4)Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a)să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b)să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c)să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;

d)cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

modificat prin PCT 6. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.

(5)Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a)cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

modificat prin PCT 28. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
b)cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

c)suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;

modificat prin PCT 7. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
d)cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e)pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;

f)cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

f1) cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
g)contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 29. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
h)prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 29. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
i)cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;

j)cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;

modificat prin PCT 7. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
k)dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
l)cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;

m)cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6).

n)cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

introdus prin PCT 8. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(6)Baza de calcul se determină ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.

modificat prin PCT 30. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(7)Nu sunt cheltuieli deductibile:
a)sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b)cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

c)impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

d)cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);

e)donaţii de orice fel;

f)amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;

g)ratele aferente creditelor angajate;

h)dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natură mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
i)cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j)cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;

k)sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;

l)impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

l1) 50% din cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului. Prin excepţie, cheltuielile privind combustibilul efectuate în cadrul activităţii în scopul realizării de venituri sunt deductibile integral în situaţia în care vehiculele respective se înscriu în oricare din următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;

2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;

3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi;

modificat prin ART I Ordin 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
m)alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.
(8)Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăti, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.

(9)În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.

Articolul 49 Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(1) În cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale definite la art.46 alin. (2), venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(2) Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în conformitate cu activităţile din Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:
a)stabilirea nivelului normelor de venit;

b)publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
(21) Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind stabilită pentru fiecare membru asociat.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(3) La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulţirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor. Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti sunt cele prevăzute în normele metodologice.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă, care generează venituri comerciale, pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri comerciale, venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate desemnată conform alin. (2) şi o altă activitate independentă, venitul net anual se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art. 48.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(7)Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o altă activitate independentă, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform art. 48. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi.

abrogat ART VI ART I Lege 168 din 2010-07-14 emis de Parlamentul României

(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest scop.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(9) Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligaţia să completeze corespunzător şi să depună declaraţia privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală

(1)Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a)o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

b)contribuţiile sociale obligatorii plătite.

(2)În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a)o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

b)contribuţiile sociale obligatorii plătite.

(3)În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2).

(4)Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăti referitoare la încasări. Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege.

Articolul 51 Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidă simplă

(1)Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48.


(2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(3) Opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit cu informaţii privind determinarea venitului net anual în sistem real şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 52Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente

(1) Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:
a)venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b)venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent;

c)venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;

d)venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV1, care nu generează o persoană juridică.

(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
a)în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului IX2;

b)în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. d), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.

(3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. d), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV1.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Articolul 521 Opţiunea pentru stabilirea impozitului final pentru unele venituri din activităţi independente

(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţile menţionate la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestuia.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(2) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

(3) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.

(4) Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Articolul 53

(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente au obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 52, pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă sau pentru care impozitul este final, potrivit prevederilor art. 521.

(2) Impozitul reţinut la sursă de către plătitori pentru veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul afacerii, prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f) calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente determinate în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Plăţile anticipate vor fi luate în calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal competent.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 54 Impozitarea venitului net din activităţi independente
Venitul net din activităţi independente se impozitează potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.

Capitolul III Venituri din salarii
Articolul 55 Definirea veniturilor din salarii

(1)Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

(2)Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
a)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b)indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d)indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

d1) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
d2) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
e)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

f)sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
g)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

h)indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;

i)sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

j)indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

j1) sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
j2) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
k)orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi (2) includ, însă nu sunt limitate la:
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
a)utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

b)cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

c)împrumuturi nerambursabile;

d)anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

e)abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

f)permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g)primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.
h)tichete-cadou acordate potrivit legii.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(4)Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natură celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;

a^1)tichetele de creşă acordate potrivit legii;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 32. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
a2) tichetele de vacanţă, acordate potrivit legii;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

c)contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d)cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afară ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

f)contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţa sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g)sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;

h)sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i)indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;

j)sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
k)sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăti compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 33. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 9. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
l)veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;

m)sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;

n)cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;

o)costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

p)avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
r)diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţa, pentru credite şi depozite.

(5)Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

Articolul 56 Deducere personală

(1)Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

(2)Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 2.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 3.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 4.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 5.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.

(3)Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar.

(4)În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.

(5)Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.

(6)Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(7)Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
a)persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţa de peste 10.000 m² în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m² în zonele montane;

b)persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţa.

(8)Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Articolul 57 Determinarea impozitului pe venitul din salarii

(1)Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

(2)Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a)la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

– cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

– contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400euro;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 34. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
b)pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

(21 )În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afară funcţiei de bază la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

introdus prin PCT 35. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

(4)Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

modificat prin PCT 36. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 10. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(5)Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.

(6)Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Articolul 58 Termenul de plată a impozitului

(1) Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat şi reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se virează, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor:
a)asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia instituţiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;

b)persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;

c)persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;

d)persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

(3) Numărul mediu de salariaţi şi veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 29619 alin. (13) şi (14).

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 581 Deducerea sumelor pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007
Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obţinute la funcţia de bază, cheltuielile efectuate pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligaţia acordării acestei deduceri revine organului fiscal competent şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

modificat prin PCT 17. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 37. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 59 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii

(1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului au obligaţia să completeze şi să depună declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit în termenul prevăzut la art. 93 alin. (2).

(2) Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 60 Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

(1)Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2)Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 57.

(3)Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal competent.

modificat prin PCT 38. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).

modificat prin PCT 38. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul IV Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Articolul 61 Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.

(2) Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementări se va emite ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(3) Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(4) În categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor se cuprind şi cele realizate de contribuabilii prevăzuţi la alin. (3) care, în cursul anului fiscal, obţin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de închiriat, situate în locuinţe proprietate personală. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depăşirii numărului de 5 camere de închiriat, şi până la sfârşitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează în sistem real potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din activităţi independente.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(5) Veniturile obţinute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de închiriat, sunt calificate ca venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină pe bază de normă de venit sau în sistem real şi se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II din prezentul titlu.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 62 Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(11) În cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(2)Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
(21) În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(22) În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
(23) Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
(24) Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
(25) Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
(26) În cazul în care optează pentru determinarea venitului net din arendă în sistem real, contribuabilii sunt obligaţi să precizeze în scris, în contractul/raportul juridic încheiat, la momentul încheierii acestuia. Modalitatea de impunere aleasă este aplicabilă pentru toate veniturile realizate în baza contractului/raportului juridic respectiv.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), (2) şi (21)-(25), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(4)Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (3).

Articolul 621 Reguli privind stabilirea impozitului pe venitul determinat pe baza normei anuale de venit

(1) Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.

(2) Norma anuală de venit corespunzătoare unei camere de închiriat se determină de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi turismului şi al ministrului finanţelor publice şi a propunerilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului privind nivelul normelor anuale de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se transmit anual de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează a se aplica normele anuale de venit, Ministerului Finanţelor Publice.

(3) Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz, au obligaţia publicării anuale a normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.

(4) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv, declaraţia privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs. În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului aceştia au obligaţia completării şi depunerii declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal în curs.

(5) Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat pe baza declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi emite decizia de impunere la termenul şi potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(6) Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final.

(7) Impozitul anual datorat se virează integral la bugetul de stat.

(8) Plata impozitului se efectuează în cursul anului către bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 iulie inclusiv şi 50% din impozit până la data 25 noiembrie inclusiv. Pentru declaraţiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie, impozitul anual datorat se stabileşte prin decizie de impunere anuală, pe baza declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi se plăteşte în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Articolul 622 Reguli privind stabilirea impozitului în cazul opţiunii pentru determinarea venitului net în sistem real

(1) Contribuabilii care realizează venituri definite la art. 61 alin. (3) au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit prevederilor art. 48.

(2) Opţiunea se exercită pentru fiecare an fiscal, prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv. În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), opţiunea se exercită pentru anul fiscal în curs, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, prin completarea şi depunerea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit.

(3) În cursul anului fiscal contribuabilii sunt obligaţi să efectueze plăţi anticipate cu titlu de impozit către bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 iulie inclusiv şi 50% din impozit până la data 25 noiembrie inclusiv. În cazul în care decizia de impunere pentru anul fiscal în curs nu a fost emisă până la data de 1 noiembrie, precum şi în cazul contribuabililor care realizează venituri definite la art. 61 alin. (3) după data de 1 noiembrie a anului fiscal în curs, nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net anual urmând să fie supus impunerii potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat.

(4) Organul fiscal competent stabileşte plăţile anticipate prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual estimat din declaraţia privind venitul estimat/norma de venit şi emite decizia de impunere, care se comunică contribuabililor, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Pentru declaraţiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat.

(5) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

(6) Impozitul anual datorat se calculează de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual determinat în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, impozitul fiind final.
(7) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(8) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează obligaţii fiscale accesorii conform Codului de procedură fiscală.

(9) Impozitul anual datorat se virează integral la bugetul de stat.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Articolul 623 Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic în cazul depăşirii numărului de 5 camere în cursul anului fiscal

(1) În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuţi la art. 61 alin. (4) realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, aceştia sunt obligaţi să notifice evenimentul, respectiv depăşirea numărului de 5 camere de închiriat, organului fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii acestuia. Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, conform prevederilor art. 621, organul fiscal va recalcula norma de venit şi plăţile stabilite în contul impozitului anual datorat.

(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(3) Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabileşte în sistem real, potrivit prevederilor art. 48. Contribuabilii respectivi sunt obligaţi să completeze şi să depună declaraţia privind venitul estimat/ norma de venit, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, la organul fiscal competent, în vederea stabilirii plăţilor anticipate pentru veniturile aferente perioadei rămase până la sfârşitul anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat în perioada rămasă sunt cele prevăzute la art. 622 alin. (3)-(9).

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Articolul 63 Plăti anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăti anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.

(2) Fac excepţie contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria prevăzută în contractul încheiat între părţi este stabilită în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real şi la sfârşitul anului anterior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente pentru care plăţile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, şi impozitul este final.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru contribuabilii care realizează venituri din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit sau care optează pentru determinarea venitului în sistem real, precum şi pentru cei care închiriază în scop turistic, în cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate personală sunt aplicabile prevederile art. 621 alin. (8), art. 622 alin. (3)-(4) şi art. 623 alin. (3).
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(4) Impozitul reţinut la sursă de către plătitori pentru veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul afacerii, prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f), calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor determinate în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Plăţile anticipate vor fi luate în calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal competent.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 64Impozitarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

(2) Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 61 alin. (3) şi (4) nu sunt aplicabile reglementările cap. X «Venitul net anual impozabil» din prezentul titlu.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Capitolul V Venituri din investiţii
Articolul 65 Definirea veniturilor din investiţii

(1) Veniturile din investiţii cuprind:
a)dividende;

b)venituri impozabile din dobânzi;

c)câştiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7;

d)venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare;

e)venituri din lichidarea unei persoane juridice.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Sunt neimpozabile următoarele venituri din dobânzi:
a)venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

b)venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat şi obligaţiunilor municipale;

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 91 din 2008-06-24 emis de Guvernul României
c)venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 19. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
c^1)venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social deţinut;

introdus prin PCT 20. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 40. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul «Proprietatea» de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.

introdus prin PCT 41. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deţinerea şi tranzacţionarea titlurilor de stat şi/sau a obligaţiunilor emise de către unităţile administrativ-teritoriale.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 91 din 2008-06-24 emis de Guvernul României
Articolul 66 Stabilirea venitului din investiţii

(1)Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzacţiei. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu costurile aferente tranzacţiei.

modificat prin PCT 42. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 12. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(2)În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii, câştigul se determină ca diferenţa pozitivă între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare.

(3)În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determină ca diferenţa pozitivă între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare, începând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente.

(4)Determinarea câştigului potrivit alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.

modificat prin PCT 42. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 12. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(41 )Determinarea câştigului potrivit alin. (2) şi (3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.

abrogat PCT 43. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 13. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
(42 ) Determinarea câştigului/pierderii potrivit alin. (1)-(3) revine fiecărui intermediar, societate de administrare a investiţiilor, în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, sau plătitor de venit, după caz, la fiecare tranzacţie.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României


(5) Câştigul net/Pierderea netă se determină la sfârşitul fiecărui trimestru ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate cumulat de la începutul anului, ca urmare a tranzacţionării titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise. Câştigul net determinat/Pierderea netă determinată la sfârşitul fiecărui trimestru se calculează de către contribuabil, pe baza declaraţiei de impunere trimestriale.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 44. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
(51) Câştigul net anual/Pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se determină ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului, şi este egal/egală cu câştigul net determinat/pierderea netă determinată la sfârşitul trimestrului IV al anului fiscal respectiv. Câştigul net anual/Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusă potrivit prevederilor art. 83.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(6) Pentru tranzacţiile cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, efectuate în cursul fiecărui trimestru din anul fiscal, fiecare intermediar, societate de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau alt plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a)calcularea câştigului/pierderii pentru fiecare tranzacţie efectuată pentru contribuabil;

b)transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul fiecărui trimestru, până la data de 5 a lunii următoare trimestrului;

c)să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, pentru fiecare contribuabil.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 44. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
(61 ) Procedura de aplicare a prevederii alin. (6) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(7) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni, în momentul încheierii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului. Câştigul net anual se determină ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv din astfel de operaţiuni. Câştigul net anual se determină de către contribuabil pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusă potrivit prevederilor art. 83. Pentru tranzacţiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a)calcularea câştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b)transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plată anticipată, în formă scrisă către acesta, până în ultima zi a lunii februarie a anului următor celui pentru care se face calculul.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 45. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8)Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

modificat prin PCT 21. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 45. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 67 Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii

(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
(11 ) Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(2) Veniturile sub formă de dobânzi realizate începând cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(21) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la termen şi/sau instrumentele de economisire realizate începând cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României

(3)Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:
a)câştigul net determinat la sfârşitul fiecărui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 16%. Obligaţia calculării impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială în contul impozitului pe câştigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaraţiei de impunere trimestrială depusă până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărui trimestru. Termenul de declarare constituie şi termen de plată a impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială către bugetul de stat. Obligaţia declarării şi plăţii impozitului revine contribuabilului. Impozitul de plată reprezentând plată anticipată trimestrială, respectiv impozitul de restituit trimestrial se calculează ca diferenţă între impozitul datorat pe câştigul net cumulat de la începutul anului până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul datorat pe câştigul net cumulat de la începutul anului până la sfârşitul perioadei de raportare precedente;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
a1) câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 16%, pe baza declaraţiei de impunere. Obligaţia calculării şi virării impozitului pe câştigul net anual impozabil datorat revine contribuabilului, pe baza declaraţiei de impunere depusă, potrivit prevederilor art. 83. Impozitul anual de plată/de restituit se determină ca diferenţă între impozitul pe câştigul net anual impozabil şi plata anticipată aferentă câştigului net determinat la sfârşitul trimestrului IV;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

b)în cazul câştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine dobânditorului. Calculul şi reţinerea impozitului de către dobânditor se efectuează la momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului, la fiecare tranzacţie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi/sau în registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu eşalonat;

c)câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cotă de 16% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz. Impozitul calculat şi reţinut, reprezentând plată anticipată, se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
d)venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cotă de 16%, impozitul fiind final. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori.

modificat prin PCT 22. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(4)Pierderile rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare, în cazul societăţilor închise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează şi nu se reportează.

(5) Pierderea netă anuală din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, stabilită prin declaraţia de impunere anuală, se recuperează din câştigurile nete anuale obţinute în următorii 7 ani fiscali consecutivi. Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a)reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi;

b)dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c)pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(6)Pierderile rezultate din operaţiuni de vânzare/cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, înregistrate în cursul anului fiscal, se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natură realizate în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reportează.

(7)Impozitul anual de recuperat, prevăzut la alin. (3) lit. a) şi d), se stabileşte de organul fiscal competent ca diferenţa între impozitul reprezentând plăti anticipate efectuate în cursul anului şi impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, în termenul şi condiţiile stabilite de lege.
– în loc de: "...alin. (3) lit. a) şi d),..." se va citi: "...alin. (3) lit. a) şi c),...";

rectificat prin Rectificare 343 din 2006-09-07 emis de Parlamentul României
abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(8)În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

(9) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3) lit. a), în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, câştigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, sunt venituri neimpozabile.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(10) Câştigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, realizate începând cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevăzute la alin. (3) lit. a).
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 46. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 671
Impozitul pe venituri din investiţii nu se aplică pentru prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea", realizate de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost emise aceste acţiuni în condiţiile legii privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv sau, după caz, moştenitorii legali sau testamentari ai acestora.

abrogat PCT 47. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 1. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României
Articolul 672 Impozitarea câştigului net anual impozabil/câştigului net anual
Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, şi câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen se impozitează potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Capitolul VI Venituri din pensii
Articolul 68
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.

modificat prin PCT 48. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 681
Venituri neimpozabile

Nu sunt venituri impozabile veniturile din pensii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

introdus prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
Articolul 69 Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.

modificat prin PCT 23. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 49. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 70 Reţinerea impozitului din venitul din pensii

(1)Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

(2)Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(3)Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4)Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5)În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.

(6)Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.

(7)Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.

(8)În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

introdus prin PCT 50. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(9) Impozitul pe veniturile din pensii se reţine şi se virează integral la bugetul de stat.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 24. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
Articolul 701
Prevederile referitoare la reţinerea impozitului pe venitul din pensii nu se aplică venitului din pensii realizat de persoanele cu handicap grav sau accentuat.

introdus prin ART UNIC Lege 22 din 2010-03-02 emis de Parlamentul României
Capitolul VII Venituri din activităţi agricole
Articolul 71 Definirea veniturilor din activităţi agricole
Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:
a)cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;

b)cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;

c)exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea.

d)valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
Articolul 72 Stabilirea venitului net anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit

(1)Venitul net dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.

(2)Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţa.

(3)Dacă o activitate agricolă este desfăşurată de un contribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare şi alte fracţii de an - decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul căreia se desfăşoară activitatea.

(4)Dacă o activitate agricolă a unui contribuabil înregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale, norma de venit aferentă activităţii se reduce, astfel încât să reflecte această pierdere.

(5) Contribuabilii care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care impozitul se calculează potrivit prevederilor art. 74 alin. (4) au obligaţia să completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest scop.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(6) Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care impozitul se calculează potrivit prevederilor art. 74 alin. (4) şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. Contribuabilii respectivi au obligaţia să completeze corespunzător şi să depună declaraţia privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 73 Opţiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea în partidă simplă

(1)Un contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă, prevăzută la art. 71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit art. 48.


(2)Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (1).

Articolul 74 Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole

(1)Impozitul pe venitul net din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe bază de norme de venit, cât şi în sistem real, impozitul fiind final.


(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 71 pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligaţia de a depune anual o declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe să o desfăşoare după data de 25 mai, declaraţia se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 52. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3) În cazul unui contribuabil care determină venitul net din activităţi agricole pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, acesta este obligat să efectueze plăti anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevăzute la art. 82 alin. (3).

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 52. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)În cazul contribuabililor care realizează venituri băneşti din agricultură, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se calculează prin reţinere la sursă prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, începând cu data de 1 ianuarie 2009, impozitul fiind final.

modificat prin PCT 25. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 53. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(5)Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileşte prin norme care se emit de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

introdus prin PCT 53. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(6) Impozitul reţinut la sursă de către plătitori pentru veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul afacerii, prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f), calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi agricole determinate în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Plăţile anticipate vor fi luate în calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal competent.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Capitolul VIII Venituri din premii şi din jocuri de noroc
Articolul 75

(1)Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii."


(2)Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

modificat prin PCT 26. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
Articolul 76 Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de noroc
Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil.

modificat prin PCT 23. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 17. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
Articolul 77 Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc

(1)Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

modificat prin PCT 27. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 27. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(3)Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.


(4)Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:
a)pentru fiecare premiu;

b)pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.

modificat prin PCT 27. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 54. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(5)Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.


(6)Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

modificat prin PCT 24. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 18. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
Capitolul VIII^1 Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
Articolul 771 Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

(1)La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:
a)pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
– 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

b)pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
– 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.


(2)Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:
a)la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

b)la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.


(3)Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.


(4)Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiză întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.

modificat prin PCT 11 . PCT 1. ART UNIC Lege 372 din 2007-12-28 emis de Parlamentul României

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza cel puţin o dată pe an expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6)Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

modificat prin PCT 28. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel:
a)o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;

b)o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 28. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(8)Procedura de calculare, încasare şi virare a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi (3), precum şi obligaţiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

modificat prin PCT 55. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 772 Rectificarea impozitului
În cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constată erori sau omisiuni în calcularea şi încasarea impozitului prevăzut la art. 771 alin. (1) şi (3), notarul public va comunică organului fiscal competent această situaţie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnaţi la art. 771 alin. (1) şi (3), în vederea încasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru neîncasarea sau calcularea eronată a impozitului prevăzut la art. 771 alin. (1) şi (3) este angajată numai în cazul în care se dovedeşte că neîncasarea integrală sau parţială este imputabilă notarului public care, cu intenţie, nu şi-a îndeplinit această obligaţie.

modificat prin PCT 56. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 773 Obligaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăţilor imobiliare
Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaraţie informativa privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie:
a)părţile contractante;

b)valoarea înscrisă în documentul de transfer;

c)impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

d)taxele notariale aferente transferului.

introdus prin PCT 25. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
abrogat ART UNIC Ordonanţa de urgenţă 45 din 2005-06-01 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 19. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
Capitolul IX Venituri din alte surse
Articolul 78 Definirea veniturilor din alte surse

(1)În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a)prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;

b)câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;

c)venituri, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
d)venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.

e)venituri primite de persoanele fizice din activităţile menţionate la art. 52 alin. (1) lit. a)-e), în cazul în care contribuabilul a exercitat opţiunea de impozitare a acestor venituri potrivit prevederilor art. 79. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestuia.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 57. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
f)venituri obţinute din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea. Nu sunt impozabile veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice, în conformitate cu prevederile art. 42 lit. a1) şi lit. g).
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(2)Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 41 lit. a)-h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu, precum şi cele enumerate prin normele metodologice elaborate în aplicarea prezentului articol.

modificat prin PCT 29. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
Articolul 79 Calculul impozitului şi termenul de plată

(1)Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.


(2)Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.


(3)Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Articolul 791 Definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei
impozabile ajustate pe baza procedurilor şi metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Capitolul X Venitul net anual impozabil
Articolul 80 Stabilirea venitului net anual impozabil

(1) Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Veniturile din categoriile prevăzute la art. 41 lit. a), c) şi f), ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual.


(3)Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursa din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se reportează şi se completează cu venituri obţinute din aceeaşi sursa de venit din următorii 5 ani fiscali.

modificat prin PCT 26. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
(31) Pierderile din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 27. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(4)Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a)reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

b)dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c)pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

Articolul 801 Stabilirea câştigului net anual impozabil

(1) Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se determină ca diferenţă între câştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori.

(2) Pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, stabilită prin declaraţia privind venitul realizat, se recuperează din câştigurile nete anuale obţinute în următorii 7 ani fiscali consecutivi.

(3) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a)reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi;

b)dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c)pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.


(4) Pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Articolul 81 Declaraţii privind venitul estimat/norma de venit
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(1)Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă.


(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală, au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat/norma de venit, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat/norma de venit se depune odată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi. Contribuabilii care obţin venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de 15 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(3) Contribuabilii care în anul anterior au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, odată cu declaraţia privind venitul realizat, şi declaraţia privind venitul estimat/norma de venit.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 58. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar şi care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun declaraţia privind venitul estimat/ norma de venit completată corespunzător.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
Articolul 82 Stabilirea plăţilor anticipate de impozit

(1)Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăti anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.


(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plăţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a)pe baza contractului încheiat între părţi; sau

b)pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 59. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Nu se datorează plăţi anticipate în cazul contribuabililor care realizează venituri din arendare şi care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real, plata impozitului anual efectuânduse potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determină venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 72 şi 73, datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 septembrie inclusiv şi 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 59. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plăti anticipate vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat/ norma de venit pentru anul curent, sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16% prevăzută la art. 43 alin. (1).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 59. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 28. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
(51) Impozitul reţinut la sursă de către plătitori pentru veniturile prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f) se stabileşte prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut şi reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, determinate în sistem real.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(6) Plăţile anticipate stabilite pe baza contractelor încheiate între părţi în care chiria este exprimată în lei, potrivit prevederilor art. 63 alin. (2), precum şi pentru veniturile din activităţi independente şi agricole, impuse pe baza normelor de venit, reprezintă impozit final.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(7) În situaţia rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi în care chiria este exprimată în lei, plăţile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(8) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi/sau venituri din activităţi agricole şi care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, precum şi cei care intră în suspendare temporară a activităţii, potrivit legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la organul fiscal competent o declaraţie, însoţită de documente justificative, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, în vederea recalculării plăţilor anticipate.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(9) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (8) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Articolul 83 Declaraţia privind venitul realizat
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(11) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 63 alin. (2), caz în care plăţile anticipate de impozit vor fi luate în calcul la stabilirea impozitului anual datorat, pentru situaţiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale, cu excepţia art. 82 alin. (7).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(2) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi se depune la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a câştigului net anual/pierderii nete anuale, generat/generată de:
a)transferuri de titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise;

b)operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României
(21 ) Declaraţia de impunere trimestrială se completează pentru câştigul net determinat/pierderea netă determinată la sfârşitul fiecărui trimestru, generat/generată de tranzacţii cu titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat pentru următoarele categorii de venituri:
a)venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii privind venitul estimat/ norma de venit în luna decembrie şi pentru care nu sau stabilit plăţi anticipate, conform legii;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

b)venituri din activităţi menţionate la art. 52 alin. (1) lit. a)-c), a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 521;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

b1) venituri din cedarea folosinţei bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 62 alin. (21);
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 63 alin. (2), a căror impunere este finală, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii privind venitul estimat/norma de venit în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plăţi anticipate, conform legii;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

d)venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

e)venituri din investiţii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;

f)venituri din pensii;

g)venituri din activităţi agricole, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);

h)venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;

i)venituri din alte surse.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 60. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 84 Stabilirea şi plata impozitului anual datorat
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(1) Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecăruia din următoarele:
a)venitul net anual impozabil;

b)câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise;

c)câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 61. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
(11) Data de 25 mai inclusiv a fiecărui an fiscal se constituie atât termen de declarare, cât şi termen de plată a impozitului pe venit.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise, câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 61. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 31. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(3) Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe:
a)venitul net anual impozabil;

b)câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise;

c)câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 61. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1), (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5)Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6)Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(7) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pe baza declaraţiei privind venitul realizat şi emite decizia de impunere, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(8) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanţelor bugetare.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Capitolul XI Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitate juridică
Articolul 85 Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comun
Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.

Articolul 86 Reguli privind asocierile fără personalitate juridică

(1)Prevederile prezentului articol nu se aplică:
– pentru asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 28;

– fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;

– asocierilor cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, caz în care sunt aplicabile numai reglementările fiscale din titlul II.

– fondurilor de pensii administrat privat şi fondurilor de pensii facultative constituite conform prevederilor legislaţiei specifice în materie.

introdus prin PCT 30. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
– asocierilor fără personalitate juridică, în cazul în care membrii asociaţi realizează venituri stabilite potrivit art. 49.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(2)În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:
a)părţile contractante;

b)obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;

c)contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;

d)cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;

e)desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;

f)condiţiile de încetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

modificat prin PCT 62. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)În cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă.


(4) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5)Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere.


(6)Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeaşi manieră ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat.


(7)Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României


(8)Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(9) Venitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV1, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net anual.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(10) Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, revine persoanei juridice române.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Capitolul XII Aspecte fiscale internaţionale
Articolul 87 Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente

(1)Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.


(2)Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art. 48, în următoarele condiţii:
a)în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;

b)în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.

Articolul 88 Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente
Persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

Articolul 89 Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente

(1)Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decât cele prevăzute la art. 87, 88 şi la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.


(2)Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin. (1), se determină pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.


(3)Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un împuternicit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

modificat prin PCT 63. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 90 Venituri obţinute din străinătate

(1)Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia prevăzuta la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate.

modificat prin PCT 32. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(2)Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natură acestuia.


(3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate conform alin. (1) au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(4)Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5)Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.

abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(7) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanţelor bugetare.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Articolul 91 Creditul fiscal extern

(1)Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.


(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a)se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin în care s-a plătit impozitul;

b)impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;

c)venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României


(3)Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate, în situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţara şi pe fiecare natură de venit.


(31 )După data aderării României la Uniunea Europeană, pentru veniturile din economii, definite la art. 1245 , obţinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranziţie specificată la art. 1249 , se aplică metoda de eliminare a dublei impuneri, prevăzută la art. 12414 alin. (2).

introdus prin PCT 64. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)Veniturile realizate din străinătate, altele decât cele prevăzute la art. 41 lit. a), c) şi f), de către persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2), se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în străinătate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

abrogat PCT 33. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(5)În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României, se vor transforma astfel:
a)din moneda statului de sursă într-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;

b)din valuta de circulaţie internaţională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

Articolul 92 Pierderi fiscale externe

(1)Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal.


(2)Pierderea care nu este acoperită, în temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din statul respectiv.

abrogat PCT 34. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
Capitolul XIII Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
Articolul 93 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă

(1)Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, să reţină, să vireze şi să declare impozitul reţinut la sursă, până la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul titlu.


(2) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(3)Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin. (2) şi au obligaţia depunerii declaraţiei, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat, următorii:
a)plătitorii de venituri din activităţile independente prevăzute la art. 52;

b)plătitorii de venituri din salarii, în legătură cu veniturile din salarii plătite contribuabililor, care nu au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (2) şi pentru care obligaţiile declarative sunt prevăzute la art. 59;

c)plătitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă.

abrogat ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 65. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 35. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
Capitolul XIV Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 94 Dispoziţii tranzitorii

(1)Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.


(2)Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabili nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.


(3)Prevederile privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 40 alin. (2) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.

(4) Prevederile art. 49 alin. (21), art. 50 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. a) se vor aplica în mod corespunzător începând cu 1 iulie 2010.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(5) Prevederile art. 55 alin. (3) lit. h) se aplică începând cu drepturile aferente lunii iulie 2010. Veniturile reprezentând:
– tichetele de creşă, acordate potrivit legii;

– tichetele de vacanţă, acordate potrivit legii;

– sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;

– sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie,
devin impozabile începând cu drepturile aferente lunii iulie 2010.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(6) Procedura de aplicare a prevederii alin. (4) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

(7) Venitul net anual impozabil, câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise, precum şi câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, realizate de persoanele fizice în anul 2010, se declară în declaraţia privind venitul realizat, iar stabilirea şi plata impozitului se efectuează pe baza deciziei de impunere.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(8) Contribuabilii care desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi obţin venituri din activităţi independente pentru care venitul net a fost determinat în sistem real în anul 2011, în conformitate cu prevederile art. 69 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul să opteze începând cu anul 2012 pentru determinarea venitului net anual pe bază de norme de venit.


(9) Opţiunea se exercită prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit cu informaţii privind stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit şi depunerea la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate în anul 2011.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(10) Fişele fiscale care cuprind informaţii referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii aferente anului 2011 vor fi depuse până în ultima zi a lunii februarie a anului 2012.


(11) Dispoziţiile art. 59 şi art. 93 alin. (2) se aplică începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2012 pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor.


(12) Prevederile art. 48 alin. (4) lit. c1) se aplică numai pentru mijloacele fixe achiziţionate începând cu 1 ianuarie 2012.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(13) Pentru veniturile realizate în baza contractelor aflate în derulare la data de 1 octombrie 2011, pentru care la data respectivă erau aplicabile prevederile art. 52, obligaţiile privind
calculul, reţinerea şi virarea impozitului reprezentând plăţi anticipate sunt cele în vigoare la data plăţii veniturilor.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(14) Veniturile din arendare realizate în anul 2011 se declară în declaraţia privind venitul realizat care va fi depusă la organul fiscal competent până la data de 25 mai a anului 2012, plata impozitului efectuându-se pe baza deciziei de impunere anuală. În cazul contractelor de arendare aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2012, contribuabilii care realizează venituri din arendă sunt obligaţi să îşi exercite în scris opţiunea privind modalitatea de impunere aleasă, prin încheierea unui act adiţional, înainte de data efectuării primei plăţi, care să fie înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la încheierea acestuia.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(15) Propunerile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru anul 2012 privind nivelul normelor anuale de venit corespunzătoare unei camere de închiriat în cazul veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, se transmit Ministerului Finanţelor Publice până la data de 10 ianuarie 2012. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz, au obligaţia determinării şi publicării anuale a normelor anuale de venit până la data de 15 ianuarie 2012, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi turismului şi al ministrului finanţelor publice şi a propunerilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 95 Definitivarea impunerii pe anul fiscal

(1) Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice.


(2) Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat într-un an fiscal se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 66. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Articolul 96 Venituri obţinute din străinătate a căror impunere în România este finală

(1)Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate de natură celor a căror impunere în România este finală.


(2)Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natură acestuia.


(3)Contribuabilii care obţin venituri din străinătate au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.


(4)Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în formă stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.


(5)Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.

abrogat PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Articolul 97 Creditul fiscal extern

(1)Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.


(2)Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a)impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoană fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plată impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;

2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;

3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

b)venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.


(3)Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursă din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţara şi pe fiecare natură de venit.


(4)Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2), a căror impunere în România este finală, se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în străinătate sub formă creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.


(5)În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României, se vor transforma astfel:
a)din monedă statului de sursă, într-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;

b)din valuta de circulaţie internaţională, în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

– în loc de: "din valuta de circulaţie internaţională, în lei, ..." se va citi: "din valuta de circulaţie internaţională în lei, ...";

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României
abrogat PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Articolul 98 Pierderi fiscale externe

(1)Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal.


(2)Pierderea care nu este acoperită, în temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură din statul respectiv.

abrogat PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Capitolul XIII Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
Articolul 99 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă

(1)Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, să reţină şi să vireze impozitul reţinut la sursă şi să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.


(2)Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin. (1) plătitorii de venituri din activităţi independente, menţionate la art. 53, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, pentru care depunerea declaraţiei se efectuează până în ultimă zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

abrogat PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Capitolul XIV Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 100 Dispoziţii tranzitorii

(1)Scutirile de la plată impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.


(2)Scutirile de la plată impozitului, în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2004.


(3)Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2) nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.


(4)Prevederile privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 40 alin. (2) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.

abrogat PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Articolul 101 Definitivarea impunerii pe anul 2004
Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil, realizat în anul fiscal 2004, prin ordin al ministrului finanţelor publice se va stabili baremul de impunere obţinut pe baza baremului anual pentru plăti anticipate din anul 2004, respectiv deducerea personală de bază, corectate cu rata inflaţiei realizate, diminuată cu 1/2 din rata inflaţiei prognozate în acest an, conform legislaţiei în vigoare în anul 2004.

abrogat PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 65. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 102 Dispoziţii finale
Începând cu data de 1 ianuarie 2005 se va aplică un sistem de impunere a veniturilor persoanelor fizice potrivit legii de modificare şi completare a prezentului Cod fiscal.

abrogat PCT 66. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Titlul IV Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Articolul 103 Definiţia microîntreprinderii
În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a)realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;

modificat prin PCT 67. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
b)are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;

c)a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;

d)capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.

Articolul 104 Opţiunea de a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderii

(1)Impozitul reglementat de prezentul titlu este opţional.


(2)Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plată impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.


(3)O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile prevăzute la art. 103 lit. a) şi d) sunt îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării.


(4)Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 103.


(5)Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:
a)desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

b)desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

c)desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d)au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.


(6)Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

introdus prin PCT 4. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Articolul 105 Aria de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute la art. 108.

Articolul 106 Anul fiscal

(1)Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.


(2)În cazul unei persoane juridice care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioadă din anul calendaristic în care persoană juridică a existat.

Articolul 107 Cota de impozitare

(1) Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009.


(2) În situaţia în care impozitul datorat de microîntreprinderi este mai mic decât impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume.


(3) În aplicarea alin. (2), pentru anul 2009 se au în vedere următoarele reguli:
a)pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat la sfârşitul trimestrului cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai-30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent perioadei respective;

b)pentru trimestrele al III-lea şi al IV-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului respectiv.

modificat prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 68. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 5. ART I Ordonanţa de urgenţă 138 din 2004-12-29 emis de Guvernul României
Articolul 1071
Prin excepţie de la prevederile art. 109 alin. (2) şi (3), dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în acest articol, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal.

modificat prin PCT 4. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 69. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 108 Baza impozabilă

(1)Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a)veniturile din variaţia stocurilor;

b)veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

c)veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;

d)veniturile din provizioane;

e)veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;

f)veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.


(2)În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

Articolul 109 Procedura de declarare a opţiunii

(1)Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaraţiei de menţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile familiale şi asociaţiile fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie inclusiv.


(2)Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv.

modificat prin PCT 6. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(3)În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioadă următoare de prevederile prezentului titlu, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 103.


(4)Pot opta pentru plată impozitului reglementat de prezentul titlu şi microîntreprinderile care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.

Articolul 110 Plată impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale

(1)Calculul şi plată impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.


(2)Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit pe venit.

Articolul 111 Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere
În cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microîntreprindere plătitoare de impozit, conform prezentului titlu, şi o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă, microîntreprinderea are obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vărsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoană fizică, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

Articolul 112 Prevederi fiscale referitoare la amortizare
Persoanele juridice plătitoare de impozit pe venit sunt obligate să evidenţieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil plătitorilor de impozit pe profit.

abrogat ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
Titlul IV^1
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Definiţia microîntreprinderii

Articolul 1121
În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a)realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 1122 alin. (6);

b)are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;

c)a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;

d)capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.
Opţiunea de a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderii

Articolul 1122

(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este opţional.


(2) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1121 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.


(3) Pentru anul 2011, persoanele juridice române pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu dacă îndeplinesc, la data de 31 decembrie 2010, condiţiile prevăzute la art. 1121.

(4) O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţia prevăzută la art. 1121 lit. d) este îndeplinită la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 1121 lit. b) este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării.


(5) Microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 1121.


(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:
a)desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

b)desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

c)desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;

d)au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.


(7) Microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Aria de cuprindere a impozitului

Articolul 1123
Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplică asupra veniturilor din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute la art. 1127.

Anul fiscal

Articolul 1124

(1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.


(2) În cazul unei microîntreprinderi care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.
Cota de impozitare

Articolul 1125
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%.

Impunerea microîntreprinderilor care realizează venituri mai mari de 100.000 euro

Articolul 1126
Prin excepţie de la prevederile art. 1122 alin. (5) şi ale art. 1128 alin. (2) şi (3), dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita prevăzută în prezentul articol. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Baza impozabilă

Articolul 1127

(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a)veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b)veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;

c)veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

d)veniturile din subvenţii de exploatare;

e)veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;

f)veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

g)veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.


(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.
Procedura de declarare a opţiunii

Articolul 1128

(1) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale opţiunea pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, conform prevederilor art. 1122, prin depunerea declaraţiei de menţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile familiale şi asociaţiile fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.


(2) Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv.


(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv acest sistem de impunere, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1121.
Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale

Articolul 1129

(1) Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.


(2) Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.


(3) Obligaţia fiscală reglementată de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.
Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere

Articolul 11210
În cazul unei asocieri fără personalitate juridică între o microîntreprindere şi o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă, microîntreprinderea are obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti la bugetul de stat impozitul stabilit prin aplicarea cotei de 3% la veniturile ce revin acesteia din asociere, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Prevederi fiscale referitoare la amortizare

Articolul 11211
Microîntreprinderile sunt obligate să ţină evidenţa amortizării fiscale, conform art. 24 al titlului II.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
Titlul V Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România
Capitolul I Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
Articolul 113 Contribuabili
Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România au obligaţia de a plăti impozit conform prezentului capitol şi sunt denumiţi în continuare contribuabili.

Articolul 114 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, se aplică asupra veniturilor brute impozabile obţinute din România.

Articolul 115 Venituri impozabile obţinute din România

(1)Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt:
a)dividende de la un rezident;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)dobânzi de la un rezident;

c)dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;

d)redevenţe de la un rezident;

e)redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;

f)comisioane de la un rezident;

g)comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;

h)venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;

i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

modificat prin PCT 67. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
j)venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;

k)venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

modificat prin PCT 7. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
l)venituri din profesii independente desfăşurate în România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;

m)veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;

modificat prin PCT 7. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
n)venituri din transportul internaţional aerian, naval, feroviar sau rutier, ce se desfăşoară între România şi un stat străin;

abrogat PCT 8. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
o)venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

p)venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o singură zi de joc.

q)venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice române reprezintă suma excedentului distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.

modificat prin PCT 31. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 70. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
r)venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(2) Următoarele venituri impozabile obţinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol şi se impozitează conform titlului II , III sau IV1, după caz:
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

a)veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România;

b)veniturile unei persoane juridice străine obţinute din proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute într-o persoană juridică română;

c)venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obţinute dintr-o activitate dependentă desfăşurată în România;

d)veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosinţa a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute la o persoană juridică română, şi din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c);

e)veniturile obţinute de nerezidenţi dintr-o asociere constituită în România, inclusiv dintr-o asociere a unei persoane fizice nerezidente cu o microîntreprindere.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
(21) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar, altele decât remuneraţia acestuia, este stabilit în funcţie de natura venitului respectiv şi supus impunerii conform prezentului titlu, respectiv titlului II şi III, după caz. Obligaţiile fiscale ale constituitorului nerezident vor fi îndeplinite de fiduciar.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(3) Veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate juridică din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), respectiv al titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art.7 alin. (1) pct. 31, deţinute direct sau indirect într-o persoană juridică română, nu reprezintă venituri impozabile în România.
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(4) Veniturile obţinute din România de nerezidenţi din transferul instrumentelor financiare derivate, definite potrivit legii, nu reprezintă venituri impozabile în România.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(5) Veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute la o persoană juridică română, precum şi din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), emise de rezidenţi români, nu reprezintă venituri impozabile în România.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(6) Venitul obţinut de la un fiduciar rezident de către un beneficiar nerezident atunci când acesta este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie, reprezintă venit neimpozabil.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 116 Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de nerezidenţi

(1) Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.


(2) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:
a)10% pentru veniturile din dobânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb. Această cotă de impunere se aplică în perioada de tranziţie de la data aderării României la Uniunea Europeană şi până la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor;

b)10% pentru dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

c)25% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p);
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

d)16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obţinute din România, aşa cum sunt enumerate la art. 115.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României


(3) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie reţinut se calculează după cum urmează:
a)pentru veniturile ce reprezintă remuneraţii primite de nerezidenţi care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române, potrivit art. 57;

b)pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.


(4) Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine şi se plăteşte, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua reţinerii impozitului pentru nerezidenţi. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor.


(5) Pentru veniturile sub formă de dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate în România, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul certificatelor de depozit şi al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României


(6) Reînnoirea depozitelor/instrumentelor de economisire va fi asimilată cu constituirea unui nou depozit/achiziţionarea unui nou instrument de economisire.


(7) Impozitul asupra dobânzilor capitalizate se calculează de plătitorul acestor venituri în momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv în
momentul răscumpărării în cazul unor instrumente de economisire sau în momentul în care dobânda se transformă în împrumut ori în capital, după caz.


(8) Modul de determinare şi/sau de declarare a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică română va fi stabilit prin norme.


(9) Pentru orice venit impozitul ce trebuie reţinut, în conformitate cu prezentul capitol, este impozit final.“
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 117 Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitol
Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi următoarele venituri:
a)dobânzile la depozitele la vedere/conturi curente;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 75. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 11. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat ART UNIC Ordonanţa de urgenţă 45 din 2005-06-01 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 21. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
b)dobânda aferentă instrumentelor de datorie publică în lei şi în valută, veniturile obţinute din tranzacţiile cu instrumente financiare derivate utilizate pentru realizarea operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi veniturile obţinute din tranzacţionarea titlurilor de stat şi a obligaţiunilor emise de către unităţile administrativ-teritoriale, în lei şi în valută, pe piaţa internă şi/sau pe pieţele financiare internaţionale, precum şi dobânda aferentă instrumentelor emise de către Banca Naţională a României în scopul atingerii obiectivelor de politică monetară şi veniturile obţinute din tranzacţionarea valorilor mobiliare emise de către Banca Naţională a României;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 91 din 2008-06-24 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 69. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
c)dobânda la instrumente/titluri de creanţa emise de societăţile comerciale române, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă instrumentele/titlurile de creanţa sunt tranzacţionate pe o piaţa de valori mobiliare reglementată de autoritatea în domeniu a statului în care se află această piaţa şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a emiţătorului instrumentelor/titlurilor de creanţa;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 75. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
d)premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportive finanţate din fonduri publice;

e)premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri publice;

f)veniturile obţinute de nerezidenţi din România, care prestează servicii de consultanţă, asistenţă tehnică şi alte servicii similare în orice domeniu, în cadrul contractelor finanţate prin împrumut, credit sau alt acord financiar încheiat între organisme financiare internaţionale şi statul român ori persoane juridice române, inclusiv autorităţi publice, având garanţia statului român, precum şi în cadrul contractelor finanţate prin acorduri de împrumut încheiate de statul român cu alte organisme financiare, în cazul în care dobânda percepută pentru aceste împrumuturi se situează sub nivelul de 3% pe an;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

g)veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară în România activităţi de consultanţă în cadrul unor acorduri de finanţare gratuită, încheiate de Guvernul României/autorităţi publice cu alte guverne/autorităţi publice sau organizaţii internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale;

modificat prin PCT 75. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
h)dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, sunt scutite de impozit, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute la art. 201 alin. (4);

2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, este considerată a fi rezidentă a statului respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că este rezident în scopul impunerii în afară Uniunii Europene sau Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei;

3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;

4. deţine minimum 10% din capitalul social al întreprinderii persoană juridică română pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului.

Dacă beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, pentru acordarea acestei scutiri persoana juridică străină pentru care sediul permanent îşi desfăşoară activitatea trebuie să întrunească cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-4.

Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică română care plăteşte dividendul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. este o societate înfiinţată în baza legii române şi are una dintre următoarele forme de organizare: «societate pe acţiuni», «societate în comandită pe acţiuni», «societate cu răspundere limitată»;

2. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.

Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, care plăteşte dividendul, trebuie să plătească impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 91 din 2008-06-24 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 75. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
i)după data aderării României la Uniunea Europeană, veniturile din economii sub forma plăţilor de dobânda, aşa cum sunt definite la art. 1245 , obţinute din România de persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 76. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
j)începând cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobânzi sau redevenţe, aşa cum sunt definite la art. 12419, obţinute din România de persoane juridice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau de un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor deţine minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 91 din 2008-06-24 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 76. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
k)dobânda la depozitele la termen şi/sau instrumentele de economisire, realizată din România de persoanele fizice rezidente în alte state decât cele ale Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 2009.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României
l)dobânzile şi/sau dividendele plătite către fonduri de pensii, astfel cum sunt ele definite în legislaţia statului membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
m)veniturile obţinute de persoane fizice nerezidente ca urmare a participării în alt stat la un joc de noroc, ale cărui fonduri de câştiguri provin şi din România.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 118 Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene

(1) În înţelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care România a încheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit prevăzută în convenţie care se aplică asupra acelui venit. În situaţia în care sunt cote diferite de impozitare în legislaţia internă sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Dacă un contribuabil este rezident al unei ţări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în legislaţia internă, legislaţia Uniunii Europene sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri. Legislaţia Uniunii Europene se aplică în relaţia României cu statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.


(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia aplicării legislaţiei
Uniunii Europene. Dacă certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv declaraţia ce va indică calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile titlului V. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală şi, după caz, a declaraţiei prin care se indică calitatea de beneficiar se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei Uniunii Europene şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie. În acest sens, certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidenţă fiscală şi, după caz, declaraţia pe propria răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condiţiilor referitoare la: perioada minimă de deţinere, condiţia de participare minimă în capitalul persoanei juridice române, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau titlul V, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă.


(3) În cazul în care s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc cotele din convenţiile de evitare a dublei impuneri, respectiv din legislaţia Uniunii Europene, suma impozitului reţinut în plus poate fi restituită la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
Pentru restituirea impozitului reţinut în plus din veniturile plătite de un rezident român persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire a impozitului plătit în plus la plătitorul de venit rezident român.

Cererea de restituire a impozitului va fi depusă de persoana nerezidentă în termenul legal de prescripţie, stabilit prin legislaţia statului român.

Restituirea impozitului reţinut în plus faţă de sarcina fiscală rezultată din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, respectiv a legislaţiei Uniunii Europene coroborat cu legislaţia internă, după caz, se efectuează independent de situaţia obligaţiilor fiscale ale contribuabilului rezident român, plătitor al venitului către nerezident, obligat potrivit legii să facă stopajul la sursă.


(4) Macheta certificatului de rezidenţă fiscală pentru persoane rezidente în România, precum şi termenul de depunere de către nerezidenţi a documentelor de rezidenţă fiscală, emise de autoritatea din statul de rezidenţă al acestora, se stabilesc prin norme.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(5) Machetele «Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România» şi «Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România» se stabilesc prin norme.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 119 Declaraţii anuale privind reţinerea la sursă

(1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(11 )După data aderării României la Uniunea Europeană, plătitorii de venituri sub forma dobânzilor au obligaţia să depună o declaraţie informativă referitoare la plăţile de astfel de venituri făcute către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene. Declaraţia se depune până la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului curent, pentru informaţii referitoare la plăţile de dobânzi făcute în cursul anului precedent. Modelul şi conţinutul declaraţiei informative, precum şi procedura de declarare a veniturilor din dobânzile realizate din România de către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

introdus prin PCT 78. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2)Plătitorii de venituri care au obligaţia să reţină impozit din veniturile obţinute de contribuabili din România trebuie să furnizeze contribuabilului informaţii în scris despre natura şi sumă veniturilor impozabile, precum şi impozitul reţinut în numele contribuabilului. Informaţiile se transmit fiecărui contribuabil până la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care s-a plătit impozitul.

abrogat PCT 71. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 120 Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi

(1) Orice nerezident poate depune, personal sau printr-un împuternicit, o cerere la autoritatea fiscală competentă, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat de el însuşi sau de o altă persoană, în numele său.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi.


(3)Formă cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi condiţiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

Articolul 121 Dispoziţii tranzitorii
Veniturile obţinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice şi juridice nerezidente şi de contractorii independenţi ai acestora, din activităţi desfăşurate de aceştia pentru realizarea obiectivului de investiţii «Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2», sunt scutite de impozitul prevăzut în prezentul capitol până la punerea în funcţiune a obiectivului de mai sus.

modificat prin PCT 72. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Capitolul II Impozitul pe reprezentanţe
Articolul 122 Contribuabili
Orice persoană juridică străină, care are o reprezentanţa autorizată să funcţioneze în România, potrivit legii, are obligaţia de a plăti un impozit anual, conform prezentului capitol.

Articolul 123 Stabilirea impozitului

(1)Impozitul pe reprezentanţa pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat.

modificat prin PCT 11. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 73. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(2)În cazul unei persoane juridice străine, care în cursul unui an fiscal înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţa în România, impozitul datorat pentru acest an se calculează proporţional cu numărul de luni de existenţă a reprezentanţei în anul fiscal respectiv.

Articolul 124 Plată impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale

(1) Orice persoană juridică străină are obligaţia de a plăti impozitul pe reprezentanţa la bugetul de stat, în două tranşe egale, până la datele de 25 iunie şi 25 decembrie inclusiv.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Orice persoană juridică străină care datorează impozitul pe reprezentanţa are obligaţia de a depune o declaraţie anuală la autoritatea fiscală competentă, până la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.


(3)Orice persoană juridică străină, care înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţa în cursul anului fiscal, are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la autoritatea fiscală competentă, în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanţa a fost înfiinţată sau desfiinţată.


(4)Reprezentanţele sunt obligate să conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia în vigoare din România.

Capitolul III Modul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din România de persoane fizice rezidente în state membre şi aplicarea schimbului de informaţii în legătură cu această categorie de venituri
Articolul 1241 Definiţia beneficiarului efectiv

(1)În sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se înţelege orice persoană fizică ce primeşte o plată de dobânda sau orice persoană fizică pentru care o plată de dobânda este garantată, cu excepţia cazului când această persoană dovedeşte că plata nu a fost primită sau garantată pentru beneficiul său propriu, respectiv atunci când:
a)acţionează ca un agent plătitor, în înţelesul art. 1243 alin. (1); sau

b)acţionează în numele unei persoane juridice, al unei entităţi care este impozitată pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE, din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrare privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), sau în numele unei entităţi la care se face referire la art. 1243 alin. (2), iar în acest din urmă caz, dezvăluie numele şi adresa acelei entităţi operatorului economic care efectuează plata dobânzii şi operatorul transmite aceste informaţii autorităţii competente a statului membru în care este stabilită entitatea; sau

c)acţionează în numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv şi dezvăluie agentului plătitor identitatea acelui beneficiar efectiv, în conformitate cu art. 1242 alin. (2).


(2)Atunci când un agent plătitor are informaţii care arată că persoana fizică ce primeşte o plată de dobânda sau pentru care o plată de dobânda este garantată, poate să nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci când nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplică acelei persoane fizice, se vor lua măsuri rezonabile pentru stabilirea identităţii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 1242 alin. (2). Dacă agentul plătitor nu poate identifică beneficiarul efectiv, va consideră persoana fizică în discuţie drept beneficiar efectiv.

Articolul 1242 Identitatea şi determinarea locului de rezidenţă a beneficiarilor efectivi

(1)România va adopta şi va asigura aplicarea pe teritoriul său a procedurilor necesare, care să permită agentului plătitor să identifice beneficiarii efectivi şi locul lor de rezidenţă, în scopul aplicării prevederilor art. 1247 - 12411 . Aceste proceduri trebuie să fie în conformitate cu cerinţele minime prevăzute la alin. (2) şi (3).


(2)Agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv în funcţie de cerinţele minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii, la data începerii relaţiei, astfel:
a)pentru relaţiile contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele şi adresa sa, prin utilizarea informaţiilor de care dispune, în special conform reglementărilor în vigoare din statul său de stabilire şi dispoziţiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor;

b)în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenţa relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constând în nume, adresă şi, dacă există, numărul fiscal de identificare, atribuit de către statul membru de rezidenţă pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza paşaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă adresa nu apare nici în paşaport, nici în cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilită pe baza oricărui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă numărul fiscal de identificare nu este menţionat în paşaport, în cardul de identitate oficial sau în oricare alt document doveditor de identitate, incluzând, posibil, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea să se va completa prin menţionarea datei şi a locului naşterii, stabilite pe baza paşaportului sau a cardului de identitate oficial.


(3)Agentul plătitor stabileşte rezidenţa beneficiarului efectiv, pe baza cerinţelor minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii la data începerii relaţiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se consideră că rezidenţa se află în ţara în care beneficiarul efectiv îşi are adresa permanentă:
a)în cazul relaţiilor contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza informaţiilor de care dispune, în special ca urmare a reglementărilor în vigoare în statul său de stabilire şi a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;

b)în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenţa relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza adresei menţionate în paşaport, în cardul de identitate oficial sau, dacă este necesar, pe baza oricărui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, şi în concordanţa cu următoarea procedură: pentru persoanele fizice care prezintă paşaportul sau cardul de identitate oficial emis de către un stat membru şi care declară ele însele că sunt rezidente într-o ţara terţă, rezidenţa lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală, emis de o autoritate competentă a ţării terţe în care persoana fizică a declarat că este rezident. În lipsa prezentării acestui certificat, se consideră că rezidenţa este situată în statul membru care a emis paşaportul sau un alt document de identitate oficial.

Articolul 1243 Definiţia agentului plătitor

(1)În sensul prezentului capitol, se înţelege prin agent plătitor orice operator economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent dacă operatorul este debitorul creanţei care produce dobânda sau operatorul însărcinat de către debitor sau de către beneficiarul efectiv cu plata dobânzii sau cu garantarea plăţii de dobânda.


(2)Orice entitate stabilită într-un stat membru către care se plăteşte dobânda sau pentru care plata este garantată în beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerată agent plătitor, la momentul plăţii sau garantării unei astfel de plăti. Prezenta prevedere nu se va aplica dacă operatorul economic are motive să creadă, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, că:
a)este o persoană juridică, cu excepţia celor prevăzute la alin. (5); sau

b)profitul său este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau

c)este un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii pentru o astfel de entitate stabilită în alt stat membru şi care este considerată agent plătitor, în temeiul prezentului alineat, va comunică numele şi adresa entităţii şi suma totală a dobânzii plătite sau garantate entităţii autorităţii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informaţii autorităţii competente din statul membru unde este stabilită entitatea.


(3)Entitatea prevăzută la alin. (2) poate totuşi să aleagă să fie tratată, în scopul aplicării prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, aşa cum acesta este prevăzut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilităţi face obiectul unui certificat emis de statul membru în care entitatea este stabilită, certificat care este prezentat operatorului economic de către entitate. România va elabora norme în ceea ce priveşte această opţiune ce poate fi exercitată de entităţile stabilite pe teritoriul său.


(4)Atunci când operatorul economic şi entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliţi în România, România va lua măsurile necesare pentru a da asigurări că acea entitate îndeplineşte prevederile prezentului capitol atunci când acţionează ca agent plătitor.


(5)Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:
a)în Finlanda: avoinyhtio (y) şi kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag şi kommanditbolag;

b)în Suedia: handelsbolag (HB) şi kommanditbolag (KB).

Articolul 1244 Definiţia autorităţii competente
În sensul prezentului capitol, se înţelege prin autoritate competentă:
a)pentru România - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;

b)pentru ţările terţe - autoritatea competentă definită pentru scopul convenţiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, în lipsa acestora, oricare altă autoritate competentă pentru emiterea certificatelor de rezidenţă fiscală.

Articolul 1245 Definiţia plăţii dobânzilor

(1)În sensul prezentului capitol, prin plata dobânzii se înţelege:
a)dobânda plătită sau înregistrată în cont, referitoare la creanţele de orice natură, fie că este garantată sau nu de o ipotecă ori de o clauză de participare la beneficiile debitorului, şi, în special, veniturile din obligaţiuni guvernamentale şi veniturile din obligaţiuni de stat, inclusiv primele şi premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligaţiuni sau titluri de creanţa; penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate plăti de dobânzi;

b)dobânzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea creanţelor, prevăzute la lit. a);

c)venitul provenit din plăţile dobânzilor fie direct, fie prin intermediul unei entităţi prevăzute la art. 1243 alin. (2), distribuit prin:
– organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite în afară sferei teritoriale prevăzute la art. 1246 ;

d)venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea acţiunilor ori unităţilor în următoarele organisme şi entităţi, dacă aceste organisme şi entităţi investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entităţi la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor în creanţe de natură celor prevăzute la lit. a), cu condiţia ca acest venit să corespundă câştigurilor care, direct sau indirect, provin din plăţile dobânzilor care sunt definite la lit. a) şi b). Entităţile la care se face referire sunt:
– organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite în afară sferei teritoriale prevăzute la art. 1246 .


(2)În ceea ce priveşte alin. (1) lit. c) şi d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie cu privire a proporţia veniturilor care provin din plăti de dobânzi, suma totală a venitului va fi considerată plată de dobânda.


(3)În ceea ce priveşte alin. (1) lit. d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie privind procentul activelor investite în creanţe, în acţiuni sau în unităţi, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci când nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursării sau răscumpărării acţiunii ori unităţilor.


(4)Atunci când dobânda, aşa cum este prevăzută la alin. (1), este plătită sau creditată într-un cont deţinut de o entitate prevăzută la art. 1243 alin. (2), această entitate nefiind beneficiara opţiunii prevăzute la art. 1243 alin. (3), dobânda respectivă va fi considerată ca plată de dobânda de către această entitate.


(5)În ceea ce priveşte alin. (1) lit. b) şi d), România cere agenţilor plătitori situaţi pe teritoriul ei să anualizeze dobânda peste o anumită perioadă de timp, care nu poate depăşi un an, şi să trateze aceste dobânzi anualizate ca plăti de dobânda, chiar dacă nicio cesiune, răscumpărare sau rambursare nu intervine în decursul acestei perioade.


(6)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) şi d), România va exclude din definiţia plăţii dobânzii orice venit menţionat în prevederile legate de organisme sau entităţi stabilite pe teritoriul lor, unde investiţia acestor entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele lor. În acelaşi fel, prin derogare de la alin. (4), România va exclude din definiţia plăţii dobânzii prevăzute la alin. (1) plata dobânzii sau creditarea într-un cont al unei entităţi prevăzute la art. 1243 alin. (2), care nu beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 1243 alin. (3) şi este stabilită pe teritoriul României, în cazul în care investiţia acestei entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele sale. Exercitarea acestei opţiuni de către România implică legătură cu alte state membre.


(7)Începând cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevăzut la alin. (1) lit. d) şi la alin. (3) va fi de 25%.


(8)Procentele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi la alin. (6) sunt determinate în funcţie de politică de investiţii, aşa cum este definită în regulile de finanţare sau în documentele constitutive ale organismelor ori entităţilor, iar în lipsa acestora, în funcţie de componentă reală a activelor acestor organisme sau entităţi.

Articolul 1246 Sfera teritorială
Prevederile acestui capitol se aplică dobânzilor plătite de către un agent plătitor stabilit în teritoriul în care Tratatul de instituire a Comunităţii Europene se aplică pe baza art. 299.

Articolul 1247 Informaţiile comunicate de un agent plătitor

(1)Atunci când beneficiarul efectiv este rezident într-un stat membru, altul decât România, unde este agentul plătitor, informaţiile minime pe care agentul plătitor trebuie să le comunice autorităţii competente din România sunt următoarele:
a)identitatea şi rezidenţa beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 1242 ;

b)numele şi adresa agentului plătitor;

c)numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea creanţei generatoare de dobânda;

d)informaţii referitoare la plata dobânzii, în conformitate cu alin. (2).


(2)Conţinutul minim de informaţii referitoare la plata dobânzii, pe care agentul plătitor trebuie să le comunice, va face distincţia dintre următoarele categorii de dobânda şi va indică:
a)în cazul unei plăti de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): suma dobânzii plătite sau creditate;

b)în cazul unei plăti de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) şi d): fie suma dobânzii sau a venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare sau rambursare;

c)în cazul unei plăti de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a distribuţiei;

d)în cazul unei plăti de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (4): suma dobânzii care revine fiecărui membru din entitatea prevăzută la art. 1243 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1241 alin. (1);

e)în cazul unei plăti de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) şi d): suma dobânzii anualizate.
– în loc de: "...art. 1245 alin. (1) lit. b) şi d): ..." se va citi: "...art. 1245 alin. (5): ...";

rectificat prin Rectificare 343 din 2006-09-07 emis de Parlamentul României

(3)România va limita informaţiile care privesc plăţile de dobânzi ce urmează a fi raportate de către agentul plătitor la informaţia referitoare la suma totală a dobânzii sau a venitului şi la suma totală a veniturilor obţinute din cesiune, răscumpărare sau rambursare.

Articolul 1248 Schimbul automat de informaţii

(1)Autoritatea competentă din România va comunică autorităţii competente din statul membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv informaţiile prevăzute la art. 1247 .


(2)Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, în decursul a 6 luni următoare sfârşitului anului fiscal, pentru toate plăţile de dobânda efectuate în cursul acestui an.


(3)Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu excepţia prevederilor art. 12435 .

Articolul 1249 Perioada de tranziţie pentru trei state membre

(1)În cursul unei perioade de tranziţie, începând cu data la care se face referire la alin. (2) şi (3), Belgia, Luxemburg şi Austria nu sunt obligate să aplice prevederile privind schimbul automat de informaţii în ceea ce priveşte veniturile din economii. Totuşi, aceste ţări au dreptul să primească informaţii de la celelalte state membre. În cursul perioadei de tranziţie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectivă a veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânda efectuate într-un stat membru în favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal în alt stat membru.


(2)Perioada de tranziţie se va termina la sfârşitul primului an fiscal încheiat care urmează după definitivarea ultimului dintre următoarele evenimente:
a)data de intrare în vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeană, după decizia în unanimitate a Consiliului, şi Confederaţia Elveţiană, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco şi Principatul Andorra, care prevede schimbul de informaţii la cerere, aşa cum este definit în Modelul Acordului OECD privind schimbul de informaţii în materie fiscală, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit în continuare Modelul Acordului OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobânda, aşa cum sunt definite în prezentul capitol, efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul acestor ţări către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul pentru care se aplică prezentul capitol, în plus faţă de aplicarea simultană de către aceste ţări a unei reţineri la sursă cu o cotă definită pentru perioadele corespunzătoare prevăzute la art. 12410 ;

b)data la care Consiliul se învoieşte, în unanimitate, ca Statele Unite ale Americii să schimbe informaţii, la cerere, în conformitate cu Modelul Acordului OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobânzi efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul lor către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul în care se aplică prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii.


(3)La sfârşitul perioadei de tranziţie, Belgia, Luxemburg şi Austria sunt obligate să aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzute la art. 1247 şi 1248 , şi să înceteze aplicarea perceperii unei reţineri la sursă şi a venitului distribuit, reglementate la art. 12410 şi 12411 . Dacă, în decursul perioadei de tranziţie, Belgia, Luxemburg şi Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzut la art. 1247 şi 1248 , atunci nu se vor mai aplica nici reţinerea la sursă, nici partajarea venitului, prevăzute la art. 12410 şi 12411 .

Articolul 12410 Reţinerea la sursă

(1)În decursul perioadei de tranziţie prevăzute la art. 1249 , atunci când beneficiarul efectiv al dobânzii este rezident într-un stat membru, altul decât cel în care agentul plătitor este stabilit, Belgia, Luxemburg şi Austria vor percepe o reţinere la sursă de 15% în primii 3 ani ai perioadei de tranziţie (1 iulie 2005 - 30 iunie 2008), de 20% în timpul următorilor 3 ani (1 iulie 2008 - 30 iunie 2011) şi de 35% pentru următorii ani (începând cu 1 iulie 2011).


(2)Agentul plătitor va percepe o reţinere la sursă după cum urmează:
a)în cazul unei plăti de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): la suma dobânzii plătite sau creditate;

b)în cazul unei plăti de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobânzii sau venitului prevăzute/prevăzut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care să fie suportat de primitor pe suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare şi rambursare;

c)în cazul plăţii de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevăzut la respectivul alineat;

d)în cazul plăţii de dobânda, în înţelesul art. 1245 alin. (4): pe suma dobânzii care revine fiecărui membru al entităţii la care s-a făcut referire la art. 1243 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile art. 1241 alin. (1);

e)atunci când un stat membru exercită opţiunea prevăzută la art. 1245 alin. (5): pe suma dobânzii anualizate.


(3)În scopul aplicării prevederilor alin. (2) lit. a) şi b), reţinerea la sursă este percepută la pro-rata pentru perioada de deţinere a creanţei de către beneficiarul efectiv. Dacă agentul plătitor nu este în măsura să determine perioada de deţinere pe baza informaţiilor de care dispune, se consideră că beneficiarul efectiv a deţinut creanţa pe toată perioada de existenţă, dacă beneficiarul nu furnizează o dovadă a datei de achiziţie.


(4)Perceperea unei reţineri la sursă de statul membru al agentului plătitor nu împiedică statul membru de rezidenţă fiscală a beneficiarului efectiv să impoziteze venitul, conform legii sale naţionale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.


(5)În decursul perioadei de tranziţie, statele membre care percep reţinerea la sursă pot prevedea ca un agent operator care plăteşte dobânda sau garantează dobânda pentru o entitate prevăzută la art. 1243 alin. (2) lit. c) stabilită în alt stat membru să fie considerat ca fiind agent plătitor în locul entităţii şi va percepe reţinerea la sursă pentru această dobânda, dacă entitatea nu a acceptat formal numele şi adresa sa şi suma totală a dobânzii care îi este plătită sau garantată, care să fie comunicată conform ultimului paragraf al art. 1243 alin. (2) lit. c).

Articolul 12411 Distribuirea venitului

(1)Statele membre care aplică o reţinere la sursă, conform art. 12410 alin. (1), vor reţine 25% din venitul lor şi vor transferă 75% din venit statului membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv al dobânzii.


(2)Statele membre care aplică o reţinere la sursă, conform art. 12410 alin. (5), vor reţine 25% din venitul lor şi vor transferă 75% altor state membre, proporţional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1).


(3)Aceste transferuri vor avea loc nu mai târziu de 6 luni de la sfârşitul anului fiscal al statului membru al agentului plătitor, în cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, în cazul alin. (2).

Articolul 12412 Excepţii de la sistemul de reţinere la sursă

(1)Statele membre care percep o reţinere la sursă, conform art. 12410 , prevăd una sau două dintre următoarele proceduri, permiţând beneficiarului efectiv să ceară ca o asemenea reţinere să nu fie aplicată:
a)o procedură care permite beneficiarului efectiv să autorizeze în mod expres agentul plătitor să comunice informaţiile, în conformitate cu art. 1247 şi 1248 . Această autorizaţie acoperă toate dobânzile plătite beneficiarului efectiv de către respectivul agent plătitor. În acest caz se aplică prevederile art. 1248 ;

b)o procedură care garantează că reţinerea la sursă nu va fi percepută atunci când beneficiarul efectiv prezintă agentului său plătitor un certificat emis în numele sau de autoritatea competentă a statului său de rezidenţă fiscală, în concordanţa cu prevederile alin. (2).


(2)La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competentă a statului membru de rezidenţă fiscală va emite un certificat care indică:
a)numele, adresa şi numărul de identificare fiscală sau alt număr ori, în lipsa acestuia, data şi locul naşterii beneficiarului efectiv;

b)numele şi adresa agentului plătitor;

c)numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea garanţiei.


(3)Acest certificat este valabil pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani. Certificatul va fi emis fiecărui beneficiar efectiv care îl solicită, în termen de două luni de la solicitare.

Articolul 12413 Măsuri luate de România pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele care au perioadă de tranziţie la impunerea economiilor
Procedura administrării acestui capitol în relaţia cu cele 3 state care au perioadă de tranziţie în aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotărâre a Guvernului, elaborată în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.

Articolul 12414 Eliminarea dublei impuneri

(1)România asigură pentru beneficiarii efectivi rezidenţi eliminarea oricărei duble impuneri care ar putea rezultă din perceperea reţinerii la sursă în ţările care au perioadă de tranziţie, prevăzute la art. 1249 , în concordanţa cu prevederile alin. (2).


(2)România restituie beneficiarului efectiv rezident în România impozitul reţinut conform art. 12410 .

Articolul 12415 Titluri de creanţe negociabile

(1)Pe parcursul perioadei de tranziţie, prevăzută la art. 1249 , dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010, obligaţiunile naţionale şi internaţionale şi alte titluri de creanţe negociabile, a căror primă emisiune este anterioară datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate înainte de această dată de autorităţile competente, în înţelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerinţele de redactare, verificare şi distribuire a informaţiilor necesare listării ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a bursei, sau de către autorităţile competente ale ţărilor terţe, nu sunt considerate creanţe, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. a), cu condiţia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creanţe negociabile să nu fi fost realizate începând cu data de 1 martie 2002. Totuşi, dacă perioada de tranziţie se prelungeşte după data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continuă să se aplice doar în ceea ce priveşte aceste titluri de creanţe negociabile:
a)care conţin clauzele de sumă brută şi de restituire anticipată; şi

b)atunci când agentul plătitor, aşa cum este definit la art. 1243 alin. (1) şi (2), este stabilit în unul dintre cele trei state membre care aplică reţinerea la sursă şi atunci când agentul plătitor plăteşte dobânda sau garantează dobânda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident în România. Dacă o nouă emisiune pentru titlurile de creanţe negociabile menţionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilată, care acţionează ca autoritate publică sau al cărei rol este recunoscut de un tratat internaţional, în înţelesul art. 12416 , este realizată începând cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, constând în emisiunea de origine şi în oricare alta ulterioară, este considerat ca fiind o creanţa, în înţelesul art. 1245 alin. (1) lit. a).


(2)Prevederile alin. (1) nu împiedică în niciun fel România de a impozita veniturile obţinute din titlurile de creanţe negociabile la care se face referire în alin. (1), în conformitate cu legislaţia fiscală naţională.

Articolul 12416 Anexa referitoare la lista entităţilor asimilate la care se face referire la art. 12415
Pentru scopurile art. 12415 , următoarele entităţi sunt considerate ca fiind entităţi care acţionează ca autoritate publică sau al căror rol este recunoscut de un tratat internaţional:
1. entităţi din Uniunea Europeană:
Belgia
– Vlaams Gewest (Regiunea Flamandă);

– Region wallonne (Regiunea Valonă);

– Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);

– Communaute francaise (Comunitatea Franceză);

– Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamandă);

– Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limbă germană);

Bulgaria
– municipalităţi;

Spania
– Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);

– Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);

– Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);

– Junta de Castilia - La Mancha (Executivul Regional Castilia - La Mancha);

– Junta de Castilia - Leon (Executivul Regional Castilia - Leon);

– Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);

– Govern de les Illes Baiears (Guvernul Insulelor Baleare);

– Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);

– Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);

– Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);

– Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);

– Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);

– Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);

– Gobierno de la Comunidad Autonomă del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunităţii Autonome a Ţărilor Bascilor);

– Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);

– Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);

– Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);

– Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orăşenesc al Madridului);

– Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orăşenesc al Barcelonei);

– Cabildo insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);

– Cabildo insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);

– Instituto de Credito Oficiai (Instituţia Creditului Public);

– Instituto Catalan de Finanzas (Instituţia Financiară a Cataloniei);

– Instituto Valenciano de Finanzas (Instituţia Financiară a Valenciei);

Grecia
– Οργανισμός Τηγεπικοινωνίών Ελλάδος (Organizaţia Naţională de Telecomunicaţii);
– Οργανισμός Σιδηροδρόμων Ελλάδος (Organizaţia Naţională a Căilor Ferate);
– Δημόσια Επιχείρηση Ηλεκτρισμού (Compania Publică de Electricitate);
Franţa
– La Caisse d`amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Răscumpărare a Datoriei Publice);

– L`Agence francaise de developpement (AFD) (Agenţia Franceză de Dezvoltare);

– Reseau Ferre de France (RFF) (Reţeaua Franceză de Căi Ferate);

– Caisse Naţionale des Autoroutes (CAN) (Fondul Naţional al Autostrăzilor);

– Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenţă Publică a Spitalelor din Paris);

– Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Cărbunelui);

– Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Minieră şi Chimică);

Italia
– regiuni;

– provincii;

– municipalităţi;

– Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite şi Împrumuturi);

Letonia
– Pasvaldibas (guvernele locale);

Polonia
– gminy (comune);

– powiaty (districte);

– wojewodztwa (provincii);

– zwiazki gmîn (asociaţii de comune);

– powiatow (asociaţii de districte);

– wojewodztw (asociaţii de provincii);

– miasto stoleczne Warszawa (capitală Varşovia);

– Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenţia pentru Restructurare şi Modernizare a Agriculturii);

– Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agenţia Proprietăţilor Agricole);

Portugalia
– Regiao Autonomă da Madeira (Regiunea Autonomă a Madeirei);

– Regiăo Autonomă dos Acores (Regiunea Autonomă a Azorelor);

– municipalităţi;

România
– autorităţile administraţiei publice locale;

Slovacia
– mesta a obce (municipalităţi);

– Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovacă de Căi Ferate);

– Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);

– Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);

– Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).

2. entităţi internaţionale;
– Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

– Banca Europeană de Investiţii;

– Banca Asiatică de Dezvoltare;

– Banca Africană de Dezvoltare;

– Banca Mondială - Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare - Fondul Monetar Internaţional;

– Corporaţia Financiară Internaţională;

– Banca InterAmericană de Dezvoltare;

– Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;

– Euratom;

– Comunitatea Europeană;

– Corporaţia Andină de Dezvoltare (CAF);

– Eurofima;

– Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului;

– Banca Nordică de Investiţii;

– Banca Caraibiană de Dezvoltare.

Prevederile art. 12415 nu aduc atingere niciuneia dintre obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu entităţile internaţionale menţionate mai sus.

3. entităţi din state terţe:
– acele entităţi care îndeplinesc următoarele criterii:
a)entitatea care este considerată în mod cert ca fiind o entitate publică, conform criteriilor naţionale;

b)o astfel de entitate publică este un producător din afară Comunităţii, care administrează şi finanţează un grup de activităţi, furnizând în principal bunuri şi servicii din afară Comunităţii, destinate beneficiului Comunităţii şi care sunt efectiv controlate de guvernul central;

c)respectiva entitate publică este un emitent de datorii de mari dimensiuni şi cu regularitate;

d)statul vizat poate să garanteze că o asemenea entitate publică nu va exercită o răscumpărare înainte de termen, în cazul clauzelor de reîntregire a sumei brute.

Articolul 12417 Data aplicării
Prevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.

introdus prin PCT 79. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul IV Redevenţe şi dobânzi la întreprinderi asociate
Articolul 12418 Sfera de aplicare şi procedura

(1)Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plăti în România, fie prin reţinere la sursă, fie prin declarare, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să fie o întreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru situat în alt stat membru.


(2)O plată făcută de o întreprindere rezidentă în România sau de către un sediu permanent situat în România trebuie să fie considerată ca provenind din România, denumită în continuare stat sursă.


(3)Un sediu permanent este tratat ca plătitor al dobânzilor sau redevenţelor doar în măsura în care acele plăti reprezintă cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din România.


(4)O întreprindere a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plăti pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat.


(5)Un sediu permanent trebuie să fie tratat ca beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor:
a)dacă creanţa sau dreptul de utilizare a informaţiei, în privinţa căreia plăţile de dobânzi sau redevenţe iau naştere, este efectiv legată de acel sediu permanent; şi

b)dacă plăţile de dobânzi sau redevenţe reprezintă venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, în statul membru în care este situat, unuia dintre impozitele menţionate la art. 12420 lit. a) pct. (iii) sau, în cazul Belgiei, «impozitului nerezidenţilor/belastig der niet-verblijfhouders» ori, în cazul Spaniei, «impozitului asupra venitului nerezidenţilor» sau unui impozit care este identic sau în mod substanţial similar şi care este aplicat după data de intrare în vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau în locul acelor impozite existente.


(6)Dacă un sediu permanent al unei întreprinderi a unui stat membru este considerat ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al dobânzilor ori redevenţelor, nicio altă parte a întreprinderii nu va fi tratată ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobânzi ori redevenţe, în sensul prezentului articol.


(7)Prezentul articol trebuie să se aplice numai în cazul în care întreprinderea care este plătitor sau întreprinderea al cărei sediu permanent este considerat plătitor al dobânzilor ori redevenţelor este o întreprindere asociată a întreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al cărei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobânzi ori al acelor redevenţe.


(8)Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă dobânzile sau redevenţele sunt plătite de către ori către un sediu permanent situat într-un stat terţ al unei întreprinderi dintr-un stat membru şi activitatea întreprinderii este, în întregime sau parţial, desfăşurată prin acel sediu permanent.


(9)Prevederile prezentului articol nu împiedică România să ia în considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci când aplică legislaţia sa fiscală, dobânzile sau redevenţele primite de către întreprinderile rezidente, de sediile permanente ale întreprinderilor rezidente în România sau de către sediile permanente situate în România.


(10) Prevederile prezentului capitol nu se vor aplica unei întreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi a altui stat membru, atunci când condiţiile stabilite la art. 12420 lit. b) nu au fost menţinute pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(11) Îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 12420 va fi dovedită la data plăţii dobânzilor sau redevenţelor printr-o atestare. Dacă îndeplinirea cerinţelor stabilite în prezentul articol nu a fost atestată la data plăţii, se va aplica reţinerea impozitului la sursă.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(12)România stabileşte ca o condiţie pentru acordarea scutirii, potrivit acestui capitol, emiterea unei decizii privind acordarea în mod obişnuit a scutirii pe baza unei atestări în care să se certifice îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 12420 . Decizia privind acordarea scutirii va fi dată într-o perioadă de cel mult 3 luni după prezentarea atestării şi după ce au fost furnizate acele informaţii doveditoare pe care autorităţile locale din România le solicită de drept. Decizia va fi valabilă pe o perioadă de cel puţin un an după ce a fost emisă.

abrogat Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(13) În sensul alin. (11), atestarea care va fi prezentată în legătură cu fiecare contract de plată trebuie să fie valabilă pentru un an de la data emiterii acestei atestări şi va conţine următoarele informaţii:
a)dovada rezidenţei, în scopul impozitării, pentru întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe din România şi, când este necesar, dovada existenţei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscală a statului membru în care întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe este rezidentă pentru scopuri fiscale sau în care este situat sediul permanent;

b)deţinerea dreptului de beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor de către întreprinderea care primeşte astfel de plăti, în conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenţa condiţiilor în conformitate cu prevederile alin. (5), când un sediu permanent este beneficiarul plăţii;

c)îndeplinirea cerinţelor, în conformitate cu prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii), în cazul întreprinderii primitoare;

d)o deţinere minimă, în conformitate cu prevederile art. 12420 lit. b);

e)perioada pentru care deţinerea la care se face referire la lit. d) a existat.
Se poate solicita în plus justificarea legală pentru plăţile din cadrul contractului, de exemplu se poate solicita contractul de împrumut sau contractul de licenţa.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(14) Dacă cerinţele pentru acordarea scutirii încetează să fie îndeplinite, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat întreprinderea plătitoare sau sediul permanent plătitor.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(15) Dacă respectiva întreprindere plătitoare sau sediul permanent a reţinut impozitul la sursă asupra venitului ce urma să fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit reţinut la sursă. În acest sens se va solicita informaţia specificată la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie să fie transmisă în cadrul termenului legal de prescripţie.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(16) Impozitul reţinut la sursă în plus va fi restituit într-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului şi a informaţiilor doveditoare pe care le poate solicita în mod rezonabil. Dacă impozitul reţinut la sursă nu a fost restituit în perioada menţionată, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi îndreptăţit, la expirarea anului în cauză, să solicite dobânda asupra sumei reprezentând impozitul care trebuie restituit. Dobânda solicitată se va calcula corespunzător prevederilor Codului de procedură fiscală.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 12419 Definiţia dobânzii şi a redevenţelor
În sensul prezentului capitol:
a)termenul dobânda înseamnă venitul din creanţe de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului şi, în special, venitul din efecte publice, titluri de creanţa sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanţa sau obligaţiuni; penalităţile pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate dobânzi;

b)termenul redevenţe înseamnă plăţile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi software, orice patent, marcă de comerţ, desen ori model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie, ori pentru informaţii referitoare la experienţă în domeniul industrial, comercial ori ştiinţific; plăţile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori ştiinţific vor fi considerate redevenţe.

Articolul 12420 Definiţia întreprinderii, întreprinderii asociate şi a sediului permanent
În sensul prezentului capitol:
a)termenul întreprindere a unui stat membru înseamnă orice întreprindere:

(i)care îmbracă una dintre formele enumerate în această privinţă în lista prevăzută la art. 12426 ; şi


(ii)care, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, este considerată ca fiind rezidentă în acel stat membru şi nu este considerată, în înţelesul unei convenţii de evitare a dublei impuneri pe venit şi pe capital încheiată cu un stat terţ, ca fiind rezident în scopul impozitării în afară Comunităţii; şi


(iii)care este supusă unuia dintre următoarele impozite, fără a fi scutită de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esenţă, similar şi care este stabilit după data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente:
– impozitul societăţilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;

– selskabsskat, în Danemarca;

– Korperschaftsteuer, în Germania;

– φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων, în Grecia;
– impuesto sobre sociedades, în Spania;

– impot sur les societes, în Franţa;

– corporation tax, în Irlanda;

– imposta sul reddito delle persone giuridiche, în Italia;

– impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;

– vennootschapsbelasting, în Olanda;

– Korperschaftsteuer, în Austria;

– imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;

– vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;

– statlîn g în komstskatt, în Suedia;

– corporation fax, în Regatul Unit al Mării Britanii şi Irlandei de Nord;

– dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehă;

– tulumaks, în Estonia;

– φορος εισοδηματος, în Cipru;
– uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;

– pelno mokestis, în Lituania;

– tarsasagi ado, în Ungaria;

– taxxa fuq I-income, în Malta;

– todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

– davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;

– dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

– impozitul pe profit, în România;

– корпоративен данък în Bulgaria;

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)o întreprindere este o întreprindere asociată a unei alte întreprinderi dacă, cel puţin:

(i)prima întreprindere are o participare minimă directă de 25% în capitalul celei de-a doua întreprinderi; sau


(ii)cea de-a doua întreprindere are o participare minimă directă de 25% în capitalul primei întreprinderi; sau


(iii)o întreprindere terţă are o participare minimă directă de 25% atât în capitalul primei companii, cât şi în al celei de-a doua.
Participările în capitalul social trebuie să fie deţinute numai la întreprinderile rezidente pe teritoriul Comunităţii Europene;

c)termenul sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri situat într-un stat membru, prin care se desfăşoară în întregime sau în parte activitatea unei întreprinderi rezidente într-un alt stat membru.

Articolul 12421 Exceptarea plăţilor de dobânzi sau de redevenţe

(1)Nu se vor acorda beneficiile prezentului capitol în următoarele cazuri:
modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
a)atunci când plăţile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital, conform legislaţiei române;

b)pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul de participare la profiturile debitorului;

c)pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul creditorului să îşi schimbe dreptul de a primi dobânda contra unui drept de participare în profiturile debitorului;

d)pentru plăţile rezultate din creanţe care nu conţin niciun fel de prevederi referitoare la restituirea datoriei principale sau dacă restituirea este datorată pentru o perioadă mai mare de 50 de ani după data emisiunii.


(2)Când datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv al dobânzii sau redevenţelor ori între unul dintre ei şi o altă persoană, suma dobânzilor sau redevenţelor depăşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai în această ultimă sumă menţionată, dacă există o astfel de sumă.

Articolul 12422 Fraudă şi abuz

(1)Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale sau a celor bazate pe tratate, la care România este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului.


(2)România poate, în cazul tranzacţiilor pentru care motivul principal sau unul dintre motivele principale este frauda, evaziunea fiscală sau abuzul, să retragă beneficiile stabilite prin prezentul capitol sau poate să refuze aplicarea lui.

Articolul 12423 Reguli tranzitorii pentru Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Slovacia

(1)Grecia, Letonia, Polonia şi Portugalia sunt autorizate să nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dobânzi şi redevenţe între întreprinderi asociate până la data de 1 iulie 2005, iar pe durata perioadei de tranziţie de 8 ani, începând cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată în aceste ţări plăţilor de dobânda sau redevenţe, care se fac către o întreprindere asociată rezidentă în alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10% în timpul primilor 4 ani şi 5% în timpul următorilor 4 ani.
Lituania este autorizată să nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dobânzi şi redevenţe între întreprinderi asociate, până la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranziţie de 6 ani, începând de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicată în această ţara asupra plăţilor de redevenţe făcute către o întreprindere asociată rezidentă în alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10%. În timpul primilor 4 ani din perioada de tranziţie de 6 ani, cota de impozit aplicată asupra plăţilor de dobânzi făcute unei întreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat în alt stat membru nu va depăşi 10%; pentru următorii 2 ani, cota de impozit aplicată asupra unor astfel de plăti de dobânzi nu va depăşi 5%.

Spania şi Republica Cehă sunt autorizate, doar pentru plăţile de redevenţe, să nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de redevenţe între întreprinderi asociate, până la data de 1 iulie 2005. În timpul unei perioade de tranziţie de 6 ani, începând cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată în aceste ţări plăţilor de redevenţa făcute către o întreprindere asociată din alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu va depăşi 10%. Slovacia este autorizată, numai pentru plăţile de redevenţe, să nu aplice prevederile privind scutirea de impozit pentru o perioadă de tranziţie de doi ani, începând cu data de 1 mai 2004.

Totuşi, aceste reguli tranzitorii sunt supuse aplicării permanente a oricăror cote de impozit, mai scăzute decât cele la care se face referire mai sus, în condiţiile unor acorduri bilaterale încheiate între Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia şi alte state membre.


(2)Când o întreprindere rezidentă în România sau un sediu permanent al unei întreprinderi a unui stat membru, situat în România:
a)primeşte dobânzi sau redevenţe din partea unei întreprinderi asociate din Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia;

b)primeşte redevenţe din partea unei întreprinderi asociate din Republica Cehă, Spania sau Slovacia;

c)primeşte dobânzi sau redevenţe din partea unui sediu permanent situat în Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia, al unei întreprinderi asociate a unui stat membru; sau

d)primeşte redevenţe de la un sediu permanent situat în Republica Cehă, Spania sau Slovacia al unei întreprinderi asociate a unui stat membru,
România acordă la calculul impozitului pe profit o sumă egală cu impozitul plătit în Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, în conformitate cu alin. (1), stabilită asupra acelui venit. Suma se acordă ca o deducere din impozitul pe profitul obţinut de întreprinderea sau de sediul permanent care a primit acel venit.


(3)Deducerea prevăzută la alin. (2) nu poate să depăşească acea sumă mai mică:
a)faţă de impozitul de plată din Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, pentru un astfel de venit, pe baza alin. (1); sau

b)a părţii de impozit pe profitul întreprinderii sau al sediului permanent care primeşte dobânda sau redevenţele, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă acelor plăti, conform legislaţiei naţionale a României.

Articolul 12424 Clauză de delimitare
Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor naţionale sau celor bazate pe tratatele la care România este parte şi ale căror prevederi au în vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitări a dobânzilor şi a redevenţelor.

Articolul 12425 Măsuri luate de România
Procedura administrării acestui capitol se va stabili prin hotărâre a Guvernului, elaborată în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.

Articolul 12426 Lista societăţilor acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii)
Societăţile acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii) sunt următoarele:
a)societăţi cunoscute în legislaţia belgiană ca: "naamloze vennootschap/societe anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/societe en commandite par actions, besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/societe privee a responsabilite limitee" şi acele entităţi publice legislative care desfăşoară activitate conform dreptului privat;

b)societăţi cunoscute în legislaţia daneză ca: "aktieselskab" şi "anpartsselskab";

c)societăţi cunoscute în legislaţia germană ca: "Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung" şi "bergrechtliche Gewerkschaft";

d)societăţi cunoscute în legislaţia grecească ca: "ανωνυμη εταιρία";
e)societăţi cunoscute în legislaţia spaniolă ca: "sociedad anonima, sociedad comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada" şi acele entităţi publice legale care desfăşoară activitate conform dreptului privat;

f)societăţi cunoscute în legislaţia franceză ca: "societe anonyme, societe en commandite par actions, societe a responsabilite limitee" şi entităţi publice şi întreprinderi industriale şi comerciale;

g)societăţi cunoscute în legislaţia irlandeză ca societăţi pe acţiuni sau pe garanţii, societăţi private pe acţiuni sau pe garanţii, entităţi înregistrate conform legislaţiei societăţilor industriale şi prudenţiaie sau societăţi de construcţii înregistrate conform legii societăţilor de construcţii;

h)societăţi cunoscute în legislaţia italiană ca: "societa per azioni, societa în accomandita per azioni, societa a responsabilita limitată" şi entităţi publice şi private care desfăşoară activităţi industriale şi comerciale;

i)societăţi cunoscute în legislaţia luxemburgheză ca: "societe anonyme, societe en commandite par actions şi societe a responsabilite limitee";

j)societăţi cunoscute în legislaţia olandeză ca: "noomloze vennootschap" şi "besloten vennootschap met beperkte aansprakelijktieid";

k)societăţi cunoscute în legislaţia austriacă ca: "Aktiengesellschaft" şi "Gesellschaft mit beschrankter Haftung";

l)societăţi comerciale sau societăţi înfiinţate conform legii civile, având formă comercială, şi cooperative şi entităţi publice înregistrate conform legii portugheze;

m)societăţi cunoscute în legislaţia finlandeză ca: "osakeyhtio/aktiebolag, osuuskunta/andelslag, saastopankki/sparbank" şi "vakuutusyhtio/forsakrîn gsbolag":

n)societăţi cunoscute în legislaţia suedeză ca: "aktiebolag" şi "forsakrin gsaktiebolag";

o)societăţi înregistrate conform legislaţiei Mării Britanii;

p)societăţi cunoscute în legislaţia cehă ca: "akciova spolecnost", "spolecnost s rucenim omezenym", "verejna obchodni spolecnnost", "komanditni spolecnost", "druzstvo";

q)societăţi cunoscute în legislaţia estoniană ca: "taisuhin g", "usaldusuhin g", "osauhin g", "aktsiaselts", "tulundusuhistu";

r)societăţi cunoscute în legislaţia cipriotă ca societăţi înregistrate în conformitate cu legea companiilor, entităţi publice corporatiste, precum şi alte entităţi care sunt considerate societăţi, conform legii impozitului pe venit;

s)societăţi cunoscute în legislaţia letonă ca: "akciju sabiedriba", "sabiedriba ar ierobezotu atbildibu";

s,)societăţi înregistrate conform legislaţiei lituaniene;

t)societăţi cunoscute în legislaţia ungară ca: "kozkereseti tarsasag", "beteti tarsasag", "kozos vallalat", "korlatolt felelossegu tarsasag", "reszvenytarsasag", "egyesules", "kozhasznu tarsasag", "szovetkezet";

t,)societăţi cunoscute în legislaţia malteză ca: "Kumpaniji ta` Responsabilita` Limitată", "Socjetajiet în akkomandita li l-kapitai taghhom maqsum f`azzjonitjiet";

u)societăţi cunoscute în legislaţia poloneză ca: "spolka akcyjna", "spolka z ofraniczona odpowiedzialnoscia";

v)societăţi cunoscute în legislaţia slovenă ca: "delniska druzba", "komanditna delniska druzba", "komanditna druzba", "druzba z omejeno odgovornostjo", "druzba z neomejeno odgovornostjo";

w)societăţi cunoscute în legislaţia slovacă ca: "akciova spolocnos", "spolocnost`s rucenim obmedzenym", "komanditna spolocnos", "verejna obchodna spolocnos", "druzstvo".

x)societăţi cunoscute în legislaţia română ca: «societăţi în nume colectiv», «societăţi în comandită simplă», «societăţi pe acţiuni», «societăţi în comandită pe acţiuni», «societăţi cu răspundere limitată»;

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
y)societăţi cunoscute în legislaţia bulgară ca: «Акционерно дружество», «Командитно дружество с акции», «Дружество с ограничена отговорност

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 12427 Data aplicării
Prevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei 2003/49/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011.

introdus prin PCT 80. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul V Schimb de informaţii în domeniul impozitelor directe
modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 12428 Prevederi generale

(1)În conformitate cu prevederile prezentului capitol, autorităţile competente ale statelor membre vor schimbă orice informaţie care poate să le îndreptăţească să efectueze o corectă stabilire a impozitelor pe venit şi pe capital şi orice informaţie referitoare la stabilirea impozitelor asupra primelor de asigurare la care se face referire la art. 3 paragraful 6 din Directiva 76/308/CEE a Consiliului, din 15 martie 1976, privind asistenţă reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de anumite obligaţii fiscale, taxe, impozite şi alte măsuri, cu amendamentele ulterioare.


(2)Vor fi privite ca impozite pe venit şi pe capital, indiferent de modul în care sunt stabilite, toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, impozitul pe sumele totale ale salariilor plătite de întreprinderi, precum şi impozitele pe creşterea de capital.


(3)Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt în prezent, în mod special:
a)în Belgia:
– impozitui persoanelor fizice;

– impozitui societăţilor;

– impozitui persoanelor morale;

– impozitui nerezidenţilor;

b)în Danemarca:
– indkomstskat til staten;

– selskabsskat;

– den kommunale indkomstskat;

– den amtskommunale indkomstskat;

– folkepensionsbidragene;

– somendsskatten;

– den saerlige indkomstskat;

– kirkeskat;

– formueskat til staten;

– bidrag til dagpengefonden;

c)în Germania:
– Einkommensteuer;

– Korperschaftsteuer;

– Vermogensteuer;

– Gewerbesteuer;

– Grundsteuer;

d)în Grecia:
– φδρος εισοδηματος φνσικων προσωπων;

– φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων;

– φδρος ακιυητου περιουσιας;

e)în Spania:
– impozitul pe venitul persoanelor fizice;

– impozitul pe societăţi;

– impozitul extraordinar pe averea persoanelor fizice;

f)în Franţa:
– impozitul pe venit;

– impozitul pe societate;

– impozitele profesionale;

– taxe fonciere sur les proprietes baties;

– taxe fonciere sar les proprietes non baties;

g)în Irlanda:
– impozitul pe venit;

– impozitul pe corporaţie;

– impozitul pe câştigări de capital;

– impozitul pe avere;

h)în Italia:
– imposta sul reddito delle persone fisiche;

– imposta sul reddito delle persone giaridiche;

– imposta locale sui redditi;

i)în Luxemburg:
– impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

– impozitul pe veniturile colectivităţilor;

– impozitul comercial comunal;

– impozitul pe avere;

– impozitul funciar;

j)în Olanda:
– Inkomstenbelasting;

– Vennootschapsbelosting;

– Vermogensbelasting;

k)în Austria:
– Einkommensteuer

– Korperschaftsteuer;

– Grundsteuer;

– Bodenwertabgabe;

– Abgabe von land- und forstwirtschaftlichen Betrieben;

l)în Portugalia:
– contribaicao predial;

– imposto sobre a industria agricolă;

– contribuicao industrial;

– imposto de capitais;

– imposto profissional;

– imposto complementar;

– imposto de mais - valias;

– imposto sobre o rendimento do petroleo;

– os adicionais devidos sobre os impostos precedentes;

m)în Finlanda:
– Valtion tuleverot - de statlin ga inkomstskatterna;

– Yhteisojen tulovero - inkomstskatten for samfund;

– Kunnallisvero - kommunalskatten;

– Kirkollisvero - kyrkoskatten;

– Kansanelakevakuutusmaksu - folkpenşionsforsakrîn gspremien;

– Sairausvakuutusmaksu - sjukforsakrîn gspremien;

– Korkotulom lahdevero - kallskatten pa ranteîn komst;

– Rajoitetusti verovelvollisen lahdevero - kallskatten for begransat skattskylding;

– Valtion varallisuusvero - den statlinga formogenhetsskatten;

– Kiin teistovero - fastin ghetsskatten;

n)în Suedia:
– Den statliga inkomstskatten;

– Sjomansskatten;

– Kupongskatten;

– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta;

– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta artister m.fl.;

– Den statlinga fastighetsskatten;

– Den kommunala inkomstskatten;

– Formogenhetsskatten;

o)în Marea Britanie:
– impozitul pe venit;

– impozitul pe corporaţii;

– impozitul pe câştiguriie de capital;

– impozitul pe venitul petrolier;

– impozitul pe îmbunătăţiri funciare;

p)în Republica Cehă:
– dane priijmu;

– dan z nemovitosti;

– dan dedicka, dan darovaci a dan z prevodu nemovitosti;

– dan z pridane hodnoty;

– spotrebni dane;

q)în Estonia:
– Tulumaks;

– Sotsiaalmaks;

– Maamaks;

r)în Cipru:
– φδρος εισοδηματος;

– Έκτακτη Εισφορα;

– για την Άμυνα της Δημοκρατιας;

– φδρος Κεφαλαιουχικων Κερδων;

– φδρος Ακινητης Ιδιοκτησιας;

s)în Letonia:
– iedzivotaju ienakuma nodoklis;

– nekustama ipasuka nodoklis;

– uznemumu ienakuma nodoklis;

s,)în Lituania:
– gyventoju pajamu mokestis;

– pelno mokestis;

– imoniu ir organizaciju nekilnojamojo turto mokestis;

– zemes mokestis;

– mokestis uz valstybinius gamtos isteklius;

– mokestis uz aplinkos tersima;

– naftos ir duju istekliu mokestis;

– paveldimo turto mokestis;

t)în Ungaria:
– szemelyi jovedelemando;

– tarsazagi ado;

– osztalekado;

– altalanos forgalmi ado;

– jovedeki ado;

– epitmenyado;

– telekado;

t,)în Malta:
– Taxxa fuq l-income;

u)în Polonia:
– podatek dochodowy od osob prawnych;

– podatek dochodowy od osob fizycznych;

– podatek od czynnosci cywilnopranych;

v)în Slovenia:
– dohodnina;

– davki obcanov;

– davek od dobicka pravnih oseb;

– posebni davek na bilacno vsoto bank în hranilnic;

w)în Slovacia:
– dan z prijmov fyzickych osob;

– dan z prijmov pravnickych osob;

– dan z dedicstva;

– dan z darovania;

– dan z prevodu a prechodu nehnutel`nosti;

– dan z nehnutel`nosti;

– dan z predanej hodnoty;

– spotrebne dane.


(4)Prevederile alin. (1) se aplică, de asemenea, asupra oricăror impozite identice sau similare stabilite ulterior, în plus, sau în locui impozitelor prevăzute la alin. (3). Autorităţile competente ale statelor membre se vor informa reciproc asupra datei de intrare în vigoare a unor asemenea impozite.


(5)Sintagma autoritate competentă înseamnă:
a)în Belgia:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

b)în Danemarca:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

c)în Germania:
– ministrul federal de finanţe sau un reprezentant autorizat;

d)în Grecia:
– Το Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;
e)în Spania:
– ministrul economiei şi finanţelor sau un reprezentant autorizat;

f)în Franţa:
– ministrul economiei sau un reprezentant autorizat;

g)în Irlanda:
– comisionarii de venituri sau reprezentanţii lor autorizaţi;

h)în Italia:
– şeful departamentului de politică fiscală sau reprezentantul său autorizat;

i)în Luxemburg:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

j)în Olanda:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

k)în Austria:
– ministrul federal de finanţe sau un reprezentant autorizat;

l)în Portugalia:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

m)în Finlanda:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

n)în Suedia
– şeful departamentului de finanţe sau reprezentantul său autorizat;

o)în Marea Britanie:
– comisionarii de la vamă şi accize sau un reprezentant autorizat pentru informaţiile solicitate, referitoare la taxe asupra primelor de asigurare şi accize;

– comisionarii de la Inland Revenue sau reprezentanţii lor autorizaţi;

p)în Republica Cehă:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

q)în Estonia:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

r)în Cipru:
– Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;
s)în Letonia:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

t,)în Lituania:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

t)în Ungaria:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

t,)în Malta:
– ministrul responsabil de departamentul fiscal sau un reprezentant autorizat;

u)în Polonia:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

v)în Slovenia:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

w)în Slovacia:
– ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat;

x)în România:
– ministrul finanţelor publice sau un reprezentant autorizat.

Articolul 12429 Schimb la cerere

(1)Autoritatea competentă dintr-un stat membru poate cere autorităţii competente a altui stat membru să transmită informaţia la care s-a făcut referire la art. 12428 alin. (1), într-un caz special. Autoritatea competentă a statului solicitat nu va da curs cererii de schimb de informaţii dacă este evident că autoritatea competentă a statului care face cererea nu a epuizat propriile sale surse obişnuite de obţinere a informaţiilor, surse pe care le-ar fi putut utiliza, conform circumstanţelor, pentru a obţine informaţiile cerute fără a provoca riscul de periclitare a realizării căutării după rezultat.


(2)Pentru scopul transmiterii informaţiei la care s-a făcut referire la art. 12428 alin. (1), autoritatea competentă a statului membru solicitat va asigura condiţiile pentru conducerea oricăror anchete necesare în vederea obţinerii acestor informaţii.


(3)În scopul obţinerii informaţiei cerute, autoritatea competentă căreia i se solicită această informaţie sau autoritatea administrativă la care se recurge va proceda ca şi cum ar acţiona pe cont propriu sau, la cererea celeilalte autorităţi, în contul propriului stat membru.

Articolul 12430 Schimbul automat de informaţii
Pentru categoriile de cazuri pe care autorităţile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevăzute la art. 12438 , autorităţile competente ale statelor membre vor schimbă în mod regulat informaţiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), fără o cerere anterioară.

Articolul 12431 Schimbul spontan de informaţii

(1)Autoritatea competentă a unui stat membru poate transmite autorităţii competente a oricărui alt stat membru vizat, fără o cerere anterioară, informaţiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), pe care le cunoaşte din următoarele circumstanţe:
a)autoritatea competentă a unui stat contractant s-a bazat pe presupunerea că ar putea fi o pierdere a impozitului într-un alt stat membru;

b)o persoană supusă impozitării obţine o reducere a impozitului sau o scutire de impozit în alt stat membru, care ar putea genera o creştere a impozitului sau a obligaţiei de impozitare în alt stat membru;

c)afacerea tratată între o persoană supusă impozitării într-un stat membru şi o persoană supusă impozitării într-un alt stat membru este dirijată prin una sau mai multe ţări, astfel încât să rezulte o diminuare a impozitului în unul sau în celălalt stat membru sau în ambele state;

d)autoritatea competentă a unui stat membru s-a bazat pe presupunerea că diminuarea impozitului poate rezultă din transferurile artificiale de profituri în cadrul grupurilor de întreprinderi;

e)informaţia transmisă la unul din statele membre de către autoritatea competentă a celuilalt stat este în măsura să dea informaţiile care pot fi relevante în stabilirea obligaţiei pentru impunere în ultimul dintre state.


(2)Autorităţile competente ale statelor membre pot, conform procedurii de consultare prevăzute la art. 12438 , să extindă schimbul de informaţii prevăzut la alin. (1) la alte cazuri decât cele specificate în articolul menţionat.


(3)Autorităţile competente ale statelor membre pot să-şi transmită una alteia informaţiile la care se face referire la art. 12428 alin. 1, despre care au cunoştinţa, în orice alt caz, fără o cerere anterioară.

Articolul 12432 Limita de timp pentru transmiterea informaţiei
Autoritatea competentă a unui stat membru căruia, conform dispoziţiilor prezentului capitol, i se solicită să furnizeze informaţii le va transmite cât mai repede posibil. Dacă întâmpină obstacole în furnizarea informaţiilor sau dacă refuză să le furnizeze, va informa autoritatea care solicită informaţia despre acest lucru, indicând natura obstacolelor sau a motivelor refuzului său.

Articolul 12433 Colaborarea dintre oficialii statului vizat
Pentru scopul aplicării prevederilor precedente, autoritatea competentă a statului membru care furnizează informaţia şi autoritatea competentă a statului membru pentru care se furnizează informaţia pot cădea de acord, conform procedurii de consultare prevăzute la art. 12438 , să autorizeze prezenţa în primul stat membru a oficialilor administraţiei fiscale din celălalt stat membru. Amănuntele pentru aplicarea acestei prevederi vor fi determinate conform aceleiaşi proceduri.

Articolul 12434 Prevederi privind secretul

(1)Toate informaţiile făcute cunoscute unui stat membru, conform prezentului capitol, vor fi păstrate secrete în acel stat în acelaşi mod ca şi informaţia primită conform legislaţiei interne. În orice caz, asemenea informaţii:
a)pot fi făcute cunoscute numai persoanelor direct implicate în stabilirea impozitului sau în controlul administrativ al acestei stabiliri a impozitului;

b)pot fi făcute cunoscute numai în legătură cu procedurile judecătoreşti sau procedurile administrative care implică sancţiuni luate în vederea sau în legătură cu stabilirea sau revizuirea bazei de impozitare şi numai persoanelor care sunt direct implicate în asemenea proceduri; astfel de informaţii pot fi totuşi dezvăluite în timpul audierilor publice sau al proceselor de judecată, dacă autoritatea competentă a statului membru care a furnizat informaţia nu ridică nici o obiecţie la momentul când acest stat furnizează prima dată informaţia;

c)vor fi folosite, în orice circumstanţă, numai pentru scopuri fiscale sau în legătură cu procedurile judecătoreşti sau administrative care implică sancţiuni întreprinse cu privire la sau în legătură cu stabilirea sau revizuirea bazei fiscale.
În plus, informaţiile pot fi folosite la stabilirea altor obligaţii fiscale, taxe şi impozite prevăzute la art. 2 din Directiva nr. 76/308/CEE a Consiliului.


(2)Dispoziţiile alin. (1) nu vor obliga un stat membru a cărui legislaţie sau practică administrativă instituie, pentru scopuri fiscale, prevederi legislative cu puteri mai restrânse decât cele cuprinse în acest alineat să furnizeze informaţii, dacă statul vizat nu acţionează în sensul respectării acelor prevederi legislative cu puteri mai restrânse.


(3)Indiferent de prevederile alin. (1), autorităţile competente ale statului membru care furnizează informaţia pot permite să fie folosită această informaţie pentru alte scopuri, în statul care cere informaţia, dacă, potrivit legislaţiei din statul care dă informaţia, aceasta poate fi folosită în statul care dă informaţia, în condiţii similare, pentru scopuri similare.


(4)Când o autoritate competentă a unui stat contractant consideră că informaţia care s-a primit de la autoritatea competentă a unui alt stat membru este posibil să fie folositoare autorităţii competente a unui stat terţ, ea poate transmite informaţia ultimei autorităţi competente menţionate, cu acordul autorităţii competente care a furnizat informaţia.

Articolul 12435 Limitări la schimbul de informaţii

(1)Prezentul capitol nu va impune nici o obligaţie statului membru căruia i se cere informaţia de a face cercetări sau de a furniza informaţii, dacă în acest stat ar fi contrară propriei sale legislaţii sau practicii sale administrative realizarea unor astfel de cercetări sau colectarea informaţiilor solicitate.


(2)Furnizarea informaţiei poate fi refuzată când ar conduce la dezvăluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unei informaţii a cărei dezvăluire ar fi contrară politicii publice.


(3)Autoritatea competentă a unui stat membru poate refuza să furnizeze informaţiile când statul membru vizat este în imposibilitate de a furniza informaţii similare, pentru motive practice sau legale.

Articolul 12436 Notificarea

(1)La cererea autorităţii competente a unui stat membru, autoritatea competentă a celuilalt stat membru va notifica, în conformitate cu prevederile legale care reglementează notificarea unor instrumente similare în statul membru solicitat, destinatarul tuturor instrumentelor şi deciziilor care sunt emise de autorităţile administrative ale statului membru solicitant şi care privesc aplicarea pe teritoriul său a legislaţiei privind impozitele acoperite de prezentul capitol.


(2)Cererile pentru notificare vor indică subiectul instrumentului sau deciziei care urmează a fi notificat şi vor specifică numele şi adresa destinatarului, împreună cu orice alte informaţii prin care se poate facilita identificarea destinatarului.


(3)Autoritatea solicitată va informa imediat autoritatea solicitantă asupra răspunsului său la cererea pentru notificare şi, în mod special, va comunică data de notificare a deciziei sau a instrumentului la destinatar.

Articolul 12437 Verificări simultane

(1)Când situaţia fiscală a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este în interesul comun sau complementar a două sau mai multe state membre, aceste state pot conveni să desfăşoare verificări simultane pe teritoriile lor, astfel încât să poată schimbă informaţiile astfel obţinute ori de câte ori un astfel de schimb de informaţii este mai eficient decât efectuarea de verificări numai de către unul dintre statele membre.


(2)Autoritatea competentă din fiecare stat membru va identifică în mod arbitrar persoanele supuse impozitării, pe care intenţionează să le propună pentru o verificare simultană. Această autoritate competentă va comunică autorităţilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul său de vedere, ar fi subiectul unei verificări simultane. Această autoritate competentă va comunică motivele sale în ceea ce priveşte alegerea cazurilor, cât mai mult posibil, prin comunicarea informaţiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultană. Autoritatea competentă va specifică perioada de timp în care se vor derula operaţiunile de control.


(3)Autoritatea competentă din fiecare stat membru vizat va decide dacă doreşte să ia parte la operaţiuni de verificări simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultană, autoritatea competentă va confirmă acordul sau va comunică refuzul său, motivat, celeilalte autorităţi.


(4)Fiecare autoritate competentă din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii şi coordonării activităţii de control.

Articolul 12438 Consultări

(1)Pentru scopurile implementării prezentului capitol, consultările vor fi ţinute, dacă este necesar, în cadrul unui comitet care va avea loc între:
a)autorităţile competente ale statelor membre vizate, la cererea fiecăruia dintre ele, cu privire la problemele bilaterale;

b)autorităţile competente ale tuturor statelor membre şi Comisie, la cererea uneia dintre aceste autorităţi sau a Comisiei, în măsura în care problema ridicată nu este numai în interes bilateral.


(2)Autorităţile competente ale statelor membre pot comunică în mod direct între ele. Autorităţile competente ale statelor membre pot, prin asistenţă reciprocă, să permită autorităţilor desemnate de acestea să comunice direct între ele în cazurile speciale sau în alte categorii de cazuri.


(3)Când autorităţile competente încheie acorduri care vizează probleme bilaterale, acoperite de prezentul articol, altele decât cele cu privire la cazurile individuale, acestea vor informa cât mai repede posibil Comisia asupra acestui fapt. La rândul său, Comisia va notifica autorităţile competente ale statelor membre.

Articolul 12439 Schimb de experienţă
Statele membre vor monitoriza în mod constant, împreună cu Comisia, procedura de cooperare prevăzută în prezentul capitol şi vor face schimb de experienţă, în special în domeniul preţurilor de transfer din cadrul grupurilor de întreprinderi, în scopul îmbunătăţirii unei asemenea cooperări şi, atunci când este cazul, pentru redactarea unor reglementări în domeniile vizate.

Articolul 12440 Aplicabilitatea unor prevederi lărgite referitoare la asistenţă
Prevederile anterioare nu vor împiedica îndeplinirea oricăror obligaţii mai extinse referitoare la schimbul de informaţii care pot decurge din alte acte juridice.

Articolul 12441 Data aplicării
Prevederile prezentului capitol, care transpun prevederile Directivei nr. 77/799/CEE privind asistenţă reciprocă între autorităţile competente din statele membre în domeniul taxării directe şi impunerii primelor de asigurare, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.

introdus prin PCT 81. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Titlul VI Taxă pe valoarea adăugată
Capitolul I Definiţii
modificat prin PCT 82. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 125 Definiţia taxei pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

modificat prin PCT 83. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1251 Semnificaţia unor termeni şi expresii

(1)În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o persoană impozabilă, prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană impozabilă, achiziţii intracomunitare şi importuri de bunuri;

2. achiziţie intracomunitară are înţelesul art. 1301 ;

3. active corporale fixe reprezintă orice activ deţinut pentru a fi utilizat în producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative, dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare decât limita prevăzută prin hotărâre a Guvernului sau prin prezentul titlu;

4. activitate economică are înţelesul prevăzut la art. 127 alin. (2). Atunci când o persoană desfăşoară mai multe activităţi economice, prin activitate economică se înţelege toate activităţile economice desfăşurate de aceasta;

5. baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile, stabilită conform cap. VII;

6. bunuri reprezintă bunuri corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de această natură se consideră bunuri corporale mobile;

7. produse accizabile sunt produsele energetice, alcoolul şi băuturile alcoolice, precum şi tutunul prelucrat, astfel cum sunt definite la titlul VII din prezenta lege, cu excepţia gazului livrat prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 33. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
8. codul de înregistrare în scopuri de TVA reprezintă codul prevăzut la art. 154 alin. (1), atribuit de către autorităţile competente din România persoanelor care au obligaţia să se înregistreze conform art. 153 sau 1531 , sau un cod de înregistrare similar, atribuit de autorităţile competente dintr-un alt stat membru;

9. data aderării este data la care România aderă la Uniunea Europeană;

10. decont de taxă reprezintă decontul care se întocmeşte şi se depune conform art. 1562 ;

11. Directiva 112 este Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 347 din 11 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Referirile din facturile transmise de furnizori/prestatori din alte state membre la articolele din Directiva a 6-a, respectiv Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 3 iunie 1977, vor fi considerate referiri la articolele corespunzătoare din Directiva 112, conform tabelului de corelări din anexa XII la această directivă;

modificat prin PCT 33. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
12. factura reprezintă documentul prevăzut la art. 155;

13. importator reprezintă persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă, conform art. 136, şi care în cazul importurilor taxabile este obligată la plata taxei conform art. 1511;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
14. întreprindere mică reprezintă o persoană impozabilă care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152 sau, după caz, un regim de scutire echivalent, în conformitate cu prevederile legale ale statului membru în care persoana este stabilită, potrivit art. 281-292 din Directiva 112;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
15. livrare intracomunitară are înţelesul prevăzut la art. 128 alin. (9);

16. livrare către sine are înţelesul prevăzut la art. 128 alin. (4);

17. perioada fiscală este perioada prevăzută la art. 1561 ;

18. persoană impozabilă are înţelesul art. 127 alin. (1) şi reprezintă persoana fizică, grupul de persoane, instituţia publică, persoana juridică, precum şi orice entitate capabilă să desfăşoare o activitate economică;

19. persoană juridică neimpozabilă reprezintă persoana, alta decât persoana fizică, care nu este persoană impozabilă, în sensul art. 127 alin. (1);

20. persoană neimpozabilă reprezintă persoana care nu îndeplineşte condiţiile art. 127 alin. (1) pentru a fi considerată persoană impozabilă;

21. persoană reprezintă o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă sau o persoană neimpozabilă;

22. plafon pentru achiziţii intracomunitare reprezintă plafonul stabilit conform art.126 alin. (4) lit. b);

23. plafon pentru vânzări la distanţă reprezintă plafonul stabilit conform art. 132 alin. (2) lit. a);

24. prestarea către sine are înţelesul prevăzut la art. 129 alin. (4);

25. regim vamal suspensiv reprezintă, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, regimurile şi destinaţiile vamale prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;

26. servicii furnizate pe cale electronică sunt: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice, mentenanţa la distanţă a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - şi actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie de baze de date, furnizarea de muzică, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de învăţământ la distanţă. Atunci când furnizorul de servicii şi clientul său comunică prin curier electronic, aceasta nu înseamnă în sine că serviciul furnizat este un serviciu electronic;

27. taxă înseamnă taxa pe valoarea adăugată, aplicabilă conform prezentului titlu;

28. taxă colectată reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabilă, precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform art. 150-1511 ;

29. taxă deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o persoană impozabilă pentru achiziţiile efectuate;

30. taxă de dedus reprezintă taxa aferentă achiziţiilor, care poate fi dedusă conform art. 145 alin. (2)-(4);

31. taxă dedusă reprezintă taxa deductibilă, care a fost efectiv dedusă;

32. vânzarea la distanţă reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea prevăzută la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (2)-(7).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2) În înţelesul prezentului titlu:
a)o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în România este considerată a fi stabilită în România;

b)o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în afară României se consideră că este stabilită în România dacă are un sediu fix în România, respectiv dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile;

c)o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în afară României şi care are un sediu fix în România conform lit. b) este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul României nu participă.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3) Mijloacele de transport noi la care se face referire la art. 126 alin. (3) lit. b) şi la art. 143 alin. (2) lit. b) sunt cele prevăzute la lit. a) şi care îndeplinesc condiţiile de la lit. b), respectiv:
a)mijloacele de transport reprezintă o navă care depăşeşte 7,5 m lungime, o aeronavă a cărei greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cm3 sau a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu excepţia:
1. navelor destinate navigaţiei maritime, utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenţă pe mare; şi

2. aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată;

b)condiţiile care trebuie îndeplinite sunt:
1. în cazul unui vehicul terestru, acesta să nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km;

2. în cazul unei nave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări a căror durată totală depăşeşte 100 de ore;

3. în cazul unei aeronave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat zboruri a căror durată totală depăşeşte 40 de ore.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 84. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1252 Aplicare teritorială

(1)În sensul prezentului titlu:
a)Comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite în prezentul articol;

b)stat membru şi teritoriul statului membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii pentru care se aplică Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, în conformitate cu art. 299 din acesta, cu excepţia teritoriilor prevăzute la alin. (2) şi (3);

c)teritorii terţe sunt teritoriile prevăzute la alin. (2) şi (3);

d)ţara terţă înseamnă orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplică prevederile Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Europene.


(2)Următoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii se exclud din teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei:
a)Republica Federală Germania:
1. Insula Heligoland;

2. teritoriul Busingen;

b)Regatul Spaniei:
1. Ceuta;

2. Melilla;

c)Republica Italiană:
1. Livigno;

2. Campione d`Italia;

3. apele italiene ale Lacului Lugano.


(3)Următoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii se exclud din teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei:
a)Insulele Canare;

b)Republica Franceză: teritoriile din străinătate;

c)Muntele Athos;

d)Insulele Aland;

e)Insulele Channel.


(4)Se consideră ca fiind incluse în teritoriile următoarelor state membre teritoriile menţionate mai jos:
a)Republica Franceză: Principatul Monaco;

b)Regatul Unit al Mării Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man;

c)Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Mării Britanii şi Irlandei de Nord.

modificat prin PCT 34. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 84. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul II Operaţiuni impozabile
Articolul 126 Operaţiuni impozabile

(1)Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)operaţiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b)locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 şi 133;

c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), acţionând ca atare;

d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2);


(2)Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 1322 .


(3)Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 1321 :
a)o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de derogarea prevăzută la alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afară României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vânzările la distanţă;

b)o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;

c)o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.


(4)Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;

b)valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.


(5)Plafonul pentru achiziţii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se transportă bunurile, a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.


(6)Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevăzută la alin. (4), au dreptul să opteze pentru regimul general prevăzut la alin. (3) lit. a). Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici.


(7)Regulile aplicabile în cazul depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare, prevăzut la alin. (4) lit. b), sau al exercitării opţiunii sunt stabilite prin norme.


(8)Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România:
a)achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);

b)achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, pentru care locul este în România în conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (1), atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
1. achiziţia de bunuri este efectuată de către o persoană impozabilă, denumită cumpărător revânzător, care nu este stabilită în România, dar este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru;

2. achiziţia de bunuri este efectuată în scopul unei livrări ulterioare a bunurilor respective, în România, de către cumpărătorul revânzător prevăzut la pct. 1;

3. bunurile astfel achiziţionate de către cumpărătorul revânzător prevăzut la pct. 1 sunt expediate sau transportate direct în România, dintr-un alt stat membru decât cel în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, către persoana căreia urmează să îi efectueze livrarea ulterioară, denumită beneficiarul livrării ulterioare;

4. beneficiarul livrării ulterioare este o altă persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România;

5. beneficiarul livrării ulterioare a fost desemnat în conformitate cu art. 150 alin. (4) ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea efectuată de cumpărătorul revânzător prevăzut la pct. 1.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi de antichităţi, în sensul prevederilor art. 1522 , atunci când vânzătorul este o persoană impozabilă revânzătoare, care acţionează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, în sensul art. 313 şi 326 din Directiva 112, sau vânzătorul este organizator de vânzări prin licitaţie publică, care acţionează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special, în sensul art. 333 din Directiva 112;

modificat prin PCT 35. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
d)achiziţia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie aceste regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri.


(9)Operaţiunile impozabile pot fi:
a)operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140;

b)operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 143-1441 ;

c)operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141;

d)importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă, conform art. 142;

e)operaţiuni prevăzute la lit. a)-c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.

modificat prin PCT 85. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul III Persoane impozabile
Articolul 127 Persoane impozabile şi activitatea economică

(1)Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natură celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.


(2)În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

(21) Situaţiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme.

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului.


(4)Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăti, cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a celor prevăzute la alin. (5) şi (6).


(5)Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă, conform art. 141.


(6)Instituţiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activităţi:
a)telecomunicaţii;

b)furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de aceeaşi natură;

c)transport de bunuri şi de persoane;

d)servicii prestate în porturi şi aeroporturi;

e)livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f)activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;

g)depozitarea;

h)activităţile organismelor de publicitate comercială;

i)activităţile agenţiilor de călătorie;

j)activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare;

k)operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune.


(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), orice persoană care efectuează ocazional o livrare intracomunitară de mijloace de transport noi va fi considerată persoană impozabilă pentru orice astfel de livrare.

modificat prin PCT 36. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(8) În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme, este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar şi economic.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 36. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(9)Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective.


(10)Asocierile în participaţiune nu dau naştere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participaţiune.

modificat prin PCT 36. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 86. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul IV Operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei
modificat prin PCT 87. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 128 Livrarea de bunuri

(1)Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.


(2)Se consideră că o persoană impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziţionat şi livrat bunurile respective ea însăşi, în condiţiile stabilite prin norme.


(3)Următoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri, în sensul alin. (1):
a)predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing;

b)transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;

c)trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.


(4)Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:
a)preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

b)preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

c)preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei;

d)bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepţia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).


(5)Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.


(6)În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final.


(7)Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, şi de pasive, indiferent dacă este realizat ca urmare a vânzării sau ca urmare a unor operaţiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport în natură la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.

modificat prin PCT 37. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(8)Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
a)bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră, precum şi bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevăzute prin norme;

modificat prin PCT 38. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
b)bunurile de natură stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme;

c)perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege;

d)bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

e)acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice, în condiţiile stabilite prin norme;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
f)acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, în condiţiile stabilite prin norme.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(9)Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, în înţelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.


(10)Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia non-transferurilor prevăzute la alin. (12).


(11)Transferul prevăzut la alin. (10) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.


(12)În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni:
a)livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (5) şi (6) privind vânzarea la distanţă;

modificat prin PCT 39. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
b)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;

c)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. d);

d)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la scutirile pentru livrările la export şi la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) şi m) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO;

e)livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire sau de răcire, în conformitate cu condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrării acestor bunuri;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

f)prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea sau transportul bunului, cu condiţia ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial;

g)utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie, de către persoana impozabilă stabilită în România;

h)utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condiţiile în care importul aceluiaşi bun dintr-un stat terţ, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu scutire integrală de drepturi de import.


(13)În cazul în care nu mai este îndeplinită una din condiţiile prevăzute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din România în alt stat membru. În acest caz, transferul se consideră efectuat în momentul în care condiţia nu mai este îndeplinită.


(14)Prin ordin al ministrului finanţelor publice, se pot introduce măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).

modificat prin PCT 88. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 129 Prestarea de servicii

(1)Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, aşa cum este definită la art. 128.


(2) Atunci când o persoană impozabilă care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit şi a prestat ea însăşi serviciile respective.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
a)închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing;

b)cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;

d)prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii;

e)servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.


(4) Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată următoarele:
a)utilizarea bunurilor, altele decât bunurile de capital, care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziţie în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfăşurarea activităţii sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial, cu excepţia bunurilor a căror achiziţie face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 1451;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

b)serviciile prestate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu sau al personalului acesteia ori pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât desfăşurarea activităţii sale economice.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată în sensul alin. (4), fără a se limita la acestea, operaţiuni precum:
a)utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, în condiţiile stabilite prin norme;

b)serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor;

c)serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de către persoana care a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(6)În cazul în care mai multe persoane impozabile, care acţionează în nume propriu, intervin prin tranzacţii succesive în cadrul unei prestări de servicii, se consideră că fiecare persoană a primit şi a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzacţie se consideră o prestare separată şi se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.

abrogat Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(7)Prevederile art. 128 alin. (5) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi prestărilor de servicii.

modificat prin PCT 89. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 130 Schimbul de bunuri sau servicii
În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.

modificat prin PCT 90. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1301 Achiziţiile intracomunitare de bunuri

(1)Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.


(2)Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată următoarele:
a)utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) şi (11);

b)preluarea de către forţele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situaţia în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. g).


(3)Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată.


(4)Este asimilată unei achiziţii intracomunitare şi achiziţionarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedeşte că achiziţia sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul membru de destinaţie a bunurilor expediate sau transportate.


(5)Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot reglementa măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a).

introdus prin PCT 91. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 131 Importul de bunuri
Importul de bunuri reprezintă:
a)intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene;

b)pe lângă operaţiunile prevăzute la lit. a), intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în liberă circulaţie, provenite dintr-un teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii.

modificat prin PCT 40. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 92. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul V Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei
modificat prin PCT 93. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 132 Locul livrării de bunuri

(1)Se consideră a fi locul livrării de bunuri:
a)locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează în afară teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import;

b)locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;

c)locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d)locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii, dacă:
1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii reprezintă partea transportului, efectuată fără nici o oprire în afară Comunităţii, între locul de plecare şi locul de sosire ale transportului de pasageri;

2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a pasagerilor în interiorul Comunităţii, eventual după o oprire în afară Comunităţii;

3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul Comunităţii pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul Comunităţii, eventual înainte de o oprire în afară Comunităţii;

e)în cazul livrării de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră a fi locul în care acel comerciant persoană impozabilă îşi are sediul activităţii economice sau un sediu fix pentru care se livrează bunurile ori, în absenţa unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită. Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaz, de energie electrică şi de energie termică sau agent frigorific, o reprezintă revânzarea de astfel de produse şi al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
f)în cazul livrării de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire, în situaţia în care unei astfel de livrări nu i se aplică lit. e), locul livrării reprezintă locul în care cumpărătorul utilizează şi consumă efectiv bunurile. Atunci când cumpărătorul nu consumă efectiv gazul, energia electrică, energia termică sau agentul frigorific ori le consumă doar parţial, se consideră că bunurile în cauză neconsumate au fost utilizate şi consumate în locul în care cumpărătorul îşi are sediul activităţii economice ori un sediu fix pentru care se livrează bunurile. În absenţa unui astfel de sediu, se consideră că acesta a utilizat şi a consumat bunurile în locul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme; sau

b)furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având loc în România.


(3)Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanţă de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decât persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).


(4)Derogarea prevăzută la alin. (2) nu se aplică vânzărilor la distanţă efectuate din alt stat membru în România:
a)de mijloace de transport noi;

b)de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau în numele acestuia;

c)de bunuri taxate în statul membru de plecare, conform regimului special prevăzut la art. 313, 326 sau 333 din Directiva 112, privind bunurile second-hand, operele de artă, obiectele de colecţie şi antichităţile, astfel cum sunt definite la art. 1522 alin. (1);

modificat prin PCT 41. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
d)de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

e)de produse accizabile, livrate către persoane impozabile şi persoane juridice neimpozabile.


(5)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrării pentru vânzările la distanţă efectuate din România către alt stat membru se consideră în acest alt stat membru, în cazul în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se încheie transportul sau expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)valoarea totală a vânzărilor la distanţă, efectuate de furnizor şi care presupun transportul sau expedierea bunurilor din România către un anumit stat membru, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă, stabilit conform legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de vânzări având locul livrării în statul respectiv; sau

b)furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în respectivul stat membru. Opţiunea se exercită în condiţiile stabilite prin norme şi se aplică tuturor vânzărilor la distanţă, efectuate către respectivul stat membru, în anul calendaristic în care se exercită opţiunea şi în următorii doi ani calendaristici.


(6)În cazul vânzărilor la distanţă de produse accizabile efectuate din România către persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decât persoanele juridice neimpozabile, locul livrării este întotdeauna în celălalt stat membru.


(7)Derogarea prevăzută la alin. (5) nu se aplică vânzărilor la distanţă efectuate din România către un alt stat membru:
a)de mijloace de transport noi;

b)de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de altă persoană în numele acestuia;

c)de bunuri taxate în România, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, prevăzut la art. 1522 ;

d)de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

e)de produse accizabile, livrate către persoane juridice neimpozabile şi persoane impozabile.


(8)În aplicarea alin. (2)-(7), atunci când o vânzare la distanţă presupune expedierea sau transportul bunurilor vândute dintr-un teritoriu terţ şi importul de către furnizor într-un stat membru, altul decât statul membru în care se expediază sau se transportă în vederea livrării acestora către client, se va consideră că bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru în care se efectuează importul.

modificat prin PCT 94. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1321 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri

(1)Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.


(2)În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126 alin. (3) lit. a), dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, conform alin. (1), locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.


(3)Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform alin. (1), şi în România, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România.


(4)Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitară, conform alin. (1).


(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica în cazul operaţiunilor triunghiulare, atunci când cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 153 face dovada că a efectuat o achiziţie intracomunitară neimpozabilă pe teritoriul altui stat membru, în condiţii similare celor prevăzute la art. 126 alin. (8) lit. b), în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru. Obligaţiile persoanelor implicate în operaţiuni triunghiulare sunt prevăzute în norme.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 42. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 95. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1322 Locul importului de bunuri

(1)Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar.


(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), atunci când bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a), care nu se află în liberă circulaţie, sunt plasate, la intrarea în Comunitate, în unul dintre regimurile sau situaţiile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului pentru aceste bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru în care bunurile încetează să mai fie plasate în astfel de regimuri sau situaţii.

modificat prin PCT 43. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(3)Atunci când bunurile la care se face referire în art. 131 lit. b), care se află în liberă circulaţie la intrarea în Comunitate, sunt în una dintre situaţiile care le-ar permite, dacă ar fi fost importate în Comunitate, în sensul art. 131 lit. a), să beneficieze de unul dintre regimurile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedură de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul căruia se încheie aceste regimuri sau această procedură.

modificat prin PCT 43. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 95. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 133 Locul prestării de servicii

(1) În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor:
a)o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. 126 alin. (1)-(4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate;

b)o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă.


(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.


(3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.


(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi:
a)locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în legătură cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate de experţi şi agenţi imobiliari, de cazare în sectorul hotelier sau în sectoare cu funcţie similară, precum tabere de vacanţă sau locuri amenajate pentru camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru servicii de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, precum serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier;

b)locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în cazul serviciilor de transport de călători;

c)locul prestării efective, în cazul serviciilor principale şi auxiliare legate de activităţi culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau alte activităţi similare, cum ar fi târgurile şi expoziţiile, inclusiv serviciile prestate de organizatorii acestor activităţi;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

d)locul prestării efective, pentru serviciile de restaurant şi catering, cu excepţia celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor pe parcursul unei părţi a unei operaţiuni de transport de călători efectuate în cadrul Comunităţii;

e)locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziţia clientului, în cazul închirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin termen scurt se înţelege posesia sau utilizarea continuă a mijlocului de transport pe o perioadă de maximum 30 de zile şi, în cazul ambarcaţiunilor maritime, pe o perioadă de maximum 90 de zile;

f)locul de plecare a transportului de călători, pentru serviciile de restaurant şi catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor în timpul unei părţi a unei operaţiuni de transport de călători efectuată în Comunitate. Parte a unei operaţiuni de transport de călători efectuată în Comunitate înseamnă acea parte a operaţiunii efectuate, fără escală în afară Comunităţii, între punctul de plecare şi punctul de sosire a transportului de călători. Punctul de plecare a unui transport de călători înseamnă primul punct stabilit pentru îmbarcarea călătorilor în interiorul Comunităţii, dacă este cazul, după o oprire în afară Comunităţii. Punctul de sosire a unui transport de călători înseamnă ultimul punct stabilit pentru debarcarea în interiorul Comunităţii a călătorilor care s-au îmbarcat în Comunitate, dacă este cazul înaintea unei opriri în afară Comunităţii. În cazul unei călătorii dus-întors, traseul de retur este considerat o operaţiune de transport separată.


(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), locul următoarelor servicii este considerat a fi:
a)locul în care este efectuată operaţiunea principală în conformitate cu prevederile prezentului titlu, în cazul serviciilor prestate de un intermediar care acţionează în numele şi în contul altei persoane şi beneficiarul este o persoană neimpozabilă;

b)locul unde are loc transportul, proporţional cu distanţele parcurse, în cazul serviciilor de transport de bunuri, altul decât transportul intracomunitar de bunuri, către persoane neimpozabile;

c)locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate către persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se înţelege orice transport de bunuri ale cărui loc de plecare şi loc de sosire sunt situate pe teritoriile a două state membre diferite. Loc de plecare înseamnă locul unde începe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distanţele parcurse pentru a ajunge la locul unde se găsesc bunurile, iar loc de sosire înseamnă locul unde se încheie efectiv transportul de bunuri;

d)locul în care se prestează efectiv serviciile către persoane neimpozabile, în cazul următoarelor:
1. servicii constând în activităţi accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora;

2. servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale;

3. evaluări ale bunurilor mobile corporale;

e)locul unde beneficiarul este stabilit sau îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită, dacă respectivul beneficiar este o persoană neimpozabilă care este stabilită sau îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afară Comunităţii, în cazul următoarelor servicii:
1. închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia tuturor mijloacelor de transport;

2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepţia tuturor mijloacelor de transport;

3. transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

4. serviciile de publicitate;

5. serviciile consultanţilor, inginerilor, juriştilor şi avocaţilor, contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;

6. operaţiunile de natură financiar-bancară şi de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepţia închirierii de seifuri;

7. punerea la dispoziţie de personal;

8. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau la o reţea conectată la un astfel de sistem, la reţeaua de energie electrică ori la reţelele de încălzire sau de răcire, transportul şi distribuţia prin intermediul acestor sisteme ori reţele, precum şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

9. serviciile de telecomunicaţii. Sunt considerate servicii de telecomunicaţii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea şi recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natură, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii. În cazul în care serviciile de telecomunicaţii sunt prestate de către o persoană care îşi are stabilit sediul activităţii economice în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate sau care, în absenţa unui sediu al activităţii economice sau a unui sediu fix, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afară Comunităţii, către o persoană neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate, se consideră că locul prestării este în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în România;

10. serviciile de radiodifuziune şi televiziune. În cazul în care serviciile de radiodifuziune şi de televiziune sunt prestate de către o persoană care îşi are stabilit sediul activităţii sale economice în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate sau care, în absenţa unui sediu al activităţii economice sau a unui sediu fix, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afară Comunităţii, către o persoană neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate, se consideră că locul prestării este în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în România;

11. serviciile furnizate pe cale electronică. În cazul serviciilor furnizate pe cale electronică, prestate de o persoană care îşi are sediul activităţii economice în afară Comunităţii sau care deţine un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate sau care, în absenţa unui sediu al activităţii economice sau a unui sediu fix, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afară Comunităţii, către o persoană neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în România, se consideră că locul prestării este în România;

12. obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice sau a unui drept prevăzut la prezenta literă.

f)locul în care activităţile se desfăşoară efectiv, în cazul serviciilor principale şi auxiliare legate de activităţi culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau de activităţi similare, cum ar fi târgurile şi expoziţiile, inclusiv în cazul serviciilor prestate de organizatorii acestor activităţi, prestate către persoane neimpozabile;
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru serviciile de închiriere de mijloace de transport, altele decât cele de închiriere pe termen scurt, şi pentru serviciile de leasing de mijloace de transport, se consideră că locul prestării este:
a)în România, când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă care îşi are sediul activităţii economice sau care are un sediu fix în afară Comunităţii, de la care serviciile sunt prestate, către un beneficiar persoană neimpozabilă care este stabilit sau îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în România, dacă utilizarea şi exploatarea efectivă a serviciilor au loc în România;

b)în afară Comunităţii, când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice sau un sediul fix în România, de la care serviciile sunt prestate, către un beneficiar persoană neimpozabilă care este stabilit sau îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afară Comunităţii, dacă utilizarea şi exploatarea efectivă a serviciilor au loc în afară Comunităţii.


(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), locul următoarelor servicii este considerat a fi:
a)în România, pentru serviciile constând în activităţi accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora, servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale şi evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate în România, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă nestabilită pe teritoriul Comunităţii, dacă utilizarea şi exploatarea efectivă a serviciilor au loc în România;

b)locul în care evenimentele se desfăşoară efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi târgurile şi expoziţiile, precum şi pentru serviciile auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 96. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru serviciile de transport de bunuri efectuate în afara Comunităţii, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă stabilită în România, locul prestării se consideră a fi în afara Comunităţi, dacă utilizarea şi exploatarea efectivă a serviciilor au loc în afara Comunităţii. În aplicarea prezentului alineat serviciile de transport de bunuri efectuate în afara Comunităţii sunt serviciile de transport al cărui punct de plecare şi punct de sosire se află în afara Comunităţii, acestea fiind considerate efectiv utilizate şi exploatate în afara Comunităţii.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Capitolul VI Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
Articolul 134 Faptul generator şi exigibilitatea - definiţii

(1)Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.


(2)Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.


(3)Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Această dată determină şi momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei.


(4) Regimul de impozitare aplicabil pentru operaţiunile impozabile este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la data exigibilităţii taxei.

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5) În cazul schimbării regimului de impozitare se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru cazurile prevăzute la art. 1342 alin. (2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru contravaloarea parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii, şi la art. 1342 alin. (2) lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii. Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru micile întreprinderi prevăzute la art. 152, care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 153.

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) şi (5), în cazul modificărilor de cote se aplică prevederile art. 140 alin. (3) şi (4), iar pentru operaţiunile prevăzute la art. 160 regimul aplicabil este cel de la data la care intervine exigibilitatea taxei.

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(7) În cazul prestărilor de servicii pentru care au fost încasate avansuri pentru valoarea parţială a prestării de servicii şi/sau au fost emise facturi pentru valoarea parţială a prestării de servicii până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv, dar faptul generator de taxă intervine după această dată, se aplică prevederile alin. (4) şi (5).

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 97. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1341 Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii

(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.


(2) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor săi.


(3) Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformităţii, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar.


(4) Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producţie.


(5) Prin norme sunt definite contractele de consignaţie, stocurile la dispoziţia clientului, bunurile livrate în vederea testării sau a verificării conformităţii.


(6) Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. Prin excepţie, în cazul contractelor care prevăd că plata se efectuează în rate sau al oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data livrării este data la care bunul este predat beneficiarului.


(7) Prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(8) În cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.


(9) În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.


(10) Pentru prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiarul serviciilor în conformitate cu art. 150 alin. (2), care sunt prestate continuu pe o perioadă mai mare de un an şi care nu determină decontări sau plăti în cursul acestei perioade, se consideră efectuate la expirarea fiecărui an calendaristic, atât timp cât prestarea de servicii nu a încetat.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 98. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1342 Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii

(1)Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.


(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a)la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;

b)la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

c)la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.


(3) Taxa este exigibilă la data la care intervine oricare dintre evenimentele menţionate la art. 138. Totuşi, regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt aceleaşi ca şi ale operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 98. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1343 Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă

(1)Prin excepţie de la prevederile art. 1342 , în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.


(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii prevăzute la art. 155 alin. (1) sau, după caz, la emiterea autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (4), dacă factura sau autofactura este emisă înainte de a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 44. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 98. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 135 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri

(1)În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia.


(2)În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

modificat prin PCT 45. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1) sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (4), dacă factura sau autofactura este emisă înainte de cea de-a 15a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 46. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 99. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 136 Faptul generator şi exigibilitatea importul de bunuri

(1)În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor pentru agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.


(2)În cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute la alin. (1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.


(3)În cazul în care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

modificat prin PCT 100. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul VII Baza de impozitare
Articolul 137 Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării

(1)Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a)pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;

b)pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensaţia aferentă:

c)pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevăzut la art. 128 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată şi prevăzute la art. 1301 alin. (2) şi (3), preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin norme;

d)pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;

e)în cazul schimbului prevăzut la art. 130 şi, în general, atunci când plata se face parţial ori integral în natură sau atunci când valoarea plăţii pentru o livrare de bunuri ori o prestare de servicii nu a fost stabilită de părţi sau nu poate fi uşor stabilită, baza de impozitare se consideră ca fiind valoarea de piaţa pentru respectiva livrare/prestare. În sensul prezentului titlu, valoare de piaţa înseamnă suma totală pe care, pentru obţinerea bunurilor sau serviciilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeaşi etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o plătească în condiţii de concurenţă loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoarea de piaţa înseamnă:
1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilit la momentul livrării;

2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Baza de impozitare cuprinde următoarele:
a)impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;

b)cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii.


(3)Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;

b)sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c)dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăti cu întârziere;

d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare;

e)sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 101. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 138 Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:
a)dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

b)în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d)în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;

e)în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

modificat prin PCT 102. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1381 Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare

(1)Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate conform art. 137 pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul ţării. În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, conform art. 1301 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determină în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c) şi ale art. 137 alin. (2).


(2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele datorate sau achitate în România de persoana care efectuează achiziţia intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după efectuarea achiziţiei intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziţionat bunurile obţine o rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 47. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 103. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 139 Baza de impozitare pentru import

(1)Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afară României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.


(2)Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1). Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în absenţa unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.


(3)Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a)-d).

modificat prin PCT 104. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1391 Cursul de schimb valutar

(1)Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.


(2)Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decât importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză.

introdus prin PCT 105. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul VIII Cotele de taxă
modificat prin PCT 106. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 140 Cotele

(1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 58 din 2010-06-26 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României

(2)Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României
a)serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);

b)livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

c)livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;

d)livrarea de produse ortopedice;

e)livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

f)cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

(21) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţa livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
a)livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;

b)livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;

c)livrarea de locuinţe care au o suprafaţa utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţa cu cota redusă de 5%, respectiv:
1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţa în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;

2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţa în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
d)livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţa în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României

(3)Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.


(4)În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 1342 alin. (2).


(5)Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.


(6)Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

modificat prin PCT 107. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul IX Operaţiuni scutite de taxă
modificat prin PCT 108. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 141 Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării

(1)Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:
a)spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi;

b)prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;

c)prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;

d)transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;

e)livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;

f)activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate;

g)livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f);

h)meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar;

i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţă şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;

modificat prin PCT 48. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
j)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

k)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

l)prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică;

m)prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor;

n)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;

o)activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natură comercială;

p)serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;

q)prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale.

r)furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice în scopul activităţilor prevăzute la lit. a), f), i) şi j).

introdus prin PCT 49. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(2)Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:
a)prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:
1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă;

2. negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;

3. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăti, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;

4. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;

5. tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă, cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;

6. administrarea de fonduri speciale de investiţii;

modificat prin PCT 50. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
b)operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;

modificat prin PCT 50. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
c)pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;

modificat prin PCT 50. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
d)livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare;

e)arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:
1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;

3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;

4. închirierea seifurilor;

f)livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:
modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 51. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;

2. construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pamânt;

3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării;

4. o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată sau parte transformată a unei construcţii, dacă costul transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piaţă a construcţiei sau a părţii din construcţie, astfel cum aceasta este stabilită printr-un raport de expertiză, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

g)livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite, în temeiul prezentului articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art. 145 alin. (5) lit. b) sau al limitării totale a dreptului de deducere conform art. 1451.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României

(3)Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme.

modificat prin PCT 109. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 142 Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare

(1)Sunt scutite de taxă:
a)importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării;

b)achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situaţie scutit de taxă, conform prezentului articol;

c)achiziţia intracomunitară de bunuri pentru care, în conformitate cu art. 145 alin. (2) lit. b)-d), persoana care cumpără bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită;

d)importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire prevăzute de: Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 ce determină domeniul art. 14 (1) (d) al Directivei 77/388/CEE privind scutirea de plată a taxei pe valoarea adăugată la importul final al anumitor mărfuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxă pe valoarea adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 346 din 29 decembrie 2007, şi Directiva 79/2006/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind exceptarea de la taxele de import a micului trafic de bunuri cu caracter necomercial din ţările terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 286 din 17 octombrie 2006;

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
e)importul, în regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale;

modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
e1) importul de bunuri de către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii sau de către organismele instituite de Comunităţi cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene, în limitele şi în condiţiile stabilite de protocolul respectiv şi de acordurile de punere în aplicare a respectivului protocol sau de acordurile de sediu, în măsura în care nu conduc la denaturarea concurenţei.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

f)importul de bunuri efectuat în România de organismele internaţionale, altele decât cele menţionate la lit. e1), recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
g)importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale statelor străine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forţe iau parte la efortul comun de apărare. Acesta include importul realizat de forţele Mării Britanii şi ale Irlandei de Nord stabilite în insula Cipru, conform Tratatului de înfiinţare a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori pentru aprovizionarea cantinelor lor;

modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
h)reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afară Comunităţii, dacă bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale;

modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
i)reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afară Comunităţii, pentru a fi supuse unor reparaţii, transformări, adaptări, asamblări sau altor lucrări asupra bunurilor mobile corporale, cu condiţia ca această scutire să fie limitată la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afară Comunităţii;

modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
j)importul, efectuat în porturi de către întreprinderi de pescuit maritim, de produse piscicole pescuite, neprelucrate sau după ce au fost conservate în vederea comercializării, dar înainte de livrare;

modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
k)livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea organismelor internaţionale, altele decât cele menţionate la lit. j1), recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi a membrilor acestora, în limitele şi condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

l)importul în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terţ sau o ţara terţă, atunci când livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită conform art. 143 alin. (2);

modificat prin PCT 52. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
m)importul de aur efectuat de Banca Naţională a României.


(2)Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxă.

modificat prin PCT 110. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 143 Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar

(1)Sunt scutite de taxă:
a)livrările de bunuri expediate sau transportate în afară Comunităţii de către furnizor sau de altă persoană în contul său;

b)livrările de bunuri expediate sau transportate în afară Comunităţii de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcaţiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricărui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutită, de asemenea, şi livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al călătorilor care nu sunt stabiliţi în Comunitate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
– călătorul nu este stabilit în Comunitate, respectiv adresa sau domiciliul permanent nu este în interiorul Comunităţii. Adresa sau domiciliul permanent înseamnă locul specificat astfel în paşaport, carte de identitate sau în alt document recunoscut ca document de identitate de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

– bunurile sunt transportate în afară Comunităţii înainte de sfârşitul celei de-a treia luni ce urmează lunii în care are loc livrarea;

– valoarea totală a livrării, plus TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a 175 euro, stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obţinut în prima zi lucrătoare din luna octombrie şi valabil de la data de 1 ianuarie a anului următor;

– dovada exportului se va face prin factură sau alt document care ţine locul acesteia, purtând avizul biroului vamal la ieşirea din Comunitate;

modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
c)prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decât cele prevăzute la art. 141, legate direct de exportul de bunuri;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
d)prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decât cele prevăzute la art. 141, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139;

modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
e)prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afară Comunităţii de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia;

modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
f)transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din şi în insulele care formează regiunile autonome Azore şi Madeira, precum şi serviciile accesorii acestuia;

g)transportul internaţional de persoane;

h)în cazul navelor destinate navigaţiei maritime, utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenţă pe mare, următoarele operaţiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, navlosirea, leasingul şi închirierea de nave, precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea de echipamente încorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;

2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, dar inclusiv pentru navele de război încadrate în Nomenclatură Combinată (NC) cod 8906 10 00, care părăsesc ţara şi se îndreaptă spre porturi străine unde vor fi ancorate, cu excepţia, în cazul navelor folosite pentru pescuitul de coastă, a proviziilor;

3. prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
i)în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată, următoarele operaţiuni:
modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
1. livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, leasingul şi închirierea aeronavelor, precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea echipamentelor încorporate sau utilizate pe aeronave;

2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate utilizării pe aeronave;

3. prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 1441 , efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

j)livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România ori într-un alt stat membru, în condiţii de reciprocitate;
j1) livrările de bunuri şi prestările de servicii către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii sau către organismele cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene, în limitele şi în condiţiile stabilite de protocolul respectiv şi de acordurile de punere în aplicare ale respectivului protocol sau de acordurile de sediu, în măsura în care nu conduc la denaturarea concurenţei;
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

k)livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea organismelor internaţionale, altele decât cele menţionate la lit. j1), recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi a membrilor acestora, în limitele şi condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
l)livrările de bunuri netransportate în afara României şi/sau prestările de servicii efectuate în România, destinate fie forţelor armate ale celorlalte state membre NATO pentru utilizarea de către forţele în cauză ori de către personalul civil care le însoţeşte, fie pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora atunci când forţele respective participă la o acţiune comună de apărare;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
m)livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii către un alt stat membru decât România, destinate forţelor armate ale unui stat membru NATO, altul decât statul membru de destinaţie, pentru utilizarea de către forţele în cauză ori de către personalul civil care le însoţeşte sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor lor atunci când forţele respective participă la o acţiune comună de apărare; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor către forţele armate ale Regatului Unit staţionate în insula Cipru ca urmare a Tratatului de înfiinţare a Republicii Cipru, datat 16 august 1960, care sunt destinate utilizării de către aceste forţe sau personalului civil care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 53. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
n)livrările de aur către Banca Naţională a României;

o)livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste bunuri în afară Comunităţii, ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.


(2)Sunt, de asemenea, scutite de taxă următoarele:
a)livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, cu excepţia:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;

2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 1522 ;

b)livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;

c)livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform art. 7 alin. (4) şi (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul general, depozitarea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică;

2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 1522 ;

d)livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 128 alin. (10), care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă, cu excepţia livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 1522 .


(3)Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxă.

modificat prin PCT 111. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 144 Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

(1)Sunt scutite de taxă următoarele:
a)livrarea de bunuri care urmează:
1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import;

2. să fie prezentate autorităţilor vamale în vederea vămuirii şi, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar;

3. să fie introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber;

4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;

5. să fie plasate în regim de perfecţionare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de import;

6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;

7. să fie admise în apele teritoriale:
– pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producţie, în scopul construirii, reparării, întreţinerii, modificării sau reutilării acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de producţie la continent;

– pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare sau de producţie;

8. să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit după cum urmează:
– pentru produse accizabile, orice locaţie situată în România, care este definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificările şi completările ulterioare;

– pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locaţie situată în România şi definită prin norme;

modificat prin PCT 54. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
b)livrarea de bunuri efectuată în locaţiile prevăzute la lit. a), precum şi livrarea de bunuri care se află în unul dintre regimurile sau situaţiile precizate la lit. a);

c)prestările de servicii aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locaţiile prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situaţiile prevăzute la lit. a);

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
d)livrările de bunuri care încă se află în regim vamal de tranzit intern, precum şi prestările de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prevăzute la art. 1441 .

e)importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

introdus prin PCT 55. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(2)Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxă.

modificat prin PCT 112. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1441 Scutiri pentru intermediari
Sunt scutite de taxă serviciile prestate de intermediarii care acţionează în numele şi în contul altei persoane, în cazul în care aceste servicii sunt prestate în legătură cu operaţiunile scutite prevăzute la art. 143 şi 144, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. f) şi alin. (2), sau în legătură cu operaţiunile desfăşurate în afară Comunităţii.

modificat prin PCT 56. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 113. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul X Regimul deducerilor
Articolul 145 Sfera de aplicare a dreptului de deducere

(1)Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei.


(2)Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni:
a)operaţiuni taxabile;

b)operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;

c)operaţiuni scutite de taxă, conform art. 143, 144 şi 1441 ;

d)operaţiuni scutite de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b), în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afară Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afară Comunităţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni;

e)operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.


(3)Dacă nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabilă are dreptul de deducere a taxei şi pentru cazurile prevăzute la art. 128 alin. (8) şi la art. 129 alin. (5).


(4)În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA, conform art. 153.
(41) În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate în cadrul procedurii de executare silită de către o persoană impozabilă de la un contribuabil declarat inactiv, potrivit art. 11, sau de la o persoană impozabilă în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, potrivit legii.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(5)Nu sunt deductibile:
a)taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e);

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.

modificat prin PCT 114. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1451 Limitări speciale ale dreptului de deducere

(1) În cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, se deduce 50% din taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor acestor vehicule şi, respectiv, 50% din taxa aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, cu excepţia vehiculelor care se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

a)vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;

b)vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;

c)vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional;

d)vehiculele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea revânzării.


(2) Prin achiziţie de vehicule, în sensul alin. (1), se înţelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitară a vehiculului.


(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică inclusiv în situaţia în care au fost emise facturi şi/sau au fost plătite avansuri, pentru contravaloarea parţială a vehiculelor rutiere motorizate, înainte de data de 1 ianuarie 2012, dacă livrarea acestora intervine după data de 1 ianuarie 2012 inclusiv.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(4) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2011 inclusiv.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(5) În cazul vehiculelor exceptate potrivit alin. (1) se vor aplica regulile generale de deducere stabilite la art. 145 şi art. 146-1471.

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
Articolul 146 Condiţii de exercitare a dreptului de deducere

(1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să deţină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155;

b)pentru taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său, dar pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei, conform art. 150 alin. (2) - (6), să deţină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155 sau documentele prevăzute la art. 1551 alin. (1);

c)pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, altele decât cele prevăzute la lit. d), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său. Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru sau care efectuează importuri de bunuri în România din punct de vedere al TVA, pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import, trebuie să deţină o declaraţie de import pentru TVA şi accize;

d)pentru taxa datorată pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) şi (5), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor în scopuri de taxă, precum şi suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să înscrie taxa pe valoarea adăugată ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea;

e)pentru taxa aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri, să deţină o factură sau documentul prevăzut la art. 1551 alin. (1);

f)pentru taxa aferentă unei operaţiuni asimilate cu o achiziţie intracomunitară de bunuri, prevăzută la art. 1301 alin. (2) lit. a), să deţină documentul prevăzut la art. 155 alin. (4), emis în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut la art. 1551 alin. (1).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Prin norme se vor preciza cazurile în care documentele sau obligaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se vor prezenta sau îndeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei.

modificat prin PCT 115. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 147 Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă

(1)Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 127, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă.


(2)Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt se determină conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplică prevederile prezentului articol. În condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situaţia în care nu poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoană impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă.


(3)Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral.


(4)Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce.


(5)Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.


(6)Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:
a)suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi

b)suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.


(7)Se exclud din calculul pro-rata următoarele:
a)valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea sa economică;

b)valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129 alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10);

c)valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale.


(8)Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile prevăzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă prevăzut la art. 1562 , în care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (12), se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă.


(9)Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul său decont de taxă, prevăzut la art. 1562 .


(10)Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii taxei deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), determinată pentru anul respectiv.


(11)Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul respectiv.


(12)La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel:
a)din taxa de dedus determinată definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă într-un an determinată provizoriu, conform alin. (10);

b)rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă, prevăzut la art. 1562 , aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării acesteia.


(13)În ceea ce priveşte taxa de dedus aferentă bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaţiunile prevăzute la alin. (5):
a)prima deducere se determină în baza pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), pentru anul în care ia naştere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajustează, conform alin. (12), în baza pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8). Această primă ajustare se efectuează asupra valorii totale a taxei deduse iniţial;

b)ajustările ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douăzecime, pentru bunurile imobile, după cum urmează:
1. taxa deductibilă iniţială se împarte la 5 sau la 20;

2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulţeşte cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani;

3. taxa dedusă iniţial în primul an, conform pro-rata definitivă, se împarte la 5 sau la 20;

4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compară, iar diferenţa în plus sau în minus reprezintă ajustarea de efectuat, care se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă prevăzut la art. 1562 , aferent ultimei perioade fiscale a anului.


(14)În situaţii speciale, când pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigură determinarea corectă a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate, la solicitarea justificată a persoanelor impozabile:
a)să aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze taxa dedusă de la începutul anului pe bază de pro-rata specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la aplicarea pro-rata specială numai la începutul unui an calendaristic şi este obligată să anunţe organul fiscal competent până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;

b)să autorizeze persoana impozabilă să stabilească o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidenţe contabile distincte pentru fiecare sector.


(15)În baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a)să aplice o pro-rata specială;

b)să aplice o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice;

c)să-şi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni;

d)să ţină evidenţe distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice.


(16)Prevederile alin. (6)-(13) se aplică şi pentru pro-rata specială prevăzută la alin. (14) şi (15). Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata specială se vor lua în considerare:
a)operaţiunile specificate în decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);

b)operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).

modificat prin PCT 116. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1471 Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxă

(1)Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul să scadă din valoarea totală a taxei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoarea totală a taxei pentru care, în aceeaşi perioadă, a luat naştere şi poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145-147.


(2)În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 146, persoana impozabilă îşi poate exercită dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a luat naştere dreptul de deducere.


(3)Prin norme se vor preciza condiţiile necesare aplicării prevederilor alin. (2), pentru situaţia în care dreptul de deducere este exercitat după mai mult de 3 ani consecutivi după anul în care acest drept ia naştere.


(4)Dreptul de deducere se exercită chiar dacă nu există o taxă colectată sau taxa de dedus este mai mare decât cea colectată pentru perioada fiscală prevăzută la alin. (1) şi (2).

introdus prin PCT 117. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1472 Rambursarea taxei către persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România şi rambursarea TVA de către alte state membre către persoane impozabile stabilite în România

(1) În condiţiile stabilite prin norme:
a)persoana impozabilă nestabilită în România, care este stabilită în alt stat membru, neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii, efectuate în România;

b)persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilită în Comunitate, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate în România, dacă, în conformitate cu legile ţării unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită în România ar avea acelaşi drept de rambursare în ceea ce priveşte TVA sau alte impozite/taxe similare aplicate în ţara respectivă;

c)persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, dar care efectuează în România o livrare intracomunitară de mijloace de transport noi scutită, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achiziţia efectuată de aceasta în România a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate să depăşească taxa care s-ar aplica dacă livrarea de către această persoană a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabilă. Dreptul de deducere ia naştere şi poate fi exercitat doar în momentul livrării intracomunitare a mijlocului de transport nou;

d)persoana impozabilă stabilită în România, neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente operaţiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. d) sau în alte situaţii prevăzute prin norme.


(2) Persoana impozabilă stabilită în România poate beneficia de rambursarea TVA achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru, în condiţiile prevăzute în norme.


(3) În cazul în care rambursarea prevăzută la alin. (1) lit. a) a fost obţinută prin fraudă sau printr-o altă metodă incorectă, organele fiscale competente vor recupera sumele plătite în mod eronat şi orice penalităţi şi dobânzi aferente, fără să contravină dispoziţiilor privind asistenţă reciprocă pentru recuperarea TVA.


(4) În cazul în care o dobânda sau o penalitate administrativă a fost impusă, dar nu a fost plătită, organele fiscale competente vor suspendă orice altă rambursare suplimentară către persoana impozabilă în cauză până la concurenţă sumei neplătite.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 117. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1473 Rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153

(1)În situaţia în care taxa aferentă achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, care este deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectată pentru operaţiuni taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei.


(2)După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute în prezentul articol, prin decontul de taxă prevăzut la art. 1562 .


(3) Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat, şi a diferenţelor negative de TVA stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(4) Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de taxă prevăzut la art. 1562, din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare, şi a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(5) Prin decontul de taxă prevăzut la art. 1562, persoanele impozabile trebuie să determine diferenţele dintre sumele prevăzute la alin. (3) şi (4), care reprezintă regularizările de taxă, şi stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului sumei negative a taxei. Dacă taxa de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei cumulată, rezultă un sold de taxă de plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei cumulată este mai mare decât taxa de plată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(6)Persoanele impozabile, înregistrate conform art. 153, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare.


(7)În cazul persoanelor impozabile care sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul de taxă al persoanei care a preluat activitatea.


(8)În situaţia în care două sau mai multe persoane impozabile fuzionează, persoana impozabilă care preia activitatea celorlalte preia şi soldul taxei de plată către bugetul de stat, precum şi soldul sumei negative a taxei, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.


(9)Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, în condiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele în vigoare.


(10)Pentru operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. b), j), k), l) şi o), persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, pot beneficia de rambursarea taxei, potrivit procedurii prevăzute prin ordin al ministrului finanţelor publice.

introdus prin PCT 117. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 148 Ajustarea taxei deductibile în cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capital
În condiţiile în care regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine nu se aplică, deducerea iniţială se ajustează în următoarele cazuri:
a)deducerea este mai mare sau mai mică decât cea pe care persoana impozabilă avea dreptul să o opereze;

b)dacă există modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei deductibile, intervenite după depunerea decontului de taxă, inclusiv în cazurile prevăzute la art. 138;

c)persoana impozabilă îşi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate la momentul pierderii dreptului de deducere.

modificat prin PCT 118. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 149 Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital

(1)În sensul prezentului articol:
a)bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, precum şi operaţiunile de construcţie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaţiile ori lucrările de întreţinere a acestor active, chiar în condiţiile în care astfel de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziţia unei alte persoane; nu sunt considerate bunuri de capital activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de utilizare stabilită pentru amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani; activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finanţator dacă limita minimă a duratei normale de utilizare este egală sau mai mare de 5 ani;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionării sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane;

c)ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital;

d)taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate reparării ori întreţinerii bunurilor de capital.


(2)Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează, în situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a)-d):
a)pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele prevăzute la lit. b);

b)pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.


(3)Perioada de ajustare începe:
a)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate, pentru bunurile de capital menţionate la alin. (2) lit. a), dacă acestea au fost achiziţionate sau fabricate după data aderării;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
b)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt recepţionate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului aderării;

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
c)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt achiziţionate, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător s-au îndeplinit în anul aderării sau într-un an ulterior anului aderării;

d)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima dată după transformare sau modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil transformat sau modernizat, şi se efectuează pentru suma taxei deductibile aferente transformării sau modernizării, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformări sau modernizări, plătită ori datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări după transformare sau modernizare este anul aderării sau un an ulterior aderării.


(4)Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:
a)în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:
1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile economice;

2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;

3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsura diferită faţă de deducerea iniţială;

b)în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;

c)în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;

d)în situaţia în care bunul de capital îşi încetează existenţa, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte că respectivul bun de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă;

e)în cazurile prevăzute la art. 138.


(5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel:
a)pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2). Ajustarea deducerii se face în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare. Prin norme se stabilesc reguli tranzitorii pentru situaţia în care pentru anul 2007 s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (4) lit. a) pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial;

b)pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial şi se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2);

c)pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare obligaţia ajustării;

d)pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectuează atunci când apar situaţiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevăzute în norme.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
(51) Dacă pe parcursul perioadei de ajustare intervin evenimente care vor genera ajustarea în favoarea persoanei impozabile sau în favoarea statului, ajustările prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c) se vor efectua pentru acelaşi bun de capital succesiv în cadrul perioadei de ajustare ori de câte ori apar respectivele evenimente.

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6)Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situaţie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustării taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile şi al ajustărilor efectuate. Această situaţie trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă.


(7)Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul în care suma care ar rezultă ca urmare a ajustărilor este neglijabilă, conform prevederilor din norme.

modificat prin PCT 119. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul XI Persoanele obligate la plata taxei
introdus prin PCT 120. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 150 Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România

(1) Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta este datorată în conformitate cu prevederile prezentului titlu, este persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepţia cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform alin. (2) - (6) şi art. 160.


(2) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 133 alin. (2) şi care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în România conform art. 153 alin. (4) sau (5).


(3) Taxa este datorată de orice persoană înregistrată conform art. 153 sau 1531, căreia i se livrează gaze naturale sau energie electrică în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe teritoriul României conform prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 alin. (4) sau (5).


(4) Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, în următoarele condiţii:
1. cumpărătorul revânzător al bunurilor să nu fie stabilit în România, să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru şi să fi efectuat o achiziţie intracomunitară a acestor bunuri în România, care nu este impozabilă conform art. 126 alin. (8) lit. b); şi

2. bunurile aferente achiziţiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului revânzător, dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, direct către beneficiarul livrării; şi

3. cumpărătorul revânzător să îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea respectivă.


(5) Taxa este datorată de persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) şi d).


(6) În alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (2)-(5), în cazul în care livrarea de bunuri/prestarea de servicii este realizată de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri/prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 1251 alin. (2) şi care nu este înregistrată în România conform art. 153, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă ori persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România sau nestabilită în România, dar înregistrată în România conform art. 153, care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc în România, conform art. 132 sau 133.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
a)atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România, respectiva persoană poate, în condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;

b)atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă care nu este stabilită în Comunitate, respectiva persoană este obligată, în condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 121. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 151 Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare

(1) Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este taxabilă, conform prezentului titlu, este obligată la plata taxei.


(2) Atunci când persoana obligată la plata taxei pentru achiziţia intracomunitară, conform alin. (1), este:
a)o persoană impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România, respectiva persoană poate, în condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;

b)o persoană impozabilă care nu este stabilită în Comunitate, respectiva persoană este obligată, în condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 122. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1511 Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuri
Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, conform prezentului titlu, este obligaţia importatorului.

introdus prin PCT 123. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1512 Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei

(1) Beneficiarul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, conform art. 150 alin. (1), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5):
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

a)nu este emisă;

b)cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare;

c)nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect.


(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă beneficiarul dovedeşte achitarea taxei către persoana obligată la plata taxei, nu mai este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei.


(3)Furnizorul sau prestatorul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (2) - (4) şi (6), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 1551 alin. (1):
modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
a)nu este emisă;

b)cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare.


(4)Furnizorul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei pentru o achiziţie intracomunitară de bunuri este beneficiarul, conform art. 151, dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 1551 alin. (1):
a)nu este emisă;

b)cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calculării bazei de impozitare.


(5) Persoana care îl reprezintă pe importator, persoana care depune declaraţia vamală de import sau declaraţia de import pentru TVA şi accize şi proprietarul bunurilor sunt ţinuţi răspunzători individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul prevăzut la art. 1511.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României

(6) Pentru aplicarea regimului de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, antrepozitarul şi transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ţinuţi răspunzători individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu persoana obligată la plata acesteia, conform art. 150 alin. (1), (5) şi (6) şi art. 1511.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(7) Persoana care desemnează o altă persoană ca reprezentant fiscal, conform art. 150 alin. (7) şi/sau art. 151 alin. (2), este ţinută răspunzătoare individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul său fiscal.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 123. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul XII Regimuri speciale
modificat prin PCT 124. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 152 Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici

(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 1251 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, poate aplica scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situaţia prevăzută la alin. (7) şi (71), a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România conform art. 145 alin. (2) lit. b), a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:
a)livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabilă;

b)livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Persoana impozabilă care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă.


(4)O persoană impozabilă nou-înfiinţată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii activităţii economice declară o cifră de afaceri anuală estimată, conform alin. (2), sub plafonul de scutire şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3).


(5) Pentru persoana impozabilă nou-înfiinţată care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) se determină proporţional cu perioada rămasă de la înfiinţare şi până la sfârşitul anului, fracţiunea de lună considerându-se o lună calendaristică întreagă.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(6) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) ori, după caz, la alin. (5) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 153. Dacă persoana impozabilă respectivă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente au dreptul să stabilească obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să fie înregistrat în scopuri de taxă conform art. 153.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(7) Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 care în cursul anului calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) sau, după caz, plafonul determinat conform alin. (5) poate solicita scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiţia ca la data solicitării să nu fi depăşit plafonul de scutire pentru anul în curs, calculat proporţional cu perioada scursă de la începutul anului, fracţiunea de lună considerânduse o lună calendaristică întreagă. Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă în conformitate cu prevederile art. 1561. Anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale competente au obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a persoanelor impozabile cel târziu până la finele lunii în care a fost depusă solicitarea. Până la comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, persoanei impozabile îi revin toate drepturile şi obligaţiile persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidenţă are obligaţia să depună ultimul decont de taxă prevăzut la art. 1562, indiferent de perioada fiscală aplicată conform art. 1561, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul decont de taxă depus, persoanele impozabile au obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor ajustărilor de taxă, conform prezentului titlu. Prin excepţie, persoanele impozabile care solicită în cursul anului 2012 scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform prezentului alineat nu au obligaţia să efectueze ajustările de taxă corespunzătoare scoaterii din evidenţă pentru bunurile/serviciile achiziţionate până la data de 30 septembrie 2011 inclusiv .

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
(71) Dacă, ulterior scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, potrivit alin. (7), persoana impozabilă realizează în cursul unui an calendaristic o cifră de afaceri, determinată conform alin. (2), mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1), are obligaţia să respecte prevederile prezentului articol şi, după înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 153, are dreptul să efectueze ajustările de taxă conform prezentului titlu. Ajustările vor fi reflectate în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(72) Persoana impozabilă care solicită, conform alin. (7), scoaterea din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, dar are obligaţia de a se înregistra în scopuri de taxă, conform art. 1531, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 1531, concomitent cu solicitarea de scoatere din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153. Înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 1531, va fi valabilă începând cu data anulării înregistrării în scopuri de TVA conform art. 153. Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care persoana impozabilă optează pentru înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 1531, concomitent cu solicitarea de scoatere din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(8)Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire:
a)nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor, în condiţiile art. 145 şi 146;

b)nu are voie să menţioneze taxa pe factură sau alt document;

c)este obligată să menţioneze pe orice factură o referire la prezentul articol, pe baza căreia se aplică scutirea.

abrogat Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(9)Prin norme se stabilesc regulile de înregistrare şi ajustările de efectuat în cazul modificării regimului de taxă.

modificat prin PCT 125. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1521 Regimul special pentru agenţiile de turism

(1)În sensul aplicării prezentului articol, prin agenţie de turism se înţelege orice persoană care în nume propriu sau în calitate de agent, intermediază, oferă informaţii sau se angajează să furnizeze persoanelor care călătoresc individual sau în grup, servicii de călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeţi, cămine, locuinţe de vacanţă şi alte spaţii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate şi alte servicii turistice. Agenţiile de turism includ şi touroperatorii.


(2)În cazul în care o agenţie de turism acţionează în nume propriu în beneficiul direct al călătorului şi utilizează livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate de alte persoane, toate operaţiunile realizate de agenţia de turism în legătură cu călătoria sunt considerate un serviciu unic prestat de agenţie în beneficiul călătorului.


(3)Serviciul unic prevăzut la alin. (2) are locul prestării în România, dacă agenţia de turism este stabilită sau are un sediu fix în România şi serviciul este prestat prin sediul din România.


(4)Baza de impozitare a serviciului unic prevăzut la alin. (2) este constituită din marja de profit, exclusiv taxa, care se determină ca diferenţa între suma totală care va fi plătită de călător, fără taxă, şi costurile agenţiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în beneficiul direct al călătorului, în cazul în care aceste livrări şi prestări sunt realizate de alte persoane impozabile.


(5)În cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate în afară Comunităţii, serviciul unic al agenţiei de turism este considerat serviciu prestat de un intermediar şi este scutit de taxă. În cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate atât în interiorul, cât şi în afară Comunităţii, se consideră ca fiind scutită de taxă numai partea serviciului unic prestat de agenţia de turism aferentă operaţiunilor realizate în afară Comunităţii.


(6)Fără să contravină prevederilor art. 145 alin. (2), agenţia de turism nu are dreptul la deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii în beneficiul direct al călătorului şi utilizate de agenţia de turism pentru furnizarea serviciului unic prevăzut la alin. (2).


(7)Agenţia de turism poate opta şi pentru aplicarea regimului normal de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2), cu următoarele excepţii, pentru care este obligatorie taxarea în regim special:
a)când călătorul este o persoană fizică;

b)în situaţia în care serviciile de călătorie cuprind şi componente pentru care locul operaţiunii se consideră ca fiind în afară României.


(8)Agenţia de turism trebuie să ţină, în plus faţă de evidenţele care trebuie ţinute conform prezentului titlu, orice alte evidenţe necesare pentru stabilirea taxei datorate conform prezentului articol.


(9) Agenţiile de turism nu au dreptul să înscrie taxa în mod distinct în facturi sau în alte documente legale care se transmit călătorului, pentru serviciile unice cărora li se aplică regimul special.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(10)Atunci când agenţia de turism efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxare, cât şi operaţiuni supuse regimului special, aceasta trebuie să păstreze evidenţe contabile separate pentru fiecare tip de operaţiune în parte.


(11)Regimul special prevăzut de prezentul articol nu se aplică pentru agenţiile de turism care acţionează în calitate de intermediar şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 137 alin. (3) lit. e) în ceea ce priveşte baza de impozitare.

introdus prin PCT 60. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 126. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1522 Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi

(1)În sensul prezentului articol:
a)operele de artă reprezintă:
1. tablouri, colaje şi plachete decorative similare, picturi şi desene, executate integral de mână, altele decât planurile şi desenele de arhitectură, de inginerie şi alte planuri şi desene industriale, comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte manuscrise, reproduceri fotografice pe hârtie sensibilizată şi copii carbon obţinute după planurile, desenele sau textele enumerate mai sus şi articolele industriale decorate manual (NC cod tarifar 9701);

2. gravuri, stampe şi litografii, originale vechi sau moderne, care au fost trase direct în alb-negru sau color, ale uneia sau mai multor plăci/planşe executate în întregime manual de către artist, indiferent de proces sau de materialul folosit de acesta, fără a include procese mecanice sau fotomecanice (NC cod tarifar 9702 00 00);

3. producţii originale de artă statuară sau de sculptură, în orice material, numai dacă sunt executate în întregime de către artist; copiile executate de către un alt artist decât autorul originalului (NC cod tarifar 9703 00 00);

4. tapiserii (NC cod tarifar 5805 00 00) şi carpete de perete (NC cod tarifar 6304 00 00), executate manual după modele originale asigurate de artist, cu condiţia să existe cel mult 8 copii din fiecare;

5. piese individuale de ceramică executate integral de către artist şi semnate de acesta;

6. emailuri pe cupru, executate integral manual, în cel mult 8 copii numerotate care poartă semnătură artistului sau denumirea/numele atelierului, cu excepţia bijuteriilor din aur sau argint;

7. fotografiile executate de către artist, scoase pe suport hârtie doar de el sau sub supravegherea sa, semnate, numerotate şi limitate la 30 de copii, incluzându-se toate dimensiunile şi monturile;

b)obiectele de colecţie reprezintă:
1. timbre poştale, timbre fiscale, mărci poştale, plicuri «prima zi», serii poştale complete şi similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00);

2. colecţii şi piese de colecţie de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00);

c)antichităţile sunt obiectele, altele decât operele de artă şi obiectele de colecţie, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00);

d)bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite în starea în care se află sau după efectuarea unor reparaţii, altele decât operele de artă, obiectele de colecţie sau antichităţile, pietrele preţioase şi alte bunuri prevăzute în norme;

e)persoana impozabilă revânzătoare este persoana impozabilă care, în cursul desfăşurării activităţii economice, achiziţionează sau importă bunuri second-hand şi/sau opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi în scopul revânzării, indiferent dacă respectiva persoană impozabilă acţionează în nume propriu sau în numele altei persoane în cadrul unui contract de comision la cumpărare sau vânzare;

f)organizatorul unei vânzări prin licitaţie publică este persoana impozabilă care, în desfăşurarea activităţii sale economice, oferă bunuri spre vânzare prin licitaţie publică, în scopul adjudecării acestora de către ofertantul cu preţul cel mai mare;

g)marja profitului este diferenţa dintre preţul de vânzare aplicat de persoana impozabilă revânzătoare şi preţul de cumpărare, în care:
1. preţul de vânzare constituie suma obţinută de persoana impozabilă revânzătoare de la cumpărător sau de la un terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de această tranzacţie, impozitele, obligaţiile de plată, taxele şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport şi asigurare, percepute de persoana impozabilă revânzătoare cumpărătorului, cu excepţia reducerilor de preţ;

2. preţul de cumpărare reprezintă tot ce constituie suma obţinută, conform definiţiei preţului de vânzare, de furnizor, de la persoana impozabilă revânzătoare;

h)regimul special reprezintă reglementările speciale prevăzute de prezentul articol pentru taxarea livrărilor de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi la cota de marjă a profitului.


(2)Persoana impozabilă revânzătoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, altele decât operele de artă livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care există obligaţia colectării taxei, bunuri pe care le-a achiziţionat din interiorul Comunităţii, de la unul dintre următorii furnizori:
a)o persoană neimpozabilă;

b)o persoană impozabilă, în măsura în care livrarea efectuată de respectiva persoană impozabilă este scutită de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. g);

c)o întreprindere mică, în măsura în care achiziţia respectivă se referă la bunuri de capital;

d)o persoană impozabilă revânzătoare, în măsura în care livrarea de către aceasta a fost supusă taxei în regim special.


(3)În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revânzătoare poate opta pentru aplicarea regimului special pentru livrarea următoarelor bunuri:
a)opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi pe care le-a importat;

b)opere de artă achiziţionate de persoana impozabilă revânzătoare de la autorii acestora sau de la succesorii în drept ai acestora, pentru care există obligaţia colectării taxei.


(4)În cazul livrărilor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru care se exercită opţiunea prevăzută la alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinată conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea taxei aferente. Prin excepţie, pentru livrările de opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi importate direct de persoana impozabilă revânzătoare, conform alin. (3), preţul de cumpărare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de impozitare la import, stabilită conform art. 139, plus taxa datorată sau achitată la import.


(5)Orice livrare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi, efectuată în regim special, este scutită de taxă, în condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a), b), h)-m) şi o).


(6)Persoana impozabilă revânzătoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile prevăzute la alin. (2) şi (3), în măsura în care livrarea acestor bunuri se taxează în regim special.


(7)Persoana impozabilă revânzătoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibilă pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrările de bunuri pentru care se poate exercită opţiunea de aplicare a regimului special prevăzut la alin. (3).


(8)În cazul în care persoana impozabilă revânzătoare aplică regimul normal de taxare pentru bunurile pentru care putea opta să aplice regimul special prevăzut la alin. (3), persoana respectivă va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru:
a)importul de opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi;

b)pentru opere de artă achiziţionate de la autorii acestora sau succesorii în drept ai acestora.


(9)Dreptul de deducere prevăzut la alin. (8) ia naştere la data la care este exigibilă taxa colectată aferentă livrării pentru care persoana impozabilă revânzătoare optează pentru regimul normal de taxă.


(10)Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care au fost sau urmează să fie achiziţionate de la persoana impozabilă revânzătoare, în măsura în care livrarea acestor bunuri de către persoana impozabilă revânzătoare este supusă regimului special.


(11)Regimul special nu se aplică pentru:
a)livrările efectuate de o persoană impozabilă revânzătoare pentru bunurile achiziţionate în interiorul Comunităţii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxă, conform art. 142 alin. (1) lit. a) şi e)-g) şi art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumpărare, la achiziţia intracomunitară sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;

b)livrarea intracomunitară de către o persoană impozabilă revânzătoare de mijloace de transport noi scutite de taxă, conform art. 143 alin. (2) lit. b).


(12) Persoana impozabilă revânzătoare nu are dreptul să înscrie taxa aferentă livrărilor de bunuri supuse regimului special, în mod distinct, în facturile emise clienţilor.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(13)În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revânzătoare care aplică regimul special trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii:
a)să stabilească taxa colectată în cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală în care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 1561 şi 1562 ;

b)să ţină evidenţa operaţiunilor pentru care se aplică regimul special.


(14)În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revânzătoare care efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxă, cât şi regimului special, trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii:
a)să ţină evidenţe separate pentru operaţiunile supuse fiecărui regim;

b)să stabilească taxa colectată în cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală în care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 1561 şi 1562 .


(15)Dispoziţiile alin. (1)-(14) se aplică şi vânzărilor prin licitaţie publică efectuate de persoanele impozabile revânzătoare care acţionează ca organizatori de vânzări prin licitaţie publică în condiţiile stabilite prin norme.

introdus prin PCT 126. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1523 Regimul special pentru aurul de investiţii

(1)Aurul de investiţii înseamnă:
a)aurul, sub formă de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale preţioase, având puritatea minimă de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g;

b)monedele de aur care îndeplinesc următoarele condiţii:
1. au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie;

2. sunt reconfecţionate după anul 1800;

3. sunt sau au constituit moneda legală de schimb în statul de origine; şi

4. sunt vândute în mod normal la un preţ care nu depăşeşte valoarea de piaţa liberă a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%;


(2) În sensul prezentului articol, monedele prevăzute la alin. (1) lit. b) nu se consideră ca fiind vândute în scop numismatic.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(3)Următoarele operaţiuni sunt scutite de taxă:
a)livrările, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile în hârtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în conturi de aur şi cuprinzând mai ales împrumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate sau de creanţa asupra aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investiţii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanţa asupra aurului de investiţii;

b)serviciile de intermediere în livrarea de aur de investiţii, prestate de agenţi care acţionează în numele şi pe seama unui mandant.


(4) O persoană impozabilă care nu este stabilită în România conform art. 1251 alin. (2) şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 va solicita înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operaţiuni realizate pe teritoriul României care dau drept de deducere a taxei, altele decât serviciile de transport şi serviciile auxiliare acestora, scutite în temeiul art. 143 alin. (1) lit. c)-m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 1441, înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni, cu excepţia situaţiilor în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (2)-(6). Nu sunt obligate să se înregistreze în România, conform prezentului articol, persoanele stabilite în afara Comunităţii Europene care prestează servicii electronice către persoane neimpozabile din România şi care sunt înregistrate într-un alt stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitatea Europeană. Persoana impozabilă care nu este stabilită în România conform art. 1251 alin. (2) şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 poate solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă efectuează în România oricare dintre următoarele operaţiuni:
a)importuri de bunuri;

b)operaţiuni prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), dacă optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3);

c)operaţiuni prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), dacă acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin opţiune conform art. 141 alin. (3).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(5)Persoana impozabilă care livrează în mod curent aur în scopuri industriale poate opta pentru regimul normal de taxă, pentru livrările de aur de investiţii prevăzut la alin. (1) lit. a) către altă persoană impozabilă, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).


(6)Intermediarul care prestează servicii de intermediere în livrarea de aur, în numele şi în contul unui mandant, poate opta pentru taxare, dacă mandantul şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (4).


(7) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite înregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(71) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot stabili criterii pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA a societăţilor comerciale cu sediul activităţii economice în România înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenţia şi are capacitatea de a desfăşura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA. Prin excepţie de la prevederile alin. (7), organele fiscale competente nu vor înregistra în scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(8)În cazul în care livrarea de aur de investiţii este scutită de taxă, conform prezentului articol, persoana impozabilă are dreptul să deducă:
a)taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile de aur de investiţii efectuate de la o persoană care şi-a exercitat opţiunea de taxare;

b)taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de aur, care este ulterior transformat în aur de investiţii de persoana impozabilă sau de un terţ în numele persoanei impozabile;

c)taxa datorată sau achitată, pentru serviciile prestate în beneficiul său, constând în schimbarea formei, greutăţii sau purităţii aurului, inclusiv aurului de investiţii.


(9)Persoana impozabilă care produce aur de investiţii sau transformă aurul în aur de investiţii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii legate de producţia sau transformarea aurului respectiv.


(10)Pentru livrările de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, precum şi pentru livrările de aur de investiţii, efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare către cumpărători persoane impozabile, cumpărătorul este persoana obligată la plata taxei, conform normelor.


(11)Persoana impozabilă care comercializează aur de investiţii va ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor cu aur de investiţii şi va păstra documentaţia care să permită identificarea clientului în aceste tranzacţii. Aceste evidenţe se vor păstra minimum 5 ani de la sfârşitul anului în care operaţiunile au fost efectuate.

introdus prin PCT 126. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1524 Regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile

(1)În înţelesul prezentului articol:
a)persoana impozabilă nestabilită înseamnă persoana impozabilă care nu are un sediu fix şi nici nu este stabilită în Comunitate, căreia nu i se solicită din alte motive să se înregistreze în Comunitate în scopuri de TVA şi care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile stabilite în Comunitate;

b)stat membru de înregistrare înseamnă statul membru ales de persoana impozabilă, nestabilită pentru declararea începerii activităţii sale ca persoană impozabilă pe teritoriul comunitar, conform prezentului articol;

c)stat membru de consum înseamnă statul membru în care serviciile electronice îşi au locul prestării, în conformitate cu art. 56 alin. (1) lit. k) din Directiva 112, în care beneficiarul, care nu acţionează în calitate de persoană impozabilă în cadrul unei activităţi economice, este stabilit, îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită.

modificat prin PCT 61. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(2)Persoana impozabilă nestabilită care prestează servicii electronice, astfel cum sunt definite la art. 1251 alin. (1) pct. 26, unor persoane neimpozabile stabilite în Comunitate sau care îşi au domiciliul sau reşedinţa obişnuită într-un stat membru poate utiliza un regim special pen-tru toate serviciile electronice prestate în Comunitate. Regimul special permite, printre altele, înregistrarea unei persoane impozabile nestabilite într-un singur stat membru, conform prezentului articol, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate către persoane neimpozabile stabilite în Comunitate.


(3)În cazul în care o persoană impozabilă nestabilită optează pentru regimul special şi alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii operaţiunilor taxabile, persoana respectivă trebuie să depună în format electronic o declaraţie de începere a activităţii la organul fiscal competent. Declaraţia trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poştală, adresele electronice, inclusiv pagina de internet proprie, codul naţional de înregistrare fiscală, după caz, precum şi o declaraţie prin care se confirmă că persoana nu este înregistrată în scopuri de TVA în Comunitate. Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare trebuie aduse la cunoştinţa organului fiscal competent, pe cale electronică.


(4)La primirea declaraţiei de începere a activităţii organul fiscal competent va înregistra persoana nestabilită cu un cod de înregistrare special în scopuri de TVA şi va comunică acest cod persoanei respective prin mijloace electronice. În scopul înregistrării nu este necesară desemnarea unui reprezentant fiscal.


(5)Persoana impozabilă nestabilită trebuie să notifice, prin mijloace electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activităţii sau în caz de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special.


(6)Persoana impozabilă nestabilită va fi scoasă din evidenţa de către organul fiscal competent, dacă se îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
a)persoana impozabilă informează organul fiscal că nu mai prestează servicii electronice;

b)organul fiscal competent constată că operaţiunile taxabile ale persoanei impozabile s-au încheiat;

c)persoana impozabilă nu mai îndeplineşte cerinţele pentru a i se permite utilizarea regimului special;

d)persoana impozabilă încalcă în mod repetat regulile regimului special.


(7)În termen de 20 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă nestabilită trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, un decont special de taxă, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent dacă au fost sau nu furnizate servicii electronice în perioada fiscală de raportare.


(8)Decontul special de taxă trebuie să conţină următoarele informaţii:
a)codul de înregistrare prevăzut la alin. (4);

b)valoarea totală, exclusiv taxa, a prestărilor de servicii electronice, pentru perioada fiscală de raportare, cotele taxei aplicabile şi valoarea corespunzătoare a taxei datorate fiecărui stat membru de consum în care taxa este exigibilă;

c)valoarea totală a taxei datorate în Comunitate.


(9)Decontul special de taxă de întocmeşte în lei. În cazul în care prestările de servicii s-au efectuat în alte monede se va folosi, la completarea decontului, rata de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi.


(10)Persoana impozabilă nestabilită trebuie să achite suma totală a taxei datorate Comunităţii într-un cont special, în lei, deschis la trezorerie, indicat de organul fiscal competent, până la data la care are obligaţia depunerii decontului special. Prin norme se stabileşte procedura de virare a sumelor cuvenite fiecărui stat membru, pentru serviciile electronice desfăşurate pe teritoriul lor, de persoana impozabilă nestabilită, înregistrată în România în scopuri de TVA.


(11)Persoana impozabilă nestabilită trebuie să ţină o evidenţa suficient de detaliată a serviciilor pentru care se aplică acest regim special, pentru a permite organelor fiscale com-petente din statele membre de consum să determine dacă decontul prevăzut la alin. (7) este corect. Aceste evidenţe se pun la dispoziţie electronic, la solicitarea organului fiscal competent, precum şi a statelor membre de consum. Persoana impozabilă nestabilită va păstra aceste evidenţe pe o perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care s-au prestat serviciile.


(12)Persoana impozabilă nestabilită care utilizează regimul special nu exercită dreptul de deducere prin decontul special de taxă, conform art. 1471 , dar va putea exercită acest drept prin rambursarea taxei achitate, în conformitate cu prevederile art. 1472 alin. (1) lit. b), chiar dacă o persoană impozabilă stabilită în România nu ar avea dreptul la o compensaţie similară în ceea ce priveşte taxa sau un alt impozit similar, în condiţiile prevăzute de legislaţia ţării în care îşi are sediul persoana impozabilă nestabilită.

introdus prin PCT 126. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul XIII Obligaţii
modificat prin PCT 127. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 153 Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA

(1) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumită în continuare înregistrare normală în scopuri de taxă, după cum urmează:
a)înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:
1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;

2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

b)dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit acest plafon;

c)dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

d)dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3).


(2) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în afară României, dar este stabilită în România printr-un sediu fix, conform art. 1251 alin. (2) lit. b), este obligată să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în România, astfel:
a)înaintea primirii serviciilor, în situaţia în care urmează să primească pentru sediul fix din România servicii pentru care este obligată la plata taxei în România conform art. 150 alin. (2), dacă serviciile sunt prestate de o persoană impozabilă care este stabilită în sensul art. 1251 alin. (2) în alt stat membru;

b)înainte de prestarea serviciilor, în situaţia în care urmează să presteze serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) de la sediul fix din România pentru un beneficiar persoană impozabilă stabilită în sensul art. 1251 alin. (2) în alt stat membru care are obligaţia de a plăti TVA în alt stat membru, conform echivalentului din legislaţia statului membru respectiv al art. 150 alin. (2);

c)înainte de realizarea unor activităţi economice de la respectivul sediu fix în condiţiile stabilite la art. 1251 alin. (2) lit. b) şi c) care implică:
1. livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art. 143 alin. (2);

2. prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b);

3. operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3);

4. achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile.


(3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoană impozabilă numai pentru că efectuează ocazional livrări intracomunitare de mijloace de transport noi.


(4) O persoană impozabilă care nu este stabilită în România conform art. 1251 alin. (2) şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 va solicita înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operaţiuni realizate pe teritoriul României care dau drept de deducere a taxei, înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni, cu excepţia situaţiilor în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (2) - (6). Nu sunt obligate să se înregistreze în România, conform acestui articol, persoanele stabilite în afară Comunităţii care efectuează servicii electronice către persoane neimpozabile din România şi care sunt înregistrate într-un alt stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate.


(5) Va solicita înregistrarea în scopuri de TVA conform acestui articol, înainte de realizarea operaţiunilor, persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România, care intenţionează:
a)să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art. 151; sau

b)să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă.


(6) Persoana impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România, care are obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în România, poate, în condiţiile stabilite prin norme, să îşi îndeplinească această obligaţie prin desemnarea unui reprezentant fiscal. Persoana impozabilă nestabilită în Comunitate care are obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în România este obligată, în condiţiile stabilite prin norme, să se înregistreze prin desemnarea unui reprezentant fiscal.


(7) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite înregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5). Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot stabili criterii pe baza cărora să fie condiţionată înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenţia şi are capacitatea de a desfăşura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(8) În cazul în care o persoană este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b), alin. (2), (4) sau (5), şi nu solicită înregistrarea, organele fiscale competente vor înregistra persoana respectivă din oficiu.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(9) Organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol:
a)dacă este declarată inactivă conform prevederilor art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la data declarării ca inactivă;

b)dacă a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, potrivit legii, de la data înscrierii menţiunii privind inactivitatea temporară în registrul comerţului;

c)dacă asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la data comunicării deciziei de anulare de către organele fiscale competente;

d)dacă nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de taxă prevăzut la art. 1562, dar nu este în situaţia prevăzută la lit. a) sau b), din prima zi a celei de-a doua luni următoare respectivului semestru calendaristic. Aceste prevederi se aplică numai în cazul persoanelor pentru care perioada fiscală este luna sau trimestrul;

e)dacă în deconturile de taxă depuse pentru 6 luni consecutive în cursul unui semestru calendaristic, în cazul persoanelor care au perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru două perioade fiscale consecutive în cursul unui semestru calendaristic, în cazul persoanelor impozabile care au perioada fiscală trimestrul calendaristic, nu au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de servicii, realizate în cursul acestor perioade de raportare, din prima zi a celei de-a doua luni următoare respectivului semestru calendaristic;

f)dacă, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana nu era obligată să solicite înregistrarea sau nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol;

g)în situaţia prevăzută la art. 152 alin. (7).
Pentru situaţiile prevăzute la lit. a)-e), anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile este realizată din oficiu de către organele fiscale competente. Pentru situaţia prevăzută la lit. f), anularea înregistrării în scopuri de TVA se realizează la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de către organele fiscale competente, după caz. Pentru situaţia prevăzută la lit. g), anularea înregistrării în scopuri de TVA se realizează la solicitarea persoanei impozabile.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
(91) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (9) lit. a)-e), organele fiscale competente înregistrează persoanele impozabile în scopuri de TVA astfel:
a)din oficiu, de la data la care a încetat situaţia care a condus la anularea înregistrării, pentru situaţiile prevăzute la alin. (9) lit. a) şi b);

b)la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevăzută la alin. (9) lit. c), dacă încetează situaţia care a condus la anulare, de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA;

c)la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevăzută la alin. (9) lit. d), de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA, pe baza următoarelor informaţii/documente furnizate de persoana impozabilă:
1. prezentarea deconturilor de taxă nedepuse la termen;

2. prezentarea unei cereri motivate din care să rezulte că se angajează să depună la termenele prevăzute de lege deconturile de taxă;

După prima abatere prevăzută la alin. (9) lit. d), persoanele impozabile vor fi înregistrate în scopuri de TVA, dacă îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de lege, numai după o perioadă de 3 luni de la anularea înregistrării. În cazul în care abaterea se repetă după reînregistrarea persoanei impozabile, organele fiscale vor anula codul de înregistrare în scopuri de TVA şi nu vor aproba eventuale cereri ulterioare de reînregistrare în scopuri de TVA.

d)la solicitarea persoanei impozabile, în situaţia prevăzută la alin. (9) lit. e), pe baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte că va desfăşura activităţi economice cel mai târziu în cursul lunii următoare celei în care a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA. Data înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile este data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. În situaţia în care persoana impozabilă nu depune o cerere de înregistrare în scopuri de TVA în maximum 180 de zile de la data anulării, organele fiscale nu vor aproba eventuale cereri ulterioare de reînregistrare în scopuri de TVA.
Persoanele impozabile aflate în situaţiile prevăzute de prezentul alineat nu pot aplica prevederile referitoare la plafonul de scutire pentru mici întreprinderi prevăzut la art. 152 până la data înregistrării în scopuri de TVA, fiind obligate să aplice prevederile art. 11 alin. (11) şi (13).

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(10) Persoana înregistrată conform prezentului articol va anunţa în scris organele fiscale competente cu privire la modificările informaţiilor declarate în cererea de înregistrare sau furnizate prin altă metodă organului fiscal competent, în legătură cu înregistrarea sa, sau care apar în certificatul de înregistrare în termen de 15 zile de la producerea oricăruia dintre aceste evenimente.
(92) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală organizează Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 şi Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată. Registrele sunt publice şi se afişează pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Înscrierea în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată se face de către organul fiscal competent, după comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(11) În cazul încetării desfăşurării de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei sau în cazul încetării activităţii sale economice, orice persoană înregistrată conform prezentului articol va anunţa în scris organele fiscale competente în termen de 15 zile de la producerea oricăruia dintre aceste evenimente în scopul scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA. Prin norme procedurale se stabilesc data de la care are loc scoaterea din evidenţa şi procedura aplicabilă.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 128. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1531 Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii

(1) Are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol:
a)persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi persoana juridică neimpozabilă stabilită în România, neînregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze conform art. 153 şi care nu sunt deja înregistrate conform lit. b) sau c) sau alin. (2), care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, înainte de efectuarea achiziţiei intracomunitare, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitară;

b)persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, neînregistrată şi care nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 153 şi care nu este deja înregistrată conform lit. a) sau c) sau a alin. (2), dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 150 alin. (2), înainte de prestarea serviciului;

c)persoana impozabilă care îşi are stabilit sediul activităţii economice în România, care nu este înregistrată şi nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 153 şi care nu este deja înregistrată conform lit. a) sau b) sau a alin. (2), dacă primeşte de la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei în România conform art. 150 alin. (2), înaintea primirii serviciilor respective.


(2) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, dacă nu este înregistrată şi nu este obligată să se înregistreze conform art. 153, şi persoana juridică neimpozabilă stabilită în România pot solicita să se înregistreze, conform prezentului articol, în cazul în care realizează achiziţii intracomunitare, conform art. 126 alin. (6).


(3) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, orice persoană care solicită înregistrarea, conform alin. (1) sau (2).


(4) Dacă persoana obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, în condiţiile alin. (1), nu solicită înregistrarea, organele fiscale competente vor înregistra persoana respectivă din oficiu.


(5) Persoana înregistrată în scopuri de TVA conform alin. (1) lit. a) poate solicita anularea înregistrării sale oricând, după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost înregistrată, dacă valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depăşit plafonul de achiziţii în anul în care face solicitarea sau în anul calendaristic anterior şi dacă nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).


(6) Persoana înregistrată în scopuri de TVA conform alin. (2) poate solicita anularea înregistrării oricând după expirarea a 2 ani calendaristici care urmează anului în care a optat pentru înregistrare, dacă valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depăşit plafonul de achiziţii în anul în care depune această solicitare sau în anul calendaristic anterior, dacă nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).


(7) Dacă după expirarea anului calendaristic prevăzut la alin. (5) sau a celor 2 ani calendaristici prevăzuţi la alin. (6), care urmează celui în care s-a efectuat înregistrarea, persoana impozabilă efectuează o achiziţie intracomunitară în baza codului de înregistrare în scopuri de TVA, obţinut conform prezentului articol, se consideră că persoana a optat conform art. 126 alin. (6), cu excepţia cazului în care a depăşit plafonul de achiziţii intracomunitare.


(8) Persoana înregistrată conform alin. (1) lit. b) şi c) poate solicita anularea înregistrării sale oricând după expirarea anului calendaristic în care a fost înregistrată, cu excepţia situaţiei în care trebuie să rămână înregistrată conform alin. (5) - (7).


(9) Organele fiscale competente vor anula înregistrarea unei persoane, conform prezentului articol, din oficiu sau, după caz, la cerere, în următoarele situaţii:
a)persoana respectivă este înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153; sau

b)persoana respectivă are dreptul la anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform prezentului articol, şi solicită anularea conform alin. (5), (6) şi (8); sau

c)persoana respectivă îşi încetează activitatea economică.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(10) Înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol nu conferă persoanei impozabile calitatea de persoană înregistrată normal în scopuri de TVA, acest cod fiind utilizat numai pentru achiziţii intracomunitare sau pentru serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), primite de la persoane impozabile stabilite în alt stat membru sau prestate către persoane impozabile stabilite în alt stat membru.


(11) Prevederile art. 153 alin. (9) se aplică corespunzător şi pentru persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform prezentului articol.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 129. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 154 Prevederi generale referitoare la înregistrare

(1) Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 şi 1531, are prefixul «RO», conform Standardului internaţional ISO 3166 - alpha 2.


(2) Anularea înregistrării în scopuri de TVA a unei persoane nu o exonerează de răspunderea care îi revine, conform prezentului titlu, pentru orice acţiune anterioară datei anulării şi de obligaţia de a solicita înregistrarea în condiţiile prezentului titlu.


(3) Prin norme se stabilesc cazurile în care persoanele nestabilite în România care sunt obligate la plata TVA în România conform art. 150 alin. (1) pot fi scutite de înregistrarea în scopuri de TVA în România.


(4) Persoanele înregistrate:
a)conform art. 153 vor comunică codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clienţilor;

b)conform art. 1531 vor comunică codul de înregistrare în scopuri de TVA:
1. furnizorului/prestatorului, atunci când au obligaţia plăţii taxei conform art. 150 alin. (2) - (6) şi art. 151;

2. beneficiarului, persoană impozabilă din alt stat membru, către care prestează servicii pentru care acesta este obligat la plata taxei conform echivalentului din alt stat membru al art. 150 alin. (2).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 130. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 17. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
Articolul 155 Facturarea

(1)Persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) şi (2), trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.

modificat prin PCT 64. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(2)Persoana înregistrată conform art. 153 trebuie să autofactureze, în termenul prevăzut la alin. (1), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine.


(3)Persoana impozabilă va emite o factură, în termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a efectuat-o, în condiţiile art. 132 alin. (2).


(4) Persoana impozabilă va emite o autofactură în termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat în alt stat membru, în condiţiile art. 128 alin. (10) şi pentru fiecare achiziţie intracomunitară efectuată în România în condiţiile stabilite la art. 1301 alin. (2) lit. a).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii:
a)numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic;

b)data emiterii facturii;

c)data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată diferă de data emiterii facturii;

d)denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală, ale persoanei impozabile care emite factura;

e)denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;

f)denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală ale beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă;

g)denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;

h)denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularităţile prevăzute la art. 1251 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;

i)baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor sau, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ;

j)indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;

k)în cazul în care nu se datorează taxa, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversă;

l)în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, trimiterea la art. 1521, la art. 306 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat regimul special;

m)dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, trimiterea la art. 1522, la art. 313, 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice altă referinţă care să indice faptul că a fost aplicat unul dintre regimurile respective;

n)o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeaşi operaţiune.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6)Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii.


(7)Prin derogare de la alin. (1) şi fără să contravină prevederilor alin. (3), persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii, pentru următoarele operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura:
a)transportul persoanelor cu taximetre, precum şi transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor;

b)livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, consemnate în documente, fără nominalizarea cumpărătorului;

c)livrările de bunuri şi prestările de servicii consemnate în documente specifice, care conţin cel puţin informaţiile prevăzute la alin. (5).

abrogat Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(8)Prin norme se stabilesc condiţiile în care:
a)se poate întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări separate de bunuri sau prestări separate de servicii;

b)se pot emite facturi de către cumpărător sau client în numele şi în contul furnizorului/ prestatorului;

c)se pot transmite facturi prin mijloace electronice;

d)se pot emite facturi de către un terţ în numele şi în contul furnizorului/prestatorului;

e)se pot păstra facturile într-un anumit loc.


(9)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (5), se pot întocmi facturi simplificate în cazurile stabilite prin norme. Indiferent de situaţie, trebuie ca facturile emise în sistem simplificat să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a)data emiterii;

b)identificarea persoanei impozabile emitente;

c)identificarea tipurilor de bunuri şi servicii furnizate;

d)suma taxei de achitat sau informaţiile necesare pentru calcularea acesteia.

modificat prin PCT 64. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(10)Orice document sau mesaj care modifică şi care se referă în mod specific şi fără ambiguităţi la factura iniţială va fi tratat ca o factură.

introdus prin PCT 65. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(11)România va accepta documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în formă electronică drept facturi, dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul articol.

introdus prin PCT 65. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(12)În situaţia în care pachete care conţin mai multe facturi sunt transmise sau puse la dispoziţie aceluiaşi destinatar prin mijloace electronice, informaţiile care sunt comune facturilor individuale pot fi menţionate o singură dată, cu condiţia ca acestea să fie accesibile pentru fiecare factură.

introdus prin PCT 65. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 131. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1551 Alte documente

(1) Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei în condiţiile art. 150 alin. (2) - (4) şi (6) şi ale art. 151, trebuie să autofactureze operaţiunile respective până cel mai târziu în a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei, în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2) Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei în condiţiile art. 150 alin. (2) - (4) şi (6), trebuie să autofactureze suma avansurilor plătite în legătură cu operaţiunile respective cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a plătit avansurile, în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator, cu excepţia situaţiei în care faptul generator de taxă a intervenit în aceeaşi lună, caz în care sunt aplicabile prevederile alin. (1).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3) La primirea facturii privind operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare, iar pe autofactură, o referire la factură.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(4)În cazul livrărilor în vederea testării sau pentru verificarea conformităţii, a stocurilor în regim de consignaţie sau a stocurilor puse la dispoziţie clientului, la data punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor, persoana impozabilă va emite către destinatarul bunurilor un document care cuprinde următoarele informaţii:
a)un număr de ordine secvenţial şi data emiterii documentului;

b)denumirea/numele şi adresa părţilor;

c)data punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor;

d)denumirea şi cantitatea bunurilor.


(5)În cazurile prevăzute la alin. (4), persoana impozabilă trebuie să emită un document către destinatarul bunurilor, în momentul returnării parţiale sau integrale a bunurilor de către acesta din urmă. Acest document trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor, care este înlocuită de data primirii bunurilor.


(6)Pentru operaţiunile menţionate la alin. (4), factura se emite în momentul în care destinatarul devine proprietarul bunurilor şi cuprinde o referire la documentele emise conform alin. (4) şi (5).


(7)Documentele prevăzute la alin. (4) şi (5) nu trebuie emise în situaţia în care persoana impozabilă efectuează livrări de bunuri în regim de consignaţie sau livrează bunuri pentru stocuri puse la dispoziţie clientului, din România în alt stat membru care nu aplică măsuri de simplificare, situaţie în care trebuie să autofactureze transferul de bunuri, conform art. 155 alin. (4).


(8)În cazul în care persoana impozabilă care pune la dispoziţie bunurile sau le expediază destinatarului nu este stabilită în România, nu are obligaţia să emită documentele prevăzute la alin. (4) şi (5). În acest caz, persoana impozabilă care este destinatarul bunurilor în România va fi cea care va emite un document care cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau expedierii, care este înlocuită de data primirii bunurilor.


(9)Persoana impozabilă care primeşte bunurile în România, în cazurile prevăzute la alin. (8), va emite, de asemenea, un document, în momentul returnării parţiale sau integrale a bunurilor. Acest document cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau expedierii, care este înlocuită de data la care bunurile sunt returnate. În plus, se va face o referinţă la acest document în factura primită, la momentul la care persoana impozabilă devine proprietara bunurilor sau la momentul la care se consideră că bunurile i-au fost livrate.
(91) În situaţia bunurilor livrate în regim de consignaţie sau pentru stocuri puse la dispoziţia clientului de către o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, persoana impozabilă care este destinatarul bunurilor în România va emite documentele prevăzute la alin. (8) şi (9) numai dacă se aplică măsuri de simplificare.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(10)Transferul parţial sau integral de active, prevăzut la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), se va evidenţia într-un document întocmit de părţile implicate în operaţiune, fiecare parte primind un exemplar al acestuia. Acest document trebuie să conţină următoarele informaţii:
a)un număr de ordine secvenţial şi data emiterii documentului;

b)data transferului;

c)denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, prevăzut la art. 153, al ambelor părţi, după caz;

d)o descriere exactă a operaţiunii;

e)valoarea transferului.

introdus prin PCT 132. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 156 Evidenţa operaţiunilor

(1)Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice.


(2)Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform prezentului titlu, în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni, trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu.


(3)Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare.


(4)Evidenţele prevăzute la alin. (1)-(3) trebuie întocmite şi păstrate astfel încât să cuprindă informaţiile, documentele şi conturile, inclusiv registrul nontransferurilor şi registrul bunurilor primite din alt stat membru, în conformitate cu prevederile din norme.


(5)În cazul asociaţiilor în participaţiune care nu constituie o persoană impozabilă, drepturile şi obligaţiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile, potrivit contractului încheiat între părţi.

modificat prin PCT 133. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1561 Perioada fiscală

(1)Perioada fiscală este luna calendaristică.


(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art. 132 şi 133, dar care dau drept de deducere conform art. 145 alin. (2) lit. b), care nu a depăşit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor, cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului trebuie să declare, cu ocazia înregistrării conform art. 153, cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării.


(4) Întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA, conform art. 153, în cursul anului, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifra de afaceri obţinută, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg. Dacă această cifră de afaceri recalculată depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), în anul respectiv perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin. (1). Dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care a efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(5) Dacă cifra de afaceri efectiv obţinută în anul înregistrării, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg, depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), în anul următor perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin. (1). Dacă această cifră de afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(6) Persoana impozabilă care, potrivit alin. (2) şi (5), are obligaţia depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o declaraţie de menţiuni în care să înscrie cifra de afaceri din anul precedent, obţinută sau, după caz, recalculată, şi o menţiune referitoare la faptul că nu a efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat persoanele impozabile care, în conformitate cu prevederile art. 152 alin. (7), solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, în vederea aplicării regimului special de scutire.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
(61) Prin excepţie de la prevederile alin. (2)-(6), pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri taxabilă în România, perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu:
a)prima lună a unui trimestru calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare de bunuri intervine în această primă lună a respectivului trimestru;

b)a treia lună a trimestrului calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare de bunuri intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă, pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă conform art. 1562 alin. (1);

c)prima lună a trimestrului calendaristic următor, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare de bunuri intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic.

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
(62) Persoana impozabilă care potrivit alin. (61) este obligată să îşi schimbe perioada fiscală trebuie să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal competent, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care intervine exigibilitatea achiziţiei intracomunitare care generează această obligaţie, şi va utiliza ca perioadă fiscală luna calendaristică pentru anul curent şi pentru anul următor. Dacă în cursul anului următor nu efectuează nicio achiziţie intracomunitară de bunuri, persoana respectivă va reveni conform alin. (1) la trimestrul calendaristic drept perioadă fiscală. În acest sens va trebui să depună declaraţia de menţiuni prevăzută la alin. (6).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României

(7)Prin norme se stabilesc situaţiile şi condiţiile în care se poate folosi o altă perioadă fiscală decât luna sau trimestrul calendaristic, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească un an calendaristic.

introdus prin PCT 134. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1562 Decontul de taxă

(1)Persoanele înregistrate conform art. 153 trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.


(2)Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate conform art. 153 va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condiţiile prevăzute la art. 1471 alin. (2), suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.


(3)Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.

introdus prin PCT 134. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1563 Decontul special de taxă şi alte declaraţii

(1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze conform art. 153, astfel:
a)pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 1531;

b)pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi, de către orice persoană, indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. 1531;

c)pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile, de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 1531;

d)pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei, conform art. 150 alin. (2) - (4) şi (6);

e)pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (5), cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri.


(2) Decontul special de taxă trebuie întocmit potrivit modelului stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. (1). Decontul special de taxă trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei. Prin excepţie, persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 1531, sunt obligate să depună decontul special de taxă pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi, înainte de înmatricularea acestora în România, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente respectivei achiziţii intracomunitare. De asemenea, persoanele care sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 1531, şi care au obligaţia plăţii taxei pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi, conform art. 1251 alin. (3), au obligaţia să depună decontul special de taxă pentru respectivele achiziţii intracomunitare înainte de înmatricularea mijloacelor de transport în România, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(3) În aplicarea alin. (2), organele fiscale competente în administrarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b), respectiv a persoanelor care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze conform art. 153, indiferent dacă sunt sau nu sunt înregistrate conform art. 1531, vor elibera, în scopul înmatriculării mijlocului de transport nou, un certificat care să ateste plata taxei, ale cărui model şi conţinut vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 1251 alin. (3), efectuate de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 1531, în vederea înmatriculării, organele fiscale competente vor elibera un certificat care să ateste plata taxei în România sau din care să rezulte că nu se datorează taxa în România, în conformitate cu prevederile legale.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(4) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, a căror cifră de afaceri, astfel cum este prevăzută la art. 152 alin. (2), realizată la finele unui an calendaristic, este inferioară sumei de 35.000 euro, calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, următoarele informaţii:
a)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, precum şi suma taxei aferente;

b)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, precum şi suma taxei aferente.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(5) Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, a căror cifră de afaceri, astfel cum este prevăzută la art. 152, dar excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane, realizată la finele unui an calendaristic, este inferioară sumei de 35.000 euro, calculată la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi rotunjită la următoarea mie, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, următoarele informaţii:
a)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153;

b)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153;

c)suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153;

d)suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(6) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care prestează servicii de transport internaţional, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din România.


(7) Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru sau care efectuează importuri de bunuri în România din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import trebuie să depună la organele vamale o declaraţie de import pentru TVA şi accize la data la care intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 136.


(8) Persoana impozabilă care este beneficiar al transferului de active prevăzut la art. 128 alin. (7), care nu este înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, şi nu se va înregistra în scopuri de TVA ca urmare a transferului, trebuie să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc transferul, o declaraţie privind sumele rezultate ca urmare a ajustărilor taxei pe valoarea adăugată efectuate conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(9) Persoanele impozabile pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 153 alin. (9) lit. g) care nu au efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege în ultimul decont depus înainte de scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau au efectuat ajustări incorecte pot depune o declaraţie privind sumele rezultate ca urmare a ajustărilor taxei pe valoarea adăugată efectuate conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 sau privind corecţia ajustărilor efectuate. Persoanele impozabile pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 153 alin. (9) lit. g) şi care trebuie să efectueze alte ajustări de TVA în conformitate cu prevederile din norme depun până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a
intervenit această obligaţie o declaraţie privind sumele rezultate ca urmare a ajustărilor taxei pe valoarea adăugată.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(10) Persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat potrivit prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a)-e) trebuie să depună o declaraţie privind taxa colectată care trebuie plătită, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (11) şi (13), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate şi/sau pentru achiziţii de bunuri şi/sau servicii pentru care sunt persoane obligate la plata taxei, efectuate în perioada în care persoana impozabilă nu are un cod valabil de TVA.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 134. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1564 Declaraţia recapitulativă

(1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, o declaraţie recapitulativă în care menţionează:
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
a)livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d), pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă;

b)livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 1321 alin. (5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă;

c)prestările de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2) efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă;

d)achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă;

e)achiziţiile de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile din România care au obligaţia plăţii taxei conform art. 150 alin. (2), pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă, de la persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate.


(2) Declaraţia recapitulativă se întocmeşte conform modelului stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru fiecare lună calendaristică în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru astfel de operaţiuni.


(3) Declaraţia recapitulativă cuprinde următoarele informaţii:
a)codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei impozabile din România, pe baza căruia respectiva persoană a efectuat livrări intracomunitare de bunuri în condiţiile menţionate la art. 143 alin. (2) lit. a), a prestat servicii în condiţiile stabilite la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, a efectuat achiziţii
intracomunitare taxabile de bunuri din alt stat membru sau a achiziţionat serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;

b)codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei care achiziţionează bunurile sau primeşte serviciile în alt stat membru decât România, pe baza căruia furnizorul sau prestatorul din România i-a efectuat o livrare intracomunitară scutită de TVA conform art. 143 alin. (2) lit. a) sau prestările de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;

c)codul de identificare în scopuri de TVA din alt stat membru atribuit furnizorului/prestatorului care efectuează o livrare intracomunitară/o prestare de servicii în condiţiile stabilite la art. 133 alin. (2) sau, după caz, doar codul statului membru din care are loc livrarea intracomunitară sau prestarea de servicii, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare în scopuri de TVA în statul respectiv, pentru persoanele din România care realizează achiziţii intracomunitare taxabile sau achiziţionează serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;

d)codul de identificare în scopuri de TVA din România al persoanei impozabile care efectuează un transfer în alt stat membru şi pe baza căruia a efectuat acest transfer, în conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. d), precum şi codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei impozabile din statul membru în care s-a încheiat expedierea sau transportul bunurilor;

e)codul de identificare în scopuri de TVA din statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor al persoanei impozabile care efectuează în România o achiziţie intracomunitară taxabilă conform art. 1301 alin. (2) lit. a) sau, după caz, doar codul statului membru respectiv, în cazul în care persoana impozabilă nu este identificată în scopuri de TVA în acel stat membru, precum şi codul de identificare în scopuri de TVA din România al acestei persoane;

f)pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite de TVA conform art. 143 alin. (2) lit. a) şi pentru prestările de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, valoarea totală a livrărilor/prestărilor pe fiecare client în parte;

g)pentru livrările intracomunitare de bunuri ce constau în transferuri scutite conform art. 143 alin. (2) lit. d), valoarea totală a livrărilor, determinată în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c), pe fiecare cod de identificare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile de statul membru în care s-a încheiat expedierea sau transportul bunurilor;

h)pentru achiziţiile intracomunitare taxabile, valoarea totală pe fiecare furnizor în parte;

i)pentru achiziţiile intracomunitare asimilate care urmează unui transfer din alt stat membru, valoarea totală a acestora stabilită în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c), pe fiecare cod de identificare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile de statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor sau, după caz, pe codul statului membru respectiv, în cazul în care persoana impozabilă nu este identificată în scopuri de TVA în acel stat membru;

j)pentru achiziţiile de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA, valoarea totală a acestora pe fiecare prestator în parte;

k)valoarea ajustărilor de TVA efectuate în conformitate cu prevederile art. 138 şi art. 1381. Acestea se declară pentru luna calendaristică în cursul căreia regularizarea a fost comunicată clientului.


(4) Declaraţiile recapitulative se depun numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru operaţiunile menţionate la alin. (1).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 134. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 157 Plata taxei la buget

(1)Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligaţia depunerii unuia dintre deconturile sau declaraţiile prevăzute la art. 1562 şi 1563 .


(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoana impozabilă înregistrată conform art. 153 va evidenţia în decontul prevăzut la art. 1562, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-1471, taxa aferentă achiziţiilor intracomunitare, bunurilor şi serviciilor achiziţionate în beneficiul său, pentru care respectiva persoană este obligată la plata taxei, în condiţiile art. 150 alin. (2)-(6).

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite de taxă, se plăteşte la organul vamal în conformitate cu reglementările în vigoare privind plata drepturilor de import. Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de alt stat membru, sau care efectuează importuri de bunuri în România din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import trebuie să plătească taxa pe valoarea adăugată la organul vamal până la data la care au obligaţia depunerii declaraţiei de import pentru TVA şi accize.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României

(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (3), până la data de 31 decembrie 2012 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. De la data de 1 ianuarie 2013, prin exceptare de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 69. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 22 din 2007-03-28 emis de Guvernul României

(5)Persoanele impozabile prevăzute la alin. (4) evidenţiază taxa aferentă bunurilor importate în decontul prevăzut la art. 1562 , atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-1471 .

modificat prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 22 din 2007-03-28 emis de Guvernul României

(6) În cazul în care persoana impozabilă nu este stabilită în România şi este scutită, în condiţiile art. 154 alin. (3), de la înregistrare, conform art. 153, organele fiscale competente trebuie să emită o decizie în care să precizeze modalitatea de plată a taxei pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional, pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(7) Pentru importul de bunuri scutit de taxă în condiţiile prevăzute la art. 142 alin. (1) lit. l), organele vamale pot solicita constituirea de garanţii privind taxa pe valoarea adăugată. Garanţia privind taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor importuri se constituie şi se eliberează în conformitate cu condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 22 din 2007-03-28 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 135. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 158 Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale

(1) Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a decontului şi declaraţiilor prevăzute la art. 1562-1564, la organul fiscal competent, conform prezentului titlu şi legislaţiei vamale în vigoare.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(2)Taxa se administrează de către organele fiscale şi de autorităţile vamale, pe baza competenţelor lor, aşa cum sunt prevăzute în prezentul titlu, în norme şi în legislaţia vamală în vigoare.

modificat prin PCT 136. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1581 Baza de date privind operaţiunile intracomunitare
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României
Ministerul Finanţelor Publice creează o bază de date electronice care să conţină informaţii privind operaţiunile desfăşurate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, în vederea realizării schimbului de informaţii în domeniul taxei pe valoarea adăugată cu statele membre ale Uniunii Europene.˝

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin ART UNIC Lege 317 din 2006-07-14 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 33 din 2006-04-19 emis de Guvernul României
Articolul 1582 Registrul operatorilor intracomunitari

(1) Începând cu data de 1 august 2010, se înfiinţează şi se organizează în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare, respectiv:
a)livrări intracomunitare de bunuri care au locul în România potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) şi care sunt scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d);

b)livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 1321 alin. (5), efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T în România;

c)prestări de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile;

d)achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România potrivit prevederilor art. 1321;

e)achiziţii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate în beneficiul unor persoane impozabile stabilite în România, inclusiv persoane juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 1531, de către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, şi pentru care beneficiarul are obligaţia plăţii taxei potrivit art. 150 alin. (2).


(2) La data solicitării înregistrării în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 1531 persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent şi înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute la alin. (1).


(3) Persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 şi 1531 vor solicita înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1), înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni.


(4) În vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere de înregistrare însoţită şi de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar eliberat de autoritatea competentă din România al asociaţilor, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, şi al administratorilor.


(5) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), organul fiscal va analiza şi va dispune aprobarea sau respingerea motivată a cererii de înregistrare în Registrul operatorilor intracomunitari, odată cu înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, odată cu comunicarea deciziei de respingere a cererii de înregistrare în scopuri de TVA.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(6) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (3), organul fiscal va verifica îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (8) lit. c) şi va dispune aprobarea sau respingerea de îndată a cererii.
– se va citi: „... prevăzute la alin. (8) lit. b)...“.

rectificat prin Rectificare 54 din 2010-07-28 emis de Guvernul României


(7) Aprobarea sau respingerea cererii de înscriere în Registrul operatorilor intracomunitari se face prin decizie emisă de organul fiscal competent, care se comunică solicitantului conform Codului de procedură fiscală. Înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte începând cu data comunicării deciziei în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.


(8) Nu pot fi înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari:
a)persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531;

b)persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoană împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală şi/sau care are înscrise în cazierul judiciar infracţiuni în legătură cu oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1).


(9) Organul fiscal competent va radia din Registrul operatorilor intracomunitari persoanele impozabile care depun o cerere în acest sens.


(10) Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:
a)persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de organele fiscale competente potrivit prevederilor art. 153 alin. (9);

b)persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 care în anul următor înscrierii în registru nu au mai efectuat operaţiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1);

c)persoanele înregistrate conform art. 153 sau 1531 care solicită anularea înregistrării în scopuri de TVA, potrivit legii;

d)persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoană împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală în legătură cu oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1).

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(11) Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari se face în baza deciziei emise de către organul fiscal competent, care se comunică solicitantului conform Codului de procedură fiscală. Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte începând cu data comunicării deciziei în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.


(12) Persoanele radiate din Registrul operatorilor intracomunitari conform alin. (9) şi (10) pot solicita reînscrierea în acest registru după înlăturarea cauzelor care au determinat radierea, dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute la alin. (1). Reînscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari se efectuează de către organele fiscale în condiţiile prevăzute de prezentul articol. De asemenea pot solicita înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari persoanele prevăzute la alin. (8) lit. a), dacă la data solicitării sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, precum şi persoanele prevăzute la alin. (8) lit. b), după înlăturarea cauzelor pentru care persoanele respective nu au fost eligibile pentru înscrierea în registru.
(121) Persoanele impozabile înregistrate în Registrul operatorilor intracomunitari îşi păstrează această calitate, în cazul modificării tipului de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153 sau 1531, cu actualizarea corespunzătoare a informaţiilor din acest registru.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(13) Organizarea şi funcţionarea Registrului operatorilor intracomunitari, inclusiv procedura de înscriere şi de radiere din acest registru, se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.


(14) Persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare, chiar dacă acestea sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531.


(15) În sensul prezentului articol, prin asociaţi se înţelege asociaţii care deţin minimum 5% din capitalul social al societăţii.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

Capitolul XIV Dispoziţii comune
Articolul 159 Corectarea documentelor

(1)Corectarea informaţiilor înscrise în facturi sau în alte documente care ţin loc de factură se efectuează astfel:
a)în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează şi se emite un nou document;

b)în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial, numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul şi data documentului corectat.


(2)În situaţiile prevăzute la art. 138 furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi sau alte documente, cu valorile înscrise cu semnul minus, când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 138 lit. d).


(3) Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal şi au fost constatate şi stabilite erori în ceea ce priveşte stabilirea corectă a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume în baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală competentă, pot emite facturi de corecţie conform alin. (1) lit. b) către beneficiari. Pe facturile emise se va face menţiunea că sunt emise după control şi vor fi înscrise într-o rubrică separată în decontul de taxă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei înscrise în aceste facturi în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-1472.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 137. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 160 Măsuri de simplificare

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 150 alin. (1), în cazul operaţiunilor taxabile persoana obligată la plata taxei este beneficiarul pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2). Condiţia obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 153.


(2) Operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt:
a)livrarea următoarelor categorii de bunuri:
1. livrarea de deşeuri feroase şi neferoase, de rebuturi feroase şi neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;

2. livrarea de reziduuri şi alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase şi neferoase, aliajele acestora, zgură, cenuşă şi reziduuri industriale ce conţin metale sau aliajele lor;

3. livrarea de deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă şi sticlă;

4. livrarea materialelor prevăzute la pct. 1-3 după prelucrarea/transformarea acestora prin operaţiuni de curăţare, polizare, selecţie, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obţinerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere;

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

b)livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.
c)livrarea de cereale şi plante tehnice menţionate în continuare, care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului
din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun:

Cod NC
Produs

1001 10 00
Grâu dur

1001 90 10
Alac (Triticum spelta), destinat însămânţării

ex 1001 90 91
Grâu comun destinat însămânţării

ex 1001 90 99
Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun, nedestinate însămânţării

1002 00 00
Secară

1003 00
Orz

1005
Porumb

1201 00
Boabe de soia, chiar sfărâmate


Cod NC
Produs

1205
Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate

1206 00
Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate

1212 91
Sfeclă de zahăr


modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 49 din 2011-05-31 emis de Guvernul României
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României
d)transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivă, precum şi transferul altor unităţi care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeaşi directivă.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri/prestările de servicii prevăzute la alin. (2) furnizorii/prestatorii nu vor înscrie taxa colectată aferentă. Beneficiarii vor determina taxa aferentă, care se va evidenţia în decontul prevăzut la art. 1562, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-1471.


(4) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii, cât şi beneficiarii. Prin norme se stabilesc responsabilităţile părţilor implicate în situaţia în care nu s-a aplicat taxare inversă.


(5) Prevederile prezentului articol se aplică numai pentru livrările de bunuri/prestările de servicii în interiorul ţării.


(6) Prevederile alin. (2) lit. c) se aplică până la data de 31 mai 2013 inclusiv.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 49 din 2011-05-31 emis de Guvernul României

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 138. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1601 Măsuri de simplificare

(1)Furnizorii şi beneficiarii bunurilor prevăzute la alin. (2) au obligaţia să aplice măsurile de simplificare prevăzute de prezentul articol. Condiţia obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.


(2)Bunurile pentru care se aplică măsurile simplificate sunt:
a)deşeurile şi resturile de metale feroase şi neferoase, precum şi materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare;

b)terenurile de orice fel;

c)clădirile de orice fel sau părţi de clădire. Este considerată clădire orice construcţie legată nemijlocit de sol;

d)materialul lemnos. Prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se vor nominaliza bunurile care se încadrează în categoria materialului lemnos;

e)animalele vii.

abrogat PCT 18. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 13. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României

(3)Pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzute la alin. (2) furnizorii sunt obligaţi să înscrie menţiunea «taxare inversă». Furnizorii şi beneficiarii evidenţiază taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor livrări, respectiv achiziţii, în jurnalele de vânzări şi de cumpărări concomitent şi o înscriu în decontul de taxă pe valoarea adăugată, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, fără a avea loc plăti efective între cele două unităţi în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată.


(4)Beneficiarii care sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt aplică şi prevederile art. 147, în funcţie de destinaţia pe care o dau achiziţiilor respective. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adăugată la nivelul taxei colectate pentru livrările de bunuri pentru care au aplicat menţiunea «taxare inversă», chiar dacă sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt.


(5)De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii, cât şi beneficiarii. În situaţia în care furnizorul nu a menţionat «taxare inversă» în facturile fiscale emise pentru bunurile care se încadrează la alin. (2), beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă, respectiv să nu facă plata taxei pe valoarea adăugată către furnizor, să înscrie din proprie iniţiativă menţiunea «taxare inversă» în factura fiscală şi să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3).

modificat prin PCT 13. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
abrogat PCT 139. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 82. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Capitolul XV Dispoziţii tranzitorii
Articolul 161 Dispoziţii tranzitorii

(1)În aplicarea alin. (2)-(14):
a)un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat/considerată ca fiind construit/construită înainte de data aderării, dacă acel bun imobil sau o parte a acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată înainte de data aderării;

b)un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat/considerată achiziţionat/achiziţionată înainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător s-au îndeplinit înainte de data aderării;

c)transformarea sau modernizarea unui bun imobil sau unei părţi a acestuia se consideră efectuată până la data aderării dacă, după transformare sau modernizare, bunul imobil sau partea acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată înainte de data aderării;

d)transformarea sau modernizarea unui bun imobil sau unei părţi a acestuia se consideră efectuată după data aderării dacă, după transformare sau modernizare, bunul imobil sau partea acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată după data aderării;

e)prevederile alin. (4), (6), (10) şi (12) se aplică numai pentru lucrările de modernizare sau transformare începute înainte de data aderării, care au fost finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare.

modificat prin PCT 71. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(2)Persoana impozabilă care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei şi care, la sau după data aderării, nu optează pentru taxare sau anulează opţiunea de taxare a oricăreia dintre operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), pentru un bun imobil sau o parte din acesta, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat înainte de data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa, conform normelor.


(3)Persoana impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente pentru un bun imobil sau o parte din acesta, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat înainte de data aderării, optează pentru taxarea oricăreia dintre operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform normelor.


(4)În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, care nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa, conform normelor.


(5)În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderării, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform prevederilor art. 149.


(6)În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform normelor.


(7)În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, va ajusta taxa, conform prevederilor art. 149.


(8)Persoana impozabilă care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente unei construcţii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situată sau oricărui alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderării, şi care, la sau după data aderării, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibilă aferentă, în condiţiile prevăzute la art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.


(9)Persoana impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente unei construcţii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situată sau oricărui alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderării, şi care optează la sau după data aderării, pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibilă aferentă conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.


(10)În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, prin derogare de la prevederile art. 149, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte şi după data aderării, conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.


(11)În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte şi după data aderării, conform art. 149.


(12)În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, transformate sau modernizate înainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa nededusă înainte şi după data aderării, conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.


(13)În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, prin derogare de la prevederile art. 149, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) la sau după data aderării, va ajusta taxa nededusă înainte şi după data aderării, conform art. 149.


(14)Prevederile alin. (8)-(13) nu sunt aplicabile în cazul livrării unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta, astfel cum este definită la art. 141 alin. (2) lit. f).


(15)În cazul contractelor de vânzare de bunuri cu plata în rate, încheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, care se derulează şi după data aderării, exigibilitatea taxei aferente ratelor scadente după data aderării intervine la fiecare dintre datele specificate în contract pentru plata ratelor. În cazul contractelor de leasing încheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, şi care se derulează şi după data aderării, dobânzile aferente ratelor scadente după data aderării nu se cuprind în baza de impozitare a taxei.


(16)În cazul bunurilor mobile corporale introduse în ţara înainte de data aderării de societăţile de leasing, persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române, şi care au fost plasate în regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata sumelor aferente tuturor drepturilor de import, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, dacă sunt achiziţionate după data aderării de către utilizatori, se vor aplica reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a contractului.


(17)Obiectivele de investiţii finalizate printr-un bun de capital, al căror an următor celui de punere în funcţiune este anul aderării României la Uniunea Europeană, se supun regimului de ajustare a taxei deductibile prevăzut la art. 149.


(18)Certificatele de scutire de taxă eliberate până la data aderării pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţara sau de persoane fizice îşi păstrează valabilitatea pe perioada derulării obiectivelor. Nu sunt admise suplimentări ale certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2007.

modificat prin PCT 5. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României

(19)În cazul contractelor ferme, încheiate până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se aplică prevederile legale în vigoare la data intrării în vigoare a contractelor, pentru următoarele operaţiuni:
a)activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, în programele-nucleu şi în planurile sectoriale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum şi activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral;

b)lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere la monumentele care comemorează combatanţi, eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din decembrie 1989.


(20)Actelor adiţionale la contractele prevăzute la alin. (19), încheiate după data de 1 ianuarie 2007 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare după data aderării.


(21)Pentru garanţiile de bună execuţie reţinute din contravaloarea lucrărilor de construcţii-montaj, evidenţiate ca atare în facturi fiscale până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se aplică prevederile legale în vigoare la data constituirii garanţiilor respective, în ceea ce priveşte exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată.


(22)Pentru lucrările imobiliare care se finalizează într-un bun imobil, pentru care antreprenorii generali au optat, înainte de data de 1 ianuarie 2007, ca plata taxei să se efectueze la data livrării bunului imobil, se aplică prevederile legale în vigoare la data la care şi-au exprimat această opţiune.


(23)Asocierile în participaţiune dintre persoane impozabile române şi persoane impozabile stabilite în străinătate sau exclusiv din persoane impozabile stabilite în străinătate, înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, conform legislaţiei în vigoare la data constituirii, se consideră persoane impozabile distincte şi rămân înregistrate în scopuri de TVA, până la data finalizării contractelor pentru care au fost constituite.


(24)Operaţiunile efectuate de la data aderării în baza unor contracte în derulare la această dată vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol şi de art. 1611 .

modificat prin PCT 140. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1611 Operaţiuni efectuate înainte şi de la data aderării

(1)Prevederile în vigoare, la momentul în care bunurile au fost plasate în unul dintre regimurile suspensive prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau într-un regim similar în Bulgaria, se vor aplica în continuare de la data aderării, până la ieşirea bunurilor din aceste regimuri, atunci când respectivele bunuri, originare din Bulgaria sau din spaţiul comunitar, aşa cum era acesta înaintea datei aderării:
a)au intrat în România înaintea datei aderării; şi

b)au fost plasate într-un astfel de regim la intrarea în România; şi

c)nu au fost scoase din respectivul regim înaintea datei aderării.


(2)Apariţia oricăruia dintre evenimentele de mai jos la sau după data aderării se va consideră ca import în România:
a)ieşirea bunurilor în România din regimul de admitere temporară în care au fost plasate înaintea datei aderării în condiţiile menţionate la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate prevederile legale;

b)scoaterea bunurilor în România din regimurile vamale suspensive în care au fost plasate înaintea datei aderării, în condiţiile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate prevederile legale;

c)încheierea în România a unei proceduri interne de tranzit iniţiate în România înaintea datei aderării, în scopul livrării de bunuri cu plata în România înaintea datei aderării, de către o persoană impozabilă care acţionează ca atare. Livrarea de bunuri prin poştă va fi considerată în acest scop procedură internă de tranzit;

d)încheierea în România a unei proceduri de tranzit extern iniţiate înaintea datei aderării;

e)orice neregulă sau încălcare a legii, săvârşită în România în timpul unei proceduri interne de tranzit iniţiate în condiţiile prevăzute la lit. c) sau în timpul unei proceduri de tranzit extern prevăzute la lit. d);

f)utilizarea în România, de la data aderării, de către orice persoană, a bunurilor livrate acesteia înaintea datei aderării, din Bulgaria sau din teritoriul comunitar, aşa cum era acesta înaintea datei aderării, dacă:
1. livrarea bunurilor a fost scutită sau era probabil că va fi scutită, în condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a) şi b); şi

2. bunurile nu au fost importate înaintea datei aderării, în Bulgaria sau în spaţiul comunitar, astfel cum era acesta înaintea datei aderării.


(3)Când are loc un import de bunuri în oricare dintre situaţiile menţionate la alin. (2), nu există niciun fapt generator de taxă dacă:
a)bunurile sunt expediate sau transportate în afară teritoriului comunitar, astfel cum este acesta de la data aderării; sau

b)bunurile importate, în sensul alin. (2) lit. a), nu reprezintă mijloace de transport şi sunt reexpediate sau transportate către statul membru din care au fost exportate şi către persoana care le-a exportat; sau

c)bunurile importate, în sensul alin. (2) lit. a), reprezintă mijloacele de transport care au fost achiziţionate sau importate înaintea datei aderării, în condiţiile generale de impozitare din România, Republica Bulgaria sau alt stat membru din teritoriul comunitar, astfel cum era acesta înaintea datei aderării, şi/sau care nu au beneficiat de scutire de la plata taxei ori de rambursarea acesteia ca urmare a exportului. Această condiţie se consideră îndeplinită atunci când data primei utilizări a respectivelor mijloace de transport este anterioară datei de 1 ianuarie 1999 şi suma taxei datorate la import este nesemnificativă, conform prevederilor din norme.

modificat prin PCT 72. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 141. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 1. ART XXXV PCT 33. ART UNIC Lege 507 din 2004-11-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1612 Directive transpuse
Prezentul titlu transpune Directiva 112, Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 14 alineatul (1) litera d) din Directiva 77/388/CEE privind scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxă pe valoarea adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 346 din 29 decembrie 2007, Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de impozit la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial din ţările terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 286 din 17 octombrie 2006, Directiva 86/560/CEE - a treisprezecea directivă a Consiliului Comunităţilor Europene din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunităţii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 326 din 21 noiembrie 1986, Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 44 din 20 februarie 2008.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 73. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 141. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Titlul VII Accize şi alte taxe speciale
modificat prin PCT 142. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul I Accize armonizate
Secţiunea 1 Dispoziţii generale
Articolul 162 Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a)bere;

b)vinuri;

c)băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;

d)produse intermediare;

e)alcool etilic;

f)tutun prelucrat;

g)produse energetice;

h)energie electrică.

modificat prin PCT 143. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 163 Definiţii
În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi următoarele definiţii:
a)produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 162;

b)producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă;

c)antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;

d)antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală potrivit legislaţiei vamale în vigoare;

modificat prin PCT 74. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
e)antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile într-un antrepozit fiscal;

f)regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;

g)documentul administrativ de însoţire a mărfii - DAI este documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv;

h)documentul de însoţire simplificat - DIS este documentul care trebuie folosit la mişcarea intracomunitară a produselor accizabile cu accize plătite;

i)codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul CE nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 cu privire la nomenclatură tarifară şi statistică şi la tariful vamal comun, în vigoare de la 19 octombrie 1992, iar în cazul produselor energetice, în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatură combinată a Tarifului vamal comun, corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul titlu cu noile coduri NC se va realiza potrivit prevederilor din norme;

modificat prin PCT 74. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
j)operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv;

k)operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească cu titlu ocazional, în exercitarea profesiei sale, produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv.

modificat prin PCT 74. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 144. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1631 Teritoriul comunitar

(1)Prevederile cap. I din prezentul titlu se aplică pe teritoriul Comunităţii, aşa cum este definit pentru fiecare stat membru de Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Economice Europene şi în special la art. 227, cu excepţia următoarelor teritorii naţionale:
a)pentru Republica Federală Germania: Insula Heligoland şi teritoriul Büsingen;

b)pentru Republica Italiană: Livigno, Campione d`Italia şi apele italiene ale lacului Lugano;

c)pentru Regatul Spaniei: Ceuta, Melilla şi Insulele Canare;

d)pentru Republica Franceză: teritoriile de peste mări.


(2)Operaţiunile efectuate provenind din sau având ca destinaţie:
a)Principatul Monaco, vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Republica Franceză;

b)Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal), vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Republica Federală Germania;

c)Insula Man, vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Regatul Unit al Mării Britanii şi Irlandei de Nord;

d)San Marino, vor fi tratate ca operaţiuni efectuate provenind din sau având ca destinaţie Republica Italiană.

introdus prin PCT 145. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 164 Faptul generator
Produsele prevăzute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.

modificat prin PCT 146. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 165 Exigibilitatea
Acciză este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Articolul 166 Eliberarea pentru consum

(1)În înţelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezintă:
a)orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv;

b)orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afară regimului suspensiv;

c)orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia energiei electrice, gazului natural, cărbunelui şi cocsului -, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;

d)utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă;

e)orice deţinere în afară regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu;

f)recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.


(2)Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită în România.


(3)Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute la secţiunea a 5-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din norme, către:
a)un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b)un operator înregistrat în alt stat membru;

modificat prin PCT 75. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
c)un operator neînregistrat în alt stat membru;

modificat prin PCT 75. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
d)o ţara din afară teritoriului comunitar.


(4)Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile într-un antrepozit fiscal, datorată unor cazuri fortuite sau de forţă majoră ori neîndeplinirii condiţiilor legale de comercializare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

modificat prin PCT 147. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 167 Importul

(1)În înţelesul prezentului titlu, import reprezintă orice intrare de produse accizabile din afară teritoriului comunitar, cu excepţia:
a)plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;

b)distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;

c)plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.


(2)Se consideră, de asemenea, import:
a)scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România;

b)utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;

c)apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea produselor accizabile din afară teritoriului comunitar.

modificat prin PCT 148. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 168 Producerea şi deţinerea în regim suspensiv

(1)Este interzisă producerea de produse accizabile în afară antrepozitului fiscal.


(2)Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afară antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită.


(3)Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu.


(4)Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru energie electrică, gaz natural, cărbune şi cocs.

modificat prin PCT 149. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Secţiunea a 2-a Produse accizabile
Articolul 169 Bere

(1)În înţelesul prezentului titlu, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.


(2)Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală care nu depăşeşte 200.000 hl/an, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea provenită de la micii producători independenţi din statele membre, care au o capacitate nominală de producţie ce nu depăşeşte 200.000 hl/an.

(21) Începând cu anul 2010, beneficiază de accize specifice reduse şi producătorii de bere care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală ce depăşeşte 200.000 hl/an, estimează o producţie anuală sub cantitatea de 200.000 hl/an şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (4), cu condiţia înştiinţării autorităţii fiscale competente în termenul prevăzut la alin. (3), conform prevederilor din norme.

introdus prin ART I Lege 343 din 2009-11-11 emis de Parlamentul României
(22) Producătorii de bere prevăzuţi la alin. (21), care în cursul anului constată că producţia realizată depăşeşte cantitatea de 200.000 hl/an, datorează acciza specifică şi au obligaţia plăţii, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se constată depăşirea respectivei cantităţi, a diferenţei dintre acciza specifică şi acciza specifică redusă, precum şi a majorărilor de întârziere aferente diferenţei de plată, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul aceluiaşi termen, producătorii de bere au obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă declaraţii rectificative pentru fiecare dintre perioadele fiscale în care au declarat şi plătit acciza specifică redusă.

introdus prin ART I Lege 343 din 2009-11-11 emis de Parlamentul României
(23) Producătorii de bere prevăzuţi la alin. (21), care în cursul anului estimează că vor avea o producţie care va depăşi cantitatea de 200.000 hl/an, pot plăti acciza specifică şi vor înştiinţa despre acest fapt autoritatea fiscală competentă. Înştiinţarea autorităţii fiscale competente cu privire la aplicarea accizei specifice nu înlătură obligaţia plăţii diferenţei dintre acciza specifică şi acciza specifică redusă, precum şi a majorărilor de întârziere aferente diferenţei potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea evidenţierii obligaţiilor fiscale datorate în plus faţă de cele achitate cu titlu de acciză specifică redusă, producătorii de bere au obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă declaraţii rectificative pentru fiecare dintre perioadele fiscale în care au declarat şi plătit acciza specifică redusă.

introdus prin ART I Lege 343 din 2009-11-11 emis de Parlamentul României

(3)Fiecare antrepozitar autorizat ca producător de bere are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine, conform prevederilor din norme.


(4)Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi operatorii economici mici producători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt operatori economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi economic, sunt independenţi faţă de orice alt operator economic producător de bere; utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de produs a altui operator economic producător de bere.


(5)În situaţia în care antrepozitarul autorizat pentru producţia de bere, care beneficiază de nivelul redus al accizelor, îşi măreşte capacitatea de producţie prin achiziţionarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris autoritatea fiscală competentă despre modificările produse, va calcula şi va vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi de producţie, începând cu luna imediat următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a acesteia, potrivit prevederilor din norme.


(6)Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.

modificat prin PCT 150. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 170 Vinuri

(1)În înţelesul prezentului titlu, vinurile sunt:
a)vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau

2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

b)vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NC 2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, şi care:
1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bări; şi

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.


(2)Este exceptat de la plată accizelor vinul fabricat de persoană fizică şi consumat de către această şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

Articolul 171 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri

(1)În înţelesul prezentului titlu, băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă:
a)alte băuturi fermentate liniştite care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care nu sunt prevăzute la art. 170, ca şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a produsului prevăzut la art. 169, având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum; sau

2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

b)alte băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile: NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 170 şi care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari, şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum; sau

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.


(2)Sunt exceptate de la plată accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, fabricate de persoană fizică şi consumate de către această şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.

Articolul 172 Produse intermediare

(1)În înţelesul prezentului titlu, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurile: NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu intră sub incidenţa art. 169-171.


(2)se consideră produse intermediare şi orice băutură fermentată liniştită prevăzută la art. 171 alin. (1) lit. a), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art. 171 alin. (1) lit. b), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare.

Articolul 173 Alcool etilic

(1)În înţelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezintă:
a)toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al Nomenclaturii combinate;

b)produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum şi care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;

c)ţuică şi rachiuri de fructe;

d)orice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile.


(2) Ţuică şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 250 litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se exceptează de la plata accizelor.

modificat prin ART UNIC Lege 367 din 2009-11-20 emis de Parlamentul României

(3)Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producţie nu depăşeşte 10 hectolitri alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse.


(4)Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de norme.

modificat prin PCT 151. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 174 Tutun prelucrat

(1)În înţelesul prezentului titlu, tutun prelucrat reprezintă:
a)ţigarete;

b)ţigări şi ţigări de foi;

c)tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;

2. alte tutunuri de fumat.

modificat prin PCT 152. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2)Se consideră ţigarete:
a)rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi, în sensul alin. (3);

b)rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simplă mânuire neindustrială;

c)rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simplă mânuire neindustrială;

d)orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c).


(3)Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă se pot fuma ca atare, după cum urmează:
a)rulourile de tutun care conţin tutun natural;

b)rulourile de tutun care au un înveliş exterior din tutun natural;

c)rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoarea normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, şi un liant, cu condiţia ca:
1. învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit;

2. masă unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 grame; şi

3. învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30 grade faţă de axa longitudinală a ţigării.

d)rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoare normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, cu condiţia ca:
1. masă unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3 grame; şi

2. circumferinţa ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea ţigării să nu fie sub 34 mm.

e)orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile de la lit. a), b), c) sau d) şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit.


(4)Se consideră tutun de fumat:
a)tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăţi, şi care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară;

modificat prin PCT 76. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
b)deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt prevăzute la alin. (2) şi (3);

c)orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dacă produsul respectă criteriile de la lit. a) sau b).


(5)Se consideră tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în ţigarete:
a)tutunul de fumat, aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm;

b)tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor.


(6)Se consideră alt tutun de fumat orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat tăiat fin.

abrogat PCT 77. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(7)Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două ţigarete - atunci când are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai mare de 9 cm, fără să depăşească 18 cm; ca trei ţigarete - când are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai mare de 18 cm, fără să depăşească 27 cm, şi aşa mai departe.

Articolul 175 Produse energetice

(1)În înţelesul prezentului titlu, produsele energetice sunt:
a)produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

b)produsele cu codurile NC 2701, 2702 şi de la 2704 la 2715;

c)produsele cu codurile NC 2901 şi 2902;

d)produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, numai dacă sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

e)produsele cu codul NC 3403;

f)produsele cu codul NC 3811;

g)produsele cu codul NC 3817;

h)produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor.


(2)Intră sub incidenţa prevederilor secţiunilor a 4-a şi a 5-a ale cap. I din prezentul titlu doar următoarele produse energetice:
a)produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

b)produsele cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 50;

c)produsele cu codurile NC de la 2710 11 la 2710 19 69. Pentru produsele cu codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25 şi 2710 19 29, prevederile secţiunii a 5-a se vor aplica numai circulaţiei comerciale în vrac;

d)produsele cu codurile NC 2711, cu excepţia 2711 11, 2711 21 şi 2711 29;

e)produsele cu codul NC 2901 10;

f)produsele cu codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902 41, 2902 42, 2902 43 şi 2902 44;

g)produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

h)produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor.


(3)Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:
a)benzină cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59;

b)benzină fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, NC 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11 49;

c)motorină cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49;

d)petrol lampant (kerosen) cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;

e)gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la 2711 19 00;

f)gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00;

g)păcură cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69;

h)cărbune şi cocs cu codurile NC 2701, 2702 şi 2704.


(4)Produsele energetice, altele decât cele de la alin. (3), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.


(5)Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent.


(6)Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice alt produs, cu excepţia turbei, destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat pentru încălzire, este accizat cu acciza aplicabilă produsului energetic echivalent.


(7)Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de produse energetice nu reprezintă eliberare pentru consum atunci când se efectuează în scopuri de producţie. Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră eliberare pentru consum.

modificat prin PCT 153. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Articolul 1751 Gaz natural

(1)Gazul natural va fi supus accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul livrării acestui produs de către furnizorii autorizaţi potrivit legii, direct către consumatorii finali.


(2)Operatorii economici autorizaţi în domeniul gazului natural au obligaţia de a se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

introdus prin PCT 154. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1752 Cărbune şi cocs

(1)Cărbunele şi cocsul vor fi supuse accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul livrării acestor produse de către companiile de extracţie şi, respectiv, de producţie.


(2)Companiile de extracţie a cărbunelui şi cele de producţie a cocsului, în calitate de operatori cu produse accizabile, au obligaţia de a se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

introdus prin PCT 154. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1753 Energie electrică

(1)În înţelesul prezentului titlu, energia electrică este produsul cu codul NC 2716.


(2)Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali.


(3)Nu sunt considerate ca fiind eliberare pentru consum consumul de electricitate destinat producţiei de energie electrică, producţiei combinate de energie electrică şi energie termică, precum şi consumul utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta şi de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.


(4)Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

introdus prin PCT 154. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1754 Excepţii

(1)Sunt exceptate de la plata accizelor:
modificat prin PCT 78. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
1. căldură rezultată şi produsele cu codurile NC 4401 şi 4402;

2. următoarele utilizări de produse energetice şi energie electrică:
a)produsele energetice utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire;

b)utilizarea duală a produselor energetice.
Un produs energetic este utilizat dual atunci când este folosit atât în calitate de combustibil pentru încălzire, cât şi în alte scopuri decât pentru motor sau pentru încălzire.

Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică şi în procesele electrolitic şi metalurgic se consideră a fi utilizare duală;

c)energia electrică utilizată în principal în scopul reducerii chimice şi în procesele electrolitice şi metalurgice;

modificat prin PCT 79. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
d)energia electrică, atunci când reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din norme;

e)procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme.


(2)Nu se consideră producţie de produse energetice:
a)operaţiunile pe durata cărora sunt obţinute accidental mici cantităţi de produse energetice, potrivit prevederilor din norme;

b)operaţiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibilă refolosirea sa în cadrul întreprinderii sale, cu condiţia ca acciza deja plătită pentru un asemenea produs să nu fie mai mică decât acciza care poate fi cuvenită, dacă produsul energetic refolosit va fi pasibil de impunere;

c)o operaţie constând din amestecul - în afară unui loc de producţie sau a unui antrepozit fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu condiţia ca:
1. accizele asupra componentelor să fi fost plătite anterior; şi

2. suma plătită să nu fie mai mică decât suma accizei care ar putea să fie aplicată asupra amestecului.


(3)Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. c) pct. 1 nu se va aplica dacă acel amestec este scutit pentru o utilizare specifică.

introdus prin PCT 154. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Secţiunea a 3-a Nivelul accizelor
Articolul 176 Nivelul accizelor

(1) Nivelul accizelor armonizate este cel prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul titlu.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(2)Nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 5-9 din anexa nr. 1 cuprinde şi contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Sumele aferente acestei contribuţii se virează în contul Ministerului Sănătăţii Publice.


(3)Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri, volumul va fi măsurat la o temperatură de 15°C.


(4)Pentru motorină destinată utilizării în agricultură se aplică o acciză redusă.


(5)Nivelul şi condiţiile privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.

modificat prin PCT 155. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 3. ART I Ordonanţa de urgenţă 33 din 2006-04-19 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 24. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 27. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 86. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
modificat prin ART 1 Hotărâre 977 din 2004-06-25 emis de Guvernul României
Articolul 177 Calculul accizei pentru ţigarete

(1) Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.


(2) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, procent prevăzut în anexa nr. 6.


(3) Acciza specifică exprimată în echivalent euro/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 6. Această acciză specifică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Hotărârea Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu cel puţin 15 zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale.


(4) Acciza datorată determinată potrivit alin. (1) nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în echivalent euro/1.000 de ţigarete, prevăzută în anexa nr. 6.


(5) Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se calculează în funcţie de valoarea totală a tuturor ţigaretelor eliberate pentru consum, pe baza preţului de vânzare cu amănuntul incluzând toate taxele, împărţit la cantitatea totală de ţigarete eliberate pentru consum. Acest preţ mediu ponderat se stabileşte până la 1 martie în fiecare an, pe baza datelor privind cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic precedent şi va fi publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în termen de 30 de zile de la data stabilirii.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(6) Preţul de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte şi se declară de către persoana care eliberează pentru consum ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţa publică, în conformitate cu cerinţele prevăzute de normele metodologice.


(7) Este interzisă vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri de vânzare cu amănuntul.


(8) Este interzisă vânzarea de ţigarete de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte preţul de vânzare cu amănuntul declarat.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Secţiunea a 4-a Regimul de antrepozitare
Articolul 178 Reguli generale

(1)Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost plătită, pot avea loc numai într-un antrepozit fiscal.


(2)Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea şi/sau depozitarea de produse accizabile.


(3)Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.


(4)Deţinerea de produse accizabile în afară antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora.


(5)Fac excepţie de la prevederile alin. (3) antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către avioane şi nave sau furnizează produse accizabile din magazinele duty free, în condiţiile prevăzute în norme.


(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) micii producători de vinuri liniştite care produc în medie mai puţin de 600 hl de vin pe an.

modificat prin ART UNIC Lege 367 din 2009-11-20 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 157. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 179 Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal

(1)Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă.


(2)În vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscală competentă, în modul şi sub forma prevăzute în norme.


(3)Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la:
a)amplasarea şi natura locului;

b)tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;

c)identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;

d)capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 183.


(4)Prevederile alin. (3) se vor adapta potrivit specificului de activitate ce urmează a se desfăşura în antrepozitul fiscal, conform precizărilor din norme.


(5)Persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat.


(6)Persoana care îşi manifestă în mod expres intenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscală competentă o singură cerere. Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul titlu, aferente fiecărei locaţii.

modificat prin PCT 158. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 180 Condiţii de autorizare

(1)Autoritatea fiscală competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)locul urmează a fi folosit pentru producerea, îmbutelierea, ambalarea, primirea, deţinerea, depozitarea şi/sau expedierea produselor accizabile. În cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitată trebuie să fie mai mare decât cantitatea prevăzută în norme, diferenţiată în funcţie de grupa de produse depozitate şi de accizele potenţiale aferente;

b)locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din norme;

c)locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile;

d)în cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

e)în cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

f)persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească că poate îndeplini cerinţele prevăzute la art. 183.


(2)Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi categorii de antrepozitari, conform precizărilor din norme.


(3)Locurile aferente rezervei de stat şi rezervei de mobilizare se asimilează antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din norme.

modificat prin PCT 159. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 181 Autorizarea ca antrepozit fiscal

(1)Autoritatea fiscală competentă va notifica în scris autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.


(2)Autorizaţia va conţine următoarele:
a)elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;

b)descrierea şi amplasarea locului antrepozitului fiscal;

c)tipul produselor accizabile şi natura activităţii;

d)capacitatea maximă de depozitare, în cazul antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaţiuni de depozitare;

e)nivelul garanţiei;

f)perioada de valabilitate a autorizaţiei;

g)orice alte informaţii relevante pentru autorizare.


(3)În cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare, capacitatea maximă de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinată de comun acord cu autoritatea fiscală competentă, în conformitate cu precizările din norme. Odată determinată, aceasta nu va putea fi depăşită în condiţiile autorizării existente. Dacă această capacitate de depozitare depăşeşte maximul stabilit în autorizaţie, va fi necesar ca, în termen de 15 zile de la modificarea capacităţii de depozitare iniţiale, să se solicite o aprobare pentru circumstanţele schimbate.


(4)Autorizaţiile pot fi modificate de către autoritatea fiscală competentă.


(5)Înainte de a fi modificată autorizaţia, autoritatea fiscală competentă trebuie să-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificării propuse şi asupra motivelor acesteia.


(6)Antrepozitarul autorizat poate solicita autorităţii fiscale competente modificarea autorizaţiei, în condiţiile prevăzute în norme.


(7)Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.

modificat prin PCT 160. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 182 Respingerea cererii de autorizare

(1)Respingerea cererii de autorizare va fi comunicată în scris, o dată cu motivele luării acestei decizii.


(2)În cazul în care autoritatea fiscală competentă a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoană care a depus cererea poate contestă această decizie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Articolul 183 Obligaţiile antrepozitarului autorizat

(1)Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini următoarele cerinţe:
a)să depună la autoritatea fiscală competentă, dacă se consideră necesar, o garanţie, în cazul producţiei, transformării şi deţinerii de produse accizabile, precum şi o garanţie obligatorie pentru circulaţia acestor produse, în condiţiile stabilite prin norme;

b)să instaleze şi să menţină încuietori, sigilii, instrumente de măsura sau alte instrumente similare adecvate, necesare asigurării securităţii produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;

c)să ţină evidenţe exacte şi actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele fiscale, şi să prezinte evidenţele corespunzătoare, la cererea autorităţilor fiscale competente;

d)să ţină un sistem corespunzător de evidenţa a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil şi de securitate;

e)să asigure accesul autorităţilor fiscale competente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în orice moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare şi în orice moment în care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;

f)să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autorităţile fiscale competente, la cererea acestora;

g)să asigure în mod gratuit un birou în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorităţilor fiscale competente;

h)să cerceteze şi să raporteze către autorităţile fiscale competente orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile;

i)să înştiinţeze autorităţile fiscale competente cu privire la orice extindere sau modificare propusă a structurii antrepozitului fiscal, precum şi a modului de operare în acesta, care poate afecta cuantumul garanţiei constituite potrivit prevederilor lit. a);

j)să înştiinţeze autoritatea fiscală competentă despre orice modificare adusă datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă autorizaţia de antrepozitar, în termen de 30 de zile de la data înregistrării modificării;

k)pentru antrepozitele fiscale în care se vor desfăşura activităţi care se supun reglementării din punctul de vedere al protecţiei mediului, este obligatorie obţinerea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;

abrogat PCT 80. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
l)să se conformeze cu alte cerinţe impuse prin norme.


(2)Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi categorii de antrepozitari, conform precizărilor din norme.

modificat prin PCT 161. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 184 Regimul de transfer al autorizaţiei

(1)Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizaţi numiţi şi nu sunt transferabile.


(2)Atunci când are loc vânzarea locului, autorizaţia nu va fi transferată în mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.

modificat prin PCT 162. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 185 Anularea, revocarea şi suspendarea autorizaţiei

(1)Autoritatea fiscală competentă poate anula autorizaţia pentru un antrepozit fiscal atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal.


(2)Autoritatea fiscală competentă poate revocă autorizaţia pentru un antrepozit fiscal în următoarele situaţii:
a)în cazul unui antrepozitar autorizat, persoană fizică, dacă:
1. persoana a decedat;

2. persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în România sau într-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

3. activitatea desfăşurată este în situaţie de faliment sau lichidare;

b)în cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoană juridică, dacă:
1. în legătură cu persoana juridică a fost deschisă o procedură de faliment ori de lichidare; sau

2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în România sau într-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

c)antrepozitarul autorizat nu respectă oricare dintre cerinţele prevăzute la art. 183 sau la art. 195-198;

d)când antrepozitarul încheie un act de vânzare a locului;

e)pentru situaţia prevăzută la alin. (9);

f)pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, cantitatea de produse accizabile depozitată în antrepozitul fiscal este mai mică decât cantitatea prevăzută în norme, conform art. 180 alin. (1) lit. a).


(3)Autoritatea fiscală competentă poate revocă autorizaţia pentru un antrepozit fiscal şi în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.


(4)La propunerea organelor de control, autoritatea fiscală competentă poate suspendă autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, astfel:
a)pe o perioadă de 1-6 luni, în cazul în care s-a constatat săvârşirea uneia dintre faptele contravenţionale ce atrag suspendarea autorizaţiei;

b)până la soluţionarea definitivă a cauzei penale, în cazul în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.


(5)Decizia prin care autoritatea fiscală competentă a hotărât suspendarea, revocarea sau anularea autorizaţiei de antrepozit fiscal va fi comunicată şi antrepozitarului deţinător al autorizaţiei.


(6)Antrepozitarul autorizat nemulţumit poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare.


(7)Decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă în aceasta, după caz.


(8)Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei în procedură administrativă.


(9)În cazul în care antrepozitarul autorizat doreşte să renunţe la autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, acesta are obligaţia să notifice acest fapt la autoritatea fiscală competentă cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care renunţarea la autorizaţie îşi produce efecte.


(10)În cazul anulării autorizaţiei, cererea pentru o nouă autorizaţie poate fi depusă numai după o perioadă de cel puţin 5 ani de la data anulării.


(11)În cazul revocării autorizaţiei, cererea pentru o nouă autorizaţie poate fi depusă numai după o perioadă de cel puţin 6 luni de la data revocării.


(12)Antrepozitarii autorizaţi, cărora le-a fost suspendată, revocată sau anulată autorizaţia şi care deţin stocuri de produse accizabile la data suspendării, revocării ori anulării, pot valorifica produsele înregistrate în stoc - materii prime, semifabricate, produse finite numai cu acordul autorităţii fiscale competente, în condiţiile prevăzute de norme.

modificat prin PCT 163. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

SECŢIUNEA a 41 -a Operatorul înregistrat şi operatorul neînregistrat
Articolul 1851 Operatorul înregistrat

(1)Operatorul înregistrat înainte de primirea produselor trebuie să fie înregistrat la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.


(2)Operatorul înregistrat trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)să garanteze plata accizelor în condiţiile fixate de autoritatea fiscală competentă;

b)să ţină contabilitatea livrărilor de produse;

c)să prezinte produsele oricând i se cere aceasta de către organele de control;

d)să accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.


(3)Pentru operatorii înregistraţi, acciza va deveni exigibilă la momentul recepţionării produselor.

Articolul 1852 Operatorul neînregistrat
Operatorul neînregistrat are următoarele obligaţii:
a)să dea o declaraţie la autoritatea fiscală competentă, înainte de expedierea produselor de către antrepozitarul autorizat, şi să garanteze plata accizelor, în condiţiile prevăzute în norme;

b)să plătească acciza în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate produsele;

c)să accepte orice control ce permite autorităţii fiscale competente să se asigure de primirea produselor şi de plată accizelor aferente.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 164. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Secţiunea a 5-a Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Articolul 186 Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv

(1)Antrepozitarii autorizaţi de către autorităţile fiscale competente ale unui stat membru sunt recunoscuţi ca fiind autorizaţi atât pentru circulaţia naţională, cât şi pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile.


(2)Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă dacă sunt satisfăcute următoarele cerinţe:
a)deplasarea are loc între:
1. două antrepozite fiscale;

2. un antrepozit fiscal şi un operator înregistrat;

3. un antrepozit fiscal şi un operator neînregistrat;

b)produsul este însoţit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de însoţire, care satisface cerinţele prevăzute în norme;

c)ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică tipul şi cantitatea produsului aflat în interior;

d)containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător, conform prevederilor din norme;

e)autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor aferente produsului.

modificat prin PCT 165. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 187 Documentul administrativ de însoţire

(1)Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă numai atunci când este însoţită de documentul administrativ de însoţire. Modelul documentului administrativ de însoţire va fi prevăzut în norme.


(2)În cazul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv, acest document se întocmeşte în 5 exemplare, utilizate după cum urmează:
a)primul exemplar rămâne la antrepozitul fiscal expeditor;

b)exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului însoţesc produsele accizabile pe parcursul mişcării până la antrepozitul fiscal primitor, operatorul înregistrat sau operatorul neînregistrat. La sosirea produselor la locul de destinaţie, acestea trebuie să fie completate de către primitor şi să fie certificate de către autoritatea fiscală competentă în raza căreia îşi desfăşoară activitatea primitorul, cu excepţiile prevăzute în norme. După certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de însoţire se păstrează de către acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite şi rămâne la autoritatea fiscală competentă a primitorului;

c)exemplarul 5 se transmite de către expeditor, la momentul expedierii produselor, autorităţii fiscale competente în raza căreia acesta îşi desfăşoară activitatea.


(3)Antrepozitul fiscal primitor, operatorul înregistrat sau operatorul neînregistrat are obligaţia de a transmite antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrativ de însoţire, în conformitate cu legislaţia statului membru al expeditorului.

modificat prin PCT 166. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 188 Primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Pentru un produs în regim suspensiv care este deplasat, acciza continuă să fie suspendată la primirea produsului, dacă sunt satisfăcute următoarele cerinţe:
a)produsul accizabil este plasat în antrepozitul fiscal sau expediat către alt antrepozit fiscal, potrivit cerinţelor prevăzute la art. 186 alin. (2);

b)antrepozitul fiscal primitor înscrie pe fiecare exemplar al documentului administrativ de însoţire tipul şi cantitatea fiecărui produs accizabil primit, precum şi orice discrepanţă între produsul accizabil primit şi produsul accizabil înscris în documentele administrative de însoţire, semnând şi înscriind data pe fiecare exemplar al documentului;

c)antrepozitul fiscal primitor trebuie să obţină de la autoritatea fiscală competentă certificarea documentului administrativ de însoţire a produselor accizabile primite, cu excepţiile prevăzute în norme;

d)în termen de 15 zile următoare lunii de primire a produselor de către antrepozitul fiscal primitor, acesta returnează exemplarul 3 al documentului administrativ de însoţire antrepozitului fiscal expeditor.

modificat prin PCT 167. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 189 Regimul accizelor pe durata deplasării

(1)În cazul oricărei abateri de la cerinţele prevăzute la art. 186-188, acciza se datorează de către persoana care a expediat produsul accizabil.


(2)Orice persoană care expediază un produs accizabil aflat în regim suspensiv este exonerată de obligaţia de plată a accizelor pentru acel produs, dacă primeşte de la destinatarul produsului, respectiv antrepozitul fiscal, operatorul înregistrat sau operatorul neînregistrat, primitor, exemplarul 3 al documentului administrativ de însoţire, certificat în mod corespunzător.

modificat prin PCT 168. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1891
Dacă o persoană care a expediat un produs accizabil în regim suspensiv nu primeşte documentul administrativ de însoţire certificat, în termen de 45 de zile de la data expedierii produsului, are obligaţia ca în următoarele 5 zile să depună declaraţia de accize la autoritatea fiscală competentă şi să plătească accizele pentru produsul respectiv în termen de 7 zile de la data expirării termenului de primire a acelui document.

modificat prin PCT 81. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 169. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 190 Deplasarea produselor energetice prin conducte fixe
În cazul produselor energetice deplasate în regim suspensiv prin conducte fixe, pe lângă respectarea prevederilor art. 188 şi 189, antrepozitul fiscal expeditor are obligaţia de a asigura autorităţilor fiscale competente, la cererea acestora, informaţii exacte şi actuale cu privire la deplasarea produselor energetice.

modificat prin PCT 170. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 191 Deplasarea unui produs accizabil între un antrepozit fiscal şi un birou vamal

(1)În cazul deplasării unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din România şi un birou vamal de ieşire din teritoriul comunitar sau între un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar şi un antrepozit fiscal din România, acciza se suspendă dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de norme. Aceste condiţii sunt în conformitate cu principiile prevăzute la art. 186-190.


(2)În cazul deplasării unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din România şi un birou vamal de ieşire din teritoriul comunitar, regimul suspensiv este descărcat prin dovada emisă de biroul vamal de ieşire din teritoriul comunitar, care confirmă că produsele au părăsit efectiv acest teritoriu. Acel birou vamal trebuie să trimită înapoi expeditorului exemplarul certificat al documentului administrativ de însoţire care îi este destinat, în termen de 15 zile de la data realizării efective a exportului.

modificat prin PCT 171. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 1911 Deplasarea unui produs accizabil în regim suspensiv după ce a fost pus în liberă circulaţie în procedură vamală simplificată
(1) Deplasarea produselor accizabile puse în liberă circulaţie de către un importator care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea competentă din alt stat membru, iar produsele sunt eliberate pentru consum în România, se poate efectua în regim suspensiv, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)importatorul este autorizat de autoritatea competentă din statul său pentru efectuarea de operaţiuni cu produse accizabile în regim suspensiv;

b)importatorul deţine cod de accize în statul membru de autorizare;
c)deplasarea are loc între:
1. un birou vamal de intrare din România şi un antrepozit fiscal, un operator înregistrat sau un operator neînregistrat din România;

2. un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar situat în alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal, un operator înregistrat sau un operator neînregistrat din România, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care începe la frontieră;

3. un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar situat într-un stat membru neparticipant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal, un operator înregistrat sau un operator neînregistrat din România, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care începe la frontieră;

d)produsele accizabile sunt însoţite de minimum 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire pentru situaţia prevăzută la lit. c) pct. 1 sau ale documentului administrativ unic pentru situaţiile prevăzute la lit. c) pct. 2 şi 3.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul importatorului înregistrat în România care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea vamală din România, iar produsele sunt eliberate pentru consum în alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate.


(3) Destinaţiile celor 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire şi ale documentului administrativ unic sunt cele prevăzute în normele aferente art. 187 şi 191 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 200 din 2008-12-04 emis de Guvernul României
Articolul 192 Momentul exigibilităţii accizelor

(1)Pentru orice produs accizabil, acciză devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România.


(2)Un produs accizabil este eliberat pentru consum în România, în condiţiile prevăzute la art. 166.


(3)În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciză pentru un produs accizabil devine exigibilă la data când se constată o pierdere sau o lipsă a produsului accizabil.


(4)Prevederea alin. (3) nu se aplică şi plată accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în perioada în care produsul accizabil se află într-un regim suspensiv şi sunt îndeplinite oricare dintre următoarele condiţii:
a)produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită vărsării, spargerii, incendierii, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă majoră, dar numai în situaţia în care autorităţii fiscale competente i se prezintă dovezi satisfăcătoare cu privire la evenimentul respectiv, împreună cu informaţia privind cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită în România;

b)produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasării produsului, dar numai în situaţia în care cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită în România nu depăşeşte limitele prevăzute în norme.


(5)În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciză devine exigibilă la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea.


(6)În cazul unui produs energetic, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, acciza devine exigibilă la data la care produsul energetic este oferit spre vânzare ori la care este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.

modificat prin PCT 172. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(7)În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care se revocă ori se anulează autorizaţia, acciza devine exigibilă la data comunicării revocării sau anulării autorizaţiei pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.

modificat prin PCT 172. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8)Accizele se calculează în cota şi rata de schimb în vigoare, la momentul în care acciză devine exigibilă.


(9)Orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (3), (5), (6) şi (7) are obligaţia de a depune o declaraţie de accize la autoritatea fiscală competentă şi de a plăti acciza în termen de 5 zile de la data la care a devenit exigibilă.

introdus prin PCT 82. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
Articolul 1921 Restituiri de accize

(1)Pentru produsele energetice contaminate sau combinate în mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele plătite vor putea fi restituite în condiţiile prevăzute în norme.


(2)Pentru băuturile alcoolice şi produsele din tutun retrase de pe piaţa, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului, accizele plătite pot fi restituite în condiţiile prevăzute în norme.


(3)Acciza restituită nu poate depăşi suma efectiv plătită.

introdus prin PCT 173. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
SECŢIUNEA a 51 -a Lipsuri şi nereguli pe parcursul circulaţiei intracomunitare în regim suspensiv a produselor accizabile
Articolul 1922 Lipsuri pe timpul suspendării

(1)Antrepozitarii autorizaţi beneficiază de scutire pentru pierderile de natură celor prevăzute la art. 192 alin. (4), intervenite pe timpul transportului intracomunitar al produselor în regim suspensiv. În acest caz, pierderile trebuie dovedite, conform regulilor statului membru de destinaţie. Aceste scutiri se aplică, de asemenea, şi operatorilor înregistraţi şi neînregistraţi pe timpul transportului în regim suspensiv.


(2)Fără a contraveni dispoziţiilor art. 1923 , în cazul lipsurilor, altele decât pierderile la care se referă alin. (1), şi în cazul pierderilor pentru care nu sunt acordate scutirile prevăzute la alin. (1), acciza va fi stabilită pe baza cotelor aplicabile în statele membre respective, în momentul în care pierderile - corect stabilite de către autorităţile fiscale competente - s-au produs sau, dacă este necesar, la momentul când lipsa a fost înregistrată.


(3)Lipsurile la care se face referire la alin. (2) şi pierderile care nu sunt scutite conform prevederilor alin. (1) vor fi, în toate cazurile, indicate de autorităţile fiscale competente pe versoul exemplarului documentului administrativ de însoţire care va fi returnat expeditorului, potrivit procedurii stabilite prin norme.

Articolul 1923 Nereguli şi abateri

(1)Dacă o neregulă sau o abatere s-a comis în timpul circulaţiei, implicând şi exigibilitatea accizelor, aceasta se va datora, în statul membru unde a avut loc abaterea sau neregula, de către persoana fizică sau juridică din ţara de provenienţă care a garantat plata accizei pentru circulaţie, fără ca aceasta să impieteze asupra începerii procedurilor penale.


(2)Dacă acciza este plătită în alt stat membru decât cel de provenienţă a produselor, statul membru care a încasat accizele va informa autorităţile fiscale competente ale ţării de provenienţă.


(3)Dacă pe durata transportului o neregulă sau abatere a fost depistată, neputându-se stabili unde a avut loc, atunci se consideră că abaterea a avut loc pe teritoriul statului membru unde aceasta a fost depistată.


(4)Atunci când produsele supuse accizelor nu ajung la destinaţie şi nu este posibilă stabilirea locului în care s-a comis abaterea sau neregula, aceasta se va consideră a fi fost comisă în statul membru de livrare a produselor, care va colecta acciza cu cota în vigoare la data la care produsele au fost livrate, în afară de situaţia în care, într-o perioadă de 4 luni de la data livrării produselor, se prezintă dovezi care să asigure autorităţile fiscale competente de corectitudinea tranzacţiei ori să aducă lămuriri asupra locului unde s-a produs efectiv abaterea sau neregula.


(5)Dacă, înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la data la care documentul administrativ de însoţire a fost întocmit, statul membru unde a avut loc efectiv abaterea sau neregula este stabilit cu certitudine, acel stat membru va colecta acciza prin aplicarea cotei în vigoare la data la care bunurile au fost livrate. În acest caz, imediat ce dovada colectării taxei a fost prezentată, acciza plătită iniţial va fi rambursată.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 174. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
SECŢIUNEA a 52 -a Deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite
Articolul 1924 Produse cu accize plătite, utilizate în scopuri comerciale în România

(1)În cazul în care produsele supuse accizelor, care au fost eliberate deja în consum într-un stat membru, sunt deţinute în scopuri comerciale în România, acciza va fi percepută în România.


(2)Sunt considerate scopuri comerciale toate scopurile, altele decât nevoile proprii ale persoanelor fizice.


(3)Acciza este datorată, după caz, de către comerciantul din România sau de persoana care primeşte produsele pentru utilizare în România.


(4)Produsele prevăzute la alin. (1) circulă între statul membru în care au fost deja eliberate în consum şi România, însoţite de documentul de însoţire simplificat.


(5)Comerciantul sau persoana la care se face referire la alin. (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)înaintea expedierii produselor să dea o declaraţie autorităţilor fiscale competente în legătură cu locul unde urmează să fie primite acestea şi să garanteze plata accizelor;

b)să plătească accizele, potrivit prevederilor art. 193;

c)să se supună oricăror controale care să permită autorităţii fiscale competente confirmarea primirii efective a mărfurilor şi plata corespunzătoare a accizelor.


(6)În cazul produselor supuse accizelor, care au fost deja eliberate în consum în România şi care sunt livrate într-un alt stat membru, comerciantul care a efectuat livrarea poate beneficia de restituirea accizelor plătite în România, conform art. 1926 .

Articolul 1925 Documentul de însoţire simplificat

(1)Documentul de însoţire simplificat se întocmeşte de către expeditor în 3 exemplare şi se utilizează după cum urmează:
a)primul exemplar rămâne la expeditor;

b)exemplarele 2 şi 3 ale documentului de însoţire simplificat însoţesc produsele accizabile pe timpul transportului până la primitor;

c)exemplarul 2 rămâne la primitorul produselor;

d)exemplarul 3 trebuie să fie restituit expeditorului cu certificarea recepţiei şi cu menţionarea tratamentului fiscal ulterior al mărfurilor în statul membru de destinaţie, dacă furnizorul solicită în mod expres acest lucru în cadrul unei cereri de restituire de accize.


(2)Modelul documentului de însoţire simplificat va fi prevăzut în norme.

Articolul 1926 Restituirea accizelor pentru produsele cu accize plătite

(1)Un comerciant în timpul activităţii sale poate să solicite restituirea accizelor aferente produselor accizabile care au fost eliberate în consum în România, atunci când aceste produse sunt destinate consumului în alt stat membru, cu respectarea următoarelor condiţii:
a)înainte de expedierea produselor, comerciantul expeditor trebuie să facă o cerere de restituire la autoritatea fiscală competentă şi să facă dovada că acciza a fost plătită;

modificat prin PCT 83. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
b)livrarea produselor către statul membru de destinaţie se face în conformitate cu prevederile art. 1924 ;

c)comerciantul expeditor trebuie să prezinte autorităţii fiscale competente copia returnată a documentului prevăzut la art. 1925 , certificată de către destinatar, care trebuie să fie însoţită de un document care să ateste că acciza a fost plătită în statul membru de destinaţie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta adresa biroului autorităţii fiscale competente din statul membru de destinaţie şi data de acceptare a declaraţiei destinatarului de către autoritatea fiscală competentă a statului membru de destinaţie, împreună cu numărul de înregistrare a acestei declaraţii.


(2)Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate şi eliberate în consum în România, se pot restitui accizele de către autoritatea fiscală competentă, dacă această autoritate a stabilit că marcajele respective au fost distruse în condiţiile prevăzute în norme.


(3)În cazurile prevăzute la art. 1923 , autoritatea fiscală competentă va restitui acciza plătită doar atunci când accizele au fost plătite anterior în statul membru de destinaţie, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 1923 alin. (5).


(4)În cazurile menţionate la art. 1928 alin. (1), autoritatea fiscală competentă, la cererea vânzătorului, poate restitui acciza plătită atunci când vânzătorul a urmat procedurile prevăzute la art. 1928 alin. (4).

Articolul 1927 Persoane fizice

(1)Pentru produsele supuse accizelor şi eliberate în consum în alt stat membru, achiziţionate de către persoane fizice pentru nevoile proprii şi transportate de ele însele, accizele se datorează în statul membru în care produsele au fost achiziţionate.


(2)Produsele achiziţionate de persoane fizice se consideră a fi destinate scopurilor comerciale, în condiţiile şi cantităţile prevăzute în norme.


(3)Produsele achiziţionate şi transportate în cantităţi superioare limitelor prevăzute în norme şi destinate consumului în România se consideră a fi achiziţionate în scopuri comerciale şi, în acest caz, se datorează acciza în România.


(4)Acciza devine exigibilă în România şi pentru cantităţile de produse energetice eliberate în consum într-un alt stat membru şi transportate de persoane fizice sau în numele acestora, folosind modalităţi de transport atipic. Se consideră modalităţi de transport atipic transportul carburantului altfel decât în rezervoarele autovehiculelor sau în canistre de rezervă adecvate, precum şi transportul de produse de încălzire lichide altfel decât în autocisterne utilizate în numele comercianţilor profesionişti.

Articolul 1928 Vânzarea la distanţă

(1)Produsele supuse accizelor, cumpărate de către persoane care nu au calitatea de antrepozitar autorizat sau de operator înregistrat ori neînregistrat şi care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de către vânzător sau în numele acestuia, sunt supuse accizelor în statul membru de destinaţie. În înţelesul prezentului articol, statul membru de destinaţie este statul membru în care soseşte trimiterea sau transportul de produse accizabile.


(2)Livrarea produselor supuse accizelor, eliberate deja în consum într-un stat membru şi care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de către vânzător sau în numele acestuia către o persoană prevăzută la alin. (1), stabilită într-un alt stat membru, face ca acciza să fie datorată pentru respectivele produse în statul membru de destinaţie. În această situaţie, accizele plătite în statul membru de provenienţă a bunurilor vor fi rambursate la cererea vânzătorului, în condiţiile stabilite prin norme.


(3)Acciza statului membru de destinaţie va fi datorată de vânzător în momentul efectuării livrării.


(4)Statul membru în care vânzătorul este stabilit trebuie să se asigure că acesta este în măsura să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)să garanteze plata accizelor în condiţiile fixate de statul membru de destinaţie înaintea expedierii produselor şi să asigure plata accizelor după sosirea produselor;

b)să ţină contabilitatea livrărilor de produse.

Articolul 1929 Reprezentantul fiscal

(1)Pentru produsele supuse accizelor provenite dintr-un alt stat membru, antrepozitarul autorizat expeditor poate desemna un reprezentant fiscal.


(2)Reprezentantul fiscal trebuie să fie stabilit în România şi înregistrat la autoritatea fiscală competentă.


(3)Reprezentantul fiscal trebuie ca în locul şi în numele destinatarului, care nu are calitatea de antrepozitar autorizat, să respecte următoarele cerinţe:
a)să garanteze plata accizelor, în condiţiile stabilite de autorităţile fiscale competente din statul membru de destinaţie;

b)să plătească accizele la momentul recepţionării mărfurilor, conform procedurilor stabilite prin norme;

c)să ţină contabilitatea livrărilor de produse;

d)să indice autorităţii fiscale competente locul în care sunt livrate mărfurile.


(4)Pentru situaţiile reglementate la art. 1928 , vânzătorul poate desemna un reprezentant fiscal, în forma şi maniera prevăzute la alin. (2) şi (3).

Articolul 19210 Declaraţii privind achiziţii şi livrări intracomunitare
Operatorii înregistraţi şi neînregistraţi, precum şi reprezentanţii fiscali au obligaţia de a transmite autorităţii fiscale competente o situaţie lunară privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia, în condiţiile stabilite prin norme.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 175. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
SECŢIUNEA a 53 -a Înregistrarea operatorilor de produse accizabile
Articolul 19211 Registrul electronic de date

(1)Autoritatea fiscală competentă va lua măsuri pentru întocmirea unei baze de date electronice care să conţină o listă a persoanelor autorizate ca antrepozitari şi operatori înregistraţi, precum şi o listă a locurilor autorizate ca antrepozite fiscale.


(2)Persoanelor autorizate ca antrepozitari şi operatori înregistraţi, precum şi locurilor autorizate ca antrepozite fiscale li se va atribui de către autoritatea fiscală competentă un cod de accize, a cărui configuraţie se va face conform prevederilor din norme.


(3)Datele descrise la alin. (1) vor fi comunicate autorităţii fiscale competente din fiecare stat membru. Toate datele vor fi utilizate numai pentru a verifica dacă o persoană sau un loc sunt autorizate sau înregistrate.


(4)Autoritatea fiscală competentă va lua măsuri pentru ca persoanelor implicate în circulaţia intracomunitară a produselor supuse accizelor să li se permită să obţină confirmarea informaţiilor deţinute.


(5)Orice informaţie comunicată, indiferent în ce fel, este de natură confidenţială, este supusă obligaţiei secretului fiscal şi beneficiază de protecţia aplicată informaţiilor similare, conform legislaţiei naţionale a statului membru care o primeşte.

introdus prin ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Secţiunea a 6-a Obligaţiile plătitorilor de accize
Articolul 193 Plata accizelor la bugetul de stat

(1)Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.


(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), termenul de plată a accizelor este:
a)în cazul operatorilor înregistraţi - ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate produsele accizabile;

b)în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural - data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.


(3)În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin derogare de la alin. (1), momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

modificat prin PCT 177. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 194 Depunerea declaraţiilor de accize

(1)Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.


(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), operatorul neînregistrat are obligaţia de a depune declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.


(3)Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accize, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 1891 şi la art. 192 alin. (9).

modificat prin PCT 84. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(4)În situaţiile prevăzute la art. 166 alin. (1) lit. b) şi e), trebuie să se depună imediat o declaraţie de accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la prevederile art. 193, acciza se plăteşte în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.

modificat prin PCT 178. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 195 Documente fiscale

(1)Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deţinute în afară antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii, în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.


(2)Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document, astfel:
a)mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire;

b)mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;

c)transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factură sau aviz de însoţire, precum şi de documentul de însoţire simplificat, după caz.

modificat prin PCT 179. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 196 Evidenţe contabile
Orice plătitor de accize are obligaţia de a ţine registre contabile precise, conform legislaţiei în vigoare, care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verifica respectarea prevederilor din prezentul titlu.

modificat prin PCT 180. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 197 Responsabilităţile plătitorilor de accize

(1)Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă, conform prevederilor prezentului titlu şi celor ale legislaţiei vamale în vigoare.


(2)Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sunt obligaţi să depună la autoritatea fiscală competentă o situaţie, care să conţină informaţii cu privire la stocul de materii prime şi produse finite la începutul lunii, achiziţiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul lunii, stocul de produse finite şi materii prime la sfârşitul lunii de raportare şi cantitatea de produse livrate, conform modelului prezentat în norme.

modificat prin PCT 181. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 198 Garanţii

(1)Antrepozitarul autorizat - după acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal -, operatorul înregistrat, operatorul neînregistrat şi reprezentantul fiscal au obligaţia depunerii la autoritatea fiscală competentă a unei garanţii, conform prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.


(2)Tipul, modul de calcul, valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute în norme.


(3)Valoarea garanţiei va fi analizată periodic, pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii sau în nivelul de accize datorat.

modificat prin PCT 182. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Secţiunea a 7-a Scutiri la plată accizelor
Articolul 199 Scutiri generale

(1)Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt destinate pentru:
a)livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;

b)organizaţiile internaţionale, recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale României, şi membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun bazele acestor organizaţii, ori prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;

c)forţele armate aparţinând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO), cu excepţia Forţelor Armate ale României, precum şi pentru personalul civil care le însoţeşte sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora;

d)rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim, precum şi operaţiunile de împrospătare şi preschimbare sortimentală a stocurilor rezerve de stat, realizate pe bază de contracte de schimb cu producătorii interni.

modificat prin ART I Ordonanţa 43 din 2006-08-16 emis de Guvernul României

(2)Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.


(3)Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi al altor persoane fizice, cu domiciliul în România sau în străinătate, în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.

modificat prin PCT 183. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 200 Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice

(1)Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice prevăzute la art. 162, atunci când sunt:
a)complet denaturate, conform prescripţiilor legale;

b)denaturate şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;

c)utilizate pentru producerea oţetului cu codul NC 2209;

d)utilizate pentru producerea de medicamente;

e)utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum;

modificat prin PCT 184. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
f)utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;

g)utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse;

h)eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesare sau în scopuri ştiinţifice;
i)utilizate în procedee de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;

j)utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei;

k)utilizate în industria cosmetică.

abrogat PCT 28. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
abrogat PCT 30. ART I Ordonanţa de urgenţă 24 din 2005-03-24 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 98. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(2)Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1), precum şi produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin norme.

Articolul 2001 Scutiri pentru tutun prelucrat

(1)Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci când este destinat în exclusivitate testelor ştiinţifice şi celor privind calitatea produselor.


(2)Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.

introdus prin PCT 185. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 201 Scutiri pentru produse energetice şi energie electrică
modificat prin PCT 85. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(1)Sunt scutite de la plata accizelor:
a)produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor pentru aeronave, altele decât aviaţia turistică în scop privat. Prin aviaţie turistică în scop privat se înţelege utilizarea unei aeronave de către proprietarul său sau de către persoana fizică ori juridică ce o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi, în special, altele decât transportul de persoane ori de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autorităţilor publice;

b)produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor pentru navigaţia în apele comunitare şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decât pentru navigaţia ambarcaţiunilor private de agrement. De asemenea, este scutită de la plata accizelor şi electricitatea produsă la bordul ambarcaţiunilor. Prin ambarcaţiune privată de agrement se înţelege orice ambarcaţiune utilizată de către proprietarul său sau de către persoana fizică ori juridică ce o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi, în special, altele decât transportul de persoane sau de mărfuri ori prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice;

c)produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia de energie electrică, precum şi energia electrică utilizată pentru menţinerea capacităţii de a produce energie electrică;

d)produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia combinată de energie electrică şi energie termică;

e)produsele energetice - gazul natural, cărbunele şi combustibilii solizi -, folosite de gospodării şi/sau de organizaţii de caritate;

f)combustibilii pentru motor utilizaţi în domeniul producţiei, dezvoltării, testării şi mentenanţei aeronavelor şi vapoarelor;

g)combustibilii pentru motor utilizaţi pentru operaţiunile de dragare în cursurile de apă navigabile şi în porturi;

h)produsele energetice injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;

i)produsele energetice care intră în România dintr-o ţara terţă, conţinute în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul, precum şi în containere speciale şi destinate utilizării pentru operarea, în timpul transportului, a sistemelor ce echipează acele containere;

j)orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;

k)orice produs energetic achiziţionat direct de la operatori economici producători, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de bătrâni, orfelinatelor şi altor instituţii de asistenţă socială, instituţiilor de învăţământ şi lăcaşurilor de cult;

l)produsele energetice, dacă astfel de produse sunt obţinute din unul sau mai multe dintre următoarele produse:
– produse cuprinse în codurile NC de la 1507 la 1518;

– produse cuprinse în codurile NC 3824 90 55 şi de la 3824 90 80 la 3824 90 99, pentru componentele lor produse din biomase;

– produse cuprinse în codurile NC 2207 20 00 şi 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică;

– produse obţinute din biomase, inclusiv produse cuprinse în codurile NC 4401 şi 4402;

modificat prin PCT 86. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
m)energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;

n)energia electrică obţinută de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele staţionare de energie electrică în curent continuu, instalaţiile energetice amplasate în marea teritorială care nu sunt racordate la reţeaua electrică şi sursele electrice cu o putere activă instalată sub 250 KW;

o)produsele cuprinse la codul NC 2705, utilizate pentru încălzire.

modificat prin PCT 186. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2)Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.


(3)Produsele energetice care conţin unul sau mai multe dintre produsele enumerate la alin. (1) lit. l) beneficiază de un nivel redus al accizelor, potrivit prevederilor din norme.

introdus prin PCT 87. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României

(4)Prevederile alin. (1) şi (3) vor înceta să se aplice în cazul în care legea comunitară va impune conformarea cu obligaţiile de a plasa pe piaţa o proporţie minimă din produsele energetice la care se face referire la alin. (1) lit. l), dar nu mai devreme de intrarea în vigoare a prezentei legi.

introdus prin PCT 87. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Secţiunea a 8-a Marcarea produselor alcoolice şi tutunului prelucrat
modificat prin PCT 187. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 202 Reguli generale

(1)Prevederile prezentului capitol se aplică următoarelor produse accizabile:
a)produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin norme;

b)tutun prelucrat.

modificat prin PCT 188. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
– în loc de: "... prezentului capitol..." se va citi: "... prezentei secţiuni...";

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României

(2)Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plată accizelor.


(3)Produsele accizabile prevăzute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secţiuni.

Articolul 203 Responsabilitatea marcării
Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi, operatorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi, potrivit precizărilor din norme.

modificat prin PCT 189. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 204 Proceduri de marcare

(1)Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole.

modificat prin PCT 100. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(2)Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin norme.


(3)Antrepozitarul autorizat, operatorul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul.

modificat prin PCT 190. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)Produsele accizabile marcate cu timbre, banderole deteriorate sau altfel decât s-a prevăzut la alin. (2) şi (3) vor fi considerate ca nemarcate.

modificat prin PCT 190. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 100. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 205 Eliberarea marcajelor

(1)Autoritatea fiscală competentă aprobă eliberarea marcajelor, potrivit procedurii prevăzute în norme.


(2)Eliberarea marcajelor se face către:
a)antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la art. 202;

b)operatorii înregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la art. 202;

c)persoanele care importă produsele accizabile prevăzute la art. 202, pe baza autorizaţiei de importator. Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.


(3)Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri şi a unei garanţii la autoritatea fiscală competentă, sub forma şi în maniera prevăzute în norme.


(4)Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora, desemnată de autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor din norme.


(5)Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării, conform prevederilor din norme.

modificat prin PCT 191. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 206 Confiscarea tutunului prelucrat

(1)Prin derogare de la prevederile în vigoare care reglementează modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, tutunurile prelucrate confiscate ori intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se predau de către organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de tutun prelucrat, operatorilor înregistraţi sau importatorilor de astfel de produse, după cum urmează:
a)sortimentele care se regăsesc în nomenclatorul de fabricaţie al antrepozitarilor autorizaţi, în nomenclatorul de achiziţii al operatorilor înregistraţi sau al importatorilor se predau în totalitate acestora;

b)sortimentele care nu se regăsesc în nomenclatoarele prevăzute la lit. a) se predau în custodie de către organele care au procedat la confiscare, antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de tutun prelucrat, a căror cotă de piaţa reprezintă peste 5%.


(2)Repartizarea fiecărui lot de tutun prelucrat confiscat, preluarea acestuia de către antrepozitarii autorizaţi, operatorii înregistraţi şi importatori, precum şi procedura de distrugere se efectuează conform normelor.


(3)Fiecare antrepozitar autorizat, operator înregistrat şi importator are obligaţia să asigure pe cheltuială proprie preluarea în custodie, transportul şi depozitarea cantităţilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat.

modificat prin PCT 192. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

SECŢIUNEA a 81 -a Înregistrarea operatorilor de produse accizabile
Articolul 2061 Registrul electronic de date

(1)Autoritatea competentă va lua măsuri pentru întocmirea unei baze de date electronice care să conţină persoanele autorizate ca antrepozitari şi operatori înregistraţi, precum şi locurile autorizate ca antrepozite fiscale.


(2)Operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite de la antrepozitari autorizaţi din alte state membre ale Uniunii Europene. Operatorul înregistrat nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv.


(3)Persoanelor autorizate ca antrepozitari şi operatori înregistraţi, precum şi locurilor autorizate ca antrepozite fiscale li se va atribui de către autoritatea fiscală competentă un cod de accize a cărui configuraţie se va face conform prevederilor stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

abrogat PCT 193. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 5. ART I Ordonanţa de urgenţă 33 din 2006-04-19 emis de Guvernul României
Capitolul I^1 Regimul accizelor armonizate
Secţiunea 1
Dispoziţii generale

Sfera de aplicare

Articolul 2062
Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:

a)alcool şi băuturi alcoolice;

b)tutun prelucrat;

c)produse energetice şi electricitate.
Definiţii

Articolul 2063
În înţelesul prezentului capitol, se vor folosi următoarele definiţii:

1. produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 2062, supuse reglementărilor privind accizele potrivit prezentului capitol;

2. producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau transformate sub orice formă;

3. antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activităţii sale, să producă, să transforme, să deţină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal;

4. antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale, în condiţiile prevăzute de prezentul capitol şi de normele metodologice;

5. Tratat înseamnă Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;

6. stat membru şi teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii căruia i se aplică
Tratatul, în conformitate cu art. 299 din Tratat, cu excepţia teritoriilor terţe;

7. Comunitate şi teritoriul Comunităţii înseamnă teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite la pct. 6;

8. teritorii terţe înseamnă teritoriile prevăzute la art. 2064 alin. (1) şi (2);

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
9. ţara terţă înseamnă orice stat sau teritoriu căruia nu i se aplică Tratatul;

10. procedură vamală suspensivă sau regim vamal suspensiv înseamnă oricare dintre procedurile speciale prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, al căror obiect îl constituie mărfurile necomunitare în momentul intrării pe teritoriul vamal al Comunităţii, depozitarea temporară, zonele libere sau antrepozitele libere, precum şi oricare dintre procedurile prevăzute la art. 84 alin. (1) lit. a) din acest regulament;

11. regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deţinerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate;

12. import de produse accizabile înseamnă intrarea pe teritoriul Comunităţii de produse accizabile, cu excepţia cazului în care produsele, la intrarea lor pe teritoriul Comunităţii, sunt plasate sub un regim sau sub o procedură vamală suspensivă, precum şi ieşirea lor dintr-un regim ori o procedură vamală suspensivă;

13. destinatar înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activităţii sale şi în condiţiile prevăzute în normele metodologice, să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru;

14. expeditor înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică care importă produse accizabile şi este autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activităţii sale şi în condiţiile prevăzute în normele metodologice, exclusiv să expedieze produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize în urma punerii în liberă circulaţie a acestora în conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92;

15. codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul CE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatură tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, în vigoare de la 19 octombrie 1992, iar în cazul produselor energetice, în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatură combinată a Tarifului vamal comun, corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul capitol şi noile coduri NC se va realiza potrivit prevederilor din normele metodologice;

16. supraveghere fiscală reprezintă orice acţiune sau procedură de intervenţie a autorităţii competente pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea fraudei fiscale.

Alte teritorii de aplicare

Articolul 2064

(1) Sunt considerate teritorii terţe următoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii:
a)insulele Canare;

b)departamentele franceze de peste mări;

c)insulele Aland;

d)insulele Anglo-Normande (Channel Islands).


(2) Sunt considerate teritorii terţe şi teritoriile care intră sub incidenţa art. 299 alin. (4) din Tratat, precum şi următoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii:
a)insula Helgoland;

b)teritoriul Büsingen;

c)Ceuta;

d)Melilla;

e)Livigno;

f)Campione d’Italia;

g)apele italiene ale lacului Lugano.


(3) Operaţiunile cu produse accizabile efectuate provenind din sau având ca destinaţie:
a)Principatul Monaco sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Franţa;

b)San Marino sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Italia;

c)zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Cipru;

d)insula Man sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Regatul Unit;

e)Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal) sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Germania.


(4) Formalităţile stabilite prin dispoziţiile vamale comunitare cu privire la intrarea produselor pe teritoriul vamal al Comunităţii se aplică mutatis mutandis intrării pe teritoriul Comunităţii a produselor accizabile care provin din unul dintre teritoriile menţionate la alin. (1).


(5) Formalităţile stabilite prin dispoziţiile vamale comunitare cu privire la ieşirea produselor din teritoriul vamal al Comunităţii se aplică mutatis mutandis ieşirii produselor accizabile de pe teritoriul Comunităţii care au ca destinaţie unul dintre teritoriile menţionate la alin. (1).


(6) Secţiunile a 7-a şi a 9-a din prezentul capitol nu se aplică produselor accizabile care fac obiectul unei proceduri sau al unui regim vamal suspensiv.
Faptul generator

Articolul 2065
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:

a)producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii;

b)importului acestora pe teritoriul Comunităţii.
Exigibilitatea

Articolul 2066

(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.


(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.
Eliberarea pentru consum

Articolul 2067

(1) În înţelesul prezentului capitol, eliberarea pentru consum reprezintă:
a)ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;

b)deţinerea de produse accizabile în afară unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;

c)producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afară unui regim suspensiv de accize;

d)importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

e)utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.


(2) Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care accizele nu au fost percepute în România.


(3) Momentul eliberării pentru consum este:
a)în situaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 2, momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul înregistrat;

b)în situaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 4, momentul primirii produselor accizabile de către beneficiarul scutirii de la art. 20656;

c)în situaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (3), momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă.


(4) Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute în secţiunea a 9-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din normele metodologice, către:
a)un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b)un destinatar înregistrat din alt stat membru;

c)un teritoriu din afară teritoriului comunitar.


(5) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, dintr-o cauză ce ţine de natură produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum.


(6) În sensul prezentului capitol, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse accizabile. Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile trebuie dovedită autorităţii competente, potrivit precizărilor din normele metodologice.


(7) În cazul unui produs accizabil care are dreptul de a fi scutit de accize, utilizarea în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea este considerată eliberare pentru consum.


(8) În cazul unui produs energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile, eliberare pentru consum se consideră atunci când produsul energetic este oferit spre vânzare ori este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.


(9) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizaţia. Acciza devine exigibilă la data la care decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efectele ori la data comunicării deciziei de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.
Importul


(10) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat şi nu a fost emisă o nouă autorizaţie.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 2068

(1) În înţelesul prezentului titlu, import reprezintă orice intrare de produse accizabile din afară teritoriului comunitar, cu excepţia:
a)plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;

b)distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;

c)plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.


(2) Se consideră de asemenea import:
a)scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România;

b)utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;

c)apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea produselor accizabile din afară teritoriului comunitar.
Plătitori de accize

Articolul 2069

(1) Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:
a)în ceea ce priveşte ieşirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel cum se menţionează la art. 2067 alin. (1) lit. a):
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire;

2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, astfel cum este definită la art. 20641 alin. (1), (2) şi (4): antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate cu art. 20654 alin. (1) şi (2), precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţa sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţa în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri;

b)în ceea ce priveşte deţinerea unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 2067 alin. (1) lit. b): persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea acestora;

c)în ceea ce priveşte producerea unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 2067 alin. (1) lit. c): persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora;

d)în ceea ce priveşte importul unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 2067 alin. (1) lit. d): persoana care declară produsele accizabile sau în numele căreia produsele sunt declarate în momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora.


(2) Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi datorie privind accizele, acestea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie.

Secţiunea a 2-a
Alcool şi băuturi alcoolice

Bere

Articolul 20610

(1) În înţelesul prezentului capitol, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.


(2) Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală care nu depăşeşte 200.000 hl/an, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea provenită de la micii producători independenţi din alte state membre, potrivit prevederilor din normele metodologice.


(3) Prin mici producători de bere independenţi se înţelege toţi operatorii economici mici producători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt operatori economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi economic, sunt independenţi faţă de orice alt operator economic producător de bere; utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de produs a altui operator economic producător de bere.


(4) Fiecare antrepozitar autorizat mic producător de bere are obligaţia de a depune la autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine, potrivit prevederilor din normele metodologice.


(5) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
Vinuri

Articolul 20611

(1) În înţelesul prezentului capitol, vinurile sunt:
a)vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau

2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

b)vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:
1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip «ciupercă», fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.


(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri

Articolul 20612

(1) În înţelesul prezentului capitol, băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă:
a)băuturi fermentate liniştite, care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care nu sunt prevăzute la art. 20611, precum şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a produsului prevăzut la art. 20610, având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum; sau

2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

b)băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile NC 2206 00 31, 2206 00 39, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 20611 şi care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip «ciupercă», fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum; sau

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.


(2) Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.
Produse intermediare

Articolul 20613

(1) În înţelesul prezentului capitol, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, şi care se încadrează la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu intră sub incidenţa art. 20610-20612.


(2) Se consideră produs intermediar şi orice băutură fermentată liniştită prevăzută la art. 20612 alin. (1) lit. a), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este în proporţie de peste 50% provenită din baza fermentată liniştită, inclusiv vin şi bere.


(3) Se consideră produs intermediar şi orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art. 20612 alin. (1) lit. b), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este în proporţie de peste 50% provenită din baza fermentată liniştită, inclusiv vin.
Alcool etilic

Articolul 20614

(1) În înţelesul prezentului capitol, alcool etilic reprezintă:
a)toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;

b)produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum şi care sunt cuprinse în codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;

c)ţuică şi rachiuri de fructe;

d)băuturi spirtoase potabile care conţin produse, în soluţie sau nu.


(2) Ţuică şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodărie
individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiţia să nu fie vândute, potrivit prevederilor din normele metodologice.


(3) Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producţie nu depăşeşte 10 hectolitri alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse.


(4) Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice.

Secţiunea a 3-a
Tutun prelucrat

Tutun prelucrat

Articolul 20615

(1) În înţelesul prezentului capitol, tutun prelucrat reprezintă:
a)ţigarete;

b)ţigări şi ţigări de foi;

c)tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;

2. alte tutunuri de fumat.


(2) Se consideră ţigarete:
a)rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi, în sensul alin. (3);

b)rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;

c)rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;

d)orice produs care conţine total sau parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c).
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(3) Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă, având în vedere proprietăţile acestora şi aşteptările obişnuite ale clienţilor, pot şi au rolul exclusiv de a fi fumate ca atare, după cum urmează:
a)rulourile de tutun cu un înveliş exterior din tutun natural;

b)rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunţită şi cu înveliş exterior de culoarea obişnuită a unei ţigări de foi, din tutun reconstituit, care acoperă în întregime produsul, inclusiv, după caz, filtrul, cu excepţia vârfului în cazul ţigărilor de foi cu vârf, dacă masa unitară, fără a include filtrul sau muştiucul, nu este mai mică de 2,3 g şi nici mai mare de 10 g şi circumferinţa a cel puţin o treime din lungime nu este mai mică de 34 mm;

c)produsele alcătuite parţial din substanţe altele decât tutun şi care îndeplinesc criteriile prevăzute la lit. a) şi b);
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(4) Se consideră tutun de fumat:
a)tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit ori presat în bucăţi şi care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară;

b)deşeuri de tutun puse în vânzare cu amănuntul care nu intră sub incidenţa alin. (2) şi (3) şi care pot fi fumate. În sensul prezentului articol, deşeurile de tutun sunt considerate ca fiind resturi de foi de tutun şi produse secundare obţinute la prelucrarea tutunului sau fabricarea produselor din tutun;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

c)orice produs care constă total sau parţial din alte substanţe decât tutunul, dar care îndeplineşte, pe de altă parte, criteriile prevăzute la lit. a) sau b).


(5) Se consideră tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete:
a)tutunul de fumat aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime de tăiere sub 1,5 mm;

b)tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun care au o lăţime de tăiere mai mare de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de fumat este vândut ori destinat vânzării pentru rularea în ţigarete.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(51) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) lit. d) şi alin. (4) lit. c), produsele care nu conţin tutun şi care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat, potrivit prevederilor din normele metodologice.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(6) Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două ţigarete, atunci când are o lungime, excluzând filtrul sau muştiucul, mai mare de 8 cm, fără să depăşească 11 cm, ca 3 ţigarete, excluzând filtrul sau muştiucul, când are o lungime mai mare de 11 cm, fără să depăşească 14 cm, şi aşa mai departe.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

(7) Toţi operatorii economici plătitori de accize pentru tutunul prelucrat, potrivit prezentului capitol, au obligaţia de a prezenta autorităţii competente liste cuprinzând date cu privire la produsele accizabile eliberate pentru consum, în conformitate cu prevederile din normele metodologice.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Secţiunea a 4-a
Produse energetice

Produse energetice

Articolul 20616

(1) În înţelesul prezentului capitol, produsele energetice sunt:
a)produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

b)produsele cu codurile NC 2701, 2702 şi de la 2704 la 2715;

c)produsele cu codurile NC 2901 şi 2902;

d)produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

e)produsele cu codul NC 3403;

f)produsele cu codul NC 3811;

g)produsele cu codul NC 3817;

h)produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor.


(2) Intră sub incidenţa prevederilor secţiunilor a 7-a şi a 9-a doar următoarele produse energetice:
a)produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

b)produsele cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 50;

c)produsele cu codurile NC de la 2710 11 la 2710 19 69. Pentru produsele cu codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25 şi 2710 19 29, prevederile secţiunii a 9-a se vor aplica numai circulaţiei comerciale în vrac;

d)produsele cu codurile NC 2711, cu excepţia 2711 11, 2711 21 şi 2711 29;

e)produsele cu codul NC 2901 10;

f)produsele cu codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902 41, 2902 42, 2902 43 şi 2902 44;

g)produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

h)produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau pentru motor.


(3) Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:
a)benzină cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59;

b)benzină fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11 49;

c)motorină cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49;

d)kerosenul cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;

e)gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la 2711 19 00;

f)gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00;

g)păcură cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69;

h)cărbunele şi cocsul cu codurile NC 2701, 2702 şi 2704.


(4) Produsele energetice, altele decât cele prevăzute la alin. (3), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
(41) Produsele energetice prevăzute la alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora, dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru motor, cu excepţia celor utilizate drept combustibil pentru navigaţie, sunt supuse unei accize la nivelul motorinei.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(5) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent.


(6) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice altă hidrocarbură, cu excepţia turbei, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau utilizată pentru încălzire este accizată cu acciza aplicabilă produsului energetic echivalent.


(7) Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de produse energetice nu este considerat a fi un fapt generator de accize în cazul în care consumul constă în produse energetice produse în incinta acelui loc de producţie. Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră fapt generator de accize.
Gaz natural

Articolul 20617

(1) Gazul natural va fi supus accizelor, iar accizele vor deveni exigibile la momentul furnizării de către distribuitorii sau redistribuitorii autorizaţi potrivit legii direct către consumatorii finali.


(2) Operatorii economici autorizaţi în domeniul gazului natural au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.


(3) Atunci când gazul natural este furnizat în România de un distribuitor sau de un redistribuitor din alt stat membru, care nu este înregistrat în România, acciza devine exigibilă la furnizarea către consumatorul final şi va fi plătită de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie înregistrată la autoritatea competentă din România.
Cărbune, cocs şi lignit

Articolul 20618
Cărbunele, cocsul şi lignitul vor fi supuse accizelor care vor deveni exigibile la momentul livrării de către operatorii economici producători sau de către operatorii economici care efectuează achiziţii intracomunitare ori care importă astfel de produse. Aceşti operatori economici au obligaţia să se înregistreze la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

Secţiunea a 5-a
Energie electrică

Energie electrică

Articolul 20619

(1) În înţelesul prezentului capitol, energia electrică este produsul cu codul NC 2716.


(2) Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul furnizării energiei electrice către consumatorii finali.


(3) Prin derogare de la prevederile art. 2065, nu se consideră ca fiind fapt generator de accize consumul de energie electrică utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta şi de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.


(4) Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.


(5) Atunci când energia electrică este furnizată în România de un distribuitor sau de un redistribuitor din alt stat membru, care nu este înregistrat în România, acciza devine exigibilă la furnizarea către consumatorul final şi va fi plătită de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie înregistrată la autoritatea competentă din România.

Secţiunea a 6-a
Excepţii de la regimul de accizare pentru produse energetice şi energie electrică

Excepţii

Articolul 20620

(1) Nu se datorează accize pentru:
1. căldură rezultată şi produsele cu codurile NC 4401 şi 4402;

2. următoarele utilizări de produse energetice şi energie electrică:

a)produsele energetice utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire;

b)utilizarea duală a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat dual atunci când este folosit atât în calitate de combustibil pentru încălzire, cât şi în alte scopuri decât pentru motor sau pentru încălzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică şi în procesele electrolitic şi metalurgic se consideră a fi utilizare duală;

c)energia electrică utilizată în principal în scopul reducerii chimice şi în procesele electrolitice şi metalurgice;

d)energia electrică, atunci când reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din normele metodologice;

e)procesele mineralogice, potrivit prevederilor din normele metodologice.


(2) Nu se consideră producţie de produse energetice:
a)operaţiunile pe durata cărora sunt obţinute accidental mici cantităţi de produse energetice;

b)operaţiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibilă refolosirea sa în cadrul întreprinderii sale, cu condiţia ca acciza deja plătită pentru un asemenea produs să nu fie mai mică decât acciza care poate fi cuvenită, dacă produsul energetic refolosit ar fi pasibil de impunere;

c)o operaţie constând din amestecul - în afară unui loc de producţie sau a unui antrepozit fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu condiţia ca:
1. accizele asupra componentelor să fi fost plătite anterior; şi

2. suma plătită să nu fie mai mică decât suma accizei care ar putea să fie aplicată asupra amestecului.


(3) Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. c) pct. 1 nu se va aplica dacă acel amestec este scutit pentru o utilizare specifică.


(4) Modalitatea şi condiţiile de aplicare a alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.

Secţiunea a 7-a
Regimul de antrepozitare

Reguli generale

Articolul 20621

(1) Producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal.


(2) Depozitarea exclusivă a produselor accizabile în regim suspensiv de accize poate avea loc în:
a)antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de produse energetice şi ale persoanelor afiliate acestora, în sensul prevăzut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un număr maxim de 8 antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia. În înţelesul acestei prevederi, antrepozitarul autorizat pentru producţia de produse energetice este operatorul economic care deţine instalaţii şi utilaje pentru rafinarea ţiţeiului şi prelucrarea fracţiilor rezultate în vederea obţinerii de produse supuse accizelor;

b)antrepozitele fiscale aflate în zona aeroporturilor, destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor cu produse energetice, în baza certificatelor eliberate în acest sens de autoritatea competentă în domeniul aeronautic;

c)antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de ţigarete a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5% şi ale persoanelor afiliate acestora, în sensul prevăzut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un număr maxim de două antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia.

modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru:
a)berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu;

b)vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin în medie mai puţin de 1.000 hl de vin pe an;

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
c)energia electrică, gazul natural, cărbunele şi cocsul.


(4) În cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (3) lit. b) realizează ei înşişi tranzacţii intracomunitare, aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol, conform precizărilor din normele metodologice.


(5) Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din România informează autoritatea competentă teritorială cu privire la livrările de vin primite, prin intermediul documentului solicitat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta, conform precizărilor din normele metodologice.


(6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.


(7) Deţinerea de produse accizabile în afară antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora.


(8) Fac excepţie de la prevederile alin. (6) antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către aeronave, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(9) Este interzisă producerea de produse accizabile în afară antrepozitului fiscal.


(10) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afară antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.
Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal

Articolul 20622

(1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile, emisă de autoritatea competentă prin Comisia instituită la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, denumită în continuare Comisie.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autorizarea de către Ministerul Finanţelor Publice a antrepozitelor fiscale pentru producţia exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alţii decât contribuabilii mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementărilor în vigoare, precum şi micile distilerii, prevăzute la art. 20614 alin. (4), se poate face şi prin comisii constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
(12) Competenţele, componenţa, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale comisiilor teritoriale vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu avizul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(2) În vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.


(3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la:
a)amplasarea şi natura locului;

b)tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;

c)lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate în regim suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul activităţii de producţie de produse accizabile;

d)identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;

e)organizarea administrativă, fluxurile operaţionale, randamentul utilajelor şi instalaţiilor şi alte date relevante pentru colectarea şi determinarea accizelor, prevăzute într-un manual de procedură;

f)capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 20626.
g)capacitatea maximă de producţie a instalaţiilor şi utilajelor în 24 de ore, declarată pe propria răspundere de persoana fizică sau de administratorul persoanei juridice care intenţionează să fie antrepozitar autorizat.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

h)deţinerea autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu, eliberată potrivit legislaţiei în domeniu, sau dovada că au fost întreprinse demersurile în vederea obţinerii acestora;
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
i)dovada constituirii capitalului social minim subscris şi vărsat în cuantumul prevăzut în normele metodologice.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(4) Prevederile alin. (3) se vor adapta potrivit specificului activităţii ce urmează a se desfăşura în antrepozitul fiscal, conform precizărilor din normele metodologice.


(5) Persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate a sediului unde locul este amplasat.


(6) Persoana care îşi manifestă în mod expres intenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competentă o singură cerere. Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul capitol, aferente fiecărei locaţii.
Condiţii de autorizare


(7) În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia poate solicita orice informaţii şi documente de la structurile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte instituţii ale statului, pe care le consideră necesare în soluţionarea cererilor înregistrate.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(8) În cazul în care solicitarea Comisiei este adresată structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aceasta este obligatorie, constituindu-se ca sarcină de serviciu pentru personalul acestor instituţii. Nerespectarea acestei obligaţii atrage măsurile sancţionatorii prevăzute de legislaţia în vigoare.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(9) Comisia poate solicita, după caz, participarea la şedinţe a organelor de control care au încheiat actele de control, precum şi a reprezentantului legal al societăţii comerciale în cauză.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(10) Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul secretariatului care funcţionează în cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice, direcţie desemnată prin hotărârea de organizare şi funcţionare a ministerului.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(11) În exercitarea atribuţiilor sale, direcţia de specialitate poate solicita de la diferite structuri centrale şi teritoriale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, respectiv, de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală orice alte informaţii şi documente pe care le consideră necesare în soluţionarea cererilor înregistrate.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(12) Dacă în urma analizării documentaţiei anexate la cererea înregistrată direcţia de specialitate constată că aceasta este incompletă, dosarul în cauză poate fi restituit autorităţii emitente.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

Articolul 20623

(1) Autoritatea competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)locul urmează a fi folosit pentru producerea, transformarea, deţinerea, primirea şi/sau expedierea produselor accizabile în regim suspensiv de accize;
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

b)locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să nu permită scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din normele metodologice;

c)locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile, cu excepţiile prevăzute la art. 20621 alin. (8);

d)în cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e)în cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f)persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească că poate îndeplini cerinţele prevăzute la art. 20626.
g)persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

h)nivelul accizelor pentru produsul finit nu poate fi mai mic decât media ponderată a nivelurilor accizelor materiilor prime potrivit prevederilor din normele metodologice;
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
i)persoana juridică nu se află în procedura falimentului sau de lichidare.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi categorii de antrepozitari, conform precizărilor din normele metodologice.


(3) Locurile aferente rezervei de stat şi rezervei de mobilizare se asimilează antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din normele metodologice.
Autorizarea ca antrepozit fiscal

Articolul 20624

(1) Autoritatea competentă va notifica în scris autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.


(2) Autorizaţia va conţine următoarele:
a)codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;

b)elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat, inclusiv codul de accize atribuit acestuia;

c)adresa antrepozitului fiscal;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

d)tipul produselor accizabile primite/expediate din antrepozitul fiscal şi natura activităţii;

e)capacitatea de depozitare a produselor accizabile în antrepozitul fiscal, în cazul antrepozitarului autorizat pentru depozitare;
abrogat ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

f)nivelul garanţiei;

g)perioada de valabilitate a autorizaţiei. Perioada de valabilitate este de 3 ani în cazul contribuabililor mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementărilor în vigoare şi de un an în celelalte cazuri;
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

h)orice alte informaţii relevante pentru autorizare.


(3) Autorizaţiile pot fi modificate de către autoritatea competentă.


(4) Înainte de a fi modificată autorizaţia, autoritatea competentă trebuie să-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificării propuse şi asupra motivelor acesteia.


(5) Antrepozitarul autorizat poate solicita autorităţii competente modificarea autorizaţiei, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.


(6) Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.
Respingerea cererii de autorizare


(7) Antrepozitarul autorizat care doreşte continuarea activităţii într-un antrepozit fiscal după expirarea perioadei de valabilitate înscrise în autorizaţia pentru acel antrepozit fiscal va solicita în scris autorităţii competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea perioadei de valabilitate, conform precizărilor din normele metodologice.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(8) În situaţia prevăzută la alin. (7), perioada de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal se prelungeşte până la data soluţionării cererii de reautorizare.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 20625

(1) Respingerea cererii de autorizare va fi comunicată în scris, odată cu motivele luării acestei decizii.


(2) În cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.
Obligaţiile antrepozitarului autorizat

Articolul 20626

(1) Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini următoarele cerinţe:
a)să constituie în favoarea autorităţii competente o garanţie pentru producţia, transformarea şi deţinerea de produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum şi o garanţie pentru circulaţia acestor produse în regim suspensiv de accize, în conformitate cu prevederile art. 20654 şi în condiţiile stabilite prin normele metodologice;
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

b)să instaleze şi să menţină încuietori, sigilii, instrumente de măsura sau alte instrumente similare adecvate, necesare securităţii produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;

c)să asigure menţinerea sigiliilor aplicate sub supravegherea autorităţii competente sub forma şi procedura prevăzute în normele metodologice;

d)să ţină evidenţe exacte şi actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele fiscale, şi să prezinte evidenţele corespunzătoare, la cererea autorităţilor competente;

e)să ţină un sistem corespunzător de evidenţa a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil şi de securitate;

f)să asigure accesul autorităţii competente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în orice moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare şi în orice moment în care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;

g)să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatea competentă, la cererea acestora;

h)să asigure în mod gratuit un birou în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorităţii competente;

i)să cerceteze şi să raporteze către autoritatea competentă orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile;

j)să înştiinţeze autorităţile competente despre orice modificare ce intenţionează să o aducă asupra datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă autorizaţia de antrepozitar, cu minimum 5 zile înainte de producerea modificării;

k)să se conformeze cu alte cerinţe impuse prin normele metodologice.


(2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi pe categorii de antrepozitari, conform precizărilor din normele metodologice.
Regimul de transfer al autorizaţiei


(3) Cesionarea ori înstrăinarea sub orice formă a acţiunilor sau a părţilor sociale ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată, revocată sau suspendată conform prezentului capitol va fi adusă la cunoştinţa autorităţii competente cu cel puţin 60 de zile înainte de realizarea acestei operaţiuni, în vederea efectuării inspecţiei fiscale, cu excepţia celor care fac obiectul tranzacţiilor pe piaţa de capital.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(4) Înstrăinarea activelor de natura imobilizărilor corporale care contribuie direct la producţia şi/sau depozitarea de produse accizabile ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată conform prezentului capitol se va putea face numai după ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligaţiile fiscale ori după ce persoana care urmează să preia activele respective şi-a asumat obligaţia de plată restantă a debitorului printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanţii sub forma unei scrisori de garanţie bancară la nivelul obligaţiilor fiscale restante, la data efectuării tranzacţiei, ale antrepozitarului.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(5) Actele încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) sunt anulabile la cererea organului fiscal.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

Articolul 20627

(1) Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizaţi numiţi şi nu sunt transferabile.


(2) Atunci când are loc vânzarea locului, autorizaţia nu va fi transferată în mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.
Anularea, revocarea şi suspendarea autorizaţiei

Articolul 20628

(1) Autoritatea competentă poate anula autorizaţia pentru un antrepozit fiscal atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal.


(2) Autoritatea competentă poate revocă autorizaţia pentru un antrepozit fiscal în următoarele situaţii:
a)în cazul unui antrepozitar autorizat, persoană fizică, dacă:
1. persoana a decedat;

2. persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în România sau într-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

3. activitatea desfăşurată este în situaţie de faliment sau de lichidare;

b)în cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoană juridică, dacă:
1. în legătură cu persoana juridică a fost deschisă o procedură de faliment ori de lichidare; sau

2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în România sau într-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c)antrepozitarul autorizat nu respectă oricare dintre cerinţele prevăzute la art. 20626 sau la art. 20653-20655;

d)când antrepozitarul încheie un act de vânzare a locului;

e)pentru situaţia prevăzută la alin. (9);

f)antrepozitarul autorizat înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, mai vechi de 60 de zile faţă de termenul legal de plată.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(3) Autoritatea competentă poate revocă autorizaţia pentru un antrepozit fiscal şi în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


(4) La propunerea organelor de control, autoritatea competentă poate suspendă autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, astfel:
a)pe o perioadă de 1-6 luni, în cazul în care s-a constatat săvârşirea uneia dintre faptele contravenţionale ce atrag suspendarea autorizaţiei;

b)până la soluţionarea definitivă a cauzei penale, în cazul în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


(5) Decizia prin care autoritatea competentă a hotărât suspendarea, revocarea sau anularea autorizaţiei de antrepozit fiscal va fi comunicată şi antrepozitarului deţinător al autorizaţiei.


(6) Antrepozitarul autorizat poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare.


(7) Decizia de suspendare sau de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă în aceasta, după caz. Decizia de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte începând de la data emiterii autorizaţiei.


(8) Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei în procedură administrativă.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(9) În cazul în care antrepozitarul autorizat doreşte să renunţe la autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, acesta are obligaţia să notifice acest fapt autorităţii competente cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care renunţarea la autorizaţie îşi produce efecte.


(10) În cazul anulării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puţin 5 ani de la data anulării.


(11) În cazul revocării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puţin 6 luni de la data revocării.


(12) Antrepozitarii autorizaţi, cărora le-a fost suspendată, revocată sau anulată autorizaţia şi care deţin stocuri de produse accizabile la data suspendării, revocării ori anulării, pot valorifica produsele înregistrate în stoc - materii prime, semifabricate, produse finite -, în condiţiile prevăzute de normele metodologice.

Secţiunea a 8-a
Destinatarul înregistrat

Destinatarul înregistrat

Articolul 20629

(1) Destinatarul înregistrat poate să-şi desfăşoare activitatea în această calitate numai în baza
autorizaţiei valabile emisă de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice, în care va fi înscris şi codul de accize atribuit de această autoritate.


(2) Destinatarul înregistrat nu are dreptul de a deţine sau de a expedia produse accizabile în regim suspensiv de accize.


(3) Un destinatar înregistrat trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)să garanteze plata accizelor în condiţiile prevăzute în normele metodologice, înaintea expedierii de către antrepozitarul autorizat a produselor accizabile;

b)la încheierea deplasării, să înscrie în evidenţa contabilă produsele accizabile primite în regim suspensiv de accize;

c)să accepte orice control al autorităţii competente, pentru a se asigura că produsele au fost primite.


(4) Destinatarul înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile trebuie să îndeplinească cerinţele de la alin. (3), iar autorizarea prevăzută la art. 2063 pct. 13 se face pentru o cantitate-limită de produse accizabile, pentru un singur expeditor şi pentru o perioadă de timp limitată, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Secţiunea a 9-a
Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize

Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize

Articolul 20630

(1) Antrepozitarii autorizaţi de către autorităţile competente ale unui stat membru sunt recunoscuţi ca fiind autorizaţi atât pentru circulaţia naţională, cât şi pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile.


(2) Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunităţii, inclusiv dacă produsele sunt deplasate via o ţara terţă sau un teritoriu terţ:
a)de la un antrepozit fiscal la:
1. un alt antrepozit fiscal;

2. un destinatar înregistrat;

3. un loc de unde produsele accizabile părăsesc teritoriul Comunităţii, în sensul art. 20634 alin. (1);

4. un destinatar în sensul art. 20656 alin. (1), în cazul în care produsele sunt expediate din alt stat membru;

b)de la locul de import către oricare dintre destinaţiile prevăzute la lit. a), în cazul în care produsele în cauză sunt expediate de un expeditor înregistrat. În sensul prezentului articol, locul de import înseamnă locul unde se află produsele în momentul în care sunt puse în liberă circulaţie, în conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92. Expeditorul înregistrat în România poate să îşi desfăşoare activitatea în această calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea competentă.
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. a) pct. 1 şi 2 şi lit. b) şi cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 20629 alin. (4), produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize către un loc de livrare directă situat pe teritoriul României, în cazul în care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din România sau de destinatarul înregistrat, în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României

(4) Antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat prevăzuţi la alin. (3) au obligaţia de a respecta cerinţele prevăzute la art. 20633 alin. (1).
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(5) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi deplasărilor de produse accizabile cu nivel de accize zero care nu au fost eliberate pentru consum.

(6) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize începe, în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a), în momentul în care produsele accizabile părăsesc antrepozitul fiscal de expediţie şi, în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b), în momentul în care aceste produse sunt puse în liberă circulaţie, în conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92.


(7) Deplasarea în regim suspensiv de accize a produselor accizabile se încheie:
1. în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4 şi lit. b), în momentul în care destinatarul a recepţionat produsele accizabile;

2. în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 3, în momentul în care produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunităţii.

Documentul administrativ electronic

Articolul 20631

(1) Deplasarea intracomunitară de produse accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize doar dacă este acoperită de un document administrativ electronic procesat, în conformitate cu alin. (2) şi (3).


(2) În sensul alin. (1), expeditorul din România înaintează un proiect de document administrativ electronic la autorităţile competente, prin intermediul sistemului informatizat prevăzut la art. 1 din Decizia nr. 1.152/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2003 privind informatizarea circulaţiei şi a controlului produselor supuse accizelor, denumit în continuare sistemul informatizat.


(3) Autorităţile competente prevăzute la alin. (2) efectuează o verificare electronică a datelor din proiectul de document administrativ electronic, iar în cazul în care:
a)datele nu sunt corecte, expeditorul este informat fără întârziere;

b)datele sunt corecte, autoritatea competentă atribuie documentului un cod de referinţă administrativ unic şi îl comunică expeditorului.


(4) În cazurile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la art. 20630 alin. (2) lit. b) şi la art. 20630 alin. (3), autoritatea competentă transmite fără întârziere documentul administrativ electronic autorităţii competente din statul membru de destinaţie, care la rândul ei îl transmite destinatarului, în cazul în care acesta este un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat. Dacă produsele accizabile sunt destinate unui antrepozitar autorizat din România, autoritatea competentă înaintează documentul administrativ electronic direct acestui destinatar.


(5) În cazul prevăzut la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 3 autoritatea competentă din România înaintează documentul administrativ electronic autorităţii competente din statul membru în care declaraţia de export este depusă în conformitate cu art. 161 alin. (5) din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92, denumit în continuare statul membru de export, dacă statul membru de export este altul decât România.


(6) Atunci când expeditorul este din România, acesta furnizează persoanei care însoţeşte produsele accizabile un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic.


(7) Atunci când produsele accizabile sunt deplasate în regim suspensiv de accize de la un expeditor din alt stat membru la un
destinatar din România, deplasarea produselor este însoţită de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic sau de orice alt document comercial care menţionează codul de referinţă administrativ unic, identificabil în mod clar.


(8) Documentele prevăzute la alin. (6) şi (7) trebuie să poată fi prezentate autorităţilor competente oricând sunt solicitate, pe întreaga durată a deplasării în regim suspensiv de accize.


(9) Expeditorul poate anula documentul administrativ electronic, atât timp cât deplasarea nu a început potrivit prevederilor art. 20630 alin. (6).


(10) În cursul deplasării în regim suspensiv de accize, expeditorul poate modifica destinaţia, prin intermediul sistemului informatizat, şi poate indica o nouă destinaţie, care trebuie să fie una dintre destinaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 ori 3 sau la art. 20630 alin. (3), după caz, în condiţiile prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(11) În cazul deplasării intracomunitare a produselor energetice în regim suspensiv de accize, pe cale maritimă sau pe căi navigabile interioare, către un destinatar care nu este cunoscut cu siguranţă în momentul în care expeditorul înaintează proiectul de document administrativ electronic prevăzut la alin. (2), autoritatea competentă poate autoriza ca expeditorul să nu includă în documentul în cauză datele privind destinatarul, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.


(12) Imediat ce datele privind destinatarul sunt cunoscute şi cel târziu la momentul încheierii deplasării, expeditorul transmite datele sale autorităţilor competente, utilizând procedura prevăzută la alin. (10).
Divizarea deplasării produselor energetice în regim suspensiv de accize

Articolul 20632
Autoritatea competentă poate permite expeditorului, în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ca expeditorul să divizeze o deplasare intracomunitară de produse energetice în regim suspensiv de accize în două sau mai multe deplasări, cu condiţia ca:

1. să nu se modifice cantitatea totală de produse accizabile;

2. divizarea să se desfăşoare pe teritoriul unui stat membru care permite o astfel de procedură;

3. autoritatea competentă din statul membru unde se efectuează divizarea să fie informată cu privire la locul unde se efectuează divizarea.

Primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 20633

(1) La primirea de produse accizabile în România, în oricare dintre destinaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 sau 4 ori la art. 20630 alin. (3), destinatarul trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)să confirme că produsele accizabile au ajuns la destinaţie;

b)să păstreze produsele primite în vederea verificării şi certificării datelor din documentul administrativ electronic de către autoritatea competentă;

c)să înainteze fără întârziere şi nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la încheierea deplasării, cu excepţia cazurilor justificate corespunzător autorităţilor competente potrivit
precizărilor din normele metodologice, un raport privind primirea acestora, denumit în continuare raport de primire, utilizând sistemul informatizat.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(2) Modalităţile de confirmare a faptului că produsele accizabile au ajuns la destinaţie şi de trimitere a raportului de primire a produselor accizabile de către destinatarii menţionaţi la art. 20656 alin. (1), precum şi termenul de păstrare a produselor accizabile primite sunt prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(3) Autoritatea competentă a destinatarului din România efectuează o verificare electronică a datelor din raportul de primire, după care:
1. în cazul în care datele nu sunt corecte, destinatarul este informat fără întârziere despre acest fapt;

2. în cazul în care datele sunt corecte, autoritatea competentă a destinatarului confirmă înregistrarea raportului de primire şi îl transmite autorităţii competente din statul membru de expediţie.


(4) Atunci când expeditorul este din România, raportul de primire se înaintează acestuia de către autoritatea competentă din România.


(5) În cazul în care locul de expediţie şi cel de destinaţie se află în România, primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize se confirmă expeditorului potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Raportul de export

Articolul 20634

(1) În situaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 3 şi, după caz, la art. 20630 alin. (2) lit. b), autorităţile competente din statul membru de export întocmesc un raport de export, pe baza vizei biroului vamal de ieşire, prevăzută la art. 793 alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei, sau de biroul unde se realizează formalităţile prevăzute la art. 2064 alin. (5), prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunităţii.


(2) Autorităţile competente din statul membru de export verifică pe cale electronică datele ce rezultă din viza prevăzută la alin. (1). Odată ce aceste date au fost verificate şi atunci când statul membru de expediţie este diferit de statul membru de export, autorităţile competente din statul membru de export transmit raportul de export autorităţilor competente din statul membru de expediţie.


(3) Autorităţile competente din statul membru de expediţie înaintează raportul de export expeditorului.
Proceduri în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie

Articolul 20635

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 20631 alin. (1), în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil în România, expeditorul din România poate începe o deplasare de produse accizabile în regim suspensiv de accize, în următoarele condiţii:
a)produsele să fie însoţite de un document pe suport hârtie care conţine aceleaşi date ca proiectul de document administrativ electronic prevăzut la art. 20631 alin. (2);

b)să informeze autorităţile competente înainte de începerea deplasării, prin procedura stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(2) În cazul în care sistemul informatizat redevine disponibil, expeditorul prezintă un proiect de document administrativ electronic, în conformitate cu art. 20631 alin. (2).


(3) De îndată ce datele cuprinse în documentul administrativ electronic sunt validate, în conformitate cu art. 20631 alin. (3), acest document înlocuieşte documentul pe suport hârtie prevăzut la alin. (1) lit. a). Prevederile art. 20631 alin. (4) şi (5), precum şi cele ale art. 20633 şi 20634 se aplică mutatis mutandis.


(4) Până la momentul validării datelor din documentul administrativ electronic, deplasarea este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize, pe baza documentului pe suport hârtie prevăzut la alin. (1) lit. a).


(5) O copie a documentului pe suport hârtie prevăzut la alin. (1) lit. a) se păstrează de expeditor în evidenţele sale.


(6) În cazul în care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie, expeditorul comunică informaţiile prevăzute la art. 20631 alin. (10) sau la art. 20632 prin intermediul unor mijloace alternative de comunicare. În acest scop, expeditorul în cauză informează autorităţile competente înaintea modificării destinaţiei sau a divizării deplasării. Prevederile alin. (2)-(5) se aplică mutatis mutandis.
Proceduri în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil la destinaţie

Articolul 20636

(1) În cazul în care, în situaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la art. 20630 alin. (2) lit. b) şi la art. 20630 alin. (3), raportul de primire prevăzut la art. 20633 alin. (1) lit. c) nu poate fi prezentat la încheierea deplasării produselor accizabile în termenul prevăzut la respectivul articol, deoarece fie sistemul informatizat nu este disponibil în România, fie în situaţia prevăzută la art. 20635 alin. (1) nu au fost încă îndeplinite procedurile prevăzute la art. 20635 alin. (2) şi (3), destinatarul prezintă autorităţii competente din România, cu excepţia cazurilor pe deplin justificate, un document pe suport hârtie care conţine aceleaşi date ca raportul de primire şi care atestă încheierea deplasării, potrivit prevederilor din normele metodologice.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(2) Cu excepţia cazului în care destinatarul poate prezenta, în scurt timp, prin intermediul sistemului informatizat, raportul de primire prevăzut la art. 20633 alin. (1) lit. c) sau în cazuri pe deplin justificate, autoritatea competentă din România trimite o copie a documentului pe suport hârtie prevăzut la alin. (1) autorităţii competente din statul membru de expediţie, care o transmite expeditorului sau o ţine la dispoziţia acestuia.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(3) De îndată ce sistemul informatizat redevine disponibil sau de îndată ce procedurile prevăzute la art. 20635 alin. (2) şi (3) sunt îndeplinite, destinatarul prezintă un raport de primire, în conformitate cu art. 20633 alin. (1) lit. c). Prevederile art. 20633 alin. (3) şi (4) se aplică mutatis mutandis.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(4) În cazul în care, în situaţiile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 3, raportul de export prevăzut la art. 20634 alin. (1) nu poate fi întocmit la încheierea deplasării produselor accizabile deoarece fie sistemul informatizat nu este disponibil în statul membru de export, fie în situaţia prevăzută la art. 20635 alin. (1) nu au fost încă îndeplinite procedurile prevăzute la art. 20635 alin. (2) şi (3), autorităţile competente din statul membru de export trimit autorităţilor competente din România un document pe suport hârtie care conţine aceleaşi date ca şi raportul de export şi care atestă încheierea deplasării, cu excepţia cazului în care raportul de export prevăzut la art. 20634 alin. (1) poate fi întocmit în scurt timp, prin intermediul sistemului informatizat sau în cazuri pe deplin justificate, potrivit prevederilor din normele metodologice.


(5) În cazul prevăzut la alin. (4), autorităţile competente din România transmit sau pun la dispoziţia expeditorului o copie a documentului pe suport hârtie.


(6) De îndată ce sistemul informatizat redevine disponibil în statul membru de export sau de îndată ce procedurile prevăzute la art. 20635 alin. (2) şi (3) sunt îndeplinite, autorităţile competente din statul membru de export trimit un raport de export, în conformitate cu art. 20634 alin. (1). Prevederile art. 20634 alin. (2) şi (3) se aplică mutatis mutandis.
Încheierea deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize

Articolul 20637

(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 20636, raportul de primire prevăzut la art. 20633 alin. (1) lit. c) sau raportul de export prevăzut la art. 20634 alin. (1) constituie dovada faptului că deplasarea produselor accizabile s-a încheiat, în conformitate cu art. 20630 alin. (7).
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(2) Prin derogare de la alin. (1), în absenţa unui raport de primire sau a unui raport de export din alte motive decât cele prevăzute la art. 20636, se poate de asemenea furniza, în cazurile prevăzute la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la art. 20630 alin. (2) lit. b) şi la art. 20630 alin. (3), dovada încheierii deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize, printr-o adnotare făcută de autorităţile competente din statul membru de destinaţie, pe baza unor dovezi corespunzătoare, care să indice că produsele accizabile expediate au ajuns la destinaţia declarată sau, în cazul prevăzut la art. 20630 alin. (2) lit. a) pct. 3, printr-o adnotare făcută de autorităţile competente din statul membru pe teritoriul căruia este situat biroul vamal de ieşire, care să ateste faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunităţii.


(3) În sensul alin. (2), un document înaintat de destinatar şi care conţine aceleaşi date ca raportul de primire sau de export constituie o dovadă corespunzătoare.


(4) În momentul în care autorităţile competente din statul membru de expediţie au admis dovezile corespunzătoare, acestea închid deplasarea în sistemul informatizat.
Structura şi conţinutul mesajelor

Articolul 20638

(1) Structura şi conţinutul mesajelor care trebuie schimbate potrivit art. 20631-20634 de către persoanele şi autorităţile competente implicate în cazul unei deplasări intracomunitare de produse accizabile în regim suspensiv de accize, normele şi procedurile privind schimbul acestor mesaje, precum şi structura documentelor pe suport hârtie prevăzute la art. 20635 şi 20636 sunt stabilite de către Comisia Europeană.


(2) Situaţiile în care sistemul informatizat este considerat indisponibil în România, precum şi normele şi procedurile care trebuie urmate în aceste situaţii sunt stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Proceduri simplificate

Articolul 20639

(1) Monitorizarea deplasărilor produselor accizabile în regim suspensiv de accize, care se desfăşoară integral pe teritoriul României, se realizează potrivit procedurilor aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, stabilite pe baza prevederilor art. 20631-20637.


(2) Prin acord şi în condiţiile stabilite de România cu alte state membre interesate pot fi stabilite proceduri simplificate pentru deplasările frecvente şi regulate de produse accizabile în regim suspensiv de accize care au loc între teritoriile acestora.


(3) Prevederile alin. (2) includ deplasările prin conducte fixe.
Deplasarea unui produs accizabil în regim suspensiv după ce a fost pus în liberă circulaţie în procedură vamală simplificată

Articolul 20640

(1) Deplasarea produselor accizabile puse în liberă circulaţie de către un importator care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea competentă din alt stat membru, iar produsele sunt eliberate pentru consum în România, se poate efectua în regim suspensiv de accize, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)importatorul este autorizat de autoritatea competentă din statul său pentru efectuarea de operaţiuni cu produse accizabile în regim suspensiv de accize;

b)importatorul deţine cod de accize în statul membru de autorizare;

c)deplasarea are loc între:
1. un birou vamal de intrare din România şi un antrepozit fiscal sau un destinatar înregistrat din România;

2. un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar situat în alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal sau un destinatar înregistrat din România, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care începe la frontieră;

3. un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar situat într-un stat membru neparticipant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal sau un destinatar înregistrat din România, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care începe la frontieră;

d)produsele accizabile sunt însoţite de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic prevăzut la art. 20631 alin. (1).


(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul importatorului înregistrat în România care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea vamală din România, iar produsele sunt eliberate pentru consum în alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate.
Nereguli şi abateri

Articolul 20641

(1) Atunci când s-a produs o neregulă în cursul unei deplasări de produse accizabile în regim suspensiv de accize care a dus la eliberarea pentru consum a acestora în conformitate cu art. 2067 alin. (1) lit. a), se consideră că eliberarea pentru consum are loc în statul membru în care s-a produs neregula.


(2) În cazul în care, pe parcursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, a fost depistată o neregulă care a dus la eliberarea pentru consum a acestora în conformitate cu art. 2067 alin. (1) lit. a) şi nu este posibil să se determine unde s-a produs neregula, se consideră că aceasta s-a produs în statul membru şi la momentul în care aceasta a fost depistată.


(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), autorităţile competente din statul membru în care produsele au fost eliberate pentru consum sau în care se consideră că au fost eliberate pentru consum, trebuie să informeze autorităţile competente din statul membru de expediţie.


(4) Când produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize nu au ajuns la destinaţie şi pe parcursul deplasării nu a fost constatată nicio neregulă care să fie considerată eliberare pentru consum potrivit art. 2067 alin. (1) lit. a), se consideră că neregula s-a produs în statul membru de expediţie şi în momentul expedierii produselor accizabile. Face excepţie de la prevederile alin. (4) cazul în care în termen de 4 luni de la începerea deplasării în conformitate cu art. 20630 alin. (6), expeditorul furnizează dovada încheierii deplasării sau a locului în care a fost comisă neregula, într-un mod considerat satisfăcător de autorităţile competente din statul membru de expediţie în conformitate cu art. 20630 alin. (7). Dacă persoana care a constituit garanţia potrivit prevederilor art. 20654 nu a avut sau nu a putut să aibă cunoştinţa de faptul că produsele nu au ajuns la destinaţie, acesteia i se acordă un termen de o lună de la comunicarea acestei informaţii de către autorităţile competente din statul membru de expediţie pentru a-i permite să aducă dovada încheierii deplasării, în conformitate cu art. 20630 alin. (7), sau a locului comiterii neregulii.


(5) În cazurile prevăzute la alin. (2) şi (4), dacă statul membru în care s-a comis efectiv neregula este identificat în termen de 3 ani de la data începerii deplasării, în conformitate cu art. 20630 alin. (6), se aplică dispoziţiile alin. (1). În aceste situaţii, autorităţile competente din statul membru în care s-a comis neregula informează în acest sens autorităţile competente din statul membru în care au fost percepute accizele, care restituie sau remit accizele în momentul furnizării probei perceperii accizelor în celălalt stat membru.


(6) În sensul prezentului articol, neregulă înseamnă o situaţie apărută în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, diferită de aceea prevăzută la art. 2067 alin. (5) şi (6), din cauza căreia o deplasare sau un segment dintr-o deplasare a unor produse accizabile nu s-a încheiat conform art. 20630 alin. (7).

Secţiunea a 10-a
Restituiri de accize

Restituiri de accize

Articolul 20642

(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 20644 alin. (7), la art. 20647 alin. (5) şi la art. 20649 alin. (3) şi (4), precum şi a cazurilor prevăzute la art. 20658-20660, accizele privind produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum pot fi, la solicitarea persoanei în cauză, restituite sau remise de către autorităţile competente din statele membre unde respectivele produse au fost eliberate pentru consum, în situaţiile prevăzute de statele membre şi în conformitate cu condiţiile stabilite de statul membru în cauză, în scopul de a preveni orice formă posibilă de evaziune sau de abuz. O astfel de restituire sau de remitere nu poate genera alte scutiri decât cele prevăzute la art. 20656 şi art. 20658-20660.


(2) Pentru produsele energetice contaminate sau combinate în mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele plătite vor putea fi restituite în condiţiile prevăzute în normele metodologice.


(3) Pentru băuturile alcoolice şi produsele din tutun retrase de pe piaţă, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condiţiile de comercializare, accizele plătite pot fi restituite în condiţiile prevăzute în normele metodologice.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(31 ) Pentru produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum în România şi care ulterior sunt exportate, persoana care a efectuat exportul are drept de restituire a accizelor, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(4) Acciza restituită nu poate depăşi suma efectiv plătită.

Secţiunea a 11-a
Deplasarea intracomunitară şi impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum

Persoane fizice

Articolul 20643

(1) Accizele pentru produsele accizabile achiziţionate de o persoană fizică pentru uz propriu şi transportate personal de aceasta în România sunt exigibile numai în statul membru în care se achiziţionează produsele accizabile.


(2) Pentru a stabili dacă produsele accizabile prevăzute la alin. (1) sunt destinate uzului propriu al unei persoane fizice, se vor avea în vedere cel puţin următoarele cerinţe:
a)statutul comercial al celui care deţine produsele accizabile şi motivele pentru care le deţine;

b)locul în care se află produsele accizabile sau, dacă este cazul, modul de transport utilizat;

c)orice document referitor la produsele accizabile;

d)natura produselor accizabile;

e)cantitatea de produse accizabile.


(3) Produsele achiziţionate de persoanele fizice se consideră a fi destinate scopurilor comerciale, în condiţiile şi în cantităţile prevăzute în normele metodologice.


(4) Produsele achiziţionate şi transportate în cantităţi superioare limitelor prevăzute în normele metodologice şi destinate consumului în România se consideră a fi achiziţionate în scopuri comerciale şi, în acest caz, se datorează acciza în România.


(5) Acciza devine exigibilă în România şi pentru cantităţile de uleiuri minerale eliberate deja pentru consum într-un alt stat membru, dacă aceste produse sunt transportate cu ajutorul unor mijloace de transport atipice de către o persoană fizică sau în numele acesteia. În sensul acestui alineat, mijloace de transport atipice înseamnă transportul de combustibil în alte recipiente decât rezervoarele vehiculelor sau în canistre adecvate pentru combustibili şi transportul de produse lichide pentru încălzire în alte recipiente decât în camioane-cisternă folosite în numele unor operatori economici profesionişti.
Produse cu accize plătite, deţinute în scopuri comerciale în România

Articolul 20644

(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 20647 alin. (1), în cazul în care produsele accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un stat membru sunt deţinute în scopuri comerciale în România pentru a fi livrate sau utilizate pe teritoriul acesteia, produsele în cauză sunt supuse accizelor, iar accizele devin exigibile în România.


(2) În sensul prezentului articol, deţinere în scopuri comerciale înseamnă deţinerea de produse accizabile de către o altă persoană decât o persoană fizică sau de către o persoană fizică în alte scopuri decât pentru uz propriu şi transportarea de către aceasta, în conformitate cu art. 20643.


(3) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în România.


(4) Persoana plătitoare de accize devenite exigibile este, în cazurile prevăzute la alin. (1), persoana care efectuează livrarea sau deţine produsele destinate livrării sau căreia îi sunt livrate produsele în România.


(5) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 20649, în cazul în care produsele accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un stat membru se deplasează în cadrul Comunităţii în scopuri comerciale, produsele în cauză nu sunt considerate ca fiind deţinute în aceste scopuri până în momentul în care ajung în România, cu condiţia ca deplasarea să se realizeze pe baza formalităţilor prevăzute la art. 20645 alin. (1) şi (2).


(6) Produsele accizabile deţinute la bordul unei nave sau al unei aeronave care efectuează traversări sau zboruri între un alt stat membru şi România, dar care nu sunt disponibile pentru vânzare în momentul în care nava sau aeronava se află pe teritoriul unuia dintre cele două state membre, nu sunt considerate ca fiind deţinute în statul membru respectiv în scopuri comerciale.


(7) În cazul produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum în România şi care sunt livrate într-un alt stat membru, comerciantul care a efectuat livrarea poate beneficia, la cerere, de restituirea sau de remiterea accizelor dacă autoritatea competentă constată că accizele au devenit exigibile şi au fost percepute în acel stat membru, potrivit prevederilor din normele metodologice.
Deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite

Articolul 20645

(1) În situaţia prevăzută la art. 20644 alin. (1), produsele accizabile circulă între România şi alt stat membru sau între alt stat membru şi România, împreună cu un document de însoţire care conţine datele principale din documentul prevăzut la art. 20631 alin. (1). Structura şi conţinutul documentului de însoţire sunt stabilite de Comisia Europeană.


(2) Persoanele prevăzute la art. 20644 alin. (4) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)înaintea expedierii produselor, să depună o declaraţie la autoritatea competentă teritorială şi să garanteze plata accizelor;

b)să plătească accizele în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepţionat produsele;

c)să accepte orice control care să permită autorităţii competente teritoriale să se asigure că produsele accizabile au fost efectiv primite şi că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite.
Documentul de însoţire

Articolul 20646

(1) Documentul de însoţire se întocmeşte de către furnizor în 3 exemplare şi se utilizează după cum urmează:
a)primul exemplar rămâne la furnizor;

b)exemplarele 2 şi 3 însoţesc produsele accizabile pe timpul transportului până la primitor;

c)exemplarul 2 rămâne la primitorul produselor;

d)exemplarul 3 trebuie să fie restituit furnizorului, cu certificarea recepţiei şi cu menţionarea tratamentului fiscal ulterior al produselor accizabile în statul membru de destinaţie, dacă furnizorul solicită în mod expres acest lucru în scop de restituire de accize.


(2) Modelul documentului de însoţire va fi prevăzut în normele metodologice.
Vânzarea la distanţă

Articolul 20647

(1) Produsele accizabile deja eliberate pentru consum într-un stat membru, care sunt achiziţionate de o persoană, alta decât un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat, stabilită în România, care nu exercită o activitate economică independentă, şi care sunt expediate ori transportate către România, direct sau indirect, de către vânzător ori în numele acestuia, sunt supuse accizelor în România.


(2) În cazul prevăzut la alin. (1), accizele devin exigibile în România în momentul livrării produselor accizabile. Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile. Accizele se plătesc în conformitate cu procedura stabilită în normele metodologice.


(3) Persoana plătitoare de accize în România este fie vânzătorul, fie un reprezentant fiscal stabilit în România şi autorizat de autorităţile competente din România. Atunci când vânzătorul nu respectă dispoziţiile alin. (4) lit. a), persoana plătitoare de accize este destinatarul produselor accizabile.


(4) Vânzătorul sau reprezentantul fiscal trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)înainte de expedierea produselor accizabile, trebuie să se înregistreze şi să garanteze plata accizelor în condiţiile stabilite şi la autoritatea competentă, prevăzute în normele metodologice;

b)să plătească accizele la autoritatea competentă prevăzută la lit. a), după sosirea produselor accizabile;

c)să ţină evidenţe contabile ale livrărilor de produse accizabile.


(5) Produsele accizabile deja eliberate pentru consum în România, care sunt achiziţionate de o persoană, alta decât un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat, stabilită în alt stat membru, care nu exercită o activitate economică independentă, şi care sunt expediate ori transportate către acel stat membru, direct sau indirect, de către vânzător ori în numele acestuia, sunt supuse accizelor în acel stat membru. Accizele percepute în România se restituie sau se remit, la solicitarea vânzătorului, dacă vânzătorul ori reprezentantul său fiscal a urmat procedurile stabilite la alin. (4), potrivit cerinţelor stabilite de autoritatea competentă din statul membru de destinaţie.
Distrugeri şi pierderi

Articolul 20648

(1) În situaţiile prevăzute la art. 20644 alin. (1) şi la art. 20647 alin. (1), în cazul distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a produselor accizabile, în cursul transportului acestora în alt stat membru decât cel în care au fost eliberate pentru consum, dintr-un motiv legat de natură produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autorităţile competente din statul membru în cauză, accizele nu sunt exigibile în acel stat membru.


(2) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile în cauză va fi dovedită într-un mod considerat satisfăcător de autorităţile competente din statul membru în care a avut loc distrugerea totală ori pierderea iremediabilă sau din statul membru în care aceasta a fost constatată, în cazul în care nu este posibil să se determine unde a avut loc. Garanţia depusă în temeiul art. 20645 alin. (2) lit. a) sau al art. 20647 alin. (4) lit. a) se va elibera.


(3) Regulile şi condiţiile pe baza cărora se determină pierderile menţionate la alin. (1) sunt prevăzute în normele metodologice.
Nereguli apărute pe parcursul deplasării produselor accizabile

Articolul 20649

(1) Atunci când s-a comis o neregulă în cursul unei deplasări a produselor accizabile, în conformitate cu art. 20644 alin. (1) sau cu art. 20647 alin. (1), în alt stat membru decât cel în care produsele au fost eliberate pentru consum, acestea sunt supuse accizelor, iar accizele sunt exigibile în statul membru în care s-a comis neregula.


(2) Atunci când s-a constatat o neregulă în cursul unei deplasări a produselor accizabile, în conformitate cu art. 20644 alin. (1) sau cu art. 20647 alin. (1), în alt stat membru decât cel în care produsele au fost eliberate pentru consum şi nu este posibil să se determine locul în care s-a comis neregula, se consideră că aceasta s-a comis în statul membru în care a fost constatată, iar accizele sunt exigibile în acest stat membru. Cu toate acestea, dacă statul membru în care s-a comis efectiv neregula este identificat în termen de 3 ani de la data achiziţionării produselor accizabile, se aplică dispoziţiile alin. (1).


(3) Accizele sunt datorate de persoana care a garantat plata acestora în conformitate cu art. 20645 alin. (2) lit. a) sau cu art. 20647 alin. (4) lit. a) şi de orice persoană care a participat la neregulă.


(4) Autorităţile competente din statul membru în care produsele accizabile au fost eliberate pentru consum restituie sau remit, la cerere, accizele după perceperea acestora în statul membru în care a fost comisă ori constatată neregula. Autorităţile competente din statul membru de destinaţie eliberează garanţia depusă în temeiul art. 20645 alin. (2) lit. a) sau al art. 20647 alin. (4) lit. a).


(5) În sensul prezentului articol, neregulă înseamnă o situaţie apărută în cursul unei deplasări a produselor accizabile în temeiul art. 20644 alin. (1) sau al art. 20648 alin. (1), care nu face obiectul art. 20647, din cauza căreia o deplasare ori un segment dintr-o deplasare a unor produse accizabile nu s-a încheiat în mod corespunzător.
Declaraţii privind achiziţii şi livrări intracomunitare

Articolul 20650
Destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali au obligaţia de a transmite autorităţii competente o situaţie lunară privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia, în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

Secţiunea a 12-a
Obligaţiile plătitorilor de accize

Plata accizelor la bugetul de stat

Articolul 20651

(1) Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul capitol prevede în mod expres alt termen de plată.


(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.


(3) În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin derogare de la alin. (1) momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.


(4) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), livrarea produselor energetice prevăzute la art. 20616 alin. (3) lit. a)-e) din antrepozite fiscale se efectuează numai în momentul în care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de acesta, în decursul lunii precedente.


(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2067 alin. (7), (8) şi (9) are obligaţia de a plăti accizele în termen de 5 zile de la data la care au devenit exigibile.
Depunerea declaraţiilor de accize


(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul destinatarilor înregistraţi, termenul de plată a accizelor este ziua lucrătoare imediat următoare celei în care accizele devin exigibile.
se aplică începând cu data de 1 aprilie 2012 - introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Articolul 20652

(1) Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.


(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), destinatarul înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile are obligaţia de a depune declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.


(3) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.


(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2067 alin. (7), (8) şi (9) are obligaţia de a depune imediat o declaraţie de accize la autoritatea competentă.


(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în situaţiile prevăzute la art. 2067 alin. (1) lit. b) şi c) trebuie să se depună imediat o declaraţie de accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la art. 20651, acciza se plăteşte în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia.
Documente fiscale

Articolul 20653
Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deţinute în afară antrepozitului fiscal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin normele metodologice.

Garanţii

Articolul 20654

(1) Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat şi expeditorul înregistrat au obligaţia depunerii la autoritatea competentă a unei garanţii, conform prevederilor din normele metodologice, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. În situaţia în care antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat şi expeditorul înregistrat înregistrează obligaţii fiscale restante cu mai mult de 30 de zile, administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, garanţia se extinde şi asupra acestora de drept şi fără nicio altă formalitate.
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), garanţia poate fi depusă de transportator, de proprietarul produselor accizabile, de destinatar sau, în comun, de două ori mai multe dintre aceste persoane sau dintre persoanele prevăzute la alin. (1), în cazurile şi în condiţiile stabilite prin normele metodologice.


(3) Garanţia este valabilă pe întreg teritoriul Comunităţii.


(4) Garanţia reprezintă 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an, potrivit capacităţilor tehnologice de producţie pentru antrepozitul nou-înfiinţat. Pentru antrepozitarii autorizaţi, valoarea garanţiei se va calcula prin aplicarea procentului de 6% la valoarea accizelor aferente ieşirilor de produse accizabile din ultimul an, dar nu mai puţin de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacităţilor tehnologice de producţie. Tipul, modul de calcul, valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute în normele metodologice.
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(41) Valoarea garanţiei nu poate fi mai mică decât cuantumul stabilit în normele metodologice, în funcţie de natura produselor accizabile ce urmează a fi realizate.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(5) Valoarea garanţiei va fi analizată periodic, pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii sau în nivelul de accize datorat.
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

(6) Garanţia aferentă deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize efectuată de un expeditor înregistrat reprezintă 100% din valoarea accizelor corespunzătoare produselor deplasate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

Articolul 20655

(1) Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol şi celor ale legislaţiei vamale în vigoare.


(2) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sunt obligaţi să depună la autoritatea competentă o situaţie care să conţină informaţii cu privire la produsele accizabile: stocul de materii prime şi produse finite la începutul perioadei de raportare, achiziţiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul perioadei de raportare, stocul de produse finite şi materii prime la sfârşitul perioadei de raportare şi cantitatea de produse livrate, la termenul şi conform modelului prezentat în normele metodologice.


(3) Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare sunt obligaţi să depună la autoritatea competentă o situaţie, care să conţină informaţii cu privire la stocul de produse finite la începutul perioadei de raportare, achiziţiile şi livrările de produse finite în cursul perioadei de raportare, stocul de produse finite la sfârşitul perioadei de raportare, la termenul şi conform modelului prezentat în normele metodologice.

Secţiunea a 13-a
Scutiri la plata accizelor

Scutiri generale

Articolul 20656

(1) Produsele accizabile sunt scutite de plată accizelor dacă sunt destinate utilizării:
a)în contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;

b)de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din România şi de către membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale privind instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;

c)de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât România, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

d)de către forţele armate ale Regatului Unit staţionate în Cipru în temeiul Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

e)pentru consum în cadrul unui acord încheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale, cu condiţia ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată.


(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.


(3) Fără a aduce atingere prevederilor art. 20631 alin. (1), produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize către un destinatar în sensul alin. (1) sunt însoţite de certificat de scutire.


(4) Modelul şi conţinutul certificatului de scutire sunt cele stabilite de Comisia Europeană.


(5) Procedura prevăzută la art. 20631-20636 nu se aplică deplasărilor intracomunitare de produse accizabile în regim suspensiv de accize destinate forţelor armate prevăzute la alin. (1) lit. c), dacă acestea sunt reglementate de un regim care se întemeiază direct pe Tratatul Atlanticului de Nord.


(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), procedura prevăzută la art. 20631-20636 se va aplica deplasărilor de produse accizabile în regim suspensiv de accize destinate forţelor armate prevăzute la alin. (1) lit. c) care au loc exclusiv pe teritoriul naţional sau în baza unui acord încheiat cu un alt stat membru, atunci când deplasarea are loc între teritoriul naţional şi teritoriul acelui stat membru.
Scutiri speciale

Articolul 20657

(1) Sunt scutite de la plata accizelor produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor care se deplasează pe cale aeriană sau maritimă către un teritoriu terţ ori către o ţara terţă.


(2) Sunt scutite de la plata accizelor produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei nave pe parcursul călătoriei pe cale aeriană ori maritimă către un teritoriu terţ sau către o ţara terţă.


(3) Regimul de scutire de la plata accizelor prevăzut la alin. (1) se aplică şi produselor accizabile furnizate de magazinele duty-free autorizate în România situate în afară incintei aeroporturilor sau porturilor, transportate în bagajul personal al călătorilor către un teritoriu terţ ori către o ţara terţă.


(4) În sensul prezentului articol, călător către un teritoriu terţ sau către o ţara terţă înseamnă orice călător care deţine un document de transport pentru călătorie ori un alt document care face dovada destinaţiei finale situate pe un teritoriu terţ sau o ţara terţă.
Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice


(5) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1)-(3) vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

Articolul 20658

(1) Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice prevăzute la art. 2062 lit. a), atunci când sunt:
a)complet denaturate, conform prescripţiilor legale;

b)denaturate şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;

c)utilizate pentru producerea oţetului cu codul NC 2209;

d)utilizate pentru producerea de medicamente;

e)utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum;

f)utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;

g)utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu ori fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse;

h)utilizate în procese de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

i)utilizate ca eşantioane pentru analiză sau ca teste necesare pentru producţie ori în scopuri ştiinţifice.


(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1), precum şi produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin normele metodologice.
Scutiri pentru tutun prelucrat

Articolul 20659

(1) Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci când este destinat în exclusivitate testelor ştiinţifice şi celor privind calitatea produselor.


(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.
Scutiri pentru produse energetice şi energie electrică

abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

Articolul 20660

(1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a)produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru aviaţie, alta decât aviaţia turistică în scop privat. Prin aviaţie turistică în scop privat se înţelege utilizarea unei aeronave de către proprietarul său ori de către persoana fizică sau juridică ce o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi, în special, altele decât transportul de persoane ori de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autorităţilor publice;

b)produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru navigaţia în apele comunitare şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decât pentru navigaţia ambarcaţiunilor de agrement private. De asemenea, este scutită de la plata accizelor şi electricitatea produsă la bordul navelor. Prin ambarcaţiune de agrement privată se înţelege orice ambarcaţiune utilizată de către proprietarul său ori de către persoana fizică sau juridică ce o deţine cu titlu de închiriere ori cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi, în special, altele decât transportul de persoane sau de mărfuri ori prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice;

c)produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia de energie electrică, precum şi energia electrică utilizată pentru menţinerea capacităţii de a produce energie electrică;

d)produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia combinată de energie electrică şi energie termică;

e)produsele energetice - gazul natural, cărbunele şi combustibilii solizi - folosite de gospodării şi/sau de organizaţii de caritate;

f)combustibilii pentru motor utilizaţi în domeniul producţiei, dezvoltării, testării şi mentenanţei aeronavelor şi vapoarelor;

g)combustibilii pentru motor utilizaţi pentru operaţiunile de dragare în cursurile de apă navigabile şi în porturi;

h)produsele energetice injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;

i)produsele energetice care intră în România dintr-o ţara terţă, conţinute în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinate utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul, precum şi în containere speciale şi destinate utilizării pentru operarea, în timpul transportului, a sistemelor ce echipează acele containere;

j)orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;

k)orice produs energetic utilizat drept combustibil pentru încălzire de către spitale, sanatorii, aziluri de bătrâni, orfelinate şi de alte instituţii de asistenţă socială, instituţii de învăţământ şi lăcaşuri de cult;

l)produsele energetice, dacă astfel de produse sunt obţinute din unul sau mai multe dintre produsele următoare:
– produse cuprinse în codurile NC de la 1507 la 1518 inclusiv;

– produse cuprinse în codurile NC 3824 90 55 şi de la 3824 90 80 la 3824 90 99 inclusiv, pentru componentele lor produse din biomase;

– produse cuprinse în codurile NC 2207 20 00 şi 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică;

– produse obţinute din biomase, inclusiv produse cuprinse în codurile NC 4401 şi 4402;

m)energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;

n)energia electrică obţinută de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele staţionare de energie electrică în curent continuu, instalaţiile energetice amplasate în marea teritorială care nu sunt racordate la reţeaua electrică şi sursele electrice cu o putere activă instalată sub 250 kW;

o)produsele cuprinse în codul NC 2705, utilizate pentru încălzire.


(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.


(3) Produsele energetice care conţin unul sau mai multe dintre produsele enumerate la alin. (1) lit. l) beneficiază de un nivel redus al accizelor, potrivit prevederilor din normele metodologice.
abrogat ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Secţiunea a 14-a
Marcarea produselor alcoolice şi a tutunului prelucrat

Reguli generale

Articolul 20661

(1) Prevederile prezentei secţiuni se aplică următoarelor produse accizabile:
a)băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin normele metodologice;
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

b)tutun prelucrat.


(2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor.


(3) Produsele accizabile prevăzute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secţiuni.
Responsabilitatea marcării

Articolul 20662
Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi, potrivit precizărilor din normele metodologice.

Proceduri de marcare

Articolul 20663

(1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole.


(2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin normele metodologice.


(3) Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie ori sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul.


(4) Produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole deteriorate ori altfel decât s-a prevăzut la alin. (2) şi (3) vor fi considerate ca nemarcate.
Eliberarea marcajelor

Articolul 20664

(1) Autoritatea competentă aprobă eliberarea marcajelor, potrivit procedurii prevăzute în normele metodologice.


(2) Eliberarea marcajelor se face către:
a)antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la art. 20661;

b)destinatarii înregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la art. 20661;

c)importatorul autorizat care importă produsele accizabile prevăzute la art. 20661. Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României

(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora, desemnată de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.


(5) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării, conform prevederilor din normele metodologice.

Secţiunea a 15-a
Alte obligaţii pentru operatorii economici cu produse accizabile

Confiscarea tutunului prelucrat

Articolul 20665

(1) Prin derogare de la prevederile legale în materie care reglementează modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, tutunurile prelucrate confiscate ori intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se predau de către organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor autorizaţi pentru tutun prelucrat, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi de astfel de produse, după cum urmează:
a)sortimentele care se regăsesc în nomenclatorul de produse al antrepozitarilor autorizaţi, al destinatarilor înregistraţi, al expeditorilor înregistraţi sau al importatorilor autorizaţi se predau în totalitate acestora;

b)sortimentele care nu se regăsesc în nomenclatoarele prevăzute la lit. a) se predau în custodie de către organele care au procedat la confiscare antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia şi depozitarea de tutun prelucrat, inclusiv persoanelor afiliate acestora, a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5%.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României


(2) Repartizarea fiecărui lot de tutun prelucrat confiscat, preluarea tutunului prelucrat de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi, expeditorii înregistraţi şi importatorii autorizaţi, precum şi procedura de distrugere se efectuează conform prevederilor din normele metodologice.


(3) Fiecare antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat şi importator autorizat are obligaţia să asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul şi depozitarea cantităţilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat.
Controlul

Articolul 20666

(1) Toţi operatorii economici cu produse accizabile sunt obligaţi să accepte orice control ce permite autorităţii competente prevăzute în normele metodologice să se asigure de corectitudinea operaţiunilor cu produse accizabile.


(2) Autorităţile competente vor lua măsuri de supraveghere fiscală şi control pentru asigurarea desfăşurării activităţii autorizate în condiţiile legii. Modalităţile şi procedurile pentru realizarea supravegherii fiscale a producţiei, depozitării, circulaţiei şi importului produselor supuse accizelor armonizate vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Întârzieri la plata accizelor

Articolul 20667
Întârzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei deţinute de operatorul economic plătitor de accize până la plata sumelor restante.

Procedura de import pentru produse energetice

Articolul 20668
Efectuarea formalităţilor vamale de import aferente benzinelor şi motorinelor se face prin birourile vamale la frontieră stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Condiţii de distribuţie şi comercializare

Articolul 20669

(1) Comercializarea pe piaţa naţională a alcoolului sanitar în vrac este interzisă.

(11) Comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 96,00% în volum, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, este interzisă.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(2) Operatorii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice şi tutun prelucrat sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă prevăzută în normele metodologice şi să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, în proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal;

b)să aibă înscrise în obiectul de activitate potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, activitatea de comercializare şi distribuţie angro a băuturilor alcoolice sau activitatea de comercializare şi distribuţie angro a produselor din tutun;

c)să se doteze cu mijloacele necesare depistării marcajelor false sau contrafăcute, în cazul comercializării de produse supuse marcării potrivit prezentului capitol.


(3) Băuturile alcoolice livrate de operatorii economici producători către operatorii economici distribuitori sau comercianţi angro vor fi însoţite şi de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marcă îi aparţine.


(4) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem angro produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.


(5) Nu intră sub incidenţa alin. (2) şi (4) antrepozitarii autorizaţi pentru locurile autorizate ca antrepozite fiscale şi operatorii înregistraţi/destinatarii înregistraţi.


(6) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă, conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(7) Desfăşurarea activităţii de comercializare de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (4) şi (6), care nu respectă obligaţiile menţionate la alin. (4) şi (6), constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
abrogat ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(8) Operatorii economici distribuitori şi comercianţii angro sau en détail de băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice răspund pentru provenienţă nelegală a produselor deţinute.


(9) Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare, în alte locaţii decât antrepozitele fiscale, pot fi cedate sau vândute pentru prelucrare în vederea obţinerii de produse accizabile numai către un antrepozit fiscal de producţie ori pot fi supuse operaţiilor de ecologizare, în condiţiile prevăzute de normele metodologice.


(10) În cazul comercializării şi transportului de tutun brut şi tutun parţial prelucrat, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
a)operatorii economici care doresc să comercializeze tutun brut sau tutun parţial prelucrat provenit din operaţiuni proprii de import, din achiziţii intracomunitare proprii sau din producţia internă proprie pot desfăşura această activitate numai în baza unei autorizaţii eliberate în acest scop de către autoritatea competentă;

b)tutunul brut sau tutunul parţial prelucrat poate fi comercializat către un operator economic din România numai dacă este antrepozitar autorizat pentru producţia de tutun prelucrat, deplasarea tutunului efectuându-se direct către antrepozitul fiscal al acestuia;

c)orice deplasare de tutun brut sau de tutun parţial prelucrat pe teritoriul României, realizată de operatorii economici prevăzuţi la lit. a), trebuie să fie însoţită de un document comercial în care va fi înscris numărul autorizaţiei operatorului economic.

modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(11) Atunci când nu se respectă una dintre prevederile alin. (10), intervine exigibilitatea accizelor, suma de plată fiind determinată pe baza accizei datorate pentru alte tutunuri de fumat.


(12) Procedura de eliberare a autorizaţiei prevăzute la alin. (10) lit. a) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.


(13) Este interzisă practicarea, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, de către producători, importatori, operatori economici care realizează achiziţii intracomunitare sau de către persoane care comercializează, sub orice formă, de preţuri de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Articolul 20670 Circulaţia produselor accizabile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită
Circulaţia produselor accizabile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită nu intră sub incidenţa prevederilor secţiunii a 9-a din prezentul capitol.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
Articolul 20671 Scutiri pentru tutun prelucrat

(1) Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci când este destinat în exclusivitate testelor ştiinţifice şi celor privind calitatea produselor.


(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Capitolul II Alte produse accizabile
Sfera de aplicare

Articolul 207
Următoarele produse sunt supuse accizelor:

a)cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;

b)cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90;

c)cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12.
Nivelul şi calculul accizei

Articolul 208

(1) Nivelul accizelor pentru produsele prevăzute la art. 207 este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul titlu.


(2) Pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsura asupra cantităţilor intrate pe teritoriul României. Pentru amestecurile cu cafea solubilă intrate pe teritoriul României, accizele se datorează şi se calculează numai pentru cantitatea de cafea solubilă conţinută în amestecuri.
Plătitori de accize

Articolul 209

(1) Plătitori de accize pentru produsele prevăzute la art. 207 sunt operatorii economici - persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate - care achiziţionează din teritoriul comunitar ori din afară teritoriului comunitar astfel de produse.


(2) Operatorii economici care achiziţionează din teritoriul comunitar produsele prevăzute la art. 207, înainte de primirea produselor trebuie să fie înregistraţi la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice, şi să respecte următoarele cerinţe:
a)să garanteze plata accizelor în condiţiile fixate de autoritatea competentă;

b)să ţină contabilitatea livrărilor de produse;

c)să prezinte produsele oricând li se cere aceasta de către organele de control;

d)să accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
Scutiri

Articolul 210

(1) Sunt scutite de la plata accizelor produsele livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.


(2) Operatorii economici care exportă sau care livrează într-un alt stat membru sortimente de cafea obţinute din operaţiuni proprii de prelucrare a cafelei achiziţionate direct de către aceştia din alte state membre ori din import pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe bază de documente justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantităţilor de cafea utilizate ca materie primă pentru cafeaua exportată sau livrată în alt stat membru.


(3) Beneficiază de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat şi operatorii economici, pentru cantităţile de cafea achiziţionate direct de către aceştia dintr-un stat membru sau din import, care ulterior sunt livrate către un alt stat membru, sunt exportate ori returnate furnizorilor.


(4) Modalitatea de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1)-(3) va fi reglementată prin normele metodologice.
Exigibilitatea

Articolul 211
Momentul exigibilităţii accizei intervine:

a)pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul recepţionării acestora;

b)pentru produsele importate, la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
Exigibilitatea accizei în cazul procedurii vamale simplificate

Articolul 212
În cazul produselor provenite din operaţiuni de import efectuate de un importator care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru, acesta are obligaţia de a depune la autoritatea vamală declaraţia de import pentru TVA şi accize. Exigibilitatea accizei intervine la data înregistrării declaraţiei de import pentru TVA şi accize.

Plata accizelor la bugetul de stat

Articolul 213

(1) Pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, plata accizelor se face în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate produsele.


(2) Pentru produsele provenite din operaţiuni de import, plata accizelor se face la momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Declaraţiile de accize

Articolul 214

(1) Orice operator economic plătitor de accize are obligaţia de a depune la autoritatea competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.


(2) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către operatorii economici plătitori până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
Capitolul II^1 Taxe speciale pentru autoturisme şi autovehicule
Articolul 2141 Nivelul taxei speciale

(1)Intră sub incidenţa taxei speciale autoturismele şi autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepţia celor special echipate pentru persoanele cu handicap şi a celor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul titlu. Pentru autoturismele şi autoturismele de teren a căror primă înmatriculare în România se realizează după data de 1 ianuarie 2007 şi pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziţionării de pe piaţa internă în cursul anului 2006, taxa specială nu se mai datorează.

modificat prin PCT 6. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României

(2)Intră sub incidenţa taxei speciale şi autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, inclusiv cele destinate transportului de persoane cu un număr de peste 8 locuri pe scaune în afară conducătorului auto, cu excepţia autovehiculelor speciale destinate lucrărilor de drumuri, de salubrizare, pentru industria petrolului, a macaralelor, precum şi a autovehiculelor destinate a fi utilizate de forţele armate, forţele de securitate a statului, poliţie, jandarmerie, poliţie de frontieră, de serviciile de ambulanţă, medicină şi pompieri. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4.1, care face parte integrantă din prezentul titlu.

modificat prin PCT 2. ART UNIC Lege 372 din 2007-12-28 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 6. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României

(3)Sumele datorate bugetului de stat drept taxe speciale se calculează în lei, după cum urmează:

(100-D)
Taxa specială = A x B x C x ───────,
100

unde:
A = capacitatea cilindrică;

B = taxa prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 4 sau, după caz, în coloana 2 din anexa nr. 4.1;

C = coeficientul de corelare a taxei prevăzut în coloana 2 din anexa nr. 5;

D = coeficientul de reducere a taxei în funcţie de deprecierea autoturismului/autovehiculului, prevăzut în coloana 3 din anexa nr. 5.

modificat prin PCT 6. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României

(4)Nivelul coeficienţilor de corelare şi de reducere a taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 5 care face parte integrantă din prezentul titlu.


(5)Vechimea autoturismului/autovehiculului rulat se calculează în funcţie de data fabricării acestuia.

abrogat ALN (2) ART 14 Ordonanţa de urgenţă 50 din 2008-04-21 emis de Guvernul României
Articolul 2142 Exigibilitatea şi plata taxei speciale la bugetul de stat
Taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România.

abrogat ALN (2) ART 14 Ordonanţa de urgenţă 50 din 2008-04-21 emis de Guvernul României
Articolul 2143 Scutiri
Sunt scutite de plată taxelor speciale autoturismele, atunci când sunt:
a)încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare;

b)provenite din donaţii sau finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordate instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate.

abrogat ALN (2) ART 14 Ordonanţa de urgenţă 50 din 2008-04-21 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 202. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul III Impozitul la ţiţeiul din producţia internă
modificat prin PCT 203. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 215 Dispoziţii generale

(1)Pentru ţiţeiul din producţia internă, operatorii economici autorizaţi, potrivit legii, datorează bugetului de stat impozit în momentul livrării.


(2)Impozitul datorat pentru ţiţei este de 4 euro/tonă.


(3)Impozitul datorat se calculează prin aplicarea sumei fixe prevăzute la alin. (2) asupra cantităţilor livrate.


(4)Momentul exigibilităţii impozitului la ţiţeiul din producţia internă intervine la data efectuării livrării.

modificat prin PCT 204. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 216 Scutiri
Sunt scutite de plată acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă, exportate direct de agenţii economici producători.

Articolul 217 Declaraţiile de impozit

(1)Orice operator economic, plătitor de impozit la ţiţeiul din producţia internă, are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de impozit pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata impozitului pentru luna respectivă.


(2)Declaraţia de impozit se depune la autoritatea fiscală competentă de către operatorii economici plătitori, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

modificat prin PCT 205. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul IV Dispoziţii comune
Articolul 218 Conversia în lei a sumelor exprimate în euro
Valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsura, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 92. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 206. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 219 Obligaţiile plătitorilor

(1)Operatorii economici plătitori de accize şi de impozit la ţiţeiul din producţia internă sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscală competentă, conform dispoziţiilor legale în materie.


(2)Operatorii economici au obligaţia să calculeze accizele şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă, după caz, să le evidenţieze distinct în factură şi să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului şi vărsarea integrală a sumelor datorate.


(3)Plătitorii au obligaţia să ţină evidenţa accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, după caz, conform prevederilor din norme, şi să depună anual deconturile privind accizele şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă, conform dispoziţiilor legale privind obligaţiile de plată, la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare.

modificat prin PCT 207. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 220 Decontările între operatorii economici

(1) Decontările între operatorii economici plătitori de accize şi operatorii economici cumpărători de produse accizabile se vor face integral prin unităţi bancare.


(2) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (1):
a)livrările de produse accizabile către operatorii economici care comercializează astfel de produse în sistem en détail;

b)livrările de produse accizabile, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentând accizele nu pot face obiectul compensărilor dacă actele normative speciale nu prevăd altfel sau dacă nu se face dovada plăţii accizelor la bugetul statului;

c)livrările de produse accizabile, în cazul compensărilor efectuate între operatorii economici prin intermediul Institutului de Management şi Informatică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Sumele reprezentând accizele nu pot face obiectul compensărilor dacă nu se face dovada plăţii accizelor la bugetul de stat.

modificat prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 208. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 2201 Regimul produselor accizabile deţinute de operatorii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante

(1)Produsele accizabile deţinute de operatorii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante pot fi valorificate în cadrul procedurii de executare silită de organele competente, potrivit legii.


(2)Persoanele care dobândesc bunuri accizabile prin valorificare, potrivit alin. (1), trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege, după caz.

modificat prin PCT 209. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 104. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi derogări
modificat prin PCT 210. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 2202 Acciza minimă pentru ţigarete
Acciza minimă pentru ţigarete, în vigoare la data de 31 decembrie 2006, stabilită potrivit prevederilor art. 177, se va aplica până la data de 15 ianuarie 2007.

modificat prin PCT 211. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 221 Derogare pentru produse energetice
Prin derogare de la dispoziţiile art. 193, livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectuează numai în momentul în care cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de acesta, în decursul lunii precedente.

modificat prin PCT 212. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 2211 Derogare pentru autoturisme
Prin derogare de la prevederile art. 2142 , pentru autoturismele şi alte bunuri supuse accizelor, introduse în România pe baza unor contracte de leasing, iniţiate înainte de data intrării în vigoare a prevederilor prezentului titlu, şi a căror încheiere se va realiza după această dată, se vor datora bugetului de stat sumele calculate în funcţie de nivelul accizelor în vigoare la momentul iniţierii contractului de leasing.

introdus prin PCT 213. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 2212 Directive transpuse
Prezentul titlu transpune Directiva CEE nr. 92/12, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificările ulterioare; directivele CEE nr. 92/83 şi 92/84, publicate în Jurnalul Oficial nr. L 316 din 31 octombrie 1992; directivele CEE nr. 92/79 şi 92/80, publicate în Jurnalul Oficial nr. L 316 din 31 octombrie 1992, modificate prin Directiva CE nr. 2002/10, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 46 din 16 februarie 2002; Directiva CE nr. 95/59, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 291 din 6 decembrie 1995, modificată prin Directiva CE nr. 2002/10, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 46 din 16 februarie 2002; Directiva CE nr. 2003/96, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 283 din 31 octombrie 2003.

introdus prin PCT 93. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
Capitolul VI
Contravenţii şi sancţiuni

Contravenţii şi sancţiuni

Articolul 2213

(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
a)nedepunerea la termenele prevăzute de lege a situaţiilor de raportare reglementate în prezentul titlu;

b)neanunţarea autorităţii competente în termenul legal, potrivit prezentului titlu, despre modificările aduse datelor iniţiale avute în vedere la eliberarea autorizaţiei;

c)schimbarea destinaţiei produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de accize cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege;

d)refuzul operatorilor economici de a prelua şi de a distruge cantităţile confiscate de tutun prelucrat, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu;

e)nerestituirea în vederea distrugerii a marcajelor neutilizate în termenul prevăzut în prezentul titlu unităţii specializate pentru tipărirea acestora;

f)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 20626 alin. (1) lit. f) şi i).


(2) Următoarele fapte constituie contravenţii:
a)deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu prezentul titlu;

b)deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 2961 alin. (1) lit. l) din titlul IX1;

c)practicarea, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, de către producători, importatori, operatori economici care realizează achiziţii intracomunitare sau de către persoane care comercializează, sub orice formă, de preţuri de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată, dacă fapta nu a fost săvârşită astfel încât să constituie infracţiune;

d)neînscrierea distinctă în facturi şi în avize de însoţire a valorii accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, în cazurile prevăzute în prezentul titlu;

e)neutilizarea documentelor fiscale prevăzute în prezentul titlu;

f)neefectuarea, prin unităţi bancare, a decontărilor între operatorii economici plătitori de accize şi operatorii economici cumpărători de produse accizabile, ca persoane juridice ce desfăşoară operaţiuni cu produse accizabile, cu excepţiile prevăzute în prezentul titlu;

g)amplasarea mijloacelor de măsurare a producţiei şi a concentraţiei alcoolice pentru alcool etilic şi distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în prezentul titlu;

h)nesesizarea autorităţii competente în cazul deteriorării sigiliilor aplicate de către aceasta;

i)transportul de produse accizabile în regim suspensiv de accize care nu este acoperit de documentul administrativ electronic sau, după caz, de un alt document utilizat pentru acest regim prevăzut în prezentul titlu ori cu nerespectarea procedurii în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie;

j)primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize cu nerespectarea cerinţelor prevăzute în prezentul titlu;

k)comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 96,00% în volum;

l)fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool etilic;

m)denaturarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice cu nerespectarea condiţiilor şi procedurilor prevăzute în prezentul titlu;

n)comercializarea în vrac, pe piaţa naţională, a alcoolului sanitar;

o)circulaţia şi comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat şi a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevăzute în prezentul titlu;

p)nerespectarea procedurii privind sigilarea şi desigilarea instalaţiilor de fabricaţie a alcoolului şi distilatelor, prevăzută în prezentul titlu;

q)vânzarea ţigaretelor de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte preţul de vânzare cu amănuntul declarat;

r)vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri de vânzare cu amănuntul;

s)desfăşurarea activităţilor de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat cu nerespectarea obligaţiilor şi condiţiilor prevăzute în prezentul titlu;

ş)desfăşurarea activităţilor de comercializare în sistem angro şi/sau en détail a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute în acest sens în prezentul titlu;

t)comercializarea, prin pompele staţiilor de distribuţie, a altor produse energetice decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor, petrolului lampant, precum şi a biocombustibililor, care corespund standardelor naţionale de calitate;

ţ)valorificarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a fost revocată sau anulată, fără notificarea autorităţii competente cu privire la virarea accizelor la bugetul de stat;

u)vânzarea cu amănuntul din antrepozitul fiscal a produselor accizabile, cu excepţiile prevăzute de lege;

v)achiziţionarea produselor accizabile de la persoane care desfăşoară activităţi de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat, respectiv comercializare în sistem angro a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - şi care nu respectă condiţiile sau obligaţiile prevăzute la art. 20669 alin. (2) şi (4) din prezentul titlu, după caz;

w)deţinerea în scopuri comerciale, cu neîndeplinirea cerinţelor prevăzute în prezentul titlu, a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un alt stat membru.


(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum şi cu:
a)confiscarea produselor, iar în situaţia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la lit. a), b), c), e), i), j), k), l), m), n), o), r), s), ş), t), ţ), u) şi w);

b)confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile, în cazul prevăzut la lit. i);

c)suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comercianţilor în sistem angro şi/sau en détail, pentru situaţiile prevăzute la lit. b), s), ş) şi t);

d)oprirea activităţii de producţie a produselor accizabile prin sigilarea instalaţiei, în cazul producătorilor, pentru situaţiile prevăzute la lit. h), n), o) şi p).


(4) Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizaţia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după
caz, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. g), h), m), n), o) şi p).


(5) Autoritatea competentă poate revoca, la propunerea organului de control, autorizaţia de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi f), precum şi la alin. (2) lit. u).
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor

Articolul 2214

(1) Constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţie potrivit art. 2213 se fac de organele competente din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile sale subordonate, cu excepţia sancţiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat ori importator autorizat, care se dispune de autoritatea competentă, la propunerea organului de control.


(2) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la 2213 se aplică, după caz, persoanelor fizice sau persoanelor juridice. În cazul asocierilor şi al altor entităţi fără personalitate juridică, sancţiunile se aplică reprezentanţilor acestora.


(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 2213, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Dispoziţii aplicabile

Articolul 2215
Contravenţiilor prevăzute la art. 2213 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
Anexa nr. 1
ANEXA Nr. 1
Nr. crt.
Denumirea produsului sau a grupei de produse
U.M.
Acciza (echivalent euro/U.M.)

0
1
2
3

Alcool şi băuturi alcoolice

1
Bere
din care:
hl/1 grad Plato1) 0,748

1.1. Bere produsă de micii producători independenţi
0,43

2
Vinuri
hl de produs

2.1. Vinuri liniştite
0,00

2.2. Vinuri spumoase
34,05

3
Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri
hl de produs

3.1. liniştite
100,00

3.2. spumoase
45,00

4
Produse intermediare
hl de produs
165,00

5
Alcool etilic
hl de alcool pur2) 750,00

5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii
475,00

Tutun prelucrat

6
Ţigarete
1.000 ţigarete
48,50 + 22%*)

7
Ţigări şi ţigări de foi
1.000 bucăţi
64,00

8
Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete
kg
81,00

9
Alte tutunuri de fumat
kg
81,00

Produse energetice

10
Benzină cu plumb
tonă
547,00

1.000 litri
421,19

11
Benzină fără plumb
tonă
467,00

1.000 litri
359,59

12
Motorină
tonă
374,00
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

1.000 litri
316,03
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

13
Păcură
1.000 kg

13.1. utilizată în scop comercial
15,00

13.2. utilizată în scop necomercial
15,00


0
1
2
3

14
Gaz petrolier lichefiat
1.000 kg

14.1. utilizat drept combustibil pentru motor
128,26

14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
113,50

14.3. utilizat în consum casnic3) 0,00

15
Gaz natural
GJ

15.1. utilizat drept combustibil pentru motor
2,60

15.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

15.2.1. în scop comercial
0,17

15.2.2. în scop necomercial
0,32

16
Petrol lampant (kerosen)4)
16.1. utilizat drept combustibil pentru motor
tonă
469,89

1.000 litri
375,91

16.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
tonă
469,89

1.000 litri
375,91

17
Cărbune şi cocs
GJ

17.1. utilizat în scop comercial
0,15

17.2. utilizat în scop necomercial
0,30

18
Energie electrică
MWh

18.1. utilizată în scop comercial
0,50

18.2. utilizată în scop necomercial
1,00


*) Această structură a accizei se aplică până la data de 30 iunie 2011 inclusiv. În perioada 1 iulie 2011-31 decembrie 2017 inclusiv, structura accizei totale va fi prevăzută în hotărârea Guvernului pentru aprobarea accizei specifice ce se aplică începând cu data de 1 iulie a fiecărui an.

1) Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de soluţie măsurată la origine la temperatura de 20°/4° C.

2) Hl de alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentraţia de 100% alcool în volum, la temperatura de 20° C, conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic.

3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înţelege gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de până la maximum 12,5 kg.

4) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 29 din 2009-03-25 emis de Guvernul României
NOTĂ:
abrogat ART I Ordonanţa de urgenţă 29 din 2009-03-25 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 94. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
Anexa nr. 2

















Nr. crt. Denumirea produsului sau grupei de produse Acciza - euro/tonă - 1. Cafea verde 153 2. Cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori 225 3. Cafea solubilă 900 modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 95. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României


Anexa
nr. 3

────┬───────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────────┐
Nr │Denumirea produsului sau a │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ 2010 │
crt.│ grupei de produse │ Acciza │ Acciza │ Acciza │ Acciza │
│ │ (%) │ (%) │ (%) │ (%) │
────┼───────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┤
1. │Confecţii din blănuri naturale (cu │ │ │ │ │
│excepţia celor de iepure, oaie, │ │ │ │ │
│capră) │ 45 │ 45 │ 45 │ 45 │
────┼───────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┤
2. │Articole din cristal*1) │ 55 │ 30 │ 15 │ 0 │
────┼───────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┤
3. │Bijuterii din aur şi/sau din │ │ │ │ │
│platină, cu excepţia verighetelor │ 25 │ 15 │ 10 │ 0 │
────┼───────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┤
4. │Produse de parfumerie │ │ │ │ │
────┼───────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┤
│4.1. Parfumuri, │ 35 │ 35 │ 35 │ 35 │
│din care: │ │ │ │ │
│- ape de parfum │ 25 │ 25 │ 25 │ 25 │
────┼───────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┤
│4.2. Ape de toaletă, │ 15 │ 15 │ 15 │ 15 │
│din care: │ │ │ │ │
│- ape de colonie │ 10 │ 10 │ 10 │ 10 │
────┼───────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┤
5. │Arme şi arme de vânătoare, altele │ │ │ │ │
│decât cele de uz militar │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │
────┴───────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┘

NOTĂ:*1)
Prin cristal se înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.
abrogat Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României



Anexa
nr. 4

┌──────────────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Norma │ Capacitatea │ │
│ de poluare sau tipul │ cilindrică │ euro /1 cm³ │
│ autoturismului/ │ (cm³) │ │
│ autovehiculului │ │ │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ Hibride │ │ 0 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ Euro 4 │ < 1600 │ 0,15 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 1601-2000 │ 0,35 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2001-2500 │ 0,5 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2501-3000 │ 0,7 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ >3000 │ 1 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ Euro 3 │ <1600 │ 0,5 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 1601-2000 │ 0,6 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2001-2500 │ 0,9 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2501-3000 │ 1,1 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ >3000 │ 1,3 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ Euro 2 │ <1600 │ 1,3 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 1601-2000 │ 1,4 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2001-2500 │ 1,5 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2501-3000 │ 1,6 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ >3000 │ 1,7 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ Euro 1 │ <1600 │ 1,8 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 1601-2000 │ 1,8 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2001-2500 │ 1,8 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 2501-3000 │ 1,8 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ >3000 │ 1,8 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ Non-euro │ <1600 │ 2 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ 1601-2000 │ 2 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ >2001 │ 2 │
└──────────────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────┘





Anexa
nr. 4.1
NIVELUL taxei speciale pentru autovehiculele din categoriile*) N2, N3, M2 şi M3

Notă

*) Categoriile sunt definite în Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR2.


────────────────────────────────────────────────────────────
Norma de poluare
a autovehiculului euro/1 cm³
────────────────────────────────────────────────────────────
Euro 4 0
Euro 3 0
Euro 2 0,2
Euro 1 0,9
Non-euro 1,2
────────────────────────────────────────────────────────────


introdus prin PCT 7. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României



Anexa
nr. 5

┌──────────────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Vârstă autoturismului/ │ Coeficient de │ Reducere (%) │
│ autovehiculului │ corelare │ │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ până la 1 an inclusiv │ 0,9 │ 15 │

├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 1 an - 2 ani inclusiv │ 1,8 │ 25 │

├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 2 ani - 4 ani inclusiv │ 2,3 │ 32 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 4 ani - 6 ani inclusiv │ 2,5 │ 43 │
├──────────────────────────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ peste 6 ani │ 2,7 │ 47 │
└──────────────────────────────┴────────────────────────┴─────────────────────┘



modificat prin PCT 8. ART I Ordonanţa de urgenţă 110 din 2006-12-21 emis de Guvernul României





introdus prin PCT 214. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
ANEXA Nr. 6
Data de implementare
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

1 ianuarie
1
iulie
1
iulie
1
iulie
1
iulie
1
iulie
1
iulie
1
iulie
1
ianuarie

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Acciza minimă
(euro/1.000 ţigarete)
73,54
74,00
76,50
79,00
81,50
84,00
86,50
89,00
90,00

Acciza ad valorem
%
22
21
20
19
18
17
16
15
14

Acciza totală
(euro/1.000 ţigarete)
76,60
76,60
79,19
81,78
84,37
86,96
89,55
92,14
93,18

Acciza specifică (euro/1.000 ţigarete)
48,50 51,49 euro

modificat prin ART UNIC Hotărâre 642 din 2011-06-22 emis de Guvernul României
X1) X1) X1) X1) X1) X1) X1)

1) Se determină în funcţie de preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului precedent, acciza ad valorem şi acciza totală.

introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
Titlul VIII Măsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului şi circulaţiei unor produse accizabile
Capitolul I Sistemul de supraveghere a producţiei de alcool etilic
Articolul 222 Sfera de aplicare
Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic nedenaturat şi distilate.

Articolul 223 Supraveghetorii fiscali

(1)Pentru fiecare antrepozit fiscal de producţie de alcool etilic şi de distilate vor fi desemnaţi reprezentanţi permanenţi ai autorităţii fiscale competente, denumiţi în continuare supraveghetori fiscali. Prezenţa supraveghetorilor fiscali va fi asigurată pe tot parcursul desfăşurării procesului de producţie, respectiv pe cele trei schimburi şi în zilele de sărbători legale.


(2)Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool etilic şi de distilate vor întocmi şi vor depune la autoritatea fiscală competentă, o dată cu cererea de autorizare, un program de lucru defalcat pe luni, care să prevadă cantitatea estimată a se obţine într-un an, în funcţie de capacitatea instalată.

Articolul 224 Mijloace de măsurare a producţiei de alcool

(1)În vederea înregistrării corecte a întregii producţii de alcool etilic şi de distilate obţinute, fiecare antrepozit fiscal de producţie de alcool etilic şi de distilate trebuie să fie dotat obligatoriu de către antrepozitarul autorizat cu mijloace de măsurare, denumite în continuare contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală, necesare pentru determinarea cantităţii de alcool etilic şi de distilate, precum şi cu mijloace de măsurare legale pentru determinarea concentraţiei alcoolice pentru fiecare sortiment de aclool etilic şi de distilate. Mijloacele de măsurare şi măsurătorile efectuate cu acestea se supun, în mod obligatoriu, controlului metrologic al statului, conform legii în domeniu.


(2)În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate la ieşirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la ieşirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat şi la ieşirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel încât să fie contorizate toate cantităţile de alcool rezultate.


(3)În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de distilate, contoarele vor fi amplasate la ieşirea din coloanele de distilare sau, după caz, la ieşirea din instalaţiile de distilare.


(4)Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.

Articolul 225 Certificate de calibrare
Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool şi de distilate sunt obligaţi să prezinte supraveghetorilor fiscali certificate de calibrare, eliberate de un laborator de metrologie agreat de Biroul Român de Metrologie Legală, pentru toate rezervoarele şi recipientele în care se depozitează alcoolul, distilatele şi materiile prime din care provin acestea, indiferent de natură lor.

Articolul 226 Sigilii

(1)Pe întregul flux tehnologic de la ieşirea alcoolului brut, rafint şi tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, şi până la contoare, inclusiv la acestea, se vor aplică sigilii. În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de distilate, sigiliile se vor aplică la ieşirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalaţiile de distilare. În toate situaţiile, sigiliile vor fi aplicate şi pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de măsura şi control, pe orice orificii şi robineţi existenţi pe întregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.


(2)Aparatele şi piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare, rafinare, precum şi de pe tot circuitul instalaţiilor de distilare trebuie îmbinate în aşa fel încât să poată fi sigilate. Sigiliile aparţin autorităţii fiscale competente, vor fi înseriate şi vor purta, în mod obligatoriu, însemnele acesteia. Operaţiunile de sigilare şi desigilare se vor efectua de către supraveghetorul fiscal desemnat, astfel încât să nu se deterioreze aparatele şi piesele componente. Amprentele sigiliilor aplicate trebuie să fie menţinute intacte. Sigilarea şi desigilarea vor fi consemnate într-un proces-verbal.


(3)Sigiliile prevăzute la alin. (2) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor, conform reglementărilor specifice stabilite de Biroul Român de Metrologie Legală.


(4)Stabilirea tipului de sigilii, prevăzut la alin. (2), şi a caracteristicilor acestora, uniformizarea şi/sau personalizarea, precum şi coordonarea tuturor operaţiunilor ce se impun revin Ministerului Finanţelor Publice, respectiv direcţiei cu atribuţii administrative.

Articolul 227 Recepţia materiilor prime

(1)Recepţia cantitativă a materiilor prime intrate în antrepozitul fiscal, precum şi introducerea lor în procesul de fabricaţie se fac cu mijloace de măsurare legale.


(2)În cazul în care, pentru producerea alcoolului etilic şi a distilatelor, se achiziţionează materii prime de la persoane fizice, borderourile de achiziţie şi documentele de recepţie se întocmesc în 2 exemplare şi vor purta, în mod obligatoriu, viză supraveghetorului fiscal. Un exemplar al acestor documente rămâne la antrepozitul fiscal care a achiziţionat materia primă, iar exemplarul 2, la persoană fizică furnizoare.

Articolul 228 Obligaţiile supraveghetorilor fiscali

(1)Supraveghetorii fiscali au obligaţia să verifice:
a)existenţa certificatelor de calibrare pentru rezervoarele şi recipientele de depozitare a alcoolului, a distilatelor şi a materiilor prime din care provin acestea;

b)înregistrarea corectă a intrărilor de materii prime;

c)înscrierea corectă a alcoolului şi a distilatelor obţinute, în raporatele zilnice de producţie şi în documentele de transfer-predare către antrepozite de prelucrare sau de depozitare de produse finite, în concordanţa cu înregistrările mijloacelor de măsurare;

d)concordanţa dintre normele de consum de materii prime, consumul energetic lunar şi producţia de alcool şi distilate obţinută;

e)realitatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat, tehnic şi distilate, înscrise în evidenţele operative ale antrepozitelor de depozitare de astfel de produse;

f)centralizatorul lunar al documentelor de transfer către antrepozitele de prelucrare a alcoolului şi a distilatelor;

g)concordanţa dintre cantităţile de alcool şi de distilate eliberate din antrepozitul fiscal de producţie cu cele înscrise în documentele fiscale;

h)modul de calcul, de evidenţiere şi de virare a accizelor datorate pentru alcool şi distilate, precum şi pentru băuturile spirtoase realizate de către antrepozitarul autorizat de producţie, care îşi desfăşoară activitatea în sistem integrat;

i)depunerea la termen, la organele fiscale teritoriale, a declaraţiilor privind obligaţiile de plată cu titlu de accize şi a decontului de accize, în conformitate cu prevederile legale;

j)orice alte documente şi operaţiuni care să conducă la determinarea exactă a obligaţiilor către bugetul de stat;

k)înregistrarea corectă a operaţiunilor de import şi export, în situaţia în care antrepozitarul autorizat desfăşoară astfel de operaţiuni.


(2)De asemenea, supraveghetorii fiscali au obligaţia de a înregistra, într-un registru special, toate cererile antrepozitarilor autorizaţi de producţie sau ale organelor de control privind sigilarea sau desigilarea instalaţiilor.


(3)În vederea certificării realităţii tuturor operaţiunilor reflectate în documentele aferente producţiei de alcool şi de distilate, începând de la intrarea materiei prime până la livrarea alcoolului şi a distilatelor către secţiile de prelucrare sau către terţi, toate documentele întocmite, inclusiv documentele fiscale, vor fi prezentate obligatoriu supraveghetorului fiscal desemnat pentru a fi vizate de acesta.

Articolul 229 Desigilarea instalaţiilor

(1)Desigilarea aparatelor şi a pieselor de pe tot fluxul tehnologic se face numai în baza unei solicitări scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de producţie de alcool şi de distilate sau în situaţii de avarie.


(2)Cererea de desigilare se transmite supraveghetorului fiscal cu cel puţin trei zile înainte de termenul stabilit pentru efectuarea operaţiunii propriu-zise, care va proceda la desigilare. La desigilare, supraveghetorul fiscal întocmeşte un proces-verbal de desigilare. În procesul-verbal se vor consemna data şi ora desigilării, cantitatea de alcool şi de distilate - în litri şi în grade - înregistrată de contoare la momentul desigilării, precum şi stocul de alcool şi de distilate, pe sortimente, aflat în rezervoare şi în recipiente.


(3)Se interzice antrepozitarilor autorizaţi deteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorul fiscal. În cazul în care sigiliul este deteriorat accidental sau în caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat să solicite prezenţa supraveghetorului fiscal pentru constatarea cauzelor deteriorării accidentale a sigiliului sau ale avariei.


(4)Dacă antrepozitarul autorizat constată un incident sau o disfuncţie în funcţionarea unui contor, acesta trebuie să facă imediat o declaraţie supraveghetorului fiscal, care va fi consemnată într-un registru special destinat acestui scop, procedându-se imediat la remedierea defecţiunii. Totodată, antrepozitarul autorizat va solicită prezenţa reprezentantului autorizat de către Biroul Român de Metrologie Legală pentru activităţi de reparaţii ale mijloacelor de măsurare din categoria respectivă, în vederea desigilării mijloacelor de măsurare, a repunerii lor în stare de funcţionare şi a resigilării.


(5)Contoarele defecte pot fi înlocuite, sub supraveghere metrologică, cu alte contoare de rezervă, cu specificarea, într-un proces-verbal de înlocuire, întocmit de supraveghetorul fiscal, a indicilor de la care se reia activitatea.


(6)Dacă timpul de remediere a contoarelor depăşeşte 24 de ore, se suspendă activitatea de producţie a alcoolului şi a distilatelor. Instalaţiile respective vor fi sigilate.


(7)Suspendarea se face în baza unui proces-verbal de suspendare, încheiat în 3 exemplare de către supraveghetorul fiscal, în prezenţa reprezentantului legal al antrepozitarului autorizat.


(8)În procesul-verbal încheiat se vor menţiona cauzele accidentului sau ale avariei care au generat întreruperea activităţii, data şi ora întreruperii acesteia, stocul de alcool şi de distilate existent la acea dată şi indicii înregistraţi de contoare în momentul suspendării activităţii.


(9)Originalul procesului-verbal de desigilare sau de suspendare, după caz, se depune la autoritatea fiscală competentă, în termen de 24 de ore de la încheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal rămâne la antrepozitarul autorizat, iar exemplarul al treilea se păstrează de către supraveghetorul fiscal.


(10)Reluarea activităţii după desigilarea instalaţiilor respective se va face în baza unei declaraţii de remediere a defecţiunii, întocmită de antrepozitarul autorizat şi vizată de supraveghetorul fiscal, însoţită de un aviz eliberat de specialistul care a efectuat remedierea. Supraveghetorul fiscal va proceda la sigilarea întregului flux tehnologic.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Capitolul II Sistemul de supraveghere a circulaţiei alcoolului etilic şi a distilatelor în vrac din producţia internă sau din import
Articolul 230 Condiţii de calitate
Alcoolul etilic şi distilatele livrate de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie, către utilizatorii legali, trebuie să se încadreze în prevederile standardelor legale în vigoare. Fiecare livrare va fi însoţită de buletine de analiză completate conform standardelor legale în vigoare, eliberate de laboratorul propriu al producătorului, dacă acesta a fost agreat, sau emise de alte laboratoare autorizate. Buletinele de analiză vor cuprinde cel puţin 7 parametri fizico-chimici, prevăzuţi de standardele legale în vigoare.

Articolul 231 Transportul în vrac

(1)Toate cisternele şi recipientele prin care se vor transportă cantităţile de alcool şi de distilate vor purta sigiliul surpaveghetorului fiscal şi vor fi însoţite de documentele fiscale prevăzute la titlul VII.


(2)Supraveghetorul fiscal, care a procedat la sigilarea cisternelor sau a recipientelor de transport al alcoolului şi al distilatelor în vrac, va comunică în aceeaşi zi, la autoritatea fiscală competentă, data plecării transportului de alcool şi de distilate, numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, cantitatea expediată şi data aproximativă a sosirii acestuia.


(3)La sosirea efectivă a alcolului şi a distilatelor la destinaţie, agentul economic beneficiar este obligat să solicite autorităţii fiscale competente desemnarea unui reprezentant fiscal care, în maximum 24 de ore, va efectua verificarea documentelor de transport şi a datelor înscrise în documentul de însoţire, după care va proceda la desigilarea cisternelor sau a recipientelor.

Articolul 232 Condiţii de livrare

(1)Livrarea alcoolului şi a distilatelor în vrac se va face direct de la antrepozitarul autorizat pentru producţie sau de la importator către utilizatorii legali.


(2)Livrarea în vrac a alcoolului etilic şi a distilatelor în scopul obţinerii de băuturi alcoolice altor beneficiari decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de astfel de băuturi este interzisă.


(3)Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi importatorii pot livra alcool în vrac, pentru consum, direct spitalelor, farmaciilor şi agenţilor economici utilizatori legali de alcool, alţii decât producătorii de băuturi alcoolice.


(4)Alcoolul etilic tehnic îmbuteliat poate fi comercializat numai de către antrepozitarul autorizat pentru producţia de alcool etilic şi numai sub formă de alcool etilic tehnic denaturat, conform standardelor legale în vigoare.


(5)Comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă a alcoolului etilic şi a distilatelor cu concentraţia alcoolică sub 96,0% în volum, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, este interzisă.


(6)Producţia de alcool sanitar de către alţi producători decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool etilic este interzisă.


(7)Comercializarea pe piaţa internă a alcoolului sanitar în vrac este interzisă.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Capitolul III Sistemul de supraveghere pentru ţuică şi rachiuri de fructe
Articolul 233 Mijloace de măsurare

(1)În vederea înregistrării corecte a producţiei de ţuică şi rachiuri de fructe, fiecare antrepozitar autorizat este obligat să se doteze cu mijloace de măsurare volumetrică, denumite contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum şi cu mijloace legale de măsurare a concentraţiei alcoolice a materiei prime şi a produselor rezultate din prelucrarea acestora instalaţiile de fabricaţie fiind în mod obligatoriu sigilate în aceleaşi condiţii ca şi în cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic sau de distilate.


(2)Cazanele individuale ale producătorilor de ţuică şi rachiuri de fructe, a căror producţie este destinată vânzării, vor fi livrate şi vor fi dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum şi cu mijloace de măsurare legală a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute.

Articolul 234 Sigilarea şi desigilarea instalaţiilor

(1)Pentru controlul cantităţilor de ţuică şi rachiuri de fructe, pe perioadă de nefuncţionare, instalaţiile sau cazanele de fabricaţie deţinute de antrepozitarii autorizaţi vor fi sigilate suplimentar de către autoritatea fiscală competentă.


(2)După primirea materiei prime în vederea distilării, deţinătorii de astfel de instalaţii sau cazane vor solicită, în scris, autorităţii fiscale competente desigilarea acestora. Data şi ora desigilării, precum şi cantităţile şi tipurile de materie primă ce urmează a se prelucra se vor consemna într-un registru de fabricaţie, care va fi numerotat, vizat de autoritatea fiscală competentă şi păstrat la producător. În acelaşi timp, autoritatea fiscală competentă va consemna aceleaşi date într-un proces-verbal.


(3)Desigilarea va fi solicitată în condiţiile în care deţinătorul de instalaţii sau cazane are în stoc materie primă pentru utilizarea capacităţilor de producţie pentru minimum 10 zile, procesul de producţie fiind obligatoriu a se desfăşura în mod continuu, până la terminarea materiei prime.


(4)În momentul desigilării instalaţiilor sau a cazanelor, reprezentantul autorităţii fiscale competente va verifică, prin probe de producţie, timpii de fabricaţie şi randamentul în alcool pentru fiecare tip de materie primă în parte, stabilind numărul de fierberi în 24 de ore şi întocmind un proces-verbal de constatare.


(5)Timpii de funcţionare ai instalaţiilor sau ai cazanelor şi randamentele stabilite vor fi utilizate pentru evidenţierea producţiei în registrul de fabricaţie.


(6)În vederea opririi instalaţiilor sau cazanelor, antrepozitarul autorizat pentru producţie va anunţa autoritatea fiscală competentă pentru resigilarea acestora cu 2 zile înaintea opririi producţiei.


(7)Dacă nu se solicită resigilarea cazanelor sau a celorlalte instalaţii în momentul opririi acestora, se consideră că producţia a continuat pe toată perioadă de la desigilare.


(8)Momentul sigilării va fi menţionat în registrul de fabricaţie, întocmindu-se, de asemenea, un proces-verbal în care se va preciza cantitatea de producţie realizată de la data desigilării.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Capitolul IV Sistemul de supraveghere a importurilor de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase, în vrac
Articolul 235 Condiţii de import
Alcoolul, distilatele şi băuturile spirtoase pot fi importate în vrac numai pe bază de contracte încheiate direct cu producătorii externi sau cu reprezentanţii acestora şi numai în scopul prelucrării sau îmbutelierii directe de către antrepozitarul autorizat pentru producţie.

Articolul 236 Procedura de supraveghere

(1)La intrarea în ţara a alcoolului în vrac, indiferent de natură acestuia, a distilatelor în vrac, precum şi a băuturilor spirtoase în vrac, organele vamale de frontieră, după efectuarea formalităţilor de vămuire, vor aplică pe fiecare cisternă şi recipient un sigiliu special, cu însemnele autorităţii vamale, desigilarea fiind interzisă până la destinaţia finală a acestora.


(2)În momentul efectuării operaţiunii de vămuire se va preleva, în mod obligatoriu, o probă din fiecare cisternă sau recipient, în scopul verificării autenticităţii datelor înscrise în documentele însoţitoare, respectiv factură şi certificatele de analize fizico-chimice.


(3)Prelevarea probei se face de către delegatul laboratorului, agreat de autoritatea vamală să efectueze expertize în vederea indentificării produselor.


(4)Prelevarea probei se face în prezenţa autorităţii vamale, a delegatului permanent în vamă din partea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi a importatorului. Dacă importatorul depune o declaraţie că nu este interesat să participe la prelevare, operaţiunea respectivă se poate face în lipsa acestuia.


(5)Operaţiunea de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu normele româneşti în vigoare privind eşantionarea, analiza şi inspecţia unui lot de produse de către delegatul laboratorului agreat.


(6)Din probă prelevată se vor constitui 3 eşantioane identice, dintre care unul este destinat laboratorului, altul autorităţii vamale, iar al treilea importatorului.


(7)Eşantioanele vor fi etichetate şi vor fi sigilate de către autoritatea vamală.


(8)Transmiterea eşantioanelor prelevate către laboratoare se efectuează prin grija şi sub responsabilitatea delegatului laboratorului agreat.


(9)Operaţiunea de prelevare se încheie prin întocmirea unui proces-verbal de prelevare, conform modelului prezentat în norme.


(10)Rezultatele expertizei vor fi consemnate de către laboratorul agreat în certificate de expertiză.


(11)Analiza produselor se face pe cheltuială importatorilor şi are ca scop determinarea concentraţiei alcoolice şi a cantităţilor reale, comparativ cu cele înscrise în documentele însoţitoare, pentru corectă evaluare a accizelor datorate şi a calităţii produsului.


(12)Termenul de efectuare a analizelor va fi, după caz:
a)pe loc, în cazul produselor fără conţinut de zahăr;

b)în 24 de ore de la prelevarea probei, în cazul produselor cu conţinut de zahăr.


(13)Termenul obligatoriu de păstrare a eşantioanelor este de un an.


(14)Prevederile alin. (2) se aplică şi cantităţilor de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac, aduse în regim de import temporar.


(15)Cantităţile de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac, provenite din import, vor fi sigilate de către organul vamal de frontieră şi în situaţia în care marfă este tranzitată către o vamă de interior în vederea efectuării operaţiunii vamale de import. Marfă astfel sigilată, împreună cu documentul de însoţire a mărfii, eliberat de autoritatea vamală de frontieră, în care se menţionează cantitatea de alcool, de distilate sau de băuturi spirtoase importată, în modul şi sub formă prevăzută în norme, are liber de circulaţie până la punctul vamal unde au loc operaţiunea vamală de import şi prelevarea de probe, potrivit alin. (2).


(16)În toate cazurile, la determinările efectuate pe baza analizelor de laborator, abaterea admisă este de ± 0,3 grade volum.


(17)Desigilarea cisternelor şi a recipientelor de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac provenite din import, ajunse la destinaţia finală, se va face în prezenţa unui reprezentant al autorităţii fiscale competente, desemnat la solicitarea scrisă a importatorilor.


(18)Importatorul are obligaţia să evidenţieze într-un registru special, conform modelului prezentat în norme, vizat de reprezentantul organului fiscal teritorial în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, toate cantităţile de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac - în litri şi în grade - pe tipuri de produs şi pe destinaţii ale acestora.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Capitolul V Dispoziţii comune de supraveghere aplicate producţiei şi importului de alcool, distilate şi băuturi spirtoase
Articolul 237 Situaţii privind modul de valorificare

(1)Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi importatorii de alcool şi de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o situaţie conţinând informaţii privind modul de valorificare a acestor produse prin vânzare sau prelucrare, şi anume: destinaţia, denumirea şi adresa beneficiarului, numărul şi data facturii, cantităţile, preţul unitar şi valoarea totală, din care, după caz, valoarea accizei, conform modelului prezentat în norme. Această situaţie va fi însoţită în mod obligatoriu de un exemplar al listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime şi produse finite înregistrate la sfârşitul lunii. Listele de inventar se întocmesc în două exemplare şi vor fi vizate de către antrepozitarul autorizat pentru producţie sau de către importator. În cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţie, listele de inventar vor fi vizate şi de către supraveghetorul fiscal. Al doilea exemplar se păstrează de către antrepozitarul autorizat de producţie şi de către importator.


(2)Lunar, până în ultimă zi a lunii, pentru luna precedentă, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia generală a tehnologiei informaţiei situaţia centralizatoare pentru fiecare judeţ privind modul de valorificare a alcoolului şi a distilatelor, conform modelului prezentat în norme.

abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

(3)Necomercializarea de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool etilic şi/sau distilate, pe o perioadă de 3 luni consecutive, a unei cantităţi egale cu cel puţin 20% din cantitatea estimată a se realiza pe o perioadă de un an atrage revocarea autorizaţiei şi sigilarea instalaţiilor de producţie pe termen de 3 luni. Pentru antrepozitarii autorizaţi care lucrează în sistem integrat, la calcularea procentului de 20% se va avea în vedere şi cantitatea produselor rezultate din prelucrarea alcoolului şi/sau a distilatelor.

abrogat PCT 1052 . PCT 27. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Articolul 238 Preţuri minime

(1)Pentru alcool, distilate şi băuturi alcoolice distilate se vor stabili preţuri minime care se vor practică pentru comercializarea acestora pe piaţa internă.


(2)Preţul minim va cuprinde, în mod obligatoriu, preţul producătorului şi acciză legală aferentă, după caz.


(3)Preţurile minime vor fi stabilite de către asociaţiile patronale ale producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice distilate legal înfiinţate, existente în România, şi vor fi consemnate într-un protocol semnat de reprezentanţii acestor asociaţii. O copie de pe acest protocol şi listele cuprinzând preţurile astfel stabilite vor fi comunicate Ministerului Finanţelor Publice şi vor fi publicate, prin grija celor care le-au stabilit, în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu minimum 5 zile înainte de data intrării în vigoare a acestor preţuri.


(4)Produsele, inclusiv cele în vrac, pentru care s-au stabilit preţuri minime nu pot fi comercializate pe piaţa internă la preţuri mai mici decât preţurile minime publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(5)Ori de câte ori se intenţionează modificarea preţurilor minime stabilite, asociaţiile patronale ale producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice au obligaţia să notifice noile preţuri, indiferent dacă modificarea intervine la unul sau mai multe produse. Notificarea preţurilor se face în condiţiile prevăzute la alin. (3).


(6)În situaţia în care patronatele nu cad de acord asupra unui protocol comun, vor fi publicate preţurile minimale stabilite de organizaţia patronală de ramură care deţine cel puţin 70% din totalul cifrei de afaceri realizate de societăţile comerciale producătoare de alcool, distilate şi băuturi alcoolice distilate. Cifra de afaceri care stă la baza stabilirii reprezentativităţii va fi preluată din raportările contabile ale agenţilor economici la data de 30 iunie 2004, aferentă producţiei sus-menţionate.

modificat prin PCT 2. ART XXXV PCT 33. ART UNIC Lege 507 din 2004-11-17 emis de Parlamentul României
introdus prin ART XXXV SEC a 22-a CAP II Ordonanţa 94 din 2004-08-26 emis de Guvernul României

(7)Agenţii economici producători de alcool, distilate şi băuturi alcoolice distilate, care realizează preţuri mai mici decât preţurile minime publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor notifica aceste preţuri Ministerului Finanţelor Publice - direcţia cu atribuţii în autorizarea antrepozitelor fiscale. Preţurile astfel notificate vor fi analizate în cadrul Comisiei de autorizare a antrepozitelor fiscale şi a importatorilor de produse accizabile supuse marcării şi vor putea fi practicate de agenţii economici numai în condiţiile în care aceştia nu înregistrează pierderi din activitatea de producţie de alcool, distilate şi băuturi alcoolice distilate şi nu au obligaţii restante la bugetul general consolidat.

introdus prin PCT 2. ART XXXV PCT 33. ART UNIC Lege 507 din 2004-11-17 emis de Parlamentul României
abrogat PCT 1052 . PCT 27. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Capitolul VI Măsuri speciale privind producţia, importul şi circulaţia uleiurilor minerale
Articolul 239 Restricţii
Se interzice orice operaţiune comercială cu uleiuri minerale care nu provin din antrepozite fiscale de producţie.


(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare, în alte locaţii decât antrepozitele fiscale de producţie, pot fi cedate sau vândute numai în vederea prelucrării şi numai către un antrepozit fiscal de producţie, în condiţiile prevăzute de norme.

introdus prin PCT 106. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 240 Condiţii de comercializare

(1)Uleiurile minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85° C, se vor comercializa direct către utilizatorii finali, care folosesc aceste produse în scop industrial. În caz contrar, antrepozitarul fiscal autorizat va vira la bugetul de stat accizele aferente, calculate la nivelul accizelor datorate pentru benzinele cu plumb. În categoria utilizatorilor finali nu sunt incluşi comercianţii în sistem angro.

– în loc de: "... antrepozitarul fiscal autorizat..." se va citi: "...antrepozitarul autorizat...";

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României

(2)Se interzice comercializarea, prin pompele staţiilor de distribuţie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor auto, care corespund standardelor naţionale de calitate.

Articolul 241 Condiţii de calitate
Se interzice importul de uleiuri minerale de tipul benzinelor şi motorinelor care nu corespund standardelor naţionale şi prevederilor legale referitoare la calitatea benzinelor.

Articolul 242 Procedura de import
Efectuarea formalităţilor vamale de import, aferente uleiurilor minerale prevăzute la art. 241, se face prin birourile vamale de control şi vămuire la frontieră, stabilite prin decizia autorităţii vamale, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

modificat prin PCT 107. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Capitolul VII Alte măsuri speciale
Articolul 243 Condiţii de cesionare şi înstrăinare

(1)Cesionarea ori înstrăinarea, sub orice formă, a acţiunilor, a părţilor sociale sau activelor fixe ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată conform titlului VII va fi adusă la cunoştinţa autorităţii fiscale competente cu cel puţin 60 de zile înainte de realizarea acestei operaţiuni, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal.


(2)Cedarea sau înstrăinarea activelor imobilizate ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată conform titlului VII se va putea face numai după ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligaţiile fiscale sau după ce persoană care urmează să preia activele respective a confirmat posibilitatea plăţii tuturor debitelor către bugetul de stat prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară.


(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul acţiunilor societăţilor comerciale care fac obiectul tranzacţiilor pe piaţa de capital.

introdus prin PCT 108. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
abrogat PCT 108. PCT 28. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Articolul 244 Întârzieri la plată accizelor
modificat prin PCT 35. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei antrepozitarului şi închiderea activităţii acestuia până la plata sumelor restante.

modificat prin PCT 1081 . PCT 29. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Articolul 2441 Alte măsuri

(1)Agenţii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice şi produse din tutun sunt obligaţi ca până la data de 31 martie 2005 să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială şi să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, în proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal;

b)să aibă înscrise în obiectul de activitate potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, activitatea de comercializare şi distribuţie angro a băuturilor alcoolice sau activitatea de comercializare şi distribuţie angro a produselor din tutun;

c)să se doteze cu mijloacele necesare depistării marcajelor false sau contrafăcute, în cazul comercializării de produse supuse marcării potrivit titlului VII.


(2)Băuturile alcoolice livrate de agenţii economici producători către agenţii economici distribuitori sau comercianţi angro vor fi însoţite şi de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marcă îi aparţine.


(3)Agenţii economici distribuitori şi comercianţii angro de băuturi alcoolice şi produse din tutun răspund pentru provenienţă nelegală a produselor deţinute şi sunt obligaţi să verifice autenticitatea facturilor primite.


(4) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem en détail produse energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a)-e), sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială, conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(5) Operatorii economici care desfăşoară activitatea de comercializare în sistem en detail de produse energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a)-e) sunt obligaţi să îndeplinească procedura şi condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la alin. (4), în termen de 90 de zile de la data publicării ordinului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(6) Desfăşurarea activităţii de comercializare de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (4), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (4), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei şi confiscarea sumelor rezultate din această vânzare.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(7) Desfăşurarea activităţii de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (5), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (4), după termenul stabilit la alin. (5), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare şi oprirea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni.

introdus prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(8) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem angro produse energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a)-e) sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României

(9) Operatorii economici care desfăşoară activitatea de comercializare în sistem angro de produse energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a)-e) sunt obligaţi să îndeplinească procedura şi condiţiile stabilite prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la alin. (8), în termen de 90 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României

(10) Nu intră sub incidenţa alin. (8) şi (9) antrepozitarii autorizaţi şi operatorii înregistraţi pentru produse energetice.

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României

(11) Desfăşurarea activităţii de comercializare de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (8), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (8), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei şi confiscarea sumelor rezultate din această vânzare.

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României

(12) Desfăşurarea activităţii de comercializare de către operatorii economici prevăzuţi la alin. (9), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (8), după termenul stabilit la alin. (9), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare şi oprirea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni.

introdus prin ART 32 CAP V Ordonanţa de urgenţă 34 din 2009-04-11 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 109. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
abrogat ALN (3) ART III Ordonanţă de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României

Capitolul VIII Sancţiuni
Articolul 245 Infracţiuni

(1)Constituie infracţiuni următoarele fapte săvârşite de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al antrepozitarului autorizat sau al societăţii:
a)cesionarea ori înstrăinarea, sub orice formă, a acţiunilor, a părţilor sociale sau a activelor fixe ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată conform titlului VII, fără a fi adusă la cunoştinţa autorităţii fiscale competente cu cel puţin 60 de zile înainte de realizarea acestei operaţiuni, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal;

b)achiziţionarea de alcool etilic şi de distilate de la alţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau importatorii autorizaţi de astfel de produse, potrivit titlului VII;

c)utilizarea alcoolului brut, alcoolului etilic de sinteză şi a alcoolului tehnic ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice de orice fel;

d)achiziţionarea de uleiuri minerale rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, de la alţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau importatori autorizaţi potrivit titlului VII;

e)livrarea de uleiuri minerale de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie fără prezentarea de către cumpărător, persoană juridică, a documentului de plată, care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată;

f)comercializarea uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85° C, altfel decât direct către utilizatorii finali, care folosesc aceste produse în scop industrial;

g)comercializarea, prin pompele staţiilor de distribuţie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor auto care corespund standardelor naţionale de calitate.


(2)Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a)cu închisoare de la 1 an la 3 ani, cele prevăzute la lit. b), c), d), f) şi g);

b)cu închisoare de la 2 la 7 ani, cea prevăzută la lit. e);

c)cu închisoare de la 6 luni la 2 ani, cea prevăzută la lit. a).

abrogat PCT 1091 . PCT 30. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Articolul 246 Contravenţii şi sancţiuni

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală, în afară unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă;

b)deţinerea de produse accizabile în afară regimului suspensiv, care nu au fost introduse în sistemul de accizare conform titlului VII;

c)neanunţarea autorităţii fiscale competente, în termenul legal, despre modificările aduse datelor iniţiale avute în vedere la eliberarea autorizaţiei;

d)comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sau contrafăcute;

e)deţinerea, în afară antrepozitelor fiscale de producţie, a produselor supuse marcării, care sunt nemarcate, sau deţinerea de astfel de produse, care sunt marcate cu marcaje false ori contrafăcute;

f)practicarea, de către producători sau de către importatori, de preţuri de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de producerea sau importul produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciză şi taxă pe valoarea adăugată;

g)neînscrierea distinctă în facturi a valorii accizelor sau a impozitului la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă, în cazurile prevăzute la titlul VII;

h)neutilizarea documentelor fiscale prevăzute de titlul VII;

i)neefectuarea, prin unităţi bancare, a decontărilor între furnizori şi cumpărători, ca persoane juridice, de produse accizabile;

j)amplasarea mijloacelor de măsurare a producţiei şi a concentraţiei de alcool şi distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în prezentul titlu sau deteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorul fiscal şi nesesizarea organului fiscal în cazul deteriorării lor;

k)nesolicitarea desemnării supraveghetorului fiscal în vederea desigilării cisternelor sau recipientelor în care se transportă alcoolul şi distilatele în vrac;

l)transportul de alcool etilic şi de distilate, efectuat prin cisterne sau recipiente care nu poartă sigiliile supraveghetorului fiscal, au sigilii deteriorate sau nu sunt însoţite de documentul de însoţire prevăzut la titlul VII;

m)fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie de alcool etilic;

n)comercializarea în vrac, pe piaţa internă, a alcoolului sanitar;

o)circulaţia şi comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat şi a distilatelor în alte scopuri decât cele expres prevăzute în prezentul titlu;

p)neevidenţierea corectă în registrul special a cantităţilor de alcool şi distilate importate în vrac;

q)nedepunerea la organele fiscale teritoriale a situaţiilor privind modul de valorificare a alcoolului şi distilatelor;

r)nesolicitarea organului fiscal teritorial în vederea desigilării instalaţiilor de fabricaţie, precum şi neevidenţierea în registrul destinat acestui scop a informaţiilor privind capacităţile reale de distilare, data şi ora sigilării şi desigilării cazanelor sau a celorlalte instalaţii de fabricaţie a ţuicii şi a rachiurilor de fructe;

s)practicarea de preţuri de vânzare cu amănuntul mai mici decât preţurile minime stabilite pe produse, potrivit prezentului titlu, la care se adaugă taxă pe valoarea adăugată;

t)comercializarea, la preţuri mai mări decât preţurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate, a produselor pentru care s-au stabilit astfel de preţuri;

u)comercializarea produselor ce nu se regăsesc în listele cuprinzând preţurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate de către agenţii economici producători şi importatori;

v)refuzul agenţilor economici producători de ţigarete de a prelua şi de a distruge, în condiţiile prevăzute de lege, cantităţile de produse din tutun confiscate;

x)folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate;

y)comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, a alcoolului etilic şi a distilatelor cu concentraţia alcoolică sub 96,0% în volum.


(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 200.000.000 lei la 1.000.000.000 lei, precum şi cu:
– confiscarea produselor, iar în situaţia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la lit. a), b), d), e), l), m), n) şi o);

– confiscarea cisternelor şi recipientelor, precum şi a mijloacelor de transport utilizate în transportul alcoolului etilic şi al distilatelor, în cazul prevăzut la lit. l);

– retragerea autorizaţiei sau oprirea activităţii pentru o perioadă de 1-3 luni, după caz, pentru situaţiile prevăzute la lit. d), e), j), l), m), n), o) şi x).


(3)În situaţia în care amenzile aplicate sunt achitate în termen de 48 de ore de la încheierea procesului-verbal de constatare, cuantumul acestora va reprezenta 50% din minimul amenzii prevăzut în prezentul titlu pentru faptă constatată.


(4)Constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţie potrivit prezentului titlu se fac de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al unităţilor sale teritoriale.


(5)Contravenţiilor prevăzute în prezentul titlu li se aplică prevederile legii.


(6)Soluţionarea contestaţiilor asupra sumelor constatate privind accizele, respectiv impozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă, şi a altor măsuri aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor Publice se face potrivit reglementărilor legale în materie.

abrogat LIT j) PCT 144. ART I Lege 174 din 2004-05-17 emis de Parlamentul României
Titlul IX Impozite şi taxe locale
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 247 Definiţii
În înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)rangul unei localităţi - rangul atribuit unei localităţi conform legii;

b)zone din cadrul localităţii - zone stabilite de consiliul local, în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidenţe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.

c)nomenclatură stradală - lista care conţine denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă în parte, precum şi titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatură stradală se organizează pe fiecare localitate rurală şi urbană şi reprezintă evidenţa primară unitară care serveşte la atribuirea adresei domiciliului/reşedinţei persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum şi a fiecărui imobil, teren şi/sau clădire.

introdus prin PCT 216. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 248 Impozite şi taxe locale
Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:
a)impozitul pe clădiri;

b)impozitul pe teren;

c)taxă asupra mijloacelor de transport;

d)taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

e)taxă pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

f)impozitul pe spectacole;

g)taxă hotelieră;

h)taxe speciale;

i)alte taxe locale.

Capitolul II Impozitul şi taxa pe clădiri
modificat prin PCT 217. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 249 Reguli generale

(1)Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.


(2)Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.

modificat prin PCT 218. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 218. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 1092 . PCT 31. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României

(4)În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.


(5)În înţelesul prezentului titlu, clădire este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri.

modificat prin PCT 218. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 250 Scutiri

(1)Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:
1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României
2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

5. clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

6. clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;

7. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
71. clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

8. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

9. clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;

10. clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

11. clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

12. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

13. clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată;

14. clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

15. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

16. construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţa acestora şi turnurile de extracţie;

17. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

18. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;

19. clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local.

modificat prin ART I Lege 76 din 2010-05-06 emis de Parlamentul României

(2)Nu intră sub incidenţa impozitului pe clădiri construcţiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.


(3) Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 10-13 se aplică pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 219. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 251 Calculul impozitului pentru persoane fizice

(1)În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.

modificat prin PCT 220. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2)În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (3) valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului clădirii respective.

modificat prin PCT 220. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m², din tabelul următor:

┌────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ TIPUL CLĂDIRII │ VALOAREA IMPOZABILĂ │
│ │ - lei/m² - │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬─────────────┤
│ │Clădire cu │Clădire fără │
│ │instalaţie │instalaţie │
│ │electrică, │electrică, │
│ │de apa, de │de apa, de │
│ │canalizare │canalizare şi│
│ │şi de în- │ de încălzire│
│ │calzire │ │
│ │(condiţii │ │
│ │cumulative)│ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi │ 669 │ 397 │
│exteriori din cărămidă, arsă sau din orice alte │ │ │
│materiale rezultate în urma unui tratament termic │ │ │
│şi/sau chimic │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră│ 182 │ 114 │
│naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din │ │ │
│orice alte materiale nesupuse unui tratament termic │ │ │
│şi/sau chimic │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat cu │ 114 │ 102 │
│pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice │ │ │
│alte materiale rezultate în urma unui tratament │ │ │
│termic şi/sau chimic │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din │ 68 │ 45 │
│piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci │ │ │
│sau din orice alte materiale nesupuse unui │ │ │
│tratament termic şi/sau chimic │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi │75% din │75% din suma │
│adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol │suma care │care s-ar │
│şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţa, în │s-ar aplica│aplica │
│oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute │clădirii │clădirii │
│la lit. A-D │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi │50% din │50% din suma │
│adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol │suma care │care s-ar │
│şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât │s-ar aplica│aplica │
│cel de locuinţa, în oricare dintre tipurile de │clădirii │clădirii │
│clădiri prevăzute la lit A-D │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┘

modificat prin PCT 220. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţa şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite.


(5)Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Zona în cadrul │ Rangul localităţii │
│ localităţii │ │
├─────────────────┼──────┬───────┬───────┬────────┬────────┬───────┤
│ │ 0 │ I │ II │ III │ IV │ V │
├─────────────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼────────┼───────┤
│ A │ 2,60 │ 2,50 │ 2,40 │ 2,30 │ 1,10 │ 1,05 │
├─────────────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼────────┼───────┤
│ B │ 2,50 │ 2,40 │ 2,30 │ 2,20 │ 1,05 │ 1,00 │
├─────────────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼────────┼───────┤
│ C │ 2,40 │ 2,30 │ 2,20 │ 2,10 │ 1,00 │ 0,95 │
├─────────────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼────────┼───────┤
│ D │ 2,30 │ 2,20 │ 2,10 │ 2,00 │ 0,95 │ 0,90 │
└─────────────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴────────┴───────┘

modificat prin PCT 220. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(6)În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut la alin. (5) se reduce cu 0,10.


(7)Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(6), se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:
a)cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

b)cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

modificat prin PCT 220. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8)În cazul clădirii utilizate ca locuinţa, a cărei suprafaţa construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(7), se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.

modificat prin PCT 220. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(81 )În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări.

introdus prin PCT 221. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(9)Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Articolul 252 Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deţin mai multe clădiri

(1) Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:
a)cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

b)cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

c)cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.


(2) Nu intră sub incidenţa alin. (1) persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală.


(3) În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.


(4) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domiciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Modelul declaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 59 din 2010-06-30 emis de Guvernul României

Articolul 253 Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

(1)În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.


(2)Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

modificat prin PCT 223. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.


(31 )În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective.

introdus prin PCT 224. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.


(5)În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădiri este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică.

modificat prin PCT 225. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
(51) În cazul clădirilor care aparţin instituţiilor de credit ce aplică Standardele internaţionale de raportare financiară şi aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat pe cost, valoarea impozabilă a acestora este valoarea rezultată din raportul de evaluare emis de un evaluator autorizat, depus la compartimentul de specialitate al administraţiei publice locale.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(6) În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între:
a)10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă;

b)30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 111. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
(61) Cota impozitului pe clădiri prevăzută la alin. (6) se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2).
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(7)În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a)impozitul pe clădiri se datorează de locatar;

b)valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a clădirii, aşa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale în vigoare;

c)în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe clădiri este datorat de locator.

modificat prin PCT 225. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8)Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.


(9) Cota de impozit pentru clădirile cu destinaţie turistică ce nu funcţionează în cursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a clădirii, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(10) Sunt exceptate de la prevederile alin. (9) structurile care au autorizaţie de construire în perioada de valabilitate, dacă au început lucrările în termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizaţiei de construire.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 254 Dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor

(1)În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoană respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită.


(2)În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoană respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă.


(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflectă perioadă din an în care impozitul se aplică acelei persoane.


(4)În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea.


(5)Orice persoană care dobândeşte, construieşte sau înstrăinează o clădire are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază de competentă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii.

modificat prin PCT 226. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
(61) Declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(7)Înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii respective nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasată clădirea sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
abrogat ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 227. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8) Atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:
a)pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

b)pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;

c)pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(9) Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Articolul 255 Plata impozitului

(1)Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.


(2)Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.


(3)Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

modificat prin PCT 228. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul III Impozitul şi taxa pe teren
modificat prin PCT 229. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 256 Reguli generale

(1)Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.


(2)Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum şi taxa pe teren prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.

modificat prin PCT 230. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţa, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţa, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren.

modificat prin PCT 230. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 1111 . PCT 33. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României

(4)În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.


(5)În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar.

introdus prin PCT 231. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(6)În cazul în care contractul de leasing încetează, altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren este datorat de locator.

introdus prin PCT 231. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 257 Scutiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru:
a)terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;

b)orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică;

c)orice teren al unui cimitir, crematoriu;

d)orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizată provizoriu sau acreditată;

e)orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul autorităţilor locale;

f)orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;

g)orice teren proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a altor instituţii publice, aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptând suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;

modificat prin PCT 112. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
h)orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioadă cât durează ameliorarea acestuia;

i)terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

j)terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţa a terenului, emis de oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară;

modificat prin PCT 113. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
k)terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă;

l)terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;

m)terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;

n)terenurile aferente clădirilor prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 şi 7, cu excepţia celor folosite pentru activităţi economice.

o)terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public;

introdus prin PCT 4. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României
p)terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public;

introdus prin PCT 4. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României
r)terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public.

introdus prin PCT 4. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României
Articolul 258 Calculul impozitului

(1)Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zonă şi/sau categoria de folosinţa a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.


(2)În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţa terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

modificat prin PCT 232. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României


┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│ Zonă în cadrul localităţii │ Rangul localităţii (lei/m²) │
├──────────────────────────────┼──────┬──────┬────────┬───────┬───────┬────────┤
│ │ O │ I │ II │ III │ IV │ V │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ A │ 5,900│ 4,900│ 4,300 │ 3,700 │ 500 │ 400 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ B │ 4,900│ 3,700│ 3,000 │ 2,500 │ 400 │ 300 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ C │ 3,700│ 2,500│ 1,900 │ 1,200 │ 300 │ 200 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ D │ 2,500│ 1,200│ 1,000 │ 700 │ 200 │ 100 │
└──────────────────────────────┴──────┴──────┴────────┴───────┴───────┴────────┘

– în tabel, virgulele se vor înlocui cu puncte;

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României

(3)În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţa decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la alin. (5).

modificat prin PCT 232. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)Pentru stabilirea impozitului pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din tabelul următor:

────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Zona (lei/ha)
crt. ─────────────────────────────────────
A B C D
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 Teren arabil 20 15 13 11
2 Păşune 15 13 11 9
3 Fâneaţă 15 13 11 9
4 Vie 33 25 20 13
5 Livadă 38 33 25 20
6 Pădure sau alt teren cu vegetaţie
forestieră 20 15 13 11
7 Teren cu apă 11 9 6 x
8 Drumuri şi căi ferate x x x x
9 Teren neproductiv x x x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────

modificat prin PCT 232. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(5)Sumă stabilită conform alin. (4) se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut în următorul tabel:

┌──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Rangul localităţii │ Coeficientul de corecţie │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ O │ 8,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ I │ 5,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ II │ 4,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ III │ 3,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ IV │ 1,10 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ V │ 1,00 │
└──────────────────────┴──────────────────────────┘


(51 )Ca excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţa decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor alin. (3)-(5) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a)au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;

b)au înregistrate în evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).

introdus prin PCT 233. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(52 )În caz contrar, impozitul pe terenul situat în intravilanul unităţii administrativ-teritoriale, datorat de contribuabilii persoane juridice, se calculează conform alin. (2).

introdus prin PCT 233. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(6)În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5):

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Categoria de folosinţa Zona [lei (RON)/ha]
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 A B C D
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Teren cu construcţii 22 20 18 16
2. Arabil 36 34 32 30
3. Păşune 20 18 16 14
4. Fâneaţă 20 18 16 14
5. Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1 40 38 36 34
5.1. Vie până la intrarea pe rod x x x x
6. Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1 40 38 36 34
6.1. Livadă până la intrarea pe rod x x x x
7. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, 12 10 8 6
cu excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1
7.1. Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol
de protecţie x x x x
8. Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole 4 3 2 1
8.1. Teren cu amenajări piscicole 24 22 20 18
9. Drumuri şi căi ferate x x x x
10. Teren neproductiv x x x x
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

modificat prin PCT 1. ART I Ordonanţa de urgenţă 21 din 2006-03-16 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 5. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României ( intră în vigoare la 1 ianuarie 2006)

(7)Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile şi terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţa se pot face numai pe bază de documente, anexate la declaraţia făcută sub semnătură proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei, potrivit normelor prevăzute la art. 293, sub sancţiunea nulităţii.

modificat prin PCT 234. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 6. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României ( intră în vigoare la 1 ianuarie 2006)

(8)Atât în cazul clădirilor, cât şi al terenurilor, dacă se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar modificarea sarcinilor fiscale operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se înregistrează la compartimentul de specialitate lucrarea respectivă, ca anexă la declaraţia fiscală.

modificat prin PCT 234. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 6. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României ( intră în vigoare la 1 ianuarie 2006)
Articolul 259 Dobândiri şi transferuri de teren, precum şi alte modificări aduse terenului

(1)Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit.


(2)Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoană încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu primă zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.


(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculează pentru a reflectă perioadă din an în care impozitul se aplică acelei persoane.


(4)Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şi categorie de folosinţa se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifică impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifică începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a intervenit modificarea.


(5)Dacă în cursul anului se modifică rangul unei localităţi, impozitul pe teren se modifică pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit această modificare.


(6)Orice persoană care dobândeşte teren are obligaţia de a depune o declaraţie privind achiziţia terenului la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achiziţiei.


(61 )Înstrăinarea unui teren, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se înstrăinează terenuri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
abrogat ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 235. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(7)Orice persoană care modifică folosinţa terenului are obligaţia de a depune o declaraţie privind modificarea folosinţei acestuia la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data modificării folosinţei.

Articolul 260 Plata impozitului

(1)Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.


(2)Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.


(3)Impozitul anual pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe teren cumulat.

modificat prin PCT 236. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul IV Impozitul pe mijloacele de transport
Articolul 261 Reguli generale

(1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(2)Taxă prevăzută la alin. (1), denumită în continuare impozitul pe mijloacele de transport, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoană îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.


(3)În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

modificat prin PCT 237. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)În cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.

introdus prin PCT 238. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(5) Până la prima înmatriculare/înregistrare în România, în înţelesul prezentului titlu, mijlocul de transport este considerat marfă. După prima înmatriculare/înregistrare, mijlocul de transport, în înţelesul prezentului titlu, nu mai poate fi considerat marfă şi pentru acesta se datorează impozit pe mijloacele de transport.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 262 Scutiri
Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru:
a)autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;

b)navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Deltă Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;

c)mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

d)mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afară unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public.

e)vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.

introdus prin PCT 239. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 263 Calculul taxei

(1)Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.


(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
Nr. crt.
Mijloace de transport cu tracţiune mecanică
lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta

1.
Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3 inclusiv
8

2.
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 şi 2.000 cm3 inclusiv
18

3.
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 şi 2.600 cm3 inclusiv
72

4.
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 şi 3.000 cm3 inclusiv
144

5.
Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3 290

6.
Autobuze, autocare, microbuze
24

7.
Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv
30

8. Tractoare înmatriculate
18


modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 59 din 2010-06-30 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 240. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)În cazul unui ataş, impozitul pe mijloacele de transport este de 50% din taxă pentru motocicletele, motoretele şi scuterele respective.


(4) În cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:
Numărul de axe şi greutatea brută încărcată maximă admisă
Impozitul (în lei/an)

Ax(e) motor(oare) cu sistem de suspensie pneumatică sau echivalentele recunoscute
Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare

I
două axe

1
Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 13 tone
0
133

2
Masa de cel puţin 13 tone, dar mai mică de 14 tone
133
367

3
Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 15 tone
367
517

4
Masa de cel puţin 15 tone, dar mai mică de 18 tone
517
1.169

5
Masa de cel puţin 18 tone 517
1.169

II
3 axe

1
Masa de cel puţin 15 tone, dar mai mică de 17 tone
133
231

2
Masa de cel puţin 17 tone, dar mai mică de 19 tone
231
474

3
Masa de cel puţin 19 tone, dar mai mică de 21 tone
474
615

4
Masa de cel puţin 21 tone, dar mai mică de 23 tone
615
947

5
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone
947
1.472

6
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone
947
1.472

7
Masa de cel puţin 26 tone
947
1.472

III
4 axe

1
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone
615
623

2
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 27 tone
623
973

3
Masa de cel puţin 27 tone, dar mai mică de 29 tone
973
1.545

4
Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone
1.545
2.291

5
Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 32 tone
1.545
2.291

6
Masa de cel puţin 32 tone
1.545
2.291


modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ALN (1) ART II Lege 188 din 2010-10-14 emis de Parlamentul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 155 din 2007-12-19 emis de Guvernul României

(5) În cazul unei combinaţii de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:
Numărul de axe şi greutatea brută încărcată maximă admisă
Impozitul (în lei/an)

Ax(e) motor(oare) cu sistem de suspensie pneumatică sau echivalentele recunoscute
Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare

I
2+1 axe

1
Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 14 tone
0
0

2
Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 16 tone
0
0

3
Masa de cel puţin 16 tone, dar mai mică de 18 tone 0
60

4
Masa de cel puţin 18 tone, dar mai mică de 20 tone
60
137

5
Masa de cel puţin 20 tone, dar mai mică de 22 tone
137
320

6
Masa de cel puţin 22 tone, dar mai mică de 23 tone
320
414

7
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone
414
747

8
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 28 tone
747
1.310

9
Masa de cel puţin 28 tone 747
1.310

II
2+2 axe

1
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone
128
299

2
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone
299
491


Numărul de axe şi greutatea brută încărcată maximă admisă
Impozitul
(în lei/an)

Ax(e) motor(oare) cu sistem de suspensie pneumatică sau echivalentele recunoscute
Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare

3
Masa de cel puţin 26 tone, dar mai mică de 28 tone
491
721

4
Masa de cel puţin 28 tone, dar mai mică de 29 tone
721
871

5
Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone
871
1.429

6
Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 33 tone
1.429
1.984

7
Masa de cel puţin 33 tone, dar mai mică de 36 tone
1.984
3.012

8
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone
1.984
3.012

9
Masa de cel puţin 38 tone
1.984
3.012

III
2+3 axe

1
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone
1.579
2.197

2
Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone
2.197
2.986

3
Masa de cel puţin 40 tone
2.197
2.986

IV
3+2 axe

1
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone
1.395
1.937

2
Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone
1.937
2.679

3
Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone
2.679
3.963

4
Masa de cel puţin 44 tone
2.679
3.963

V
3+3 axe

1
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone
794
960

2
Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone
960
1.434

3
Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone
1.434
2.283

4
Masa de cel puţin 44 tone
1.434
2.283


modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin ALN (2) ART II Lege 188 din 2010-10-14 emis de Parlamentul României
modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 155 din 2007-12-19 emis de Guvernul României

(6)În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinaţie de autovehicule prevăzută la alin. (5), impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

┌────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ Masă totală maximă autorizată │ Taxă (lei) │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ a) Până la 1 tonă inclusiv │ 59.000 │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ b) Peste 1 tonă, dar nu mai mult de 3 tone │ 194.000 │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone │ 292.000 │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ d) Peste 5 tone │ 370.000 │
└────────────────────────────────────────────┴──────────────┘


(7)În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mijlocul de transport pe apă Impozit
- lei/an -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Luntre, bărci fără motor, folosite pentru pescuit
şi uz personal 15
2. Bărci fără motor, folosite în alte scopuri 40
3. Bărci cu motor 150
4. Nave de sport şi agrement*) între 0 şi 800
5. Scutere de apă 150
6. Remorchere şi împingătoare:
a) până la 500 CP inclusiv 400
b) peste 500 CP şi până la 2.000 CP inclusiv 650
c) peste 2.000 CP şi până la 4.000 CP inclusiv 1.000
d) peste 4.000 CP 1.600
7. Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fracţiune din acesta 130
8. Ceamuri, şlepuri şi barje fluviale:
a) cu capacitatea de încărcare până la 1.500 tone inclusiv 130
b) cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 tone şi până
la 3.000 tone inclusiv 200
c) cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 tone 350
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

NOTĂ:
*) Criteriile de stabilire a cuantumului impozitului vor fi prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentului cod.

modificat prin PCT 240. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8)În înţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masă totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factură de achiziţie sau un alt document similar.

Articolul 264 Dobândiri şi transferuri ale mijloacelor de transport

(1)În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe mijloacele de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.


(2)În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală, impozitul pe mijloacele de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa fiscală.


(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe mijloacele de transportse recalculează pentru a reflectă perioadă din an în care impozitul se aplică acelei persoane.


(4)Orice persoană care dobândeşte/înstrăinează un mijloc de transport sau îşi schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită.

modificat prin PCT 241. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(5)Înstrăinarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport respectiv nu are stinse orice creanţe fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este înregistrat mijlocul de transport, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se înstrăinează mijloace de transport cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
abrogat ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 242. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 265 Plata taxei

(1)Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.


(2)Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.


(3)Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România, în condiţiile legii, au obligaţia să achite integral, la data solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care se înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.


(4)În situaţia în care înmatricularea priveşte o perioadă care depăşeşte data de 31 decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, deţinătorii prevăzuţi la alin. (3) au obligaţia să achite integral impozitul pe mijlocul de transport, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, astfel:
a)în cazul în care înmatricularea priveşte un an fiscal, impozitul anual;

b)în cazul în care înmatricularea priveşte o perioadă care se sfârşeşte înainte de data de 1 decembrie a aceluiaşi an, impozitul aferent perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie şi data de întâi a lunii următoare celei în care expiră înmatricularea.


(5)Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

modificat prin PCT 243. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul V Taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Articolul 266 Reguli generale
Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie prevăzută în prezentul capitol trebuie să plătească taxă menţionată în acest capitol la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.

Articolul 267 Taxă pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize asemănătoare

(1)Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul judeţean, după caz, în limitele prevăzute în tabelul următor:



modificat prin PCT 114. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

┌──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism │ Taxă (lei) │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│a) Până la 150 m² inclusiv │ 25.000-35.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│b) Între 151 m² şi 250 m² inclusiv │ 37.000-47.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│c) Între 251 m² şi 500 m² inclusiv │ 48.000-60.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│d) Între 501 m² şi 750 m² inclusiv │ 61.000-72.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│e) Între 751 m² şi 1.000 m² inclusiv │ 73.000-85.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│f) Peste 1.000 m² │ 85.000 + 130 │
│ │pentru fiecare m²│
│ │care depăşeşte │
│ │1.000 m² │
└──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘


(2)Taxă pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxă stabilită conform alin. (1).


(3)Taxă pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuinţa sau anexă la locuinţa este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii.


(4)Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări se calculează înmulţind numărul de metri pătraţi de teren afectat de foraj sau de excavaţie cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei.


(5)Taxă pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier în vederea realizării unei construcţii, care nu sunt incluse în altă autorizaţie de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de şantier.


(6)Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie.


(7)Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe căile şi în spaţiile publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afişaj, a firmelor şi reclamelor este de până la 50.000 lei pentru fiecare metru pătrat de suprafaţa ocupată de construcţie.


(8)Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru orice altă construcţie decât cele prevăzute în alt alineat al prezentului articol este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv instalaţiile aferente.


(9)Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă a construcţiei, stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri. În cazul desfiinţării parţiale a unei construcţii, taxă pentru eliberarea autorizaţiei se modifică astfel încât să reflecte porţiunea din construcţie care urmează a fi demolată.


(10)Taxă pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizaţii de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.


(11)Taxă pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu se stabileşte de consiliul local şi este de până la 75.000 lei pentru fiecare racord.


(12)Taxă pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judeţean se stabileşte de consiliul local în sumă de până la 100.000 lei.


(13)Taxă pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se stabileşte de către consiliile locale în sumă de până la 60.000 lei.


(14)Pentru taxele prevăzute în prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcţie, se aplică următoarele reguli:
a)taxă datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoană care solicită avizul şi se plăteşte înainte de emiterea avizului;

b)în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizaţia respectivă, persoană care a obţinut autorizaţia trebuie să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale;

c)până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxă datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;

d)până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale a emis valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice sumă suplimentară datorată de către persoană care a primit autorizaţia sau orice sumă care trebuie rambursată de autoritatea administraţiei publice locale.


(15)În cazul unei autorizaţii de construire emise pentru o persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251.

Articolul 268 Taxă pentru eliberarea autorizaţiilor pentru a desfăşura o activitate economică şi a altor autorizaţii similare

(1)Taxă pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice este stabilită de către consiliul local în sumă de până la 100.000 lei, în mediul rural, şi de până la 500.000 lei, în mediul urban.


(11 )Autorizaţiile prevăzute la alin. (1) se vizează anual, până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul următor. Taxa de viză reprezintă 50% din cuantumul taxei prevăzute la alin. (1).

introdus prin PCT 244. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2)Taxă pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare se stabileşte de consiliul local şi este de până la 120.000 lei.


(3)Taxă pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinute de consiliile locale, se stabileşte de către consiliul local şi este de până la 200.000 lei.


(4)Taxă pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileşte de către consiliile locale şi este de până la 500.000 lei.


(5)Comercianţii a căror activitate se desfăşoară potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, în clasa 5530 - restaurante şi 5540 baruri, datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, stabilită de către consiliile locale în sumă de până la 3.000 lei. La nivelul municipiului Bucureşti, această taxă se stabileşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui rază teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare.

introdus prin PCT 245. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(6)Autorizaţia privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, în cazul în care comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competentă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare.

introdus prin PCT 245. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 269 Scutiri
Taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor nu se datorează pentru:
a)certificat de urbanism sau autorizaţie de construire pentru lăcaş de cult sau construcţie anexă;

b)certificat de urbanism sau autorizaţie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului;

c)certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, pentru lucrările de interes public judeţean sau local;

d)certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie publică;

e)autorizaţie de construire pentru autostrăzile şi căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.

Capitolul VI Taxă pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
Articolul 270 Taxă pentru serviciile de reclamă şi publicitate

(1)Orice persoană, care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plată taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.


(11 )Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masa scrise şi audiovizuale, în sensul prezentului articol, corespunde activităților agenţilor de publicitate potrivit Clasificarii activităților din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare şi alte tiparituri, precum şi prin radio, televiziune şi Internet.

modificat prin PCT 37. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 115. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(2)Taxă prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxă pentru servicii de reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoană prestează serviciile de reclamă şi publicitate.


(3)Taxă pentru servicii de reclamă şi publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate.


(4)Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.


(5)Valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate cuprinde orice plată obţinută sau care urmează a fi obţinută pentru serviciile de reclamă şi publicitate, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată.


(6)Taxă pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă şi publicitate.

Articolul 271 Taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate

(1) Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau o structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, cu excepţia celei care intră sub incidenţa art. 270, datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, în raza căreia/căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă. La nivelul municipiului Bucureşti, această taxă revine bugetului local al sectorului în raza căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(2)Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual, prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
a)în cazul unui afişaj situat în locul în care persoană derulează o activitate economică, sumă este de până la 200.000 lei;

b)în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, sumă este de până la 150.000 lei.


(3)Taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se recalculează pentru a reflectă numărul de luni sau fracţiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afişează în scop de reclamă şi publicitate.


(4) Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate, datorată aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(5)Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.

Articolul 272 Scutiri

(1)Taxă pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităţi economice.


(2)Taxă prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afişajul sau structură de afişaj unei alte persoane, în acest caz taxă prevăzută la art. 270 fiind plătită de această ultimă persoană.


(3)Taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor.


(4)Taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale.


(5)Nu se datorează taxă pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării de reclamă şi publicitate.

Capitolul VII Impozitul pe spectacole
Articolul 273 Reguli generale

(1)Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.


(2)Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.

Articolul 274 Calculul impozitului

(1)Cu excepţiile prevăzute la art. 275, impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la sumă încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.


(2)Cota de impozit se determină după cum urmează:
a)în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţie sportivă internă sau internaţională, cota de impozit este egală cu 2%;

b)în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egală cu 5%.


(3)Sumă primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.


(4)Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de:
a)a înregistra biletele de intrare şi/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale care îşi exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;

b)a anunţa tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum şi în orice alt loc în care se vând bilete de intrare şi/sau abonamente;

c)a preciza tarifele pe biletele de intrare şi/sau abonamente şi de a nu încasa sume care depăşesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente;

d)a emite un bilet de intrare şi/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;

e)a asigură, la cererea compartimentului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, documentele justificative privind calculul şi plată impozitului pe spectacole;

f)a se conformă oricăror altor cerinţe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenţa şi inventarul biletelor de intrare şi a abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Agenţia Naţională pentru Sport.

Articolul 275 Reguli speciale pentru videoteci şi discoteci

(1)În cazul unei manifestări artistice sau al unei activităţi distractive care are loc într-o videotecă sau discotecă, impozitul pe spectacole se calculează pe baza suprafeţei incintei prevăzute în prezentul articol.


(2)Impozitul pe spectacole se stabileşte pentru fiecare zi de manifestare artistică sau de activitate distractivă, prin înmulţirea numărului de metri pătraţi ai suprafeţei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
a)în cazul videotecilor, sumă este de până la 1.000 lei;

b)în cazul discotecilor, sumă este de până la 2.000 lei.


(3)Impozitul pe spectacole se ajustează prin înmulţirea sumei stabilite, potrivit alin. (2), cu coeficientul de corecţie corespunzător, precizat în tabelul următor:

┌───────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Rangul localităţii │ Coeficient de corecţie │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ O │ 8,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ I │ 5,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ II │ 4,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ III │ 3,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ IV │ 1,10 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ V │ 1,00 │
└───────────────────────┴───────────────────────────┘


(4)Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale privind spectacolele programate pe durată unei luni calendaristice. Declaraţia se depune până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei în care sunt programate spectacolele respective.

Articolul 276 Scutiri
Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate în scopuri umanitare.

Articolul 277 Plată impozitului

(1)Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul.


(2)Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligaţia de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declaraţiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.


(3)Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaraţiei şi plată la timp a impozitului.

Capitolul VIII Taxă hotelieră
Articolul 278 Reguli generale

(1)Consiliul local poate institui o taxă pentru şederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra căreia consiliul local îşi exercită autoritatea, dar numai dacă taxă se aplică conform prezentului capitol.


(2)Taxă pentru şederea într-o unitate de cazare, denumită în continuare taxă hotelieră, se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenţa a persoanelor cazate.


(3)Unitatea de cazare are obligaţia de a vărsa taxă colectată în conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situată această.

Articolul 279 Calculul taxei

(1)Taxă hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unităţile de cazare.


(2) Pentru şederea într-o unitate de cazare, consiliul local instituie o taxă hotelieră în cotă de 1% din valoarea totală a cazării/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se încasează de persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu luarea în evidenţă a persoanelor cazate.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României


(3)Taxă hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, atunci când taxă se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioadă reală de cazare.

Articolul 280 Scutiri
Taxă hotelieră nu se aplică pentru:
a)persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;

b)persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;

c)pensionarii sau studenţii;

d)persoanele fizice aflate pe durată satisfacerii stagiului militar;

e)veteranii de război;

f)văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;

g)persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

h)soţul sau soţia uneia dintre persoanele fizice menţionate la lit. b)-g), care este cazat/cazată împreună cu o persoană menţionată la lit. b)-g).

Articolul 281 Plată taxei

(1)Unităţile de cazare au obligaţia de a vărsa taxă hotelieră la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxă hotelieră de la persoanele care au plătit cazarea.


(2)Unităţile de cazare au obligaţia de a depune lunar o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaraţiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Capitolul IX Taxe speciale
Articolul 282 Taxe speciale

(1)Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adoptă taxe speciale.


(2)Domeniile în care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adoptă taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.


(3)Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/ serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.

introdus prin PCT 246. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)Consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, nu pot institui taxe speciale concesionarilor din sectorul utilităţilor publice (gaze naturale, apă, energie electrică), pentru existenţa pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale a reţelelor de apă, de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale.

introdus prin PCT 246. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul X Alte taxe locale
Articolul 283 Alte taxe locale
introdus prin PCT 38. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

(1)Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea.


(2)Consiliile locale pot institui taxe pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructură publică locală, pe raza localităţii unde acestea sunt utilizate, precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător.


(3)Taxele prevăzute la alin. (1) şi (2) se calculează şi se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate.

modificat prin PCT 1151 . PCT 34. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Articolul 2831 Contracte de fiducie
În cazul persoanelor fizice şi juridice care încheie contracte de fiducie conform Codului civil, impozitele şi taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate în cadrul operaţiunii de fiducie sunt plătite de către fiduciar la bugetele locale ale unităţilor admininistrativ-teritoriale unde sunt înregistrate bunurile care fac obiectul operaţiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost încheiat contractul de fiducie.

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Capitolul XI Facilităţi comune
modificat prin PCT 247. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 284 Facilităţi pentru persoane fizice
modificat prin PCT 248. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(1)Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxă asupra mijloacelor de transport, taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi art. 283 nu se aplică pentru:
a)veteranii de război;

b)persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi.


(2)Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, nu datorează:
a)impozitul pe clădiri pentru locuinţa situată la adresa de domiciliu;

b)impozitul pe teren aferent clădirii prevăzute la lit. a);

c)impozitul pe mijloacele de transport aferentă unui singur autoturism tip hycomat sau a unui mototriciclu.

modificat prin PCT 116. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(3)Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren nu se aplică văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de război care nu s-au recăsătorit.


(4)Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice nu se datorează de către persoanele cu handicap grav sau accentuat şi de persoanele încadrate în gradul I de invaliditate.

modificat prin PCT 249. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 116. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(5)În cazul unei clădiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport deţinut în comun de o persoană fizică prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietăţile deţinute în comun de soţi.


(6)Scutirea de la plată impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4).


(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplică terenului aferent clădirii utilizate de persoanele fizice prevăzute la alin. (1) lit. b), alin. (2) şi alin. (4).

modificat prin ART UNIC Lege 24 din 2010-03-02 emis de Parlamentul României

(71 )Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se aplică doar pentru un singur mijloc de transport, la alegerea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) şi (2).

introdus prin PCT 1161 . PCT 35. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
(72) Scutirea de la plata impozitelor şi taxelor locale, precum şi de la plata impozitului corespunzător pentru terenurile arabile, fâneţe şi păduri, în suprafaţa de până la 5 ha, se aplică pentru veteranii de război, văduvele de război şi văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit.

introdus prin ART UNIC Lege 24 din 2010-03-02 emis de Parlamentul României

(8)Scutirea de la plată impozitului prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică unei persoane începând cu primă zi a lunii următoare celei în care persoană depune documentele justificative în vederea scutirii.


(9)Persoanele fizice şi/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le deţin în proprietate, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiri pe perioadă de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termică, precum şi de taxele pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitare termică.


(10)Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxă asupra mijloacelor de transport, taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Deltă Dunării", republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază şi trăiesc în localităţile precizate în:
a)Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Munţii Apuseni, cu modificările ulterioare;

b)Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervaţiei Biosferei "Deltă Dunării", cu modificările ulterioare.


(11)Nu se datorează taxa asupra succesiunii, prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată, cu modificările ulterioare, dacă încheierea procedurii succesorale a fost făcută în termen de un an de la data decesului autorului bunurilor. Această taxă nu se datorează nici în cazul autorilor decedaţi anterior datei de 1 ianuarie 2005, dacă încheierea procedurii succesorale a fost făcută până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv.

modificat prin PCT 1162 . PCT 35. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României

(12)Taxele de timbru prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate şi ale altor drepturi reale ce au ca obiect terenuri fără construcţii, din extravilan, se reduc la jumătate.

modificat prin PCT 1. ART UNIC Lege 96 din 2005-04-14 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 4. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României

(13)Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru clădirea unei persoane fizice, dacă:
a)clădirea este o locuinţa nouă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; sau

b)clădirea este realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

introdus prin PCT 250. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(14)Scutirile de impozit prevăzute la alin. (13) se aplică pentru o clădire timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia.

introdus prin PCT 250. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 285 Facilităţi pentru persoanele juridice
introdus prin PCT 251. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(1)Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxă asupra mijloacelor de transport, taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe locale precizate la art. 282 şi art. 283 nu se aplică:
a)oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu excepţia incintelor folosite pentru activităţi economice;

b)fundaţiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvoltă şi ajută instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

c)organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii.

modificat prin PCT 252. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2) Impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenurile acestora se reduc cu 50% pentru acele imobile situate pe litoralul Mării Negre deţinute de persoane juridice şi care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de minimum 6 luni în cursul unui an calendaristic.
modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(3)Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru clădirile nou construite deţinute de cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achiziţiei clădirii.


(4)Nu se datorează impozit pe teren pentru terenurile forestiere administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cu excepţia celor folosite în scop economic.

introdus prin PCT 253. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 2851 Scutiri şi facilităţi pentru persoanele juridice
Elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum şi terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire.

introdus prin PCT 117. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 286 Scutiri şi facilităţi stabilite de consiliile locale

(1)Consiliul local poate acordă scutire de la plată impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de persoană fizică ce datorează acest impozit.


(2)Consiliul local poate acordă scutire de la plată impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datorează acest impozit.


(3)Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţara ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social.

modificat prin PCT 118. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(4)În cazul unei calamităţi naturale, consiliul local poate acordă scutire de la plată impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, precum şi a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire sau o reducere a acestora.


(5)Scutirea de la plată impozitelor sau reducerile acestora prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică persoanei respective cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care persoană depune documentele justificative în vederea scutirii sau reducerii.


(6)Începând cu anul fiscal 2008, consiliul local poate acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorată de către persoanele juridice în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională şi în condiţiile îndeplinirii dispoziţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.

modificat prin PCT 96. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 254. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 118. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României

(7)În cazul investiţiilor de peste 500.000 euro, finalizate şi puse în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi, consiliul local poate stabili cota de 0,25% la calculul impozitului pe clădiri, pe o perioadă de 3 ani inclusiv.

abrogat PCT 97. ART I Ordonanţa de urgenţă 106 din 2007-10-04 emis de Guvernul României
introdus prin PCT 255. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(8) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cu începere de la data de întâi ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuială proprie, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(9) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri/taxei pe clădiri pe o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere de la data de întâi ianuarie a anului fiscal următor în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, pentru proprietarii care execută lucrări în condiţiile Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.
introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

Capitolul XII Alte dispoziţii comune
Articolul 287Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judeţene

(1) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale prevăzute în prezentul titlu, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. c) şi d).


(2) Cotele adiţionale stabilite conform alin. (1) nu pot fi mai mari de 20% faţă de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului potrivit art. 292.


(3) Criteriile prevăzute la alin. (1) se hotărăsc de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 256. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 36. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
modificat prin PCT 119. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 288 Hotărârile consiliilor locale şi judeţene privind impozitele şi taxele locale
modificat prin PCT 257. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(1)Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene adoptă hotărâri privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor în termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 292.


(2)Primarii, primarul general şi preşedinţii consiliilor judeţene asigură publicarea corespunzătoare a oricărei hotărâri în materie de impozite şi taxe locale adoptate de autorităţile deliberative respective.

modificat prin PCT 1191 . PCT 37. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Articolul 289 Accesul la informaţii privind impozitele şi taxele locale
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura accesul gratuit la informaţii privind impozitele şi taxele locale.

Articolul 290 Depunerea declaraţiilor de persoanele juridice
Orice persoană juridică care datorează plată impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a taxei asupra mijloacelor de transport are obligaţia de a calcula impozitul sau taxă respectivă şi de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului calendaristic pentru care se calculează impozitul sau taxă.

abrogat PCT 258. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 291 Controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale
Autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente.

Articolul 292 Indexarea impozitelor şi taxelor locale

(1)În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează o dată la 3 ani, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare.

modificat prin PCT 259. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(2)Sumele indexate se iniţiază în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecărui an.


(3)În perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2005 şi 1 ianuarie 2011, nivelul taxei asupra mijloacelor de transport, prevăzut la art. 263 alin. (4) şi (5), se majorează prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, la Capitolul 9 - Politică în domeniul transporturilor, în luna aprilie a fiecărui an cuprins în perioada, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

modificat prin PCT 120. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
Articolul 293 Elaborarea normelor
Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În cuprinsul titlului IX "Impozite şi taxe locale", sintagma "taxa asupra mijloacelor de transport" se va înlocui cu sintagma "impozitul pe mijloacele de transport" - modificat prin lege 343/2006.
>
Capitolul XIII Sancţiuni
Articolul 294 Sancţiuni

(1)Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.


(2)Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290;

b)nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290.

c)nerespectarea prevederilor art. 254 alin. (7), ale art. 259 alin. (61 ) şi ale art. 264 alin. (5), referitoare la înstrăinarea, înregistrarea/radierea bunurilor impozabile, precum şi la comunicarea actelor translative ale dreptului de proprietate;

introdus prin PCT 260. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
d)refuzul de a furniza informaţii sau documente de natură celor prevăzute la art. 2951 , precum şi depăşirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data solicitării acestora.

introdus prin PCT 260. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(3)Contravenţia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 200 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b)-d), cu amendă de la 200 lei la 500 lei.

modificat prin PCT 261. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României

(4)Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.


(5)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi persoane împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale.


(6)În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se majorează cu 300%.


(7)Limitele amenzilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (4) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

– în loc de: "... prevăzute la alin. (1), (2) şi (4)..." se va citi: "... prevăzute la alin. (3) şi (4)...";

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României

(8)Contravenţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (4) li se aplică dispoziţiile legii.

– în loc de: "... prevăzute la alin. (1), (2) şi (4)..." se va citi: "...prevăzute la alin. (2) şi (4)...".

rectificat prin Rectificare 571 din 2004-02-06 emis de Parlamentul României
Articolul 2941 Sancţiuni
Contravenţiilor prevăzute în prezentul articol li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv posibilitatea achitării, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, a jumătate din minimul amenzii.

– în loc de: "...în prezentul articol..." se va citi: "...în prezentul capitol...";

rectificat prin Rectificare 343 din 2006-09-07 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 262. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Capitolul XIV Dispoziţii finale
Articolul 295

(1)Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

modificat prin PCT 2. ART I Ordonanţa de urgenţă 21 din 2006-03-16 emis de Guvernul României
modificat prin PCT 7. ART I TTL VIII Lege 247 din 2005-07-19 emis de Parlamentul României ( intră în vigoare la 1 ianuarie 2006)

(2)Impozitul pe clădiri, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situată clădirea respectivă.


(3)Impozitul pe teren, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul respectiv.


(4)Cu excepţiile prevăzute la alin. (5), taxă asupra mijlocului de transport, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia trebuie înmatriculat mijlocul de transport respectiv.


(5)Veniturile provenite din taxă asupra mijlocului de transport stabilită în concordanţa cu prevederile art. 263 alin. (4) şi (5), precum şi amenzile şi penalizările aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean. În cazul municipiului Bucureşti, taxă constituie venituri în proporţie de 60% la bugetele sectoarelor şi 40% la bugetul municipiului Bucureşti.


(6)Taxele locale prevăzute la capitolul V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proporţie de 50% la bugetul local al comunelor şi de 50% la bugetul local al consiliului judeţean.


(7)Taxă pentru servicii de reclamă şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclamă şi publicitate. Taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat afişajul, panoul sau structură pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate.


(8)Impozitul pe spectacole, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.


(9)Taxă hotelieră, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul.


(10)Celelalte taxe locale prevăzute la art. 283, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie înmatriculat vehiculul lent.


(11)Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
a)dobânda pentru plată cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale;

b)taxele judiciare de timbru prevăzute de lege;

abrogat ART 53 CAP VII Ordonanţa de urgenţă 51 din 2008-04-21 emis de Guvernul României
c)taxele de timbru prevăzute de lege;

d)taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale.

modificat prin ART I Ordonanţa de urgenţă 127 din 2008-10-08 emis de Guvernul României

(12)Sumele prevăzute la alin. (11) se ajustează pentru a reflectă rata inflaţiei în conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Articolul 2951 Implicaţii bugetare ale impozitelor şi taxelor locale
În vederea clarificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competentă de a solicita informaţii şi documente cu relevanţă fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, organele de poliţie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea paşapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenţa a persoanelor, precum şi orice altă entitate care deţine informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligaţia furnizării acestora fără plată.

introdus prin PCT 263. ART I Lege 343 din 2006-07-17 emis de Parlamentul României
Articolul 296 Dispoziţii tranzitorii

(1)Până la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor şi taxelor prevăzute în prezentul titlu este cel stabilit prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 267, 268 şi art. 271.


(2)Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevăzute la art. 267, 268 şi 271 va fi stabilit prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în termen de 45 de zile de la data publicării prezentului Cod fiscal în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(3)Prevederile art. 258 alin. (6) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile art. 287, începând cu data de 1 ianuarie 2005.


(4)Taxele speciale adoptate de consiliile locale, până la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, îşi încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentului cod.

Titlul IX^1 Infracţiuni
Articolul 2961

(1)Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a)cesionarea sau înstrăinarea sub orice formă a acţiunilor, cu excepţia celor care fac obiectul tranzacţiilor pe piaţa de capital ori a părţilor sociale sau a activelor fixe ale contribuabililor, fără a fi adusă la cunoştinţa autorităţii fiscale competente, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal, cu cel puţin 60 de zile înainte de realizarea operaţiunii de cesionare sau înstrăinare;

abrogat PCT 5. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României
b)producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut la titlul VII, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

c)achiziţionarea de alcool etilic şi de distilate în vrac de la alţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau expeditorii înregistraţi de astfel de produse, potrivit titlului VII;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

d)utilizarea alcoolului brut, alcoolului etilic de sinteză şi a alcoolului tehnic ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice de orice fel;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

e)achiziţionarea de uleiuri minerale rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, care provin pe circuitul economic de la alţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau importatorii autorizaţi potrivit titlului VII;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

f)livrarea produselor energetice prevăzute la art. 20616 alin. (3) lit. a)-e) din antrepozitele fiscale către cumpărători, persoane juridice, fără deţinerea de către antrepozitul fiscal expeditor a documentului de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

g)comercializarea uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85°C, altfel decât direct către utilizatorii finali care folosesc aceste produse în scop industrial;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

h)marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deţinerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel;

i)refuzul sub orice formă al accesului autorităţilor competente cu atribuţii de control pentru efectuarea de verificări inopinate în antrepozitele fiscale.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

j)livrarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obţinerii de produse accizabile, altfel decât se prevede la titlul VII;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României

k)achiziţionarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obţinerii de produse accizabile, altfel decât se prevede la titlul VII;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
l)deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României
m)folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate.
introdus prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României


(2)Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a)cu închisoare de la un an la 4 ani, cele prevăzute la lit. c), i), l) şi m);
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

b)cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, cele prevăzute la lit. b), f) şi h);

c)cu închisoare de la 6 luni la 2 ani cele prevăzute la lit. j) şi k);

modificat prin PCT 6. ART I Ordonanţa de urgenţă 123 din 2004-11-24 emis de Guvernul României

(3) După constatarea faptelor prevăzute la alin. (1) lit. c)-i) şi k), organul de control competent dispune oprirea activităţii, sigilarea instalaţiei în conformitate cu procedurile tehnologice de închidere a instalaţiei şi înaintează actul de control autorităţii fiscale care a emis autorizaţia, cu propunerea de suspendare a autorizaţiei de antrepozit fiscal.
modificat prin Ordonanţă de urgenţă 54 din 2010-06-23 emis de Guvernul României

introdus prin PCT 1202 . PCT 38. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
Titlul IX^2
Contribuţii sociale obligatorii

Capitolul I Contribuţii sociale obligatorii privind persoanele care realizează venituri din salarii, venituri asimilate salariilor şi venituri din pensii, precum şi persoanele aflate sub protecţia sau în custodia statului“.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Sfera contribuţiilor sociale

Articolul 2962
În sensul prezentului titlu, contribuţiile sociale definite la art. 2 alin. (2) sunt contribuţii sociale obligatorii.

Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale

Articolul 2963
Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:

a)persoanele fizice rezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

b)persoanele fizice nerezidente care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;

c)persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, şi pentru care, potrivit art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, există obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj;
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României - se aplică începând cu data de 1 iulie 2012
d)pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;

e)persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente, atât pe perioada în care persoanele prevăzute la lit. a) şi b) desfăşoară activitate,
cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;

f)instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, în numele asiguratului, respectiv:
1. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

2. Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, care administrează şi gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, care administrează şi gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

4. Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei, precum şi pentru persoanele preluate în plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă datorată unui accident de muncă sau unei boli profesionale;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

5. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;

6. Ministerul Justiţiei, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;

7. Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;

8. Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse;

9. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

10. unităţile trimiţătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru soţul/soţia care însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice;

11. autorităţile administraţiei publice locale, pentru persoanele, cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri;

g)orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale

Articolul 2964

(1) Baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii, în cazul persoanelor prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), reprezintă câştigul brut realizat din activităţi dependente, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, care include:
a)veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situaţia personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt încadrate în ţară, la care se adaugă, după caz, sporurile şi adaosurile care se acordă potrivit legii;

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

c)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

d)drepturile de soldă lunară acordate personalului militar, potrivit legii;

e)remuneraţia administratorilor societăţilor comerciale, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;

f)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile comerciale administrate în sistem dualist, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

g)sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;

h)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

i)sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;

j)sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;

k)sumele reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;

l)indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute în contractele individuale de muncă, în condiţiile legii;

m)indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, inclusiv Banca Naţională a României, peste limita a de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;

n)remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;

o)indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii;

p)indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;

q)indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii;

r)indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;

s)ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

ş)ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, fără drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

t)veniturile reprezentând plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă;

ţ)veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii;

u)orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii.


(2) În situaţia în care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.


(3) Câştigul salarial mediu brut prevăzut la alin. (2) este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 2965

(1) În sistemul public de pensii, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 2963 lit. e) şi g), baza lunară de calcul o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b). Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care angajatorul datorează contribuţie diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuţie datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, şi valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. În situaţia depăşirii acestui plafon, în cazul persoanelor prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g), care datorează contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuţie, corespunzătoare fiecărei condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, în total bază de calcul, a câştigurilor salariale brute realizate în fiecare dintre condiţiile de muncă.


(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), corectată cu excepţiile prevăzute la art. 29615 şi art. 29616 lit. b). În baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate se includ şi veniturile prevăzute la art. 29617 alin. (6).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(21) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g), baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), corectată cu excepţiile prevăzute la art. 29615 şi art. 29616 lit. e). În baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate se includ şi veniturile prevăzute la art. 29617 alin. (7). Baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară garantate în plată.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări pentru şomaj prevăzută de lege reprezintă suma câştigurilor brute acordate persoanelor prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), asupra cărora există, potrivit legii, obligaţia de plată a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj.


(4) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e), care pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, care au, cu excepţia instituţiilor publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţia de a plăti lunar contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, baza lunară de calcul a acestei contribuţii reprezintă suma câştigurilor brute realizate de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv de salariaţii care cumulează pensia cu salariul, în condiţiile legii, cu excepţia veniturilor de natura celor prevăzute la art. 29615.


(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă suma câştigurilor brute realizate lunar de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), respectiv salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 1


(6) La stabilirea bazei lunare de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la alin. (1)-(5) şi art. 2966-29613, se au în vedere excepţiile prevăzute la art. 29615 şi 29616.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 2966

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 1, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv al contribuţiei datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă cuantumul drepturilor băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, respectiv indemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor în care potrivit dispoziţiilor legale se prevede altfel.


(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 1, baza lunară de calcul pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate o constituie totalitatea drepturilor reprezentând indemnizaţii de şomaj.


(3) Prevederile art. 2964 alin. (2) şi (3), respectiv cele ale art. 2965, referitoare la plafonarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 1.


(4) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în cazul şomerilor, se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se stabileşte în cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectivă reprezentând indemnizaţia de şomaj.


(5) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.


(6) Pe perioada în care şomerii beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu
excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 2964 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, iar contribuţia de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.


(7) Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurărilor pentru şomaj se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, la nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale, cu excepţia cazurilor în care, potrivit prevederilor legale, se dispune altfel.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 2

Articolul 2967
Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 2, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă indemnizaţia pentru creşterea copilului. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 3

Articolul 2968
Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 3, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se stabileşte asupra ajutorului social acordat. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 4 şi 5

Articolul 2969

(1) Pentru persoanele cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 4 şi 5, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă întregul venit, cu condiţia ca pensia netă să nu fie mai mică de 740 lei.


(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 4, preluate în plată de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii sau de către casele sectoriale de pensii, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă cuantumul indemnizaţiei.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 29610
Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 6, 7 şi 8, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale pentru veniturile sub forma indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate

Articolul 29611
Pe perioada în care persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), precum şi cele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 2964 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 10

Articolul 29612

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 10, baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă:
a)câştigul salarial brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, de către persoanele juridice din România, este încadrat în ţară;

b)ultimul salariu avut înaintea plecării, care nu poate depăşi plafonul de 3 salarii de bază minime brute pe ţară, în cazul soţului/soţiei care însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu;

c)totalitatea drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de încadrare în cazul membrilor corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice.


(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 10, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat este totalitatea sumelor care reprezintă baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum este prevăzută la lit. a)-c). Prevederile art. 2964 alin. (2) şi (3), respectiv cele ale art. 2965 alin. (1), referitoare la plafonarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, se aplică şi în cazul persoanelor prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 10, excepţie fiind în cazul soţului/soţiei care însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru care plafonarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se face la 3 salarii de bază minime pe ţară.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 11

Articolul 29613
Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 11, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. c)

Articolul 29614
Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. c), baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat şi a contribuţiei individuale datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj este cea stabilită potrivit art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare.

abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României - se aplică începând cu data de 1 iulie 2012
Excepţii generale

Articolul 29615
Nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. 2964, următoarele:

a)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

b)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intră în baza de calcul, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei;
b1) ajutoarele de deces, indemnizaţiile acordate urmaşilor personalului militar din armată decedat ca urmare a participării la acţiuni militare şi indemnizaţiile lunare de invaliditate acordate personalului militar din armată ca urmare a participării la acţiuni militare;
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

c)contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d)cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

f)contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul dintre localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g)sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice, precum şi partea care depăşeşte această limită în cazul angajatorilor persoane juridice şi fizice plătitoare de impozit pe profit şi, respectiv, impozit pe venit;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

h)sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i)indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;

j)sumele sau avantajele primite de către persoane fizice rezidente din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;

k)cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului în legătură cu activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;

l)costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

m)avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestuia;

n)diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;

o)tichetele de masă, tichetele de vacanţă, tichetele cadou şi tichetele de creşă, acordate potrivit legii;

p)următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:
1. utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii, în vederea deplasării de la domiciliu la locul de muncă şi invers;

2. cazarea în unităţi proprii;

3. hrana acordată potrivit legii;

4. permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate în interes de serviciu;

5. contribuţiile plătite la fondurile de pensii ocupaţionale, contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, primele aferente asigurărilor profesionale şi asigurărilor voluntare de sănătate, suportate de angajator pentru salariaţii proprii, în limitele de deductibilitate prevăzute de lege, după caz.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 29616 Excepţii specifice
Se exceptează de la plata contribuţiilor sociale următoarele venituri:

a)la contribuţia de asigurări sociale, veniturile prevăzute la art. 2964 alin. (1) lit. l), q), r), s) şi ţ), precum şi la lit. o) şi p) pentru partea care depăşeşte nivelul prevăzut la art. 29611; de asemenea, se exceptează indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, precum şi prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;

b)la contribuţia de asigurări sociale de sănătate, veniturile prevăzute la art. 2964 alin. (1) lit. o), p) şi ţ);

c)la contribuţia de asigurări pentru şomaj:
c1. veniturile prevăzute la art. 2964 alin. (1) lit. d), e), g), h), j), l), n), p), r), s), ş), t) şi ţ);

c2. prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;

c3. veniturile obţinute de pensionari;

c4. veniturile realizate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b) care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g), dar încasează venituri ca urmare a faptului că au avut încheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior sau la data încetării raporturilor juridice; în această categorie nu se includ sumele reprezentând salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, asupra cărora există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;

c5. compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă ori de serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere;

c6. veniturile aferente perioadei în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele decât cele aferente perioadei de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite ori de accidente în afara muncii şi perioadei de incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale, în care plata indemnizaţiei se suportă de unitate, conform legii;

c7. drepturile de salariu lunar acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit legii;

d)la contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
d1. veniturile prevăzute la art. 2964 alin. (1) lit. c), d), e), g), h), j), l), n), q), r), s), ş) şi ţ);

d2. veniturile realizate de poliţişti, funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

d3. prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;

e)la contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate:
e1. veniturile acordate, potrivit legii, cadrelor militare în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

e2. veniturile prevăzute la art. 2964 alin. (1) lit. g), h), j), l), n), p), s), ş), t) şi ţ);

f)la contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, veniturile care nu au la bază un contract individual de muncă, precum şi prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat sau Fondul naţional unic pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 29617 Prevederi specifice privind contribuţiile de asigurări sociale de sănătate

(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora.


(2) Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii nu se datorează pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii datorate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora, şi, respectiv, pentru indemnizaţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale.


(3) Se datorează contribuţie individuală de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate persoanelor prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare.


(4) Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale, şi se suportă de către persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) ori din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, constituit în condiţiile legii, după caz.


(5) Persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) vor reţine din contribuţia datorată fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sumele calculate potrivit alin. (4).


(6) Persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), calculată asupra:
a)sumelor reprezentând indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru zilele de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajator;

b)sumelor reprezentând indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate în baza Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările ulterioare, numai pentru zilele de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajator.


(7) Persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) datorează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), calculată asupra:
a)sumelor reprezentând indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru zilele de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajator;

b)sumelor reprezentând indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate în baza Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările ulterioare.


(8) Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (7) lit. b) se stabileşte prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale, şi se suportă de către persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) ori din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, constituit în condiţiile legii, după caz.


(9) Persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g) vor reţine din contribuţia datorată fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sumele calculate potrivit alin. (8).

modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

Articolul 29618

(1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, precum şi entităţile prevăzute la art. 2963 lit. f) şi g) au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări sociale obligatorii.


(2) Sub aspectul calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale şi a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în situaţia persoanelor prevǎzute la art. 2963 lit. c), plătitorul de venit este asimilat angajatorului.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României - se aplică începând cu data de 1 iulie 2012

(3) Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:
a)pentru contribuţia de asigurări sociale:
a1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individualǎ şi 20,8% pentru contribuţia datoratǎ de angajator;

a2) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individualǎ şi 25,8% pentru contribuţia datoratǎ de angajator;

a3) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

b)pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate:
b1) 5,5% pentru contribuţia individuală;

b2) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator;

c)0,85% pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;

d)pentru contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj:
d1) 0,5% pentru contribuţia individuală;

d2) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator;

e)0,15%-0,85% pentru contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator;

f)0,25% pentru contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de angajator.


(4) Cotele prevăzute la alin. (3) se pot modifica prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi prin legea bugetului de stat, după caz, cu excepţia cotei contribuţiei de asigurări pentru
accidente de muncă şi boli profesionale în cazul şomerilor, prevăzută la art. 2966, care se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii, conform prevederilor art. 80 alin. (2) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată.


(5) Calculul contribuţiilor sociale individuale se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra bazei lunare de calcul prevǎzute la art. 2964, corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuţii în parte, cu excepţiile prevăzute la art. 29615 şi, după caz, la art. 29616.
(51) În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii acestora, contribuţiile sociale datorate potrivit legii se calculează şi se reţin la data efectuării plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(6) În cazul în care din calcul rezultă o bază de calcul mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 2964 alin. (3), cota contribuţiei individuale de asigurări sociale se va aplica asupra echivalentului a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare al venitului.


(7) În situaţia persoanelor prevǎzute la art. 2963 lit. c), calculul contribuţiei individuale de asigurări sociale şi al contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj se realizează prin aplicarea cotelor contribuţiilor sociale individuale respective, prevăzute la alin. (3), asupra bazei de calcul stabilite potrivit art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare.


(8) Calculul contribuţiilor sociale datorate de angajator şi de entitǎţile prevăzute la art. 2963 lit. f) şi g) se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra bazelor de calcul prevǎzute la art. 2965-29613, după caz.


(9) Contribuţiile sociale individuale calculate şi reţinute potrivit alin. (1) se virează la bugetele şi fondurile cărora le aparţin până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
Depunerea declaraţiilor

Articolul 29619 Depunerea declaraţiilor

(1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 2963 lit. e), la care îşi desfăşoară activitatea sau se aflǎ în concediu medical persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), şi entităţile prevăzute la art. 2963 lit. f) şi g) sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţiile, Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzuţi la art. 58 alin. (2), în calitate de angajatori sau de persoane asimilate angajatorului, depun trimestrial Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă fiecărei luni a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.

(12) Depunerea trimestrială a declaraţiei prevăzute la alin. (1) constă în completarea şi depunerea a câte unei declaraţii pentru fiecare lună din trimestru.

(13) Numărul mediu de salariaţi se calculează ca medie aritmetică a numărului de salariaţi din declaraţiile prevăzute la alin. (1) depuse pentru fiecare lună din anul anterior.

(14) Pentru persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (11), venitul total se stabileşte pe baza informaţiilor din situaţiile financiare ale anului anterior.

(15) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (11) pot opta pentru depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate în condiţiile alin. (1), dacă depun declaraţia privind opţiunea până la data de 31 ianuarie inclusiv.

(16) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (11) care au optat pentru depunerea declaraţiei în condiţiile alin. (1) pot trece la regimul de declarare prevăzut la alin. (11) începând cu luna ianuarie a anului pentru care s-a depus opţiunea.

(17) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (11), cu excepţia persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi persoanelor fizice care exercită profesii libere, precum şi a asocierilor fără personalitate juridică constituite între persoane fizice care, potrivit legii, folosesc personal angajat, care se înfiinţează în cursul anului, aplică regimul trimestrial de declarare începând cu anul înfiinţării dacă, odată cu declaraţia de înregistrare fiscală, declară că în cursul anului estimează un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv şi, după caz, urmează să realizeze un venit total de până la 100.000 euro.

(18) Ori de câte ori în cursul trimestrului persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b) beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate sau le încetează calitatea de asigurat, plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzuţi la art. 58 alin. (2), în calitate de angajatori ori de persoane asimilate angajatorului, depun declaraţia prevăzută la alin. (1) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a intervenit concediul medical sau încetarea calităţii de asigurat. În acest caz, declaraţia/declaraţiile aferentă/aferente perioadei rămase din trimestru se depune/se depun până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. În cazul în care încetarea calităţii de asigurat are loc în luna a doua a trimestrului, se vor depune atât declaraţia pentru prima lună a trimestrului, cât şi cea pentru luna a doua, urmând ca după încheierea trimestrului să se depună numai declaraţia pentru luna a treia.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

introdus prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României
(19) Pentru persoanele menţionate la art. 60 alin. (1), declaraţia prevăzută la alin. (1) sau alin. (11), după caz, se depune potrivit prevederilor art. 60 alin. (2) şi (3).
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României

(2) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. f) şi h), declararea contribuţiilor sociale individuale se face de către plătitorul de venit, care în acest caz este asimilat angajatorului, prin depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1) sau alin. (11), după caz, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile, respectiv a lunii următoare trimestrului în care s-au plătit veniturile, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (18).
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României se aplică începând cu data de 1 iulie 2012

(3) Plătitorii de venit nu au obligaţia depunerii declaraţiei în cazul persoanelor pentru care, potrivit prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare, nu există obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale, corespunzătoare veniturilor profesionale plătite acestor persoane.
abrogat ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(4) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, pe portalul e-România, iar declaraţia privind opţiunea se depune pe suport hârtie, la sediul autorităţii fiscale competente.

modificat prin ART I Ordonanţă 30 din 2011-08-31 emis de Guvernul României

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), până la data de 1 iulie 2011, declaraţia prevăzută la alin. (1) se poate depune la organul fiscal competent sau la oficiile acreditate de Ministerul Finanţelor Publice, în format hârtie, semnat şi ştampilat, conform legii, însoţit de declaraţia în format electronic, pe suport electronic.


(6) Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice, ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrului sănătăţii.
modificat prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României


(7) Evidenţa obligaţiilor de plată a contribuţiilor sociale datorate de angajatori şi asimilaţii acestora se ţine pe baza codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuţiile sociale individuale, pe baza codului numeric personal.


(8) Declaraţia prevăzută la alin. (1) va cuprinde cel puţin:
a)codul numeric personal;

b)numele şi prenumele;

c)date privind calitatea de asigurat;

d)date referitoare la raporturile de muncă şi activitatea desfăşurată;

e)date privind condiţiile de muncă;

f)date privind venituri/indemnizaţii/prestaţii;

g)date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declaraţia.


(9) Datele cu caracter personal cuprinse în declaraţia prevăzută la alin. (1) sunt prelucrate în condiţiile prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.


(10) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile competente, furnizează gratuit date cu caracter personal necesare punerii în aplicare a prezentului titlu, actualizate, pentru cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, Elveţia şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România.


(11) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (9) se stabilesc prin protocoale încheiate între beneficiarii acestora şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date sau Oficiul Român pentru Imigrări, după caz.
Prevederi speciale

Articolul 29620

(1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 2963 lit. e) şi g), precum şi instituţia publică prevăzută la art. 2963 lit. f) pct. 1 sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate, până la 15 februarie 2011, Declaraţia-inventar privind contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate aflată în sold la 31 decembrie 2010 şi neachitată până la 31 ianuarie 2011, inclusiv accesoriile aferente, pe ani fiscali.


(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) va cuprinde şi soldul sumelor de recuperat de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care au fost depuse cereri
de restituire în termen, şi care nu au fost restituite până la 31 ianuarie 2011.


(3) Modelul şi conţinutul declaraţiei prevăzute la alin. (1) vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.


(4) Dispoziţiile prezentului titlu referitoare la contribuabilii prevăzuţi la art. 2963 lit. c) şi obligaţiile de plată a contribuţiilor individuale de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale, corespunzătoare veniturilor profesionale, altele decât cele de natură salarială, plătite acestor persoane, se completează cu prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare.

Capitolul II
Contribuţii sociale obligatorii privind persoanele care realizează venituri din activităţi independente, activităţi agricole şi asocieri fără personalitate juridică

Contribuabili

Articolul 29621

(1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, după caz:
a)întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;

b)membrii întreprinderii familiale;

c)persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;

d)persoanele care realizează venituri din profesii libere;

e)persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă;

f)persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţi de natura celor prevăzute la art. 52 alin. (1) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e);

g)persoanele care realizează venituri din activităţile agricole prevăzute la art. 71 lit. a)-c);

h)persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţile agricole prevăzute la art. 71 lit. d).


(2) Persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii, conform art. 6 alin. (1) pct. I-III şi V din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care beneficiază de una din categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).
Baza de calcul

Articolul 29622

(1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.


(2) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.


(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. g), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă venitul net determinat potrivit prevederilor art. 72 şi, respectiv, art. 73 coroborat cu art. 48, raportată la cele 12 luni ale anului.


(4) Pentru persoanele prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. f) şi h), baza de calcul al contribuţiilor sociale este venitul brut stabilit prin contractul încheiat între părţi, diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă prevăzută la art. 50 sau venitul din asociere, după caz.


(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. f), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.


(6) În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 71 lit. a)-d) sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară lunar şi nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă o treime din salariul de bază minim brut pe ţară.


(7) Pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Excepţii specifice

Articolul 29623

(1) Persoanele prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. g), art. 52 alin. (1) lit. d), art. 71 lit. d), precum şi cele care realizează venituri din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) nu datorează contribuţie de asigurări sociale.


(2) Persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 29621 alin. (1) lit. a)-d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b)-d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e).


(3) Pentru persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 29621 alin. (1) lit. a)-d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b)-d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e), se calculează şi se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra tuturor acestor venituri.
Plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale

Articolul 29624

(1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) şi lit. g) sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale.


(2) În cazul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, plăţile anticipate prevăzute la alin. (1) se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei
de venit estimat/declaraţiei privind venitul realizat, potrivit regulilor prevăzute la art. 82, sau pe baza normelor de venit, potrivit prevederilor prevăzute la art. 83. În cazul contribuţiei de asigurări sociale, obligaţiile lunare de plată se stabilesc pe baza venitului declarat, prevăzut la art. 29622 alin. (1).


(3) În decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.


(4) În decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) şi g) se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, pentru cei de la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) şi, respectiv, semestrial, în două rate egale, până la data de 25 septembrie inclusiv şi 25 noiembrie inclusiv, pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. g).


(5) Contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 alin. (1) lit. f) şi h) datorează contribuţii sociale individuale în cursul anului, sub forma plăţilor anticipate, plătitorii de venituri având obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumelor respective în conformitate cu prevederile art. 52 şi art. 74 alin. (4), după caz.


(6) Contribuţiile reţinute potrivit alin. (5) se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, respectiv a lunii următoare trimestrului în care s-a plătit venitul, în funcţie de perioada fiscală aleasă de plătitorul de venit.


(7) Pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 52 alin. (1) lit. a)-c), obligaţiile reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale calculate, reţinute şi virate în cursul anului fiscal de către plătitorii de venit sunt obligaţii finale.


(8) Pentru contribuabilii care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. f) şi h), obligaţiile reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate calculate, reţinute şi virate în cursul anului fiscal de către plătitorii de venit sunt obligaţii finale.
Declararea, definitivarea şi plata contribuţiilor sociale

Articolul 29625

(1) Declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale se realizează prin depunerea unei declaraţii privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, precum şi a declaraţiei de venit estimat prevăzute la art. 81 şi a declaraţiei privind venitul realizat prevăzute la art. 83, pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate.


(2) În cazul impunerii în sistem real, obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se determină pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 29618 alin. (3) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 29622 alin. (2) şi (3).


(3) La determinarea venitului anual bază de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile prevăzute la art. 80.


(4) Stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează prin decizia de impunere anuală, pe baza căreia se regularizează sumele datorate cu titlu de plăţi anticipate.


(5) Obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt cele stabilite prin decizia de impunere prevăzută la art. 29624 alin. (3).


(6) Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei, iar sumele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.


(7) Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei privind venitul asigurat la sistemul public de pensii prevăzută la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.
Cotele de contribuţie

Articolul 29626

(1) Cotele de contribuţie pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 29621 sunt cele prevăzute la art. 29618 alin. (3), respectiv:
a)cota integrală, pentru contribuţia de asigurări sociale, corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, potrivit legii;

b)cota individuală, pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate.


(2) Contribuabilii cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit datorează contribuţia individuală de asigurări sociale.

se aplică începând cu data de 1 iulie 2012 - introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
Capitolul III
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate privind persoanele care realizează alte venituri, precum şi persoanele care nu realizează venituri

Contribuabilii
Articolul 29627

(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se datorează şi de către persoanele care realizează venituri din:
a)cedarea folosinţei bunurilor;

b)investiţii;

c)premii şi câştiguri din jocuri de noroc;

d)operaţiunea de fiducie, potrivit titlului III;

e)alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78.


(2) Persoanele care nu realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 29621 alin. (1) lit. a)-d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b)-d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor prevăzute la alin. (1).


(3) Persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la alin. (1) plătesc contribuţia asupra tuturor acestor venituri. Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară.
Stabilirea contribuţiei

Articolul 29628
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 29627 alin. (1) se stabileşte de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza informaţiilor din:

a)declaraţia privind venitul realizat, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, transferuri de titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise, şi operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen;

b)declaraţia de impunere trimestrială, pentru veniturile din tranzacţii cu titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise;

c)declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit;

d)evidenţa fiscală, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, în cazul în care venitul net se stabileşte prin deducerea cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
Baza de calcul

Articolul 29629

(1) Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, astfel cum sunt menţionate la art. 61, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 62, 621 şi 622.


(2) Pentru veniturile din investiţii, astfel cum sunt menţionate la art. 65, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 66.


(3) Pentru veniturile din premii şi câştiguri din jocuri de noroc, astfel cum sunt menţionate la art. 75, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 76.


(4) Pentru veniturile din operaţiunea de fiducie, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 421.


(5) Pentru veniturile din alte surse, astfel cum sunt menţionate la art. 78, baza de calcul al contribuţiei este, potrivit art. 79, venitul brut realizat.


(6) La determinarea venitului/câştigului anual bază de calcul al contribuţiei sociale de sănătate prevăzute la alin. (1)-(5) nu se iau în considerare pierderile prevăzute la art. 80 şi 801.
Calculul contribuţiei
Articolul 29630
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 29627 alin. (1) se calculează în anul următor, prin aplicarea cotei individuale de contribuţie asupra bazelor de calcul menţionate la art. 29629.

Plata contribuţiei

Articolul 29631
Sumele reprezentând obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilite prin decizia de impunere anuală se achită în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate privind persoanele care nu realizează venituri

Articolul 29632

(1) Persoanele care nu realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I-III, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, precum şi venituri din pensii mai mici de 740 lei şi nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, pentru a dobândi calitatea de asigurat, au obligaţia plăţii contribuţiei individuale lunare de asigurări sociale de sănătate.


(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă valoarea salariului minim brut pe ţară.


(3) Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) se efectuează lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.

se aplică începând cu data de 1 iulie 2012 -introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 125 din 2011-12-27 emis de Guvernul României
introdus prin ART I Ordonanţă de urgenţă 117 din 2010-12-23 emis de Guvernul României
Titlul X Dispoziţii finale
Articolul 297 Data intrării în vigoare a Codului fiscal
Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepţia cazului în care în prezentul cod se prevede altfel.

Articolul 298 Abrogarea actelor normative

(1)La data intrării în vigoare a prezentului Cod fiscal se abrogă:
1. Articolul 73 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002;

2. Articolul 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificările ulterioare;

3. Articolul 13 şi articolul 14 din Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 3 iulie 2001, cu modificările ulterioare;

4. Alineatul (3) al articolului 17 din Legea patronatelor nr. 356/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001;

5. Alineatul (2) al articolului 41 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001;

6. Prevederile referitoare la accize din Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;

7. Alineatul (8) al articolului 70 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;

8. Legea nr. 345/2002 privind taxă pe valoarea adăugată, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003;

9. Articolul 67 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

10. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv actele normative date în aplicarea legii;

11. Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

12. Literele b) şi c) ale articolului 37 din Legea cinematografiei nr. 630/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

13. Ordonanţa Guvernului nr. 22/1993 privind scutirea de plată a impozitului pe veniturile realizate de consultanţii străini pentru activitatea desfăşurată în România, în cadrul unor acorduri internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale de finanţare gratuită, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 30 august 1993, aprobată prin Legea nr. 102/1994;

14. Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

15. Ordonanţa Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 101/1995, cu modificările ulterioare;

16. Ordonanţa Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe veniturile reprezentanţelor din România ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 august 1996, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/1997, cu modificările ulterioare;

17. Prevederile privind impozitul pe profit din articolul 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002;

18. Literele e) şi f) ale articolului 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000;

19. Articolul 6, articolul 7 şi alineatul (1) al articolului 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin aderarea la Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 26 ianuarie 2001;

20. Ordonanţa Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi juridice nerezidente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998, cu modificările ulterioare;

21. Prevederile referitoare la persoane juridice din alineatul (2) al articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, cu completările ulterioare;

22. Alineatul (4) al articolului 122 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 210/2003;

23. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 6 şi articolul 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizării Unităţii 2 din cadrul obiectivului de investiţii "Centrală Nuclearoelectrică Cernavodă - 5 x 700 Mwe", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 2 septembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 335/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

24. Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

25. Ordonanţa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

26. Literele b) şi c) ale articolului 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002;

27. Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

28. Articolul 162 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanţelor bugetare locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 358/2003;

29. Secţiunea a 2-a a capitolului I din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003;

30. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau pe venituri realizate de consultanţi străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 29 octombrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

31. Prevederile referitoare la taxă pe valoarea adăugată din articolul 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni" şi pentru aprobarea garantării unui credit în favoarea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, aprobată prin Legea nr. 21/2000;

32. Litera a) a alineatului 1 al articolului 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;

33. Literele b) şi c) ale articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor măsuri de stimulare a activităţii titularilor de acorduri petroliere şi subcontractanţilor acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 28 octombrie 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 399/2001;

34. Articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobată prin Legea nr. 302/2001, cu modificările ulterioare;

35. Articolul 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002;

36. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apărării Naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 134/2001;

37. Alineatul 2 al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 382/2002, cu modificările ulterioare;

38. Articolul 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;

39. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 523/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

40. Prevederile referitoare la impozitul pe profit din alineatul (3) al articolului 145 şi alineatul (2) al articolului 146 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 9 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 525/2002, cu modificările ulterioare;

41. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plată impozitului pe terenurile din extravilanul localităţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 273/2003;

42. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind producţia, importul şi comercializarea uleiurilor minerale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 25 aprilie 2003, cu modificările ulterioare;

43. Hotărârea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de marcare pentru băuturi alcoolice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 7 octombrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

431 . Litera c) a alineatului (1) al articolului 70 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările ulterioare;

abrogat PCT 39. ART UNIC Lege 494 din 2004-11-12 emis de Parlamentul României
introdus prin PCT 121. ART I Ordonanţa 83 din 2004-08-19 emis de Guvernul României
432 Litera a) a articolului 26 şi litera g) a articolului 83 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
433 Articolul III din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare

introdus prin Ordonanţa de urgenţă 109 din 2009-10-07 emis de Guvernul României
44. Orice alte dispoziţii contrare prezentului cod.


(2)Articolul 23 alineatul (2) îşi încetează aplicabilitatea începând cu data de 1 ianuarie 2006.

abrogat PCT 39. PCT 36. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


(1)Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005, cu următoarele excepţii:
a)începând cu 1 mai 2005: lit. a) a art. 42; alin. (2) al art. 43; lit. k) a alin. (4) al art. 55; art. 76; art. 77;

b)începând cu 1 iunie 2005: lit. g) a art. 41; lit. g) a art. 42; lit. a) a alin. (2) al art. 65; alin. (1) al art. 66; alin. (4) şi (4 1 ) ale art. 66; alin. (2) al art. 67; lit. a), a^1), a^2), a^3), e), e^1) şi g) ale alin. (3) al art. 67; alin. (4) şi (5) ale art. 67; art. 771 - 773 ; alin. (31 ) al art. 83; lit. b) a alin. (4) al art. 83;

c)începând cu 1 ianuarie 2006: lit. c^1) a alin. (3) al art. 67.


(2)În cazul titlurilor de valoare dobândite până la data de 31 mai 2005 inclusiv, cota de impozit este de 1%, indiferent de data înstrăinării acestora.


(3)În perioada 1 iunie 2005 - 31 decembrie 2005, intermediarii vor calcula, vor reţine şi vor vira impozitul de 1% aplicat asupra câştigurilor din transferul titlurilor de valoare dobândite şi înstrăinate în aceasta perioada, indiferent dacă sunt dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile sau mai mică de 365 de zile. La 31 decembrie 2005, acestor tranzacţii le este aplicabilă regulă de calcul al câştigului net conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. e).


(4)Începând cu data de 1 ianuarie 2006, pentru calculul impozitului pe veniturile realizate de persoane fizice din investiţii şi din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, definite potrivit dispoziţiilor cap. V şi VIII^1 din titlul III, cota de impozit este de 16%, cu excepţia câştigurilor realizate din transferul titlurilor de valoare înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii, pentru care se menţine cota de 1% prevăzuta la art. 67 alin. (3) lit. e).


(5)Cota de impozit de 16% se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2006 şi pentru veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente, prevăzute la art. 115, cu excepţia veniturilor obţinute din jocuri de noroc pentru care se menţine cota de impozit de 20%.

introdus prin PCT 39. ART I Lege 163 din 2005-06-01 emis de Parlamentul României

P. PREŞEDINTELE SENATULUI
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU