NORME
Nr. 5 din 24 iunie 2004
privind adecvarea capitalului institutiilor de credit
ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI
PUBLICATE IN: MONITORUL OFICIAL NR. 768 din 23 august 2004
Avand in vedere prevederile art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr.
101/1998*) privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile si
completarile ulterioare, ale art. 38 alin. 1 si 2, art. 45 alin. 1 lit. a), c)
si e), art. 66, art. 68^1 si ale art. 83^6 din Legea nr. 58/1998 privind
activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 19
alin. (1) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem
colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare,
precum si cele ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 si ale art. 284 alin. 2 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile
cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002, cu
modificarile ulterioare,
in temeiul dispozitiilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 93 din Legea nr. 58/1998,
cu modificarile si completarile ulterioare,
Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme.
*) Legea nr. 101/1998 a fost abrogata prin Legea nr. 312/2004 privind
Statutul Bancii Nationale a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, care a intrat in vigoare la 30
de zile de la data publicarii.
Art. 1
Sfera de aplicare
Prezentele norme se aplica institutiilor de credit, asa cum sunt definite
la art. 2 pct. 1, si reglementeaza adecvarea capitalului acestor institutii, pe
baza individuala si consolidata, reprezentand implementarea pentru institutiile
mentionate a Directivei 93/6/EEC privind adecvarea capitalului societatilor de
investitii si institutiilor de credit, asa cum a fost modificata prin Directiva
98/31/EC si Directiva 98/33/EC.
Art. 2
Definitii
Pentru scopul aplicarii prezentelor norme, termenii si expresiile de mai
jos au urmatoarele semnificatii:
1. - institutii de credit din Uniunea Europeana - toate institutiile din
Uniunea Europeana care satisfac definitia de la art. 1 (1) primul subparagraf
din Directiva 2000/12/EC privind conditiile de acces si exercitare a
activitatii bancare de catre institutiile de credit si care sunt supuse
cerintelor privind solvabilitatea institutiilor de credit impuse de Directiva
2000/12/EC;
- institutii de credit din Romania - toate institutiile din Romania care
satisfac definitia de la art. 1 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea
bancara, cu modificarile si completarile ulterioare, si care sunt supuse
cerintelor privind solvabilitatea institutiilor de credit impuse de Normele
Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitatii si
expunerilor mari ale institutiilor de credit;
2. societati de investitii din Uniunea Europeana - toate institutiile din
Uniunea Europeana care satisfac definitia de la art. 2 (2) din Directiva
93/6/EEC;
3. institutii - institutii de credit din Uniunea Europeana si din Romania,
precum si societati de investitii din Uniunea Europeana; in cadrul anexelor la
prezentele norme, prin institutii se va intelege institutii de credit din
Romania;
4. societati de investitii recunoscute din tari terte - societati care:
- sunt autorizate intr-o tara terta Uniunii Europene si Romaniei; si
- sunt recunoscute de catre autoritatile competente din statele membre ale
Uniunii Europene pe baza faptului ca sunt supuse si respecta cerinte de
prudenta cel putin la fel de stringente ca cele stabilite prin Directiva
93/6/EEC;
5. instrumente financiare - instrumentele (titlurile) enumerate in anexa
nr. I la prezentele norme;
6. "trading book" (portofoliu de tranzactionare) al unei
institutii de credit din Romania consta in:
a) pozitiile sale proprii pe instrumente financiare, marfuri si instrumente
financiare derivate pe marfuri care sunt detinute pentru revanzare si/sau care
sunt luate de catre institutie cu intentia de a beneficia, pe termen scurt, de
pe urma diferentelor prezente si/sau asteptate dintre preturile lor de
cumparare si vanzare sau de pe urma altor variatii de pret ori de rata a
dobanzii si pozitii pe instrumente financiare, marfuri si instrumente
financiare derivate pe marfuri, decurgand din cumparari si vanzari simultane
efectuate in cont propriu (matched principal broking) sau pozitii detinute
pentru a acoperi alte elemente de trading book;
b) expunerile datorate tranzactiilor nedecontate, tranzactiilor incomplete
si instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe OTC, la care se face
referire la pct. 1, 2.1, 2.2 si 4 din anexa nr. III, expunerile datorate
acordurilor repo si operatiunilor de dare de titluri/marfuri cu imprumut, la
care se face referire la pct. 3.1 din anexa nr. III, care se bazeaza pe
titluri/marfuri incluse in trading book, asa cum este definit la lit. a), iar,
cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, acele expuneri datorate acordurilor
reverse repo si operatiunilor de luare de titluri/marfuri cu imprumut, descrise
la acelasi punct, daca acestea indeplinesc fie conditiile prevazute la
subpunctele (i), (ii), (iii) si (v), fie pe cele prevazute la subpunctele (iv)
si (v), dupa cum urmeaza:
(i) expunerile sunt marcate la piata zilnic, urmand procedurile stabilite
in anexa nr. III;
(ii) colateralul este ajustat pentru a tine cont de schimbarile materiale
in valoarea titlurilor/marfurilor implicate in acordul sau tranzactia in cauza,
conform unei reguli acceptabile pentru Banca Nationala a Romaniei;
(iii) acordul sau tranzactia asigura ca creantele institutiei sa fie in mod
automat si imediat compensate cu creantele contrapartidei sale, in situatia in
care acesta din urma nu isi indeplineste obligatiile;
(iv) acordul sau tranzactia in cauza are un caracter interprofesional;
(v) asemenea acorduri sau tranzactii sunt limitate la utilizarea acceptata
si adecvata, iar tranzactiile artificiale, in mod special cele care nu sunt de
natura celor pe termen scurt, sunt excluse; si
c) acele expuneri sub forma taxelor, comisioanelor, dobanzilor,
dividendelor si marjelor pe instrumentele financiare derivate tranzactionate pe
bursa care sunt in mod direct legate de elementele incluse in trading book la care
se face referire la pct. 5 din anexa nr. III.
Fiecare dintre elemente va fi inclus sau exclus din trading book, conform
procedurilor interne cu caracter obiectiv care includ, acolo unde este cazul,
tratamentul contabil aplicat de institutia in cauza. Asemenea proceduri, precum
si implementarea lor coerenta sunt supuse examinarii din partea Bancii
Nationale a Romaniei;
7. a) societate-mama, filiala - au sensul prevazut de normele Bancii
Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare;
b) institutie financiara - are semnificatia prevazuta la art. 3 pct. 2 din
Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. holding financiar - o institutie financiara ale carei filiale sunt fie
in totalitate, fie in principal institutii de credit, societati de investitii
sau alte institutii financiare, cel putin una dintre acestea fiind o institutie
de credit sau o societate de investitii;
9. ponderari de risc - gradele de risc de credit aplicabile
contrapartidelor relevante, conform prevederilor privind solvabilitatea
institutiilor de credit din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.
12/2003. Totusi, activele constituind creante asupra si alte expuneri fata de
societatile de investitii din Uniunea Europeana sau fata de societatile de
investitii recunoscute din tari terte si expunerile asumate fata de case de
compensare recunoscute si fata de burse recunoscute vor avea atribuite aceleasi
ponderari ca si in cazul in care contrapartida relevanta este o institutie de
credit;
10. instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC
(over-the-counter) - elementele din afara bilantului carora li se aplica,
conform art. 6 pct. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003,
metoda prevazuta in anexa nr. II la normele mentionate.
11. piata reglementata - o piata din Uniunea Europeana, care satisface
definitia de la art. 1 (13) din Directiva 93/22/EEC privind serviciile de
investitii in domeniul titlurilor, precum si o piata din Romania, care
satisface o definitie echivalenta din cadrul reglementarilor nationale in
domeniu;
12. elemente eligibile - pozitii lungi si scurte pe activele la care se
face referire in art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Bancii Nationale a Romaniei
nr. 12/2003 si pe titluri de creanta asupra societatilor de investitii din
Uniunea Europeana sau asupra societatilor de investitii recunoscute din tari
terte. De asemenea, vor insemna elemente eligibile pozitii lungi si scurte pe
titluri de creanta, cu conditia ca asemenea titluri sa indeplineasca
urmatoarele conditii: in primul rand, sa fie listate pe cel putin una dintre
pietele reglementate sau pe o bursa (stock exchange) dintr-o tara terta Uniunii
Europene si Romaniei, cu conditia ca acea bursa sa fie recunoscuta de catre
Banca Nationala a Romaniei, iar in al doilea rand, sa fie considerate suficient
de lichide de catre institutia de credit din Romania in cauza si sa aiba
atribuit totodata, datorita solvabilitatii emitentului, un grad de risc de
neplata (faliment) comparabil cu sau mai mic decat cel al activelor la care se
face referire in art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Bancii Nationale a Romaniei
nr. 12/2003; maniera in care sunt evaluate titlurile va fi supusa examinarii
Bancii Nationale a Romaniei, care va schimba decizia institutiei de credit
respective daca va considera ca titlurilor in cauza le este atribuit un grad de
risc de neplata (faliment) prea mare pentru ca aceste elemente sa fie
considerate eligibile.
Institutiile de credit din Romania vor aplica ponderarea maxima, aratata in
tabelul nr. 1 de la pct. 13 din anexa nr. II, titlurilor care prezinta un risc
particular datorita solvabilitatii sau lichiditatii insuficiente a emitentului;
13. elemente aferente administratiei centrale - pozitii lungi si scurte pe
active la care se face referire in art. 6 pct. 1 lit. a) din Normele Bancii
Nationale a Romaniei nr. 12/2003;
14. titlu convertibil - un titlu care, la optiunea detinatorului, poate fi
schimbat cu un alt titlu, de obicei titluri de capital asupra emitentului;
15. warrant - un titlu care confera detinatorului dreptul de a cumpara un
activ suport la un pret stabilit, pana la sau la data expirarii warrant-ului.
Acesta poate fi decontat prin livrarea activului suport insusi sau prin
decontare in numerar;
16. finantare de stocuri - pozitii in care stocuri fizice au fost vandute
forward, iar costul finantarii a fost inghetat pana la data vanzarii forward;
17. acord repo si acord reverse repo - orice acord prin care o institutie
de credit din Romania sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri ori
drepturi garantate referitoare la proprietatea titlurilor/marfurilor (cu
conditia ca aceasta garantie sa fie emisa de catre o bursa recunoscuta care
detine drepturile asupra titlurilor/marfurilor), dar fara ca prin acord sa fie
permisa transferarea sau gajarea unui anumit titlu/marfa catre mai mult de o
contrapartida la un moment dat, si prin care se angajeaza sa le rascumpere (sau
sa rascumpere titluri/marfuri care prezinta aceleasi caracteristici) la un pret
specificat la o data viitoare specificata sau care urmeaza a fi specificata de
catre cel care efectueaza transferul. Acordul reprezinta un acord repo pentru
cel care vinde titlurile/marfurile si un acord reverse repo pentru cel care le
cumpara.
Un acord reverse repo va fi considerat o tranzactie interprofesionala cand
contrapartida este supusa coordonarii prudentiale la nivel comunitar sau este o
institutie de credit din zona A, asa cum este definita in Normele Bancii
Nationale a Romaniei nr. 12/2003, sau este o societate de investitii
recunoscuta dintr-o tara terta ori cand acordul este incheiat cu o casa de
compensare recunoscuta sau cu o bursa recunoscuta de Banca Nationala a
Romaniei;
18. operatiuni de dare de titluri/marfuri cu imprumut si operatiuni de
luare de titluri/marfuri cu imprumut - orice tranzactie in care o institutie de
credit din Romania sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri contra unui
colateral adecvat, supusa unui angajament conform caruia imprumutatul va
returna titluri/marfuri echivalente la o data viitoare sau atunci cand i se
solicita astfel de catre cel care efectueaza transferul, tranzactia respectiva
reprezentand dare de titluri/marfuri cu imprumut pentru cel care transfera
titlurile/marfurile si luare de titluri/marfuri cu imprumut pentru cel catre
care acestea sunt transferate.
Operatiunea de luare de titluri/marfuri cu imprumut va fi considerata o
tranzactie interprofesionala cand contrapartida este supusa coordonarii
prudentiale la nivel comunitar sau este o institutie de credit din zona A, asa
cum este definita in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, sau este
o societate de investitii recunoscuta dintr-o tara terta ori cand tranzactia
este incheiata cu o casa de compensare recunoscuta sau cu o bursa recunoscuta
de Banca Nationala a Romaniei;
19. delta va insemna variatia asteptata a pretului unei optiuni in raport
cu o variatie mica a pretului instrumentului suport al optiunii;
20. pentru scopurile pct. 4 din anexa nr. II:
a) pozitie lunga - o pozitie in care o institutie de credit din Romania a
fixat rata dobanzii pe care o va primi la un anumit moment in viitor; iar
b) pozitie scurta - o pozitie in care o institutie de credit din Romania a
fixat rata dobanzii pe care o va plati la un anumit moment in viitor;
21. fonduri proprii - fonduri proprii, asa cum sunt definite in Normele
Bancii Nationale a Romaniei nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza
individuala si consolidata a fondurilor proprii;
22. capital - fonduri proprii;
23. durata modificata - va fi calculata utilizandu-se formula stabilita la
pct. 25 din anexa nr. II;
24. burse recunoscute - au semnificatia prevazuta de Normele Bancii
Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
Art. 3
Prevederi pentru acoperirea riscurilor
1. Institutiile de credit din Romania vor dispune de un nivel al fondurilor
proprii care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma:
(i) cerintelor de capital pentru activitatile lor de trading book,
calculate in concordanta cu anexele nr. II, III si V si, dupa caz, anexa nr.
VII;
(ii) cerintelor de capital pentru intreaga lor activitate, calculate in
concordanta cu anexele nr. IV si VI, si, dupa caz, anexa nr. VII;
(iii) cerintelor de capital, impuse de prevederile privind solvabilitatea
institutiilor de credit din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.
12/2003, pentru intreaga lor activitate, excluzand activitatile lor de trading
book;
(iv) cerintelor de capital impuse la pct. 2.
2. Institutiile de credit din Romania vor acoperi prin fonduri proprii
adecvate riscurile care apar in legatura cu activitati ce sunt in afara sferei
de aplicare a prezentelor norme si a prevederilor privind solvabilitatea
institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.
12/2003, si considerate a fi similare riscurilor acoperite de reglementarile
mentionate.
3. In cazul in care fondurile proprii detinute de catre o institutie de
credit din Romania scad sub nivelul cerintei de fonduri proprii impuse la pct.
1, institutia in cauza va lua masuri adecvate pentru a rectifica situatia cat
mai repede cu putinta.
4. Institutiile de credit din Romania vor dispune de sisteme de
monitorizare si control al riscurilor de rata a dobanzii pentru intreaga lor
activitate, care vor fi supuse revizuirii din partea Bancii Nationale a
Romaniei;
5. Institutiile de credit din Romania vor dispune de sisteme care sa poata
calcula pozitiile financiare cu acuratete rezonabila la orice moment;
6. Institutiile de credit din Romania vor putea calcula cerintele de
capital pentru activitatile lor de trading book, conform prevederilor privind
solvabilitatea institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a
Romaniei nr. 12/2003, si nu conform anexei nr. II si III, in conditiile in
care:
(i) activitatile de trading book nu depasesc in mod normal 5% din totalul
fondurilor proprii;
(ii) pozitiile totale din trading book nu depasesc in mod normal 15
milioane euro; si
(iii) activitatile de trading book nu depasesc niciodata 6% din totalul
fondurilor proprii, iar pozitiile totale din trading book nu depasesc niciodata
20 milioane euro.
7. In cazul in care o institutie de credit din Romania depaseste una sau
ambele limite impuse la pct. 6 (i) si la pct. 6 (ii) sau depaseste una ori
ambele limite impuse la pct. 6 (iii), pe o perioada ce nu poate fi considerata
scurta, institutia de credit respectiva va fi supusa, in ceea ce priveste
activitatile de trading book, cerintelor impuse la art. 3 pct. 1 (i) si nu celor
privind solvabilitatea institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii
Nationale a Romaniei nr. 12/2003, si va notifica acest lucru Bancii Nationale a
Romaniei.
Art. 4
Monitorizarea si controlul expunerilor mari
1. Institutiile de credit din Romania vor monitoriza si vor controla
expunerile lor mari conform prevederilor privind expunerile mari ale
institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.
12/2003.
2. Institutiile de credit din Romania care calculeaza cerintele de capital
pentru activitatile lor de trading book in concordanta cu anexele nr. II si III
si, acolo unde este cazul, cu anexa nr. VII isi vor monitoriza si controla
expunerile mari in concordanta cu prevederile privind expunerile mari ale institutiilor
de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003 supuse
modificarilor prevazute in anexa nr. V.
Art. 5
Evaluarea pozitiilor pentru scopuri de raportare
1. Institutiile de credit din Romania vor marca zilnic la piata
activitatile lor de trading book, cu exceptia cazului in care acestea sunt
supuse prevederilor art. 3 pct. 6.
2. In absenta unor preturi de piata disponibile imediat, de exemplu in
cazul tranzactionarii de noi emisiuni pe pietele primare, institutiile de
credit din Romania pot sa utilizeze metode alternative de evaluare suficient de
prudente, cu conditia ca aceste metode sa fi fost aprobate de catre Banca
Nationala a Romaniei.
Art. 6
Supravegherea pe baza consolidata
Principii generale
1. Cerintele de capital impuse in art. 3 si 4 pentru institutiile de credit
din Romania se vor aplica pe baza individuala.
2. Cerintele impuse in art. 3 si 4 pentru:
(i) orice institutie de credit din Romania, care:
- are ca filiala o institutie de credit din Romania, in intelesul
definitiei din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, o
institutie de credit din Uniunea Europeana in intelesul definitiei de la art. 1
(1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC, o societate privata sau
publica care satisface definitia institutiei de credit din legislatia
mentionata si care a fost autorizata intr-o tara terta Uniunii Europene si
Romaniei, o societate de investitii din Uniunea Europeana sau o alta institutie
financiara;
- sau care detine o participatie intr-o asemenea entitate; si
(ii) orice institutie de credit din Romania a carei societate-mama este un
holding financiar,
vor fi aplicate pe baza consolidata conform metodelor stabilite in normele
Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare si
la pct. 3 - 5.
Calcularea cerintelor consolidate
3. Pentru scopul calcularii, pe baza consolidata, a cerintelor de capital
stabilite in anexele nr. II si VII si a expunerilor fata de clienti stabilite
in anexa nr. V, pozitiile din trading book-ul unei institutii vor putea fi
compensate cu pozitiile din trading book-ul altei institutii, in conformitate
cu regulile stabilite in anexele nr. II, V si VII.
De asemenea, pozitiile pe valuta ale unei institutii vor putea fi
compensate cu pozitiile pe valuta ale unei alte institutii, in conformitate cu
regulile stabilite in anexa nr. IV si/sau anexa nr. VII. Totodata pozitiile pe
marfuri ale unei institutii vor putea fi compensate cu pozitiile pe marfuri ale
unei alte institutii, in conformitate cu regulile stabilite in anexa nr. VI
si/sau in anexa nr. VII. Compensarile mentionate in primele doua alineate vor
putea fi efectuate numai intre institutiile care indeplinesc, pe baza
individuala, cerintele de capital impuse la art. 3 si 4.
4. De asemenea, vor putea fi compensate pozitiile din trading book si,
respectiv, pozitiile pe valuta si pe marfuri, aferente entitatilor economice
localizate in tari terte Uniunii Europene si Romaniei, sub rezerva indeplinirii
simultane a urmatoarelor conditii:
(i) entitatile economice respective au fost autorizate intr-o tara terta
Uniunii Europene si Romaniei si fie ca satisfac definitia institutiilor de
credit prevazuta la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC,
respectiv in Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, fie
ca sunt recunoscute ca societati de investitii din tari terte;
(ii) asemenea entitati economice se conformeaza, pe baza individuala, cu
norme de adecvare a capitalului echivalente cu cele prevazute de Directiva
93/6/EEC;
(iii) in tarile in cauza nu exista nici o reglementare care sa poata afecta
semnificativ transferul fondurilor in cadrul grupului.
Definitia fondurilor proprii consolidate
5. La calculul fondurilor proprii pe baza consolidata se vor aplica
prevederile cap. IV din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 11/2003.
Art. 7
Cerinte de raportare
1. La solicitarea Bancii Nationale a Romaniei institutiile de credit din
Romania vor furniza toate informatiile necesare pentru evaluarea modului in
care acestea se conformeaza cu prezentele norme. Institutiile vor lua toate
masurile necesare astfel incat mecanismele de control intern si procedurile
administrative si contabile sa permita, in orice moment, verificarea
conformitatii cu prezentele norme.
2. Institutiile de credit din Romania vor intocmi si vor transmite
raportarile in maniera specificata de Banca Nationala a Romaniei.
3. Institutiile de credit din Romania vor raporta imediat Bancii Nationale
a Romaniei orice caz in care contrapartidele acestora nu isi onoreaza
obligatiile ce decurg din acordurile repo si reverse repo sau din operatiunile
de dare de titluri/marfuri cu imprumut si din operatiuni de luare de titluri/marfuri
cu imprumut.
Art. 8
Dispozitii specifice retelelor cooperatiste de credit
Supravegherea efectuata de casa centrala
1. In cazul retelelor cooperatiste de credit supravegherea pe baza
individuala a adecvarii capitalului cooperativelor de credit va fi efectuata de
catre casa centrala a acestora. In acest scop casa centrala va emite norme care
vor fi elaborate pe baza principiilor prevazute de prezentele norme si care vor
fi transmise spre avizare Bancii Nationale a Romaniei.
Supravegherea efectuata de Banca Nationala a Romaniei
2. Supravegherea pe baza individuala si, daca este cazul, pe baza
consolidata a adecvarii capitalului caselor centrale ale retelelor cooperatiste
de credit se realizeaza de catre Banca Nationala a Romaniei in conformitate cu
metodele stabilite in prezentele norme, in normele Bancii Nationale a Romaniei
care stabilesc regulile generale de consolidare, precum si in normele Bancii
Nationale a Romaniei care stabilesc regulile contabile de consolidare.
Supravegherea fiecarei retele cooperatiste de credit se realizeaza de catre
Banca Nationala a Romaniei pe baza situatiei financiare agregate, intocmita de
catre casa centrala a acesteia in conformitate cu normele Bancii Nationale a
Romaniei care stabilesc regulile contabile de consolidare.
Art. 9
Atributii ale Bancii Nationale a Romaniei
In scopul aplicarii prezentelor norme, Banca Nationala a Romaniei, prin
intermediul Directiei supraveghere, va exercita urmatoarele atributii
specifice:
a) intocmirea listei cu societatile de investitii recunoscute din tari
terte, mentionate la art. 2 pct. 4;
b) intocmirea, pentru scopurile prezentelor norme, a unei liste cu casele
de compensare recunoscute;
c) avizarea regulilor mentionate la art. 2 pct. 6 alin. 1 lit. b)
subpunctul (ii);
d) aprobarea includerii in trading book a expunerilor datorate acordurilor
reverse repo si operatiunilor de luare de titluri/marfuri cu imprumut,
mentionate la art. 2 pct. 6 lit. b);
e) examinarea procedurilor mentionate la art. 2 pct. 6 alin. 2;
f) examinarea manierei de evaluare a titlurilor, mentionata la art. 2 pct.
12;
g) revizuirea sistemelor de monitorizare si control al riscurilor de rata a
dobanzii, mentionate la art. 3 pct. 4;
h) aprobarea, dupa caz, a metodelor alternative de evaluare, mentionate la
art. 5 pct. 2;
i) avizarea normelor mentionate la art. 8 pct. 1 alin. 2;
j) analizarea si aprobarea, dupa caz, a modelelor pe baza carora se
calculeaza valorile delta, gama si vega, mentionate la anexa nr. II pct. 5 si
in anexa nr. VI pct. 10;
k) analizarea si aprobarea, dupa caz, a tratamentului compensatoriu
mentionat in anexa nr. II pct. 8;
l) analizarea, pe baza solicitarilor institutiilor de credit, a indicilor
bursieri din punct de vedere al diversificarii, dupa cum este mentionat in
anexa nr. II pct. 34;
m) analizarea si aprobarea, dupa caz, a includerii in cadrul pozitiei
deschise nete pe fiecare valuta a elementelor mentionate in anexa nr. IV pct.
3.1 liniuta a 4-a;
n) exprimarea, dupa caz, a acordului in ceea ce priveste tratamentele
prevazute in anexa nr. IV pct. 3.1 liniuta a 7-a;
o) analizarea si acordarea, dupa caz, a aprobarilor prevazute in anexa nr.
IV pct. 3.2 si 6;
p) analizarea si luarea deciziilor cu privire la modelele interne, in
conformitate cu prevederile anexei nr. VII.
Art. 10
Dispozitii tranzitorii si finale
1. Maniera de intocmire si transmitere a raportarilor, prevazuta la art. 7
pct. 2, va fi stabilita de Banca Nationala a Romaniei ulterior emiterii
prezentelor norme, pana la data intrarii in vigoare a acestora.
2. Anexele nr. I - IX fac parte integranta din prezentele norme.
Sanctiuni si masuri
3. Nerespectarea de catre institutiile de credit a prezentelor norme atrage
aplicarea sanctiunilor si/sau a masurilor prevazute, dupa caz, la art. 69 alin.
2 si, respectiv, la art. 70 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si
completarile ulterioare, la art. 189 alin. 2 si, respectiv, la art. 190 alin. 1
si la art. 191 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind
organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr.
200/2002, cu modificarile ulterioare, precum si la art. 34 alin. (2) din Legea
nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru
domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme abrogate
4. La data intrarii in vigoare a prezentelor norme se abroga Normele Bancii
Nationale a Romaniei nr. 10/2002 privind instrumentele financiare derivate,
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 610 din 16 august
2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intrare in vigoare
5. Prezentele norme intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Presedintele Consiliului de administratie
al Bancii Nationale a Romaniei,
Mugur Constantin Isarescu,
guvernator
ANEXA 1
Instrumente:
1. a) titluri transferabile (valori mobiliare):
- titluri de capital in societati comerciale si alte titluri echivalente
titlurilor de capital in societati comerciale;
- obligatiuni si alte titluri de creanta, negociabile pe piata de capital;
si
- orice alte titluri negociate in mod curent, care dau dreptul de a
achizitiona orice asemenea titlu transferabil prin subscriere sau schimb ori
care dau nastere la decontare in numerar, excluzand instrumentele de plata;
b) unitati in organisme de plasament colectiv;
2. instrumente de piata monetara;
3. contracte financiare futures, inclusiv instrumente echivalente celor
care dau nastere la decontare in numerar;
4. forward interest-rate agreements (FRAs);
5. contracte swap pe rata dobanzii, valute si pe titluri de capital
(actiuni);
6. optiuni de cumparare sau de vanzare a oricarui instrument din aceasta
anexa, inclusiv a instrumentelor echivalente celor care dau nastere la
decontare in numerar. Aceasta categorie include, in special, optiuni pe valute
si pe rata dobanzii.
ANEXA 2
RISCUL DE POZITIE
INTRODUCERE
Compensarea
1. Excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii fata de
pozitiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanta si
titluri convertibile, identice, precum si pe contracte financiare futures,
optiuni, warrant-uri si warrant-uri acoperite, identice, va reprezenta pozitia
sa neta pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea pozitiei
nete, pozitiile pe instrumente financiare derivate vor fi tratate, dupa cum
este prevazut la pct. 4 - 7, ca pozitii pe titlul/titlurile suport (sau pe
valorile notionale). Titlurile de creanta asupra institutiei insesi, detinute
de institutie, nu vor fi luate in considerare la calcularea riscului specific
potrivit pct. 14.
2. Nu va fi permisa compensarea intre un titlu convertibil si o pozitie de
semn opus pe instrumentul suport al acestuia.
3. Toate pozitiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite
zilnic, inainte de a le agrega, in moneda de raportare, utilizand cel mai
raspandit curs de schimb la vedere (spot) de pe piata. Pentru devizele pentru
care Banca Nationala a Romaniei calculeaza si comunica cursurile de schimb se
vor folosi cotatiile anuntate in ziua respectiva.
Instrumente speciale
4. Contractele futures pe rata dobanzii, FRA-urile si angajamentele forward
de cumparare sau vanzare a titlurilor de creanta vor fi tratate ca si
combinatii de pozitii lungi si scurte. Astfel, o pozitie lunga pe contracte
futures pe rata dobanzii va fi tratata ca o combinatie intre un imprumut cu
scadenta la livrarea contractului futures si o detinere a unui activ a carui
scadenta este egala cu cea a instrumentului sau a pozitiei notionale,
reprezentand suport la contractul futures in cauza. In mod similar, un FRA
vandut va fi tratat ca o pozitie lunga, cu o scadenta egala cu data decontarii
plus perioada contractului, si o pozitie scurta, cu o scadenta egala cu data
decontarii. Atat imprumutul, cat si activul detinut vor fi incluse in coloana
administratiei centrale din tabelul nr. 1, in scopul calcularii cerintei de
capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe
rata dobanzii si FRA-urilor. Un angajament forward de cumparare a unui titlu de
creanta va fi tratat ca o combinatie intre un imprumut cu scadenta la data
livrarii si o pozitie lunga spot pe insusi titlul de creanta. Imprumutul va fi
inclus in coloana administratiei centrale din tabelul nr. 1, pentru scopurile
riscului specific, iar titlul de creanta in coloana corespunzatoare din cadrul
aceluiasi tabel.
In cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luata in
considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de bursa, daca marja
respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru un contract
futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in
cuprinsul prezentei anexe sau folosind modelele interne descrise in anexa nr.
VII. Institutiile vor trebui sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice
moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele
de capital calculate conform celorlalte metode prevazute in prezentele norme.
Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se va realiza cel putin la
datele pentru care se intocmesc raportarile.
5. Pentru scopurile prezentei anexe, optiunile pe rata dobanzii, titluri de
creanta, titluri de capital, indici bursieri, contracte financiare futures,
swap-uri si pe valute vor fi tratate ca si cum ar fi pozitii egale in valoare
cu suma aferenta instrumentului suport la care se refera optiunea, inmultita cu
valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel obtinute pot fi compensate cu orice
pozitii de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate,
identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei in cauza sau, in cazul in
care nu este disponibila, precum si in cazul optiunilor tranzactionate pe OTC,
cea calculata de institutia insasi, sub rezerva ca aceasta utilizeaza un model
de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model
comparabil si echivalent, bazat pe ipoteze suficient de prudente; in acest din
urma caz institutia va notifica Banca Nationala a Romaniei cu privire la
modelul ales, Banca Nationala a Romaniei urmand a decide cu privire la
utilizarea acestuia.
Totodata institutiile vor detine suficient capital pentru acoperirea
cerintelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decat riscul
delta. In scopul determinarii cerintelor de capital mentionate, institutiile
vor putea utiliza metoda delta-plus prevazuta in anexa nr. VIII.
In cazul unei optiuni scrise, tranzactionata pe bursa, va putea fi luata in
considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de bursa, daca marja
respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune care ar
rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei
anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise in anexa nr. VII.
Institutiile vor trebui sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment
verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de
capital calculate conform celorlalte metode prevazute in prezentele norme.
Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se va realiza cel putin la datele
pentru care se intocmesc raportarile. Cerinta pentru o optiune cumparata,
tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeasi ca si cea pentru
instrumentul suport, dar fara sa depaseasca valoarea de piata a optiunii.
Cerinta pentru o optiune scrisa, tranzactionata pe OTC, va fi stabilita in
functie de instrumentul suport al acesteia.
6. Warrant-urile aferente titlurilor de creanta si de capital vor fi
tratate in acelasi mod ca si optiunile, conform pct. 5.
7. Swap-urile vor fi tratate pentru scopurile riscului de rata a dobanzii
pe aceeasi baza ca si instrumentele din bilant. Astfel, un swap pe rata
dobanzii, in cadrul caruia o institutie primeste o rata a dobanzii variabila si
plateste o rata a dobanzii fixa, va fi tratat ca fiind echivalent cu o pozitie
lunga pe un instrument pe rata a dobanzii variabila cu scadenta egala cu
perioada pana la urmatoarea data de fixare a ratei dobanzii si o pozitie scurta
pe un instrument pe rata a dobanzii fixa cu aceeasi scadenta ca si swap-ul
insusi.
8. Cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, institutiile pot sa compenseze
integral toate pozitiile pe instrumente financiare derivate vizate de pct. 4 -
7, care indeplinesc cel putin urmatoarele conditii:
(i) pozitiile au aceeasi valoare si sunt exprimate in aceeasi moneda;
(ii) rata de referinta (pentru pozitiile pe rata variabila) sau cuponul
(pentru pozitiile pe rata fixa) are valoare apropiata;
(iii) urmatoarea data de refixare a ratei sau, pentru pozitiile pe cupon
fix, scadenta reziduala corespunde urmatoarelor limite:
- mai putin de o luna: aceeasi zi;
- intre o luna si un an: in cadrul a 7 zile;
- peste un an: in cadrul a 30 de zile.
9. O institutie, in cazul in care transfera titlurile sau drepturile
garantate referitoare la proprietatea titularilor intr-un acord repo sau in
cazul in care da cu imprumut titlurile in cadrul unei operatiuni de dare de
titluri cu imprumut va include titlurile respective in calculul cerintei sale
de capital, conform acestei anexe, cu conditia ca astfel de titluri sa
indeplineasca criteriile prevazute la art. 2 pct. 6 lit. a).
10. Pozitiile pe unitati in organismele de plasament colectiv vor fi supuse
cerintelor de capital din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003
privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de
credit, si nu cerintelor pentru acoperirea riscului de pozitie conform acestei
anexe.
Riscuri generale si specifice
11. Riscul de pozitie pe un titlu de creanta sau de capital tranzactionat (sau
instrument financiar derivat pe un titlu de creanta ori de capital) va fi
impartit in doua componente in vederea calcularii cerintei de capital pentru
acoperirea acestuia. Prima componenta va fi cea de risc specific - acesta este
riscul de modificare a pretului instrumentului in cauza datorita factorilor
legati de emitentul acestuia sau, in cazul unui instrument financiar derivat,
de emitentul instrumentului suport. A doua componenta va acoperi riscul general
- acesta este riscul de modificare a pretului instrumentului datorita unei
modificari in nivelul ratelor dobanzii (in cazul unui titlu de creanta
tranzactionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanta,
tranzactionat) sau unei fluctuatii generale a pietei titlurilor de capital care
nu este legata de nici un atribut specific titlurilor individuale (in cazul
unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de
capital).
TITLURI DE CREANTA TRANZACTIONATE
12. Institutia va clasifica pozitiile sale nete corespunzator monedei in
care acestea sunt exprimate si va calcula cerinta de capital pentru acoperirea
riscului general si a celui specific, separat pentru fiecare valuta
individuala.
Riscul specific
13. Institutia va atribui pozitiile sale nete, calculate conform pct. 1,
categoriilor corespunzatoare din tabelul nr. 1 pe baza scadentelor lor
reziduale si, in continuare, le va inmulti cu ponderile indicate. Institutia va
insuma pozitiile sale ponderate (indiferent daca acestea sunt lungi sau scurte)
in vederea calcularii cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific.
Tabelul nr. 1
______________________________________________________________________________
| Elemente aferente | Elemente eligibile | Alte
|
| administratiei centrale |__________________________________________|
elemente|
| | Pana la | Peste 6 luni si | Peste 24 |
|
| | 6 luni | pana la 24 de luni | de luni |
|
| | inclusiv | inclusiv | |
|
|_________________________|__________|____________________|__________|_________|
| 0,00% | 0,25% | 1,00% | 1,60% | 8,00%
|
|_________________________|__________|____________________|__________|_________|
Riscul general
a) Pe baza scadentei
14. Procedura de calcul al cerintelor de capital pentru acoperirea riscului
general implica doua etape de baza. In prima etapa toate pozitiile vor fi
ponderate corespunzator scadentei (potrivit explicatiilor de la pct. 15) in
vederea calcularii cerintei de capital necesare pentru acoperirea acestora. In
a doua etapa cerintele de capital pot fi reduse in cazul in care o pozitie
ponderata este detinuta in paralel cu o pozitie ponderata de semn opus, in
cadrul aceleiasi benzi de scadenta. Reducerea cerintei de capital va fi, de
asemenea, permisa in cazul in care pozitiile ponderate de semn opus se
incadreaza in benzi de scadenta diferite, nivelul reducerii putand depinde atat
de faptul ca cele doua pozitii apartin sau nu aceleiasi zone, cat si de zonele
particulare de care apartin. Exista in total 3 zone (grupe de benzi de
scadenta).
15. Institutia va incadra pozitiile sale nete in benzile de scadenta
corespunzatoare din col. 2 sau, dupa caz, col. 3 a tabelului nr. 2. Institutia
va realiza acest lucru pe baza scadentei reziduale, in cazul instrumentelor pe
rata fixa, si pe baza perioadei ramase pana la urmatoarea refixare a ratei
dobanzii, in cazul instrumentelor la care rata dobanzii este refixata inainte
de scadenta finala. Institutia va face, de asemenea, distinctie intre titlurile
de creanta cu un cupon de 3% sau mai mult si cele cu un cupon de mai putin de
3% si, in consecinta, le va aloca in col. 2 sau col. 3 a tabelului nr. 2. In
continuare, institutia le va inmulti pe fiecare dintre ele cu ponderea aferenta
benzii de scadenta in cauza din col. 4 a tabelului nr. 2.
16. Institutia va calcula in continuare suma pozitiilor lungi ponderate si,
separat, suma pozitiilor scurte ponderate in fiecare dintre benzile de
scadenta. Partea care corespunde de la cele doua sume amintite, intr-o banda de
scadenta data, va reprezenta pozitia ponderata pusa in corespondenta in acea
banda, in timp ce pozitia lunga reziduala sau pozitia scurta reziduala va
reprezenta pozitia ponderata nepusa in corespondenta in aceeasi banda. In
continuare se va calcula totalul pozitiilor ponderate puse in corespondenta in
toate benzile.
17. Pentru benzile incluse in fiecare dintre zonele din tabelul nr. 2,
institutia va calcula totalurile pozitiilor lungi ponderate, nepuse in
corespondenta, in vederea determinarii pozitiei lungi ponderate, nepusa in
corespondenta pentru fiecare zona. In mod similar, totalurile aferente pozitiilor
scurte ponderate nepuse in corespondenta, de la fiecare banda dintr-o anumita
zona, vor fi insumate in vederea determinarii pozitiei scurte ponderate nepuse
in corespondenta, pentru acea zona. Partea aferenta pozitiei lungi ponderate,
nepusa in corespondenta pentru o zona data, care este pusa in corespondenta cu
pozitia scurta ponderata, nepusa in corespondenta pentru aceeasi zona, va
reprezenta pozitia ponderata pusa in corespondenta pentru zona respectiva.
Partea ramasa a pozitiei lungi ponderate, nepusa in corespondenta, sau a
pozitiei scurte ponderate, nepusa in corespondenta pentru o zona care nu a
putut fi astfel pusa in corespondenta, va reprezenta pozitia ponderata nepusa
in corespondenta pentru zona respectiva.
Tabelul nr. 2
______________________________________________________________________________
| Zona | Banda de scadenta |Ponderea| Modificarea
|
| |________________________________________| (in %) | presupusa a
|
| | Cupon de 3% | Cupon de mai | | ratei dobanzii
|
| | sau mai mult | putin de 3% | | (in %)
|
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
| (1) | (2) | (3) | (4) | (5)
|
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
| Unu | 0 </= 1 luna | 0 </= 1 luna | 0,00 |
- |
| | > 1 </= 3 luni | > 1 </= 3 luni | 0,20 |
1,00 |
| | > 3 </= 6 luni | > 3 </= 6 luni | 0,40 |
1,00 |
| | > 6 </= 12 luni | > 6 </= 12 luni | 0,70 |
1,00 |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
| Doi | > 1 </= 2 ani | > 1,0 </= 1,9 ani | 1,25 |
0,90 |
| | > 2 </= 3 ani | > 1,9 </= 2,8 ani | 1,75 |
0,80 |
| | > 3 </= 4 ani | > 2,8 </= 3,6 ani | 2,25 |
0,75 |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
| Trei | > 4 </= 5 ani | > 3,6 </= 4,3 ani | 2,75 |
0,75 |
| | > 5 </= 7 ani | > 4,3 </= 5,7 ani | 3,25 |
0,70 |
| | > 7 </= 10 ani | > 5,7 </= 7,3 ani | 3,75 |
0,65 |
| | > 10 </= 15 ani | > 7,3 </= 9,3 ani | 4,50 |
0,60 |
| | > 15 </= 20 de ani| > 9,3 </= 10,6 ani | 5,25 |
0,60 |
| | > 20 de ani | > 10,6 </= 12,0 ani| 6,00 |
0,60 |
| | | > 12,0 </= 20,0 ani| 8,00 |
0,60 |
| | | > 20 de ani | 12,50 |
0,60 |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
18. In continuare va fi determinata suma aferenta pozitiei lungi (scurte)
ponderate, nepusa in corespondenta din zona unu, care este pusa in
corespondenta cu pozitia scurta (lunga) ponderata, nepusa in corespondenta din
zona doi. Aceasta va fi utilizata la pct. 22 sub denumirea de pozitie ponderata
pusa in corespondenta intre zonele unu si doi. In continuare va fi aplicata
aceeasi procedura partii ramase din pozitia ponderata nepusa in corespondenta din
zona doi si pozitia ponderata nepusa in corespondenta din zona trei, in vederea
calcularii pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele doi si trei.
19. La alegerea sa, institutia poate inversa ordinea in cadrul pct. 18,
astfel incat sa calculeze pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele
doi si trei inainte sa calculeze pozitia ponderata pusa in corespondenta intre
zonele unu si doi.
20. In continuare, in vederea determinarii pozitiei ponderate puse in
corespondenta intre zonele unu si trei, soldul pozitiei ponderate nepuse in
corespondenta din zona unu va fi pus in corespondenta cu cel din zona trei,
ramas dupa ce zona trei a fost pusa in corespondenta cu zona doi.
21. Pozitiile reziduale, rezultate in urma parcurgerii celor trei proceduri
separate de calcul de punere in corespondenta prevazute la pct. 18, 19 si 20,
vor fi insumate.
22. Cerinta de capital a institutiei va fi calculata prin insumarea
urmatoarelor elemente:
a) 10% din suma pozitiilor ponderate puse in corespondenta in toate benzile
de scadenta;
b) 40% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona unu;
c) 30% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona doi;
d) 30% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona trei;
e) 40% din pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si doi
si intre zonele doi si trei (a se vedea pct. 18);
f) 150% din pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si
trei;
g) 100% din pozitiile ponderate reziduale nepuse in corespondenta.
b) Pe baza duratei
23. Institutiile vor putea sa utilizeze in vederea calcularii cerintei de
capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanta
tranzactionate, in locul sistemului stabilit la pct. 14 - 22, un sistem care
reflecta durata, cu conditia ca institutia sa il utilizeze in mod coerent.
24. Corespunzator unui asemenea sistem, institutia va lua valoarea de piata
a fiecarui titlu de creanta cu rata fixa si va calcula randamentul la scadenta
al acestuia, care este rata de actualizare implicita pentru titlul respectiv.
In cazul instrumentelor cu rata variabila, institutia va lua valoarea de piata
a fiecarui instrument si va calcula randamentul pornind de la ipoteza ca
principalul este scadent la urmatoarea data de refixare a ratei dobanzii.
25. In continuare, institutia va calcula durata modificata pentru fiecare
titlu de creanta pe baza urmatoarei formule:
durata (D)
Durata modificata = ------------,
(1+r)
in care:
m
___
\ tCt
> ---------
/___ (1 + r)^t
t = 1
D = ----------------,
m
___
\ Ct
> ---------
/___ (1 + r)^t
t = 1
in care:
r = randamentul la scadenta (a se vedea pct. 24);
Ct = plata la momentul t;
m = scadenta totala (a se vedea pct. 24).
26. In continuare, institutia va inregistra fiecare titlu de creanta in
zona corespunzatoare din tabelul nr. 3. Institutia va realiza acest lucru pe
baza duratei modificate pentru fiecare instrument.
Tabelul nr. 3
_____________________________________________
Zona Durata modificata Dobanda presupusa
(in ani) (modificare, in %)
_____________________________________________
(1) (2) (3)
_____________________________________________
Unu > 0 </= 1,0 1,0
_____________________________________________
Doi > 1,0 </= 3,6 0,85
_____________________________________________
Trei > 3,6 0,7
_____________________________________________
27. In continuare, institutia va calcula pozitia ponderata pe baza duratei,
pentru fiecare instrument, prin inmultirea valorii sale de piata cu durata sa
modificata si cu modificarea presupusa a ratei dobanzii aferente unui
instrument caruia ii corespunde respectiva durata modificata (a se vedea col. 3
din tabelul nr. 3).
28. Institutia va determina pozitiile sale lungi ponderate pe baza duratei,
precum si pozitiile sale scurte ponderate pe baza duratei, in cadrul fiecarei
zone. Suma rezultata din punerea in corespondenta, in fiecare zona, a
pozitiilor lungi ponderate pe baza duratei cu pozitiile scurte ponderate pe
baza duratei va reprezenta pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in
corespondenta pentru zona respectiva.
29. In continuare, institutia va calcula pentru fiecare zona pozitiile
ponderate pe baza duratei nepuse in corespondenta. Apoi va urma procedurile
stabilite la pct. 18 - 21, pentru pozitiile ponderate nepuse in corespondenta.
In continuare, va fi calculata cerinta de capital a institutiei ca suma a
urmatoarelor elemente:
a) 2% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta pentru
fiecare zona;
b) 40% din pozitiile ponderate pe baza duratei, puse in corespondenta intre
zonele unu si doi si intre zonele doi si trei;
c) 150% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta intre
zonele unu si trei;
d) 100% din pozitiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse in
corespondenta.
TITLURI DE CAPITAL
30. Institutia va calcula suma pozitiilor sale nete lungi si suma
pozitiilor sale nete scurte in conformitate cu pct. 1. Totalul celor doua sume
va reprezenta pozitia bruta totala a institutiei. Diferenta dintre cele doua
sume va reprezenta pozitia neta totala.
Riscul specific
31. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului
specific, institutia va inmulti pozitia sa bruta totala cu 4% .
Riscul general
32. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului general,
o institutie va inmulti pozitia sa neta totala cu 8% .
Contracte futures pe indici bursieri
33. Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale
optiunilor pe contractele futures pe indici bursieri si ale optiunilor pe
indici bursieri vor fi denumite in continuare contracte futures pe indici
bursieri.
34. Un contract futures pe indici bursieri va fi tratat ca si un titlu de
capital individual. Totusi, riscul specific fata de acest titlu de capital
individual va putea fi ignorat daca respectivul contract futures pe indici
bursieri este tranzactionat pe o bursa si, in opinia Bancii Nationale a
Romaniei, reprezinta un indice cu o diversificare larga.
ANGAJAMENTE PE PRELUARE FERMA (UNDERWRITING)
35. In cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta si de
capital, institutia va putea sa foloseasca procedura ce urmeaza pentru calculul
cerintelor de capital. In primul rand, aceasta va calcula pozitiile nete prin
deducerea pozitiilor aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt
subscrise sau subangajate de catre terte parti, pe baza unor intelegeri
formale; in al doilea rand, institutia va reduce pozitiile nete cu urmatorii
factori de reducere:
- pana la ziua lucratoare 0, inclusiv: 100%
- ziua lucratoare 1: 90%
- zilele lucratoare 2 si 3: 75%
- ziua lucratoare 4: 50%
- ziua lucratoare 5: 25%
- dupa ziua lucratoare 5: 0% .
Ziua lucratoare 0 va fi ziua lucratoare in care institutia devine
neconditionat angajata in acceptarea unei cantitati cunoscute de titluri la un
pret acceptat.
In al treilea rand, institutia va calcula cerintele sale de capital
folosind pozitiile reduse aferente angajamentelor de preluare ferma. Institutia
va detine capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care exista
intre momentul angajamentului initial si ziua lucratoare 1.
ANEXA 3
RISCUL DE DECONTARE SI CONTRAPARTIDA
RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE
1. In cazul tranzactiilor in care titlurile de creanta, titlurile de
capital si marfurile (excluzand acordurile repo si reverse repo si operatiunile
de dare si luare de titluri/marfuri cu imprumut) nu sunt decontate dupa data de
livrare scadenta (tranzactii nedecontate), o institutie trebuie sa calculeze
diferenta de pret la care aceasta este expusa. Aceasta este diferenta dintre
pretul de decontare agreat pentru titlul de creanta, titlul de capital sau
marfa in cauza si valoarea de piata curenta, atunci cand diferenta poate
implica o pierdere pentru institutie. In scopul calcularii cerintei de capital,
aceasta diferenta trebuie inmultita cu factorul corespunzator din col. A a
tabelului urmator:
__________________________________________
Numarul de zile lucratoare Coloana A
dupa data scadenta a decontarii (%)
__________________________________________
5 - 15 8
16 - 30 50
31 - 45 75
46 sau mai mult 100
__________________________________________
RISCUL DE CONTRAPARTIDA
Tranzactii incomplete
2.1. O institutie va trebui sa detina capital impotriva riscului de
contrapartida daca:
(i) aceasta a platit pentru titluri/marfuri inainte de a le primi sau a
livrat titluri/marfuri inainte de a primi plata aferenta;
si
(ii) in cazul tranzactiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de
cand aceasta a efectuat plata ori livrarea.
2.2. Cerinta de capital va fi 8% din valoarea titlurilor/marfurilor sau a
sumei datorate institutiei, inmultita cu ponderea de risc aplicabila
contrapartidei relevante.
Acorduri repo si reverse repo, operatiuni de dare sau luare de
titluri/marfuri cu imprumut
3.1. In cazul acordurilor repo si al operatiunilor de dare de
titluri/marfuri cu imprumut, desfasurate pe baza titlurilor/marfurilor care
sunt incluse in trading book, institutia va calcula diferenta dintre valoarea
de piata a titlurilor/marfurilor si valoarea luata cu imprumut de catre
institutie sau valoarea de piata a colateralului, atunci cand acea diferenta
este pozitiva. In cazul acordurilor reverse repo si al operatiunilor de luare
de titluri/marfuri cu imprumut, institutia va calcula diferenta dintre valoarea
pe care institutia a dat-o cu imprumut sau valoarea de piata a colateralului si
valoarea de piata a titlurilor/marfurilor pe care aceasta le-a primit, atunci
cand acea diferenta este pozitiva.
In cazul operatiunilor de luare de titluri/marfuri cu imprumut,
institutiile vor putea sa nu includa suma aferenta colateralului in exces la
calculul de mai sus, daca suma aferenta colateralului in exces este garantata
astfel incat exista asigurarea ca, in orice situatie, institutiei ii va fi
returnat colateralul in exces, in cazul incapacitatii de plata a contrapartidei
sale.
Dobanda calculata si neajunsa la scadenta va fi inclusa in calculul valorii
de piata a sumelor date/luate cu imprumut si a colateralului.
3.2. Cerinta de capital va fi de 8% din valoarea obtinuta conform pct. 3.1,
inmultita cu ponderea de risc aplicabila contrapartidei relevante.
Instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC
4. Pentru a calcula cerintele de capital pentru instrumentele financiare
derivate, tranzactionate pe OTC, institutiile vor aplica prevederile anexei nr.
II din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003. Ponderile de risc ce
vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate in conformitate
cu art. 2 pct. 9 din prezentele norme.
ALTE RISCURI
5. Cerintele de capital privind solvabilitatea institutiilor de credit, din
cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, vor fi aplicate acelor
expuneri (taxe, comisioane, dobanda, dividende si marje care corespund
contractelor futures sau optiunilor, tranzactionate pe bursa) care nu sunt
acoperite de prezenta anexa sau de anexa nr. II si care sunt legate direct de
elementele incluse in trading book.
Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi
determinate in conformitate cu art. 2 pct. 9.
ANEXA 4
RISCUL VALUTAR
1. Daca suma dintre pozitia sa neta totala pe valuta si pozitia sa neta pe
aur, calculata in concordanta cu procedura stabilita mai jos, depaseste 2% din
totalul fondurilor sale proprii, institutia va inmulti suma dintre pozitia sa
neta totala pe valuta si pozitia sa neta pe aur cu 8% pentru a-si calcula
cerinta de fonduri proprii care sa acopere riscul valutar.
2. Va fi folosit un calcul in doua etape.
3.1. In primul rand, va fi calculata pozitia deschisa neta a institutiei pe
fiecare valuta (inclusiv moneda de raportare) si pe aur. Aceasta pozitie va
consta din suma urmatoarelor elemente (pozitive ori negative):
- pozitia spot neta (respectiv toate elementele de activ din care se scad
elementele reprezentand datorii, inclusiv dobanda calculata si neajunsa la
scadenta, pe valuta in cauza sau, pentru aur, pozitia neta spot pe aur);
- pozitia forward neta (respectiv toate sumele de primit din care se scad
sumele de platit in cadrul tranzactiilor forward pe valuta si pe aur, inclusiv
futures pe valuta si pe aur si principalul aferent swap-urilor pe valuta care
nu se reflecta in pozitia spot);
- garantii irevocabile (si instrumente similare) care in mod sigur vor fi
utilizate si, probabil, nu vor putea fi recuperate;
- venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt inca angajate, dar sunt
deja acoperite in intregime (pot fi incluse aici, la discretia institutiei
raportoare si cu acordul prealabil al Bancii Nationale a Romaniei,
venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost inca inregistrate in
contabilitate, dar sunt deja acoperite in intregime prin tranzactii forward pe
valuta). O asemenea optiune trebuie exercitata in mod coerent;
- echivalentul delta net (sau calculat in functie de delta) al totalului
portofoliului de optiuni pe valuta si pe aur;
- valoarea de piata a altor optiuni (altele decat cele pe valuta si aur);
- orice pozitii pe care o institutie le-a luat in mod deliberat pentru a se
acoperi impotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului
de capital (capital ratio) pot fi excluse de la calculul pozitiei valutare
deschise nete. Asemenea pozitii trebuie sa fie de natura netranzactionabila sau
structurala, iar excluderea acestora, precum si orice variatie a conditiilor
privind excluderea lor vor necesita acordul Bancii Nationale a Romaniei.
Acelasi tratament, supus acelorasi conditii ca si cele de mai sus, poate fi
aplicat pozitiilor reprezentand elemente care sunt deja deduse la calculul
fondurilor proprii.
3.2. Institutiile vor putea sa utilizeze, cu aprobarea prealabila a Bancii
Nationale a Romaniei, valoarea actualizata neta cand se calculeaza pozitia
deschisa neta pe fiecare valuta si pe aur.
4. In al doilea rand, pozitiile lungi si scurte nete pe fiecare dintre
valute, altele decat moneda de raportare, precum si pozitiile lungi sau scurte
nete pe aur vor fi transformate in moneda de raportare la cele mai raspandite
cursuri de schimb la vedere (spot) ale pietei. Pentru devizele pentru care
Banca Nationala a Romaniei calculeaza si comunica cursurile de schimb se vor
folosi cotatiile anuntate in ziua respectiva. Aceste pozitii vor fi, in
continuare, adunate separat pentru a forma totalul pozitiilor nete scurte si,
respectiv, totalul pozitiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste doua totaluri
va reprezenta pozitia valutara neta totala a institutiei.
5. Pentru scopurile aplicarii prezentei anexe, institutiile pot utiliza
procedurile alternative prevazute la pct. 6 si 7.
6. Institutiile vor putea sa mentina, cu aprobarea prealabila a Bancii
Nationale a Romaniei, cerinte de capital pentru acoperirea pozitiilor pe valute
strans corelate, mai mici decat cele care ar rezulta din aplicarea pct. 1 - 4.
Doua valute sunt considerate ca fiind strans corelate numai daca inregistrarea,
in urmatoarele 10 zile lucratoare, a unei pierderi din pozitii egale si opuse
pe astfel de valute - calculata pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3
ani sau 5 ani - de 4% sau mai putin din valoarea respectivei pozitii puse in
corespondenta (exprimata in moneda de raportare) are o probabilitate de cel
putin 99%, atunci cand se foloseste o perioada de observare de 3 ani, sau de
cel putin 95%, cand se foloseste o perioada de 5 ani. Cerinta de fonduri
proprii pentru pozitia pusa in corespondenta pe doua valute strans corelate va
fi de 4%, inmultita cu valoarea pozitiei puse in corespondenta. Cerinta de
capital pentru pozitiile pe valutele strans corelate, nepuse in corespondenta,
precum si pentru toate pozitiile pe alte valute va fi de 8% de inmultit cu cea
mai mare dintre suma pozitiilor nete scurte si suma pozitiilor nete lungi pe
valutele respective, dupa eliminarea pozitiilor pe valutele strans corelate,
puse in corespondenta.
7. Institutiile vor putea ca, in cadrul oricarei metode descrise la pct. 1
- 6, pe care institutia o aplica, sa elimine pozitiile pe orice valuta care
face obiectul unui acord interguvernamental, obligatoriu din punct de vedere
legal, de limitare a variatiei acesteia fata de alte valute prevazute de
acordul respectiv. Institutiile isi vor calcula pozitiile puse in corespondenta
pe asemenea valute si le vor supune unei cerinte de capital care sa nu fie mai
mica de jumatate din variatia maxima permisa, stabilita in respectivul acord
interguvernamental, aferenta valutelor in cauza. Pozitiile nepuse in
corespondenta pe respectivele valute vor fi tratate in acelasi mod si ca
celelalte valute.
8. Pozitiile nete pe valute compozite pot fi separate pe valutele
componente in functie de cotele in vigoare.
ANEXA 5
EXPUNERI MARI
1. Institutiile la care se face referire la art. 4 pct. 2 vor monitoriza si
vor controla expunerile lor fata de clienti individuali si grupuri de clienti,
reprezentand un singur debitor, asa cum este definit in Normele Bancii Nationale
a Romaniei nr. 12/2003.
2. Expunerile fata de clientii individuali, care rezulta din trading book,
vor fi calculate prin insumarea elementelor cuprinse la subpunctele (i), (ii)
si (iii) de mai jos:
(i) excedentul - atunci cand este pozitiv - al pozitiilor lungi fata de
pozitiile scurte ale unei institutii pe toate instrumentele financiare emise de
clientul in cauza (pozitia neta pe fiecare dintre diferitele instrumente
calculandu-se conform metodelor prevazute in anexa nr. II);
(ii) in cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta sau de
capital, expunerea institutiei va fi reprezentata de expunerea sa neta (care
este calculata prin deducerea acelor pozitii rezultate din angajamente de
preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de terte parti pe baza unei
intelegeri formale) redusa cu factorii stabiliti la pct. 35 din anexa nr. II.
Institutiile vor realiza un sistem de monitorizare si control al
expunerilor rezultate din angajamente de preluare ferma in perioada dintre
momentul angajamentului initial si ziua lucratoare 1, tinand cont de natura
riscurilor intalnite pe pietele in cauza;
(iii) expunerile fata de clientul in cauza, rezultate din tranzactii,
acorduri si contracte la care se face referire in anexa nr. III si care sunt
calculate in maniera descrisa in prezenta anexa, fara aplicarea ponderilor
pentru riscul de contrapartida.
3. Expunerile din trading book fata de grupurile de clienti reprezentand un
singur debitor vor fi in continuare calculate prin insumarea expunerilor fata
de clientii individuali dintr-un astfel de grup, calculate conform pct. 2.
4. Expunerile totale fata de clienti individuali sau grupuri de clienti
reprezentand un singur debitor vor fi calculate prin insumarea expunerilor care
rezulta din trading book si a expunerilor care rezulta din afara trading
book-ului, tinand cont de art. 9 pct. 5 - 7 din Normele Bancii Nationale a
Romaniei nr. 12/2003.
5. Expunerile totale ale institutiei fata de clientii individuali si
grupurile de clienti reprezentand un singur debitor, calculate in conformitate
cu pct. 4, vor fi raportate in conformitate cu cerintele de raportare privind
expunerile mari prevazute in cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.
12/2003.
6. Suma expunerilor fata de clientii individuali si grupurile de clienti
reprezentand un singur debitor va fi limitata in conformitate cu art. 9 din
Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
7. Activele reprezentand creante si alte expuneri in instrumente financiare
fata de societati de investitii din Uniunea Europeana, societati de investitii
recunoscute din terte tari, case de compensare recunoscute si burse recunoscute
vor fi supuse aceluiasi tratament acordat creantelor si expunerilor fata de
institutiile de credit prin art. 9 pct. 6 lit. b) pct. 1 si 2 din Normele
Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
ANEXA 6
RISCUL DE MARFA
1. Fiecare pozitie pe marfuri sau pe instrumente financiare derivate pe
marfuri va fi exprimata in unitati de masura standard. Pretul spot pe fiecare
marfa va fi exprimat in moneda de raportare.
2. Pentru scopul calcularii riscului de piata, pozitiile pe aur sau pe
instrumente financiare derivate pe aur vor fi considerate ca fiind supuse
riscului valutar si vor fi tratate potrivit prevederilor anexei nr. IV sau
anexei nr. VII, dupa caz.
3. Institutiile pot exclude de la calcularea riscului de marfa pozitiile
care sunt in adevaratul sens finantari de stocuri, doar pentru scopurile
prezentei anexe.
4. Riscul de rata a dobanzii si cel valutar, care nu sunt acoperite de
prevederile acestei anexe, vor fi incluse la calcularea riscului general pentru
titlurile de creanta tranzactionate si la calcularea riscului valutar.
5. In cazul in care pozitia scurta devine scadenta inaintea pozitiei lungi,
institutiile vor lua masuri impotriva riscului unei lipse de lichiditati care
poate exista in unele piete.
6. Pentru scopul pct. 19, excedentul pozitiilor lungi (scurte) al unei
institutii fata de pozitiile sale scurte (lungi), pe aceeasi marfa si pe
instrumente financiare derivate identice pe aceeasi marfa (contractele futures,
optiunile si warrant-urile pe aceeasi marfa), reprezinta pozitia sa neta pe
marfa respectiva. Pozitiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate,
asa cum este prevazut la pct. 8, 9 si 10, ca pozitii pe marfa suport.
7. Institutiile pot considera urmatoarele pozitii ca pozitii pe aceeasi
marfa:
- pozitii pe diferite subcategorii de marfuri in cazurile in care subcategoriile
sunt livrabile una contra celeilalte; si
- pozitii pe marfuri similare, daca acestea au caracteristici apropiate,
putand fi substituite (fungibile), si daca poate fi stabilita o corelatie
minima de 0,9 intre fluctuatiile de pret, pe durata a minimum un an.
Instrumente speciale
8. Contractele futures pe marfuri si angajamentele forward de a cumpara sau
de a vinde marfuri individuale vor fi incorporate in sistemul de cuantificare
ca valori notionale exprimate in unitati de masura standard si le va fi
atribuita o scadenta in functie de data expirarii. In cazul unui contract
futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luata in considerare, ca cerinta de
capital, marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu
cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul
efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau folosind
modelele interne descrise in anexa nr. VII. Institutiile vor trebui sa dispuna
de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre
asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform celorlalte
metode prevazute in prezentele norme. Verificarea efectiva a echivalentei
mentionate se va realiza cel putin la datele pentru care se intocmesc
raportarile.
9. Swap-urile pe marfuri, in care o parte a tranzactiei este un pret fixat,
iar cealalta este pretul de piata curent, vor fi incorporate in abordarea pe
benzi de scadenta ca o serie de pozitii egale cu valoarea notionala a contractului,
o pozitie corespunzand fiecarei plati aferente swap-ului, si vor fi incadrate
in benzile de scadenta stabilite in tabelul de la pct. 13. Pozitiile sunt
pozitii lungi daca institutia plateste un pret fix si primeste un pret variabil
si sunt pozitii scurte daca institutia primeste un pret fix si plateste un pret
variabil.
In cazul swap-urilor pe marfuri in care tranzactiile aferente sunt in
marfuri diferite, acestea vor fi raportate in benzile de scadenta relevante
pentru abordarea pe benzi de scadenta.
10. Pentru scopurile acestei anexe, optiunile pe marfuri sau pe
instrumentele financiare derivate pe marfuri vor fi tratate ca si cum ar fi
pozitii egale in valoare cu suma aferenta instrumentului suport la care se
refera optiunea, inmultita cu valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel
obtinute pot fi compensate cu orice pozitii de semn opus pe marfuri suport sau
pe instrumente financiare derivate pe marfuri, identice. Valoarea delta
utilizata va fi cea a bursei in cauza sau, in cazul in care nu este
disponibila, precum si in cazul optiunilor tranzactionate pe OTC, cea calculata
de institutia insasi, sub rezerva ca aceasta utilizeaza un model de tip
standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil si
echivalent bazat pe ipoteze suficient de prudente; in acest din urma caz
institutia va notifica Banca Nationala a Romaniei cu privire la modelul ales,
Banca Nationala a Romaniei urmand a decide cu privire la utilizarea acestuia.
Totodata institutiile vor detine suficient capital pentru acoperirea
cerintelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decat riscul
delta. In scopul determinarii cerintelor de capital mentionate, institutiile
vor putea utiliza metoda delta-plus prevazuta in anexa nr. VIII.
In cazul unei optiuni scrise pe marfuri, tranzactionata pe bursa, va putea
fi luata in considerare, ca cerinta de capital, marja ceruta de bursa, daca
marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune
care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul
prezentei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise in anexa
nr. VII. Institutiile vor trebui sa dispuna de capacitatea de a realiza in
orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si
cerintele de capital calculate conform celorlalte metode prevazute in
prezentele norme. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se va realiza
cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile. Cerinta pentru o
optiune pe marfuri cumparata, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi
aceeasi ca cea pentru marfa suport, dar fara sa depaseasca valoarea de piata a
optiunii. Cerinta pentru o optiune scrisa, tranzactionata pe OTC, va fi
stabilita in functie de marfa suport a acesteia.
11. Warrant-urile referitoare la marfuri vor fi tratate in acelasi mod ca
si optiunile pe marfuri, conform pct. 10.
12. O institutie, in cazul in care transfera marfurile sau drepturile
garantate referitoare la proprietatea marfurilor, in cadrul unui acord repo,
sau in cazul in care da marfurile cu imprumut, in cadrul unui acord de dare de
marfuri cu imprumut, va include asemenea marfuri la calculul cerintei sale de
capital, conform acestei anexe.
a) Abordarea pe benzi de scadenta (a se vedea exemplul din anexa nr. IX
lit. C)
13. Institutia va utiliza un tabel cu benzi de scadenta, separat pentru
fiecare marfa, conform urmatorului tabel.
Toate pozitiile pe acea marfa si toate pozitiile care sunt considerate ca
fiind pozitii pe aceeasi marfa, conform pct. 7, vor fi incadrate in benzile de
scadenta corespunzatoare.
Stocurile fizice vor fi incadrate pe prima banda de scadenta.
______________________________
Banda de scadenta Rata spread
%
______________________________
(1) (2)
______________________________
0 </= 1 luna 1,50
> 1 </= 3 luni 1,50
> 3 </= 6 luni 1,50
> 6 </= 12 luni 1,50
> 1 </= 2 ani 1,50
> 2 </= 3 ani 1,50
> 3 ani 1,50
______________________________
14. Pozitiile pe aceeasi marfa sau care sunt considerate conform pct. 7 ca
fiind pozitii pe aceeasi marfa pot fi compensate si li se pot atribui benzi de
scadenta corespunzatoare pe baza neta pentru:
- pozitiile pe contracte care au scadenta in aceeasi data; si
- pozitiile pe contracte care inregistreaza unul fata de celalalt o
diferenta de scadenta de 10 zile, daca contractele sunt tranzactionate pe piete
care au date de livrare zilnice.
15. Institutia va calcula in acest caz suma pozitiilor lungi si suma
pozitiilor scurte in fiecare banda de scadenta. Suma pozitiilor lungi (scurte)
puse in corespondenta cu pozitiile scurte (lungi) intr-o anumita banda de
scadenta va reprezenta pozitia pusa in corespondenta in acea banda de scadenta,
in timp ce pozitia reziduala lunga sau scurta va reprezenta pozitia nepusa in
corespondenta pentru aceeasi banda.
16. Acea parte a pozitiei lungi (scurte), nepusa in corespondenta in cadrul
unei anumite benzi de scadenta, care este pusa in corespondenta cu pozitia
scurta (lunga), nepusa in corespondenta in cadrul unei benzi de scadenta
ulterioare, va reprezenta pozitia pusa in corespondenta intre doua benzi de scadenta.
Acea parte a pozitiei lungi sau scurte nepusa in corespondenta, care nu poate
fi astfel pusa in corespondenta, va reprezenta pozitia nepusa in corespondenta
intre doua benzi de scadenta.
17. Cerinta de capital a institutiei pentru fiecare marfa va fi calculata,
pe baza benzilor de scadenta relevante, ca suma a urmatoarelor:
(i) suma pozitiilor lungi si scurte puse in corespondenta, inmultita cu
rata spread corespunzatoare asa cum este indicat in a doua coloana a tabelului
de la pct. 13, pentru fiecare banda de scadenta, si inmultita cu pretul spot al
marfii;
(ii) pozitia pusa in corespondenta intre doua benzi de scadenta, inmultita,
pentru fiecare banda de scadenta in care o pozitie nepusa in corespondenta este
reportata, cu 0,6% (rata carry) si cu pretul spot al marfii;
(iii) pozitiile reziduale nepuse in corespondenta, inmultite cu 15% (rata
outright) si cu pretul spot al marfii.
18. Cerinta de capital totala a institutiei pentru riscul de marfa va fi
calculata ca suma a cerintelor de capital calculate pentru fiecare marfa,
conform pct. 17.
b) Abordarea simplificata
19. In scopul calcularii cerintelor de capital pentru riscul de marfa,
institutiile pot opta pentru abordarea simplificata. Cerinta de capital a
institutiei pentru fiecare marfa va fi calculata ca suma a:
(i) 15% din pozitia neta, lunga sau scurta, inmultita cu pretul spot al
marfii;
(ii) 3% din pozitia bruta, lunga plus scurta, inmultita cu pretul spot al
marfii;
20. Cerinta de capital totala a institutiei pentru riscul de marfa va fi
calculata ca suma a cerintelor de capital calculate pentru fiecare marfa,
conform pct. 19.
ANEXA 7
MODELE INTERNE
1. Institutiile vor putea, in conditiile stabilite in aceasta anexa, sa
calculeze cerintele de capital pentru riscul de pozitie, riscul valutar si/sau
riscul de marfa prin utilizarea propriilor modele interne de management al
riscului, in loc de utilizarea metodelor descrise in anexele nr. II, IV si VI,
sau a unei combinatii intre acestea. In fiecare caz va fi necesara
recunoasterea prealabila din partea Bancii Nationale a Romaniei in ceea ce
priveste utilizarea modelelor pentru scopurile supravegherii capitalului.
2. Recunoasterea va fi acordata numai daca, in opinia Bancii Nationale a
Romaniei, sistemul de management al riscului detinut de catre institutie este
solid din punct de vedere conceptual si este implementat cu profesionalism si
daca, in mod particular, urmatoarele standarde calitative sunt indeplinite:
(i) modelul intern de cuantificare a riscului face parte integranta din
procesul institutiei de management zilnic al riscului si serveste ca baza
pentru raportarea catre managementul superior al institutiei a expunerilor la
risc;
(ii) institutia are o unitate de control al riscului care este independenta
de unitatile care desfasoara activitati de tranzactionare si care raporteaza
direct managementului superior. Unitatea respectiva trebuie sa fie responsabila
pentru proiectarea si implementarea sistemului institutiei de management al
riscului. Aceasta va produce si va analiza rapoarte zilnice asupra rezultatelor
modelului de cuantificare a riscului si asupra masurilor adecvate care trebuie
luate, exprimate ca limite de tranzactionare;
(iii) consiliul de administratie al institutiei si managementul superior
sunt implicate in mod activ in procesul de control al riscului, iar rapoartele
zilnice realizate de catre unitatea de control al riscului sunt revazute de
catre un nivel al managementului cu un nivel de autoritate suficient pentru a
impune atat diminuarea pozitiilor luate de catre cei care tranzactioneaza in
mod individual, cat si diminuarea expunerii totale la risc a institutiei;
(iv) institutia are personal suficient de numeros si de calificat in
utilizarea modelelor sofisticate in domeniile tranzactionarii, controlului
riscului, auditului si al back-office-ului;
(v) institutia a stabilit proceduri pentru monitorizarea si asigurarea
respectarii setului de documente care stabilesc politicile si procedurile de
control interne privind functionarea generala a sistemului de cuantificare a
riscului;
(vi) modelele institutiei au un istoric care dovedeste acuratetea
rezonabila in cuantificarea riscului;
(vii) institutia deruleaza in mod frecvent un program riguros de
stress-testing (simulare de criza), iar aceste rezultate sunt revazute de catre
managementul superior si se reflecta in politicile si in limitele pe care
acesta le stabileste;
(viii) institutia trebuie sa desfasoare, ca parte componenta a procesului
periodic de audit intern, o revizuire independenta a sistemului sau de
cuantificare a riscului. Aceasta revizuire trebuie sa includa atat activitatile
unitatii care desfasoara activitati de tranzactionare, cat si activitatile unitatii
independente de control al riscului. Cel putin o data pe an institutia trebuie
sa desfasoare o revizuire a procesului general de management al riscului.
Revizuirea trebuie sa aiba in vedere:
- caracterul adecvat al documentatiei sistemului si procesului de
management al riscului, precum si organizarea unitatii de control al riscului;
- integrarea rezultatelor cuantificarii riscului de piata in cadrul
managementului zilnic al riscului si integritatea sistemului de informare a
managementului;
- procesul pe care institutia il utilizeaza pentru aprobarea modelelor de
evaluare a riscului si pentru aprobarea sistemelor de evaluare care sunt
folosite de catre personalul din front- si back-office;
- intinderea riscurilor de piata surprinse de catre modelul de cuantificare
a riscului si validitatea oricaror schimbari semnificative in cadrul procesului
de cuantificare a riscului;
- acuratetea si caracterul complet al datelor aferente pozitiilor,
exactitatea si pertinenta in ceea ce priveste volatilitatea si ipotezele de
corelatie si exactitatea calculelor de evaluare si de senzitivitate la risc;
- procesul de verificare pe care institutia il utilizeaza la evaluarea
coerentei, actualitatii si fiabilitatii datelor-sursa folosite pentru rularea modelelor
interne, inclusiv independenta unor asemenea surse; si
- procesul de verificare pe care institutia il utilizeaza la evaluarea
procesului de back-testing, care este derulat cu scopul de a evalua acuratetea
modelului.
3. Institutia va monitoriza acuratetea si eficacitatea modelului sau prin
derularea unui proces de back-testing. Acest proces trebuie sa furnizeze o
comparatie, pentru fiecare zi lucratoare, intre nivelul valorii la risc
(value-atrisk) pe o zi, obtinut in urma aplicarii modelului folosit de
institutie pe baza pozitiilor portofoliului de la sfarsitul zilei, si nivelul
variatiei pe o zi a valorii portofoliului, constatat la sfarsitul urmatoarei
zile lucratoare. Banca Nationala a Romaniei va examina capacitatea institutiei
de a efectua back-testing-ul, atat in ceea ce priveste schimbarile actuale in
valoarea portofoliului, cat si in ceea ce priveste schimbarile ipotetice.
Efectuarea back-testing-ului in ceea ce priveste schimbarile ipotetice in
valoarea portofoliului se bazeaza pe o comparatie intre valoarea portofoliului
la sfarsitul zilei si, presupunand pozitii neschimbate, valoarea portofoliului
la sfarsitul zilei urmatoare. In cazul in care Banca Nationala a Romaniei
considera ca procesul de back-testing al unei institutii prezinta deficiente,
institutia respectiva trebuie sa ia masuri adecvate pentru imbunatatirea
acestui proces.
4. In scopul calcularii cerintelor de capital pentru riscul specific
aferent pozitiilor pe titluri de capital si pe titluri de creanta tranzactionate,
institutiile pot utiliza, cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale a
Romaniei, un model intern daca, in plus fata de respectarea conditiilor din
cuprinsul acestei anexe, modelul:
- explica istoricul variatiei de pret in cadrul portofoliului;
- surprinde concentrarea ca volum si schimbarile de compozitie a
portofoliului;
- este robust in cazul unui mediu advers;
- este validat prin back-testing care vizeaza evaluarea faptului daca
riscul specific este surprins cu acuratete. In cazul in care procesul de
back-testing este realizat pe baza de subportofolii relevante, subportofoliile
respective trebuie alese intr-o maniera coerenta.
5. Institutiile care utilizeaza modele interne ce nu sunt recunoscute
conform pct. 4 vor fi supuse unei cerinte de capital separate pentru riscul
specific, calculata conform anexei nr. II.
6. Pentru scopul pct. 10 subpunctul (ii), rezultatele aferente calculelor
proprii ale institutiilor vor fi inmultite cu un factor de multiplicare de cel
putin 3.
7. Factorul de multiplicare va fi majorat cu un factor complementar intre 0
si 1, potrivit urmatorului tabel, in functie de numarul de depasiri puse in
evidenta de catre back-testing, pentru ultimele 250 de zile lucratoare.
Institutiile vor calcula depasirile intr-un mod coerent, pe baza
back-testing-ului, fie in ceea ce priveste schimbarile actuale in valoarea
portofoliului, fie in ceea ce priveste schimbarile ipotetice. O depasire
reprezinta o schimbare de o zi in valoarea portofoliului care depaseste cuantificarea
valorii la risc aferente zilei respective, generata de modelul institutiei.
Pentru scopul determinarii factorului complementar, numarul de depasiri va fi
evaluat cel putin trimestrial.
__________________________________________
Numarul de depasiri Factorul complementar
__________________________________________
Mai putine de 5 0,00
5 0,40
6 0,50
7 0,65
8 0,75
9 0,85
10 sau mai multe 1,00
__________________________________________
In cazuri individuale si in cazuri datorate unor situatii exceptionale
Banca Nationala a Romaniei va acorda derogare de la cerinta de a majora
factorul de multiplicare cu factorul complementar corespunzator tabelului de
mai sus numai in conditiile in care institutia demonstreaza in mod convingator
ca asemenea majorare este nejustificata si ca modelul este in esenta solid.
Daca se inregistreaza depasiri numeroase, indicand astfel ca modelul nu
este suficient de exact, Banca Nationala a Romaniei va revoca recunoasterea
modelului sau va impune masuri adecvate pentru a asigura imbunatatirea cu
promptitudine a modelului.
Pentru a permite Bancii Nationale a Romaniei sa monitorizeze pe baza
continua corectitudinea factorului complementar, institutiile vor notifica
acesteia cu promptitudine, in orice caz nu mai tarziu de 5 zile lucratoare,
depasirile care rezulta din back-testing si care, conform tabelului de mai sus,
ar implica o crestere a factorului complementar.
8. Daca modelul institutiei este recunoscut de catre Banca Nationala a
Romaniei, in conformitate cu pct. 4, in scopul calcularii cerintelor de capital
pentru acoperirea riscului specific institutia va majora cerinta sa de capital
calculata conform pct. 6, 7 si 10 prin majorarea nivelurilor valorii la risc a
subportofoliilor de pozitii pe titluri de capital si pe titluri de creanta care
contin risc specific. Institutiile sunt obligate sa identifice a priori
structura subportofoliilor lor si sa nu o modifice fara acordul Bancii
Nationale a Romaniei.
9. Banca Nationala a Romaniei va acorda derogare de la cerinta de majorare
prevazuta la pct. 8 numai daca institutia demonstreaza ca, in conformitate cu
standardele internationale recunoscute, modelul sau surprinde, de asemenea, cu
acuratete riscul de eveniment si cel de neplata pentru pozitiile sale pe
titluri de capital si pe titluri de creanta tranzactionate.
10. Fiecare institutie trebuie sa indeplineasca cerinta de capital
exprimata ca cea mai mare dintre:
(i) nivelul valorii la risc aferent zilei precedente, cuantificat conform
parametrilor specificati in prezenta anexa;
(ii) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc din ultimele 60 de zile
lucratoare, inmultita cu factorul mentionat la pct. 6, ajustata cu factorul
mentionat la pct. 7.
11. Modul de calcul al valorii la risc va fi supus urmatoarelor standarde
minime:
(i) calcularea valorii la risc cel putin zilnic;
(ii) un interval de incredere unilateral de 99%;
(iii) o perioada de detinere echivalenta cu 10 zile;
(iv) o perioada efectiva de observare de cel putin un an, cu exceptia
cazului in care se justifica o perioada de observare mai scurta datorita unei
majorari subite si semnificative a volatilitatii preturilor;
(v) actualizarea trimestriala a datelor.
12. Modelul va trebui sa surprinda cu acuratete toate riscurile de pret, cu
caracter material, ale pozitiilor pe optiuni sau pe instrumente similare acestora,
iar orice alte riscuri care nu sunt surprinse de catre model vor trebui sa fie
acoperite in mod adecvat de fondurile proprii.
13. Modelul de cuantificare a riscului va surprinde un numar suficient de
factori de risc, in functie de nivelul activitatii institutiei pe pietele
respective. Vor fi respectate cel putin urmatoarele prevederi:
(i) pentru riscul de rata a dobanzii sistemul de cuantificare a riscului va
incorpora un set de factori de risc corespunzator ratelor dobanzii pe fiecare
valuta in care institutia inregistreaza pozitii senzitive la rata dobanzii, in
bilant si in afara bilantului. Institutia va modela curbele de randament
folosind una dintre abordarile general acceptate. Pentru expunerile cu caracter
material la riscul de rata a dobanzii in valute si in piete importante, curba
de randament va fi divizata in minimum 6 benzi de scadenta pentru a surprinde
variatiile volatilitatii ratelor de-a lungul curbei de randament. Sistemul de
cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul
fluctuatiilor, care nu sunt perfect corelate, dintre diferitele curbe de
randament;
(ii) pentru riscul valutar sistemul de cuantificare a riscului va incorpora
factorii de risc corespunzatori aurului si valutelor individuale in care sunt denominate
pozitiile institutiei;
(iii) pentru riscul legat de titluri de capital sistemul de cuantificare a
riscului va utiliza un factor de risc separat, cel putin pentru fiecare dintre
pietele de titluri de capital in care institutia detine pozitii semnificative;
(iv) pentru riscul de marfa sistemul de cuantificare a riscului va utiliza
un factor de risc separat, cel putin pentru fiecare marfa in care institutia
detine pozitii semnificative. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de
asemenea, sa surprinda riscul legat de fluctuatiile, care nu sunt perfect
corelate, intre marfuri similare dar nu identice, precum si expunerea la
modificarile preturilor forward aparuta ca urmare a decalajului scadentelor. De
asemenea, acesta va tine cont de caracteristicile pietei, mai ales datele de
livrare si libertatea de manevra a operatorilor in ceea ce priveste inchiderea
pozitiilor.
14. Institutiile vor putea sa utilizeze corelatii empirice in cadrul si
de-a lungul categoriilor de risc in cazul in care, in opinia Bancii Nationale a
Romaniei, sistemul de cuantificare a corelatiilor al institutiei este solid si
implementat cu profesionalism.
ANEXA 8
METODA DELTA-PLUS
In scopul determinarii cerintelor pentru riscul general aferent optiunilor,
suplimentar cerintelor de capital legate de riscul delta, se vor calcula
cerinte de capital pentru riscurile gama si vega. In acest sens, institutiile
vor cuantifica valorile gama (care masoara variatia lui delta in raport cu variatia
valorii instrumentului-suport) si, respectiv, vega (care masoara variatia
pretului unei optiuni in raport cu variatia volatilitatii), separat, pentru
fiecare pozitie pe optiuni.
Cerintele de capital vor fi calculate astfel (a se vedea si exemplul din
anexa nr. IX, lit. B):
(i) pentru fiecare optiune va fi calculat riscul gama (impactul gama)
astfel:
2
Riscul gama = 1/2 x Gama x (VS) ,
in care:
VS = variatia instrumentului-suport al optiunii;
(ii) VS va fi calculata dupa cum urmeaza:
- pentru optiuni pe titluri de capital si indici bursieri, VS va fi egala
cu 8% din valoarea de piata a instrumentului-suport;
- pentru optiuni pe marfuri, VS va fi egala cu 15% din valoarea de piata a
instrumentului-suport;
- pentru optiuni pe valute si aur, VS va fi egala cu 8% din valoarea de
piata a instrumentului-suport. In cazul unei optiuni pe valute strans corelate,
VS va fi de 4%;
- pentru optiuni pe rata dobanzii:
- in cazul in care instrumentul-suport este un titlu de creanta, VS va fi
egala cu valoarea de piata a instrumentului-suport x ponderea (corespunzator
col. 4 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
- in cazul in care instrumentul-suport este rata dobanzii, VS va fi egala
cu modificarea presupusa a ratei dobanzii (corespunzator col. 5 din tabelul nr.
2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
(iii) pentru scopul efectuarii acestui calcul, urmatoarele pozitii vor fi
tratate ca fiind pe acelasi instrument-suport:
- in cazul ratelor dobanzii: pozitiile din cadrul fiecarei benzi de
scadenta prevazute in tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II (pozitiile
vor fi incadrate in tabele separate pentru fiecare valuta);
- in cazul titlurilor de capital si al indicilor bursieri: pozitiile din
cadrul fiecarei piete nationale;
- in cazul valutelor si al aurului: pozitiile aferente fiecarei perechi de
valute si aurului;
- in cazul marfurilor: pozitiile pe fiecare marfa definita conform pct. 7
din anexa nr. VI;
(iv) fiecare optiune pe acelasi instrument-suport va avea un impact gama
pozitiv sau negativ. Aceste impacturi gama individuale vor fi insumate,
rezultand pentru fiecare instrument-suport un impact gama net pozitiv sau
negativ. Numai acele impacturi gama nete negative vor fi incluse la calculul
cerintelor de capital);
(v) cerinta de capital totala pentru riscul gama va fi reprezentata de suma
valorilor absolute ale impacturilor gama nete negative;
(vi) riscul vega va fi calculat astfel:
Riscul vega = Vega x (variatia relativa a volatilitatii),
in care: variatia relativa a volatilitatii este, pentru toate categoriile
de risc, 25% din volatilitatea presupusa (implicita) a optiunii;
(vii) cerinta totala de capital pentru riscul vega va fi suma valorilor
absolute ale cerintelor individuale de capital care au fost calculate pentru
riscul vega.
ANEXA 9
EXEMPLE DE CALCUL
A. Exemplu privind calcularea cerintei de capital pentru riscul general
aferent instrumentelor pe rata dobanzii prin utilizarea abordarii pe benzi de
scadenta
1. O institutie detine urmatoarele pozitii:
- obligatiune (bond) a carei valoare de piata este de 13,33 milioane EUR,
cu o scadenta reziduala de 8 ani si cupon de 8%;
- titlu de stat a carui valoare de piata este de 75 milioane EUR, cu o
scadenta reziduala de doua luni si cupon de 7%;
- swap pe rata dobanzii*1), in valoare de 150 milioane EUR, la care banca
primeste o rata a dobanzii variabila si plateste o rata fixa, a carei data de
refixare urmatoare este dupa 9 luni, iar scadenta reziduala a swap-ului este de
8 ani;
- pozitie lunga pe un contract futures pe rata dobanzii*1), in valoare de
50 milioane EUR, a carei data de livrare este dupa 6 luni, iar scadenta reziduala
a instrumentului-suport, respectiv titlul de stat, este de 3,5 ani.
------------
*1) Pozitia trebuie raportata ca valoare de piata a pozitiei
notionale-suport. In functie de rata curenta a dobanzii, valoarea de piata a
fiecaruia dintre cele doua segmente ale swap-ului [respectiv, o obligatiune cu
rata fixa (bond) cu scadenta reziduala de 8 ani si o obligatiune cu rata
variabila (floater) cu scadenta reziduala de 9 luni] poate fi mai mare sau mai
mica decat valoarea notionala. Pentru simplificare, exemplul presupune ca rata
curenta a dobanzii este identica cu cea pe care se bazeaza swap-ul.
2. Tabelul nr. 1 prezinta modul in care aceste pozitii sunt incadrate in
benzi de scadenta si sunt ponderate corespunzator ponderilor din tabelul nr. 2
de la pct. 17 din anexa nr. II. Dupa ponderarea pozitiilor vor fi parcurse
urmatoarele etape de calcul:
a) se calculeaza cerinta de capital aferenta pozitiilor ponderate puse in
corespondenta in toate benzile de scadenta - in cazul de fata numai pentru banda
de scadenta 7 - 10 ani: pozitia pusa in corespondenta in aceasta banda de
scadenta este 0,5 (cea mai mica dintre valoarea absoluta a pozitiilor ponderate
lungi insumate si valoarea absoluta a pozitiilor ponderate scurte insumate, din
cadrul aceleiasi benzi de scadenta) care conduce la o cerinta de capital de 10%
x 0,5 = 0,05 = 50.000 EUR [conform pct. 22 lit. a) din anexa nr. II]. Pozitia
scurta neta ramasa este de -5,125;
b) se calculeaza cerinta de capital din cadrul fiecarei zone: intrucat
numai in zona unu exista mai mult de o pozitie, cerinta de capital de acest tip
poate fi calculata numai pentru aceasta zona. In acest scop, pozitia pusa in
corespondenta este determinata ca fiind egala cu 0,2 (cea mai mica dintre
valoarea absoluta a pozitiilor ponderate lungi insumate si valoarea absoluta a
pozitiilor ponderate scurte insumate din cadrul aceleiasi zone). Cerinta de
capital aferenta zonei unu este de 40% x 0,2 = 0,08 = 80.000 EUR [conform pct.
22 lit. b) din anexa nr. II]. Pozitia lunga neta ramasa in zona unu este de
+1,00;
c) se calculeaza cerinta de capital aferenta pozitiei ponderate puse in
corespondenta intre zonele adiacente: dupa calcularea pozitiei nete din zona
unu, pozitiile ramase sunt urmatoarele: zona unu +1,00, zona doi +1,125, zona
trei -5,125. Pozitia pusa in corespondenta intre zonele doi si trei este 1,125
(cea mai mica dintre valorile absolute ale pozitiilor lungi si scurte aferente
zonelor adiacente). Cerinta de capital in acest caz este de 40% x 1,125 = 0,45
= 450.000 EUR [conform pct. 22 lit. e) din anexa nr. II];
d) se calculeaza cerinta de capital aferenta pozitiei ponderate puse in
corespondenta intre zonele unu si trei: pozitiile ramase in zonele unu si trei
sunt +1,00 (pozitie lunga) si, respectiv, -4,00 (pozitie scurta). Cerinta de
capital aferenta pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele unu si
trei este de 150% x 1,00 = 1,5 = 1.500.000 EUR [conform pct. 22 lit. f) din
anexa nr. II];
e) pozitia ponderata reziduala nepusa in corespondenta este 3,00, ceea ce
conduce la o cerinta de capital de 3.000.000 EUR [conform pct. 22 lit. g) din
anexa nr. II].
Tabelul nr. 1
(milioane EUR)
_________________________________________________________________________
| | Zona 1 | Zona 2 |
|____________|__________________________________|_________________________|
| Banda de | 0 - 1 | 1 - 3 | 3 - 6 | 6 - 12 | 1 - 2 | 2 - 3 | 3 - 4 |
| scadenta |_______|_______|_________|________|_______|_______|_________|
| | Luni | Ani |
|____________|__________________________________|_________________________|
| Pozitie | | +75 | -50 | +150 | | | +50 |
| | | Titlu | Futures | Swap | | | Futures |
| | | de | | | | | |
| | | stat | | | | | |
|____________|_______|_______|_________|________|_______|_______|_________|
| Pondere | 0,00 | 0,20 | 0,40 | 0,70 | 1,25 | 1,75 | 2,25 |
| (%) | | | | | | | |
|____________|_______|_______|_________|________|_______|_______|_________|
- continuare -
____________________________________________________________________
| | Zona 3 |
|____________|_______________________________________________________|
| Banda | 4 - 5 | 5 - 7 | 7 - 10 | 10 - 15 | 15 - 20 | peste 20 |
| de |_______|_______|________|_________|_________|__________|
| scadenta | Ani |
|____________|_______________________________________________________|
| Pozitie | | | -150 | | | |
| | | | Swap | | | |
| | | | +13,33 | | | |
| | | | Oblig.| | | |
|____________|_______|_______|________|_________|_________|__________|
| Pondere | 2,75 | 3,25 | 3,75 | 4,50 | 5,25 | 6,00 |
| (%) | | | | | | |
|____________|_______|_______|________|_________|_________|__________|
______________________________________________________________________________
| | Zona 1 | Zona 2 | Zona 3
|
|________|_____________________|______________|________________________________|
|Banda |0-1| 1-3 | 3-6 | 6-12|1-2|2-3| 3-4 |4-5|5-7| 7-10
|10-15|15-20|peste|
|de | | | | | | | | | | | | | 20
|
|scadenta|___|_____|_____|_____|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
| | Luni | Ani
|
|________|_____________________|_______________________________________________|
|Pozitie | |+0,15|-0,20|+1,05| | |+1,125| | |-5,625| | |
|
| x | | | | | | | | | |+0,5 | | |
|
|Pondere | | | | | | | | | | | | |
|
|________|___|_____|_____|_____|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
|Cerinta |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|0,5 x
|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|de |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|10%
|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|capital |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|=
0,05|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|[pct. 22|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|
|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|lit. a)]|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|
|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|________|___|_____|_____|_____|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
|Cerinta | 0,20 x 40% = 0,08
|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|de |
|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|capital | |xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|[pct. 22|
|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|lit. b)]|
|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|________|_____________________|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
|Cerinta |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx| 1,125 x 40% = 0,45
|
|de |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|
|capital |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|
|[pct. 22|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|
|lit. e)]|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|
|________|___|_____|_____|_____|_______________________________________________|
|Cerinta | 1,00 x 150% = 1,5
|
|de |
|
|capital |
|
|[pct. 22| |
|lit. f)]|
|
|________|_____________________________________________________________________|
3. Cerinta totala de capital in acest exemplu este data de suma
urmatoarelor:
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. a) din anexa nr. II] 50.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. b) din anexa nr. II] 80.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. e) din anexa nr. II] 450.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. f) din anexa nr. II] 1.500.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. g) din anexa nr. II] 3.000.000 EUR
TOTAL: 5.080.000 EUR
B. Exemplu de calcul al cerintelor de capital prin utilizarea metodei
delta-plus
1. Presupunem ca o institutie are o optiune short call de tip european
(optiune care poate fi exercitata numai la data expirarii) pe marfa, cu un pret
de exercitiu de 490 si o valoare de piata a instrumentului-suport, la 12 luni
de la data expirarii optiunii, egala cu 500; o rata de dobanda fara risc
(risk-free) de 8% pe an si volatilitatea de 20% . Valoarea delta curenta pentru
aceasta pozitie este, corespunzator formulei Black-Scholes, de -0,721 (ceea ce
inseamna ca pretul optiunii variaza cu -0,721 daca pretul instrumentului-suport
variaza cu 1). Valoarea gama este, corespunzator formulei mentionate, de
-0,0034 (ceea ce inseamna ca valoarea delta variaza cu -0,0034, respectiv de la
-0,721 la -0,7244, daca pretul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea
curenta a optiunii este de 65,48.
2. Intr-o prima etapa se va multiplica valoarea de piata a marfii cu
valoarea absoluta a lui delta.
500 x 0,721 = 360,5
In continuare, pozitia ponderata in functie de delta (echivalentul delta)
va fi inclusa in calculul descris in cadrul anexei nr. VI. In cazul in care
institutia utilizeaza abordarea pe benzi de scadenta si nu mai exista alte
pozitii, in vederea calcularii cerintei de capital pentru riscul delta pozitia
ponderata in functie de delta va fi multiplicata cu 0,15.
360,5 x 0,15 = 54,075
3. Urmatoarele etape prezinta modalitatea de calcul al cerintelor de
capital corespunzator metodei delta-plus:
a) cerinta de capital pentru riscul gama va fi calculata in conformitate cu
formula prevazuta la pct. (i) din anexa nr. VIII.
2
1/2 x 0,0034 x (500 x 0,15) = 9,5625;
b) in continuare va fi calculata cerinta de capital pentru riscul vega.
Volatilitatea curenta presupusa (implicita) este de 20% . Intrucat, pentru o
optiune short call, o crestere a volatilitatii conduce la risc de pierdere,
volatilitatea trebuie majorata cu o valoare relativa de 25% . Astfel, in cazul
acestui exemplu, cerinta de capital pentru riscul vega va fi calculata pe baza
unei modificari a volatilitatii de 5 puncte procentuale, calculata dupa cum
urmeaza: volatilitatea curenta presupusa (implicita) x 25% sau 20% x 25% = 5% .
Conform formulei Black-Scholes utilizate in acest exemplu, valoarea vega este
egala cu 168. Astfel, o crestere in volatilitate de 1% (0,01) conduce la o
crestere cu 1,68 a valorii optiunii. In mod corespunzator, o crestere a
volatilitatii de 5% conduce la o crestere a valorii optiunii cu
5 x 1,68 = 8,4,
care reprezinta cerinta de capital pentru riscul vega.
C. Exemplu privind calculul cerintei de capital pentru riscul de marfa prin
utilizarea abordarii pe benzi de scadenta:
Se presupune ca toate pozitiile sunt pe aceeasi marfa si sunt exprimate in
moneda de raportare (ROL).
______________________________________________________________________________
| Banda de | Pozitia | Rata | Calcularea cerintei
|Rezultat|
| scadenta | | spread | de capital |
|
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| 0 </= 1 luna | | 1,5% |
| |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 1 </= 3 luni | | 1,5% |
| |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 3 </= 6 luni | Pozitie lunga | 1,5% | 800 pozitie lunga + | |
| | 800 ROL | | 800 pozitie scurta |
|
| | | | (pozitie pusa in |
|
| | | | corespondenta) x 1,5% = | 24
|
| | Pozitie scurta| | 200 pozitie scurta |
|
| | 1.000 ROL | | reportata in banda de |
|
| | | | scadenta > 1 </= 2 ani
| |
| | | | cerinta de capital: |
|
| | | | 200 x 2 x 0,6% = | 2,4
|
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 6 </= 12 luni| | 1,5% |
| |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 1 </= 2 ani | Pozitie lunga | 1,5% | 200 pozitie lunga +
| |
| | 600 ROL | | 200 pozitie scurta |
|
| | | | (pozitie pusa in |
|
| | | | corespondenta) x 1,5% = | 6
|
| | | | 400 pozitie lunga |
|
| | | | reportata in banda de |
|
| | | | scadenta > 3 ani
| |
| | | | cerinta de capital: |
|
| | | | 400 x 2 x 0,6% = | 4,8
|
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 2 </= 3 ani | | 1,5% |
| |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 3 ani | Pozitie scurta| 1,5% | 400 pozitie lunga +
| |
| | 600 ROL | | 400 pozitie scurta |
|
| | | | (pozitie pusa in |
|
| | | | corespondenta) x 1,5% = | 12
|
| | | | pozitie neta: 200 |
|
| | | | cerinta de capital: |
|
| | | | 200 x 15% = | 30
|
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| | Cerinta totala de capital | 79,2
|
|_________________________________________|___________________________|________|