ORDIN Nr. 1539
din 9 octombrie 2007
privind modificarea si
inlocuirea anexei C la Acordul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia
Europeana referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar in domeniul
securitatii nucleare pentru Romania, publicat prin Ordinul ministrului
economiei si finantelor nr. 839/2007
ACT EMIS DE:
MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 741 din 1 noiembrie 2007
In temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Economiei şi Finanţelor, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere dispoziţiile art. 28 alin. (2) din
Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
ministrul economiei şi finanţelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Anexa C la Acordul de finanţare dintre
Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin
comunitar în domeniul securităţii nucleare pentru România, publicat prin
Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 839/2007 în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 560 din 15 august 2007, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXĂ (Anexa C la Acordul de finanţare)
1. Obiective şi
descriere
1.1. Obiective
Obiectivul general al acestui program este de a
contribui la îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate
beneficiare. Obiectivele specifice ale acestui program sunt:
• întărirea factorilor care afectează eficacitatea de
reglementare, aşa cum se menţionează, de exemplu, în concluziile Grupului
CONCERT 1);
• îmbunătăţirea gestionării deşeurilor radioactive;
• intensificarea pregătirii în caz de urgenţă în afara
amplasamentului.
Detaliile obiectivelor
specifice şi descrierea proiectelor se găsesc în fişele de proiect pregătite
pentru fiecare proiect.
Indicatori de realizare
In trecut nu au fost stabiliţi indicatorii generali de
realizare pentru proiectele din domeniul securităţii nucleare.
Nu există standarde tehnice comunitare comune în
domeniul funcţionării în condiţii de securitate a instalaţiilor nucleare, al
practicilor de reglementare sau gestionării deşeurilor radioactive. In
consecinţă, utilizarea ca reper a acestor standarde nu este posibilă. In ceea
ce priveşte practicile de reglementare, deşi există un grad înalt de
convergenţă asupra esenţei cerinţelor, există un număr de abordări de
reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre,
determinate de tradiţiile lor legislative şi tehnice specifice. Autorităţile
din domeniul securităţii nucleare din ţara candidată adaptează cerinţelor
locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din
statele membre ale Uniunii Europene.
1.2. Descrierea proiectelor
Ghidul PHARE revizuit confirmă că asistenţa financiară
de preaderare în domeniul securităţii nucleare necesită un mod de abordare
specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature şi în măsură să
contribuie la o îmbunătăţire durabilă a nivelului de securitate nucleară în
cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor se referă la
domeniul întăririi capacităţii instituţionale, sprijinind atât autoritatea din
domeniul securităţii nucleare, cât şi instituţiile publice însărcinate cu
responsabilităţi specifice privind gestionarea deşeurilor radioactive sau cu
atribuţii similare.
Acest program acordă asistenţă financiară pentru
următoarele proiecte:
Componenta specifică naţională (01. 02. 03)
Bulgaria 017-519.01
017-519.01.01
Asistenţă pentru BNRA în stabilirea cerinţelor de reglementare în baza
evaluării rapoartelor de evaluare probabilistică de securitate pentru unităţile
5 şi 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui
Scopul acestei propuneri este de a sprijini Agenţia de Reglementare în Domeniul Nuclear din Bulgaria (NRA) în procesul de analiză a
rapoartelor de evaluare probabilistică de securitate nucleară de nivel 1 (PSA) pentru unităţile 5 şi 6 ale
centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui (NPP). Proiectul va furniza expertiza comunitară
în domeniul reglementării şi expertiză tehnică pentru întărirea capacităţii NRA în domeniul PSA
prin instruire practică şi alte activităţi, inclusiv pregătirea unei proceduri
pentru analiza şi evaluarea PSA. Principalele activităţi ale proiectului sunt:
• asistenţă pentru analiza şi evaluarea principalelor
capitole din cadrul rapoartelor PSA pentru unităţile 5 şi 6 ale Centralei
nuclearoelectrice de la Kozlodui (NPP): (1) conducere şi organizare; (2)
identificarea surselor de emisii radioactive şi a iniţiatorilor de accidente;
(3) modelarea secvenţelor de accident; (4) analiza informaţiilor şi estimarea
parametrilor; (5) cuantificarea secvenţelor de accident; şi (6) documentele
analizei: prezentarea şi interpretarea rezultatelor;
• asistenţă pentru elaborarea unui ghid complet pentru
analiză şi evaluare în scopul de a: (1) estima eficacitatea analizei şi
evaluării obiectivului 1; (2) conduce analiza sistematică a metodologiei de
analiză şi evaluare; (3) selecta cerinţele internaţionale cele mai avansate şi
de a propune structura şi formatul ghidului elaborat; şi (4) transmite
rezultatele spre aprobare către NRA.
Organizaţia beneficiară a proiectului este NRA.
017-519.01.02 Asistenţă tehnică pentru SERAW pentru
stabilirea unui sistem de pregătire şi răspuns la urgenţă în cazul accidentelor
radiologice
Agenţia naţională din Bulgaria pentru gestionarea
deşeurilor radioactive (SERAW) a fost înfiinţată în 2004. Această agenţie este responsabilă nu
doar pentru depozitarea deşeurilor radioactive, ci şi pentru toate etapele de
gestionare precedente incluzând tratarea, prelucrarea şi depozitarea. In aceste
împrejurări SERAW trebuie să respecte noile reglementări bulgare, mai ales cele
referitoare la gestionarea cazurilor de urgenţă. In scopul desfăşurării
activităţilor sale, SERAW solicită asistenţă pentru:
• evaluarea situaţiei actuale cu privire la
planificarea cazurilor de urgenţă şi împărţirea responsabilităţilor între toate
organizaţiile bulgare implicate în domeniul nuclear;
• analiza noilor cerinţe de
reglementare şi evaluarea planurilor de urgenţă;
• evaluarea sistemului actual de comunicare existent
între diferite amplasamente (Kozlodui şi Novi Han) şi SERAW HQ;
• elaborarea specificaţiilor tehnice pentru
echipamente speciale, precum şi proceduri şi un sistem de sprijin în
gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Cele 4 obiective de mai sus constituie esenţa
proiectului finanţat în cadrul Programului PHARE.
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este SERAW.
017-519.01.03 Incheierea
programului de îmbunătăţire pentru depozitul Novi Han
Depozitul Novi Han este principala instalaţie pentru
gestionarea deşeurilor radioactive instituţionale din Bulgaria. De când această
instalaţie nu corespunde actualelor cerinţe bulgare de securitate pentru
stocare şi depozitare, prin intermediul Programului PHARE de securitate
nucleară din perioada 2001- 2004 a fost implementat un program de îmbunătăţire.
In prezent se desfăşoară proiectarea clădirilor care vor fi construite pentru operaţiuni de caracterizare, tratare,
prelucrare, ambalare şi depozitare pentru deşeurile radioactive instituţionale.
Definirea specificaţiilor tehnice pentru echipamentele care vor fi instalate se
va finaliza în curând. Construcţia clădirilor va avea loc în perioada
2006-2007. Proiectul actual se referă în principal la furnizarea echipamentelor
şi la elaborarea documentaţiei tehnice adecvate, în scopul completării îmbunătăţirii
instalaţiei Novi Han. In acest sens instalaţia poate fi autorizată până la
sfârşitul anului 2008.
Lista echipamentelor care vor fi furnizate prin
intermediul acestui proiect trebuie să includă echipamente pentru tratarea
deşeurilor, prelucrarea şi ambalarea, precum şi pentru dezasamblarea
iradiatoarelor gama.
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este SERAW.
1) Concluziile celei
de-a 17-a întâlniri CONCERT, 29-30 iunie 2000. Aceşti
factori sunt:
• „Pentru a fi eficace, un organism de reglementare
trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare şi de lucru bine
definite, să fie independent faţă de producătorii de energie, faţă se puterea
politică şi grupurile de presiune, să fie transparent şi deschis şi să aibă
mijloace adecvate din punctul de vedere al bugetului şi un personal bine
motivat şi competent pentru a-şi realiza obiectivul.
• Un organism de reglementare eficace este acela care asigură un nivel acceptabil de securitate nucleară, acţionează
pentru a preveni degradarea securităţii nucleare, promovează îmbunătăţirile în
domeniul securităţii nucleare, este eficace din punctul de vedere al
activităţii şi al costurilor, asigură încrederea operatorilor, a publicului
larg şi a Guvernului şi depune eforturi continue pentru îmbunătăţirea
performanţei.
• Un sistem de reglementare este eficace atunci când
utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a menţine
sau îmbunătăţi securitatea nucleară. Cu toate acestea, performanţa operatorilor
centralei depinde, de asemenea, de alţi factori şi este dificil ca aceasta să
se utilizeze pentru evaluarea eficienţei unui organism de reglementare.
• Cooperarea internaţională şi evaluările
internaţionale joacă un rol important în dezvoltarea şi menţinerea unui
organism de reglementare eficace."
Croaţia 017-519.02
017-519.02.01 Controlul materialelor nucleare şi al
altor materiale radioactive la graniţă, cu monitoare portabile
Scopul acestui proiect este de a creşte capacitatea
unităţilor de pază croate la frontieră în scopul detectării materialelor
radioactive ilicite de contrabandă. Croaţia este pe punctul de a instala un
număr restrâns de portaluri fixe în scopul desfiinţării reţelelor de
contrabandă care folosesc teritoriul croat drept o rută extinsă. Monitoarele
portabile sporesc considerabil capabilitatea naţională, pentru că nu este
practic să instalezi monitoare fixe la toate punctele importante de trecere în
vederea extinderii graniţei Croaţiei.
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este Oficiul
de Stat pentru Radioprotecţie a cărui atribuţie juridică este de instruire şi
supraveghere a unităţilor specializate care se ocupă cu identificarea
traficului ilicit.
017-519.02.02 Instalarea Sistemului RODOS în Republica
Croaţia
Centrala nuclearoelectrică Krsko (KNPP) este situată la
aproximativ 12 km de graniţa croată. Aproximativ 100.000 de persoane locuiesc
în interiorul unei raze de 25 km; Zagreb este situat în interiorul unei raze de
50 km; în total, mai mult de un milion de persoane locuiesc într-o zonă care
poate fi subiectul unor măsuri de urgenţă în cazul unui accident nuclear
important la KNPP. Instalarea sistemului RODOS în Croaţia va permite o
îmbunătăţire majoră a instrumentelor de sprijin disponibile pentru autorităţile
competente croate implicate în pregătirea pentru situaţii de urgenţă nucleară.
In plus, în vederea adoptării sistemului RODOS de către mai multe ţări din
regiune, utilizarea de către Croaţia a acestui sistem va permite un schimb de informaţii
mai rapid în cazul situaţiilor de urgenţă şi o creştere a participării la
exerciţii nucleare regionale. Deoarece Croaţia deţine 50% din KNPP, accesul la
informaţii de la supravegherea centralei nucleare este complet şi
incontestabil.
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este
Departamentul de Securitate Nucleară (Ministerul Economiei, Muncii şi
Antreprenoriatului).
România 017-519.03
017-519.03.01 Sprijin pentru personalul autorităţii de reglementare pentru îmbunătăţirea
capacităţilor sale aferente evaluării securităţii probabilistice
Scopul acestei propuneri este de a sprijini autoritatea
română pentru securitate nucleară (CNCAN) în procesul de revizuire a evaluării
probabilistice de securitate la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă
nivel I (NPP). Proiectul
va furniza reglementări şi expertize tehnice ale Uniunii Europene pentru a
îmbunătăţi capacităţile CNCAN în domeniul PSA prin instruire practică şi alte
activităţi incluzând elaborarea unei proceduri pentru evaluarea organismului de
reglementare.
Principalele activităţi ale proiectului sunt:
• asistenţă pentru evaluarea
PSA la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin transferul practicilor
de reglementare ale Uniunii Europene către CNCAN;
• asistenţă pentru îmbunătăţirea cadrului de
reglementare prin sprijinul personalului CNCAN în: (1) elaborarea unei
proceduri de reglementare pentru revizia PSA; şi (2) finalizarea unei norme
privind „Cerinţele de reglementare pentru evaluarea probabilistică de
securitate".
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN.
017-519.03.02 Imbunătăţirea capacităţilor CNCAN în
domeniul evaluării de securitate la instalaţia de depozitare finală de la Băiţa
Bihor
Depozitul pentru deşeuri radioactive instituţionale de
la Băiţa Bihor, din România, face obiectul evaluării de securitate în cadrul
Proiectului PHARE intitulat „Raportul preliminar al analizei de securitate (PSAR) pentru depozitul de deşeuri slab
radioactive de la Băiţa Bihor". Acest proiect ar trebui să ducă la
transmiterea PSAR-ului la CNCAN până la jumătatea anului 2006. Pe baza
PSAR-ului, CNCAN va decide dacă depozitul poate fi autorizat în vederea
funcţionării şi condiţiile în care va funcţiona. Până în prezent capacităţile
CNCAN în acest domeniu sunt destul de slabe, acest proiect urmărind în primul
rând sprijinirea CNCAN în revizuirea PSAR. In plus, pentru că depozitul Băiţa
Bihor are câteva caracteristici comune cu depozitul Richard din Republica Cehă,
care exploatează aceeaşi categorie de deşeuri radioactive, se consideră
oportună compararea metodologiilor pentru stabilirea evaluării de securitate
pentru cele două depozite. In acest context, este programat un seminar tehnic
care să reunească experţi de la cele două instalaţii. Această activitate va
contribui la îmbunătăţirea nivelului de experienţă al CNCAN în domeniul
evaluării de securitate la depozitele care se bazează pe cazuri concrete şi
similare.
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN.
017-519.03.03 Dezvoltarea capacităţilor CNCAN cu
privire la aspectele de reglementare privind activităţile referitoare la
materialele cu radioactivitate naturală (NORM) şi materialele cu
radioactivitate naturală crescută prin procedee tehnologice (TENORM)
In România, NORM şi TENORM sunt utilizate şi/sau
fabricate în diferite instalaţii, cum ar fi fabrici de fertilizare chimică,
fabrici de fier şi oţel, fabrici de porţelan, instalaţii industriale de ulei şi
alte mine neuraniere şi instalaţii miniere. Acest proiect constă, în principal,
în asigurarea sprijinului pentru CNCAN în vederea realizării:
• unui studiu cuprinzător evaluând proporţiile
consecinţelor radiologice privind existenţa unei cantităţi mari de NORM şi
TENORM pe teritoriul României;
• unei revizii a documentelor
de reglementare existente şi elaborării unor proiecte noi de documente de
reglementare care au la bază reglementările în vigoare din ţările UE, care se
confruntă cu aceleaşi probleme.
Acest proiect conţine, de asemenea, activităţi de
instruire pentru experţii CNCAN implicaţi în activităţile de autorizare care
generează NORM şi TENORM.
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN.
017-519.03.04 Imbunătăţirea bazei de date a CNCAN
privind operarea registrului naţional de doze şi surse radioactive
In prezent CNCAN utilizează o bază de date Microsoft
Access, denumită EVNUC, pentru înregistrarea dozelor profesionale şi gestionarea surselor
radioactive închise - incluzând surse radioactive închise uzate - care sunt
folosite pe teritoriul României. Această bază de date se dovedeşte a fi nepotrivită
din mai multe motive şi, prin urmare, obiectivul principal al acestui proiect
este sprijinul CNCAN în proiectarea şi instalarea unei noi baze de date care să
îndeplinească cerinţele româneşti. Această bază de date va acoperi
infrastructura informaţiei, instalaţiile de interes, gestionarea surselor radioactive închise şi
echipamentelor asociate, autorizările, procedurile, inspecţiile, incidentele şi
expunerile profesionale; trebuie, de asemenea, proiectată astfel încât să poată
integra uşor toate informaţiile conţinute în EVNUC şi să asigure 5 niveluri de
acces securizat (responsabilii CNCAN cu emiterea reglementărilor, inclusiv
responsabilii cu gestionarea deşeurilor, administratorii, utilizatorii,
serviciile tehnice şi publicul larg).
Organizaţia beneficiară a acestui proiect este CNCAN.
Componenta multinaţională (04)
017-532 Managementul deşeurilor medicale radioactive
în Bulgaria, Croaţia şi România
Obiectivul general al acestui proiect este revizia practicilor şi reglementărilor existente privind
gestionarea deşeurilor radioactive medicale în Bulgaria, Croaţia şi România în
vederea identificării domeniilor posibile pentru care îmbunătăţirea şi/sau
optimizarea vor fi oportune, având-se în vedere experienţa câştigată de cele 10
noi state membre ale UE. Proiectul va consta în 3 activităţi distincte:
• studiu de cercetare privind gestionarea deşeurilor
radioactive medicale în ţările implicate;
• prezentarea rezultatelor investigaţiilor în faţa
autorităţilor de reglementare din statele membre şi ţările candidate cu ocazia
unui seminar tehnic;
• stabilirea unei liste de tematici pentru care
îmbunătăţirea şi armonizarea cu alte state membre UE vor fi oportune.
Acest proiect va sprijini activitatea diferitelor ministere din ţările candidate responsabile pentru
dezvoltarea reglementărilor şi politicilor cu privire la gestionarea deşeurilor
radioactive în instituţiile medicale.
1.3 Presupuneri şi
riscuri
Programul pleacă de la premisa că ţările beneficiare
îşi vor menţine eforturile de a asigura un nivel ridicat al securităţii
nucleare şi în cazul Bulgariei şi României, de a implementa recomandările
Raportului Consiliului Uniunii Europene pentru Securitate Nucleară în contextul
extinderii din iunie 2001. Raportul privind situaţia evaluării, elaborat de
Consiliul Atomic Questions Group şi de grupul de lucru ad-hoc în domeniul securităţii nucleare, la data de 5 iunie
2002, a stabilit că ţările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească
recomandările prevăzute în raportul Consiliului, atât în ceea ce priveşte
centralele nuclearoelectrice, cât şi alte tipuri de instalaţii. Raportul a
subliniat, de asemenea, că toate ţările candidate au acceptat recomandările. In
cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul
securităţii nucleare, de către Consiliu, în martie 2004, în urma misiunii în
Bulgaria a Consiliului de evaluare, din noiembrie 2003. Acest program presupune
că ţările beneficiare vor continua să acorde suficientă atenţie şi să depună
eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanţate.
Deşi nu există riscuri inerente identificabile privind
obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul
general al programului este că asistenţa permanentă în domeniul securităţii
nucleare implică riscul de a crea o dependenţă din partea beneficiarului.
Trebuie acordată o atenţie deosebită modului în care organizaţiile beneficiare
vor susţine rezultatele proiectelor. In cazul asistenţei în domeniul
reglementării, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către
beneficiar şi pe evitarea înlocuirii funcţiilor din domeniul de
responsabilitate al organizaţiei beneficiare prin activităţile contractorului.
1.4. Condiţionalităţi
Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menţionate
mai sus se va face în condiţii speciale care sunt descrise mai detaliat în
fişele de proiect respective. In special, implementarea corectă a Proiectului
017-519.01.03 (Bulgaria) cere implementarea la timp a Proiectului PHARE
2002/632.01.01 şi emiterea permiselor de reglementare. Proiectul 017-519.02.02
(Croaţia) solicită un acord între autorităţile naţionale competente din Croaţia
care să permită accesul echipei RODOS atât la datele meteorologice, cât şi la
modelele de tipuri de soluri şi modelele lanţurilor alimentare. In cazul României,
implementarea Proiectului 017-519.03.02 este subordonată transmiterii
raportului preliminar al analizei de securitate nucleară corespunzător în timp
util. In general construcţia de noi instalaţii necesită pregătirea prealabilă a
rapoartelor preliminare corespunzătoare de analize de securitate nucleară şi
evaluarea impactului asupra mediului.
2. Buget (euro)
2.1. Tabel privind bugetul
PHARE/Instrument financiar de preaderare
Ţara
|
Agenţia de implementare
|
Cod
|
Intărirea
capacităţii
instituţionale PHARE
|
Investiţie
|
Cofinanţare
|
Buget total
|
Buget total PHARE
|
Bulgaria
|
CFCU
|
017-519.01
|
1.600.000
|
2.325.000
|
775.000
|
4.700.000
|
3.925.000
|
Proiectul 1
|
017-519.01.01
|
1.100.000
|
|
|
1.100.000
|
1.100.000
|
Proiectul 2
|
017-519.01.02
|
500.000
|
|
|
500.000
|
500.000
|
Proiectul 3
|
017-519.01.03
|
|
2.325.000
|
775.000
|
3.100.000
|
2.325.000
|
Croaţia
|
CFCU
|
017-519.02
|
|
641.000
|
214.000
|
855.000
|
641.000
|
Proiectul 1
|
017-519.02.01
|
|
191.000
|
64.000
|
255.000
|
191.000
|
Proiectul 2
|
017-519.02.02
|
|
450.000
|
150.000
|
600.000
|
450.000
|
România
|
CFCU
|
017-519.03
|
1.287.500
|
103.000
|
34.500
|
1.425.000
|
1.390.500
|
Proiectul 1
|
017-519.03.01
|
700.000
|
|
|
700.000
|
700.000
|
Proiectul 2
|
017-519.03.02
|
180.000
|
|
|
180.000
|
180.000
|
Proiectul 3
|
017-519.03.03
|
320.000
|
|
|
320.000
|
320.000
|
Proiectul 4
|
017-519.03.04
|
87.500
|
103.000
|
34.500
|
225.000
|
190.500
|
Multinaţional
|
Comisie
|
017-532
|
350.000
|
|
|
350.000
|
350.000
|
Proiectul 1
|
017-532
|
350.000
|
|
|
350.000
|
350.000
|
TOTAL
|
|
|
3.237.500
|
3.069.000
|
1.023.500
|
7.330.000
|
6.306.500
|
2.2. Principiul cofinanţării
In conformitate cu ghidurile PHARE, toate proiectele de
investiţii cu sprijin PHARE trebuie să primească
cofinanţare din fondurile publice naţionale.
Contribuţia comunitară poate ajunge la 75% din totalul
cheltuielilor publice eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru
cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de întărire a
capacităţii instituţionale este asigurată de ţara beneficiară care suportă
unele costuri privind infrastructura şi implementarea operaţională, finanţând
resursele umane şi alte resurse necesare pentru absorbţia efectivă şi eficientă
a asistenţei PHARE.
3. Agenţiile de
implementare
Pentru componenta naţională specifică, Oficiul de Plăţi
şi Contractare PHARE (CFCU) împreună cu Ministerul de Finanţe vor fi agenţiile de implementare
responsabile pentru licitaţie, contractare şi raportare financiară.
Pentru componenta multinaţională, Comisia va fi
responsabilă pentru implementarea componentei centralizate a programului.
4. Aranjamente de implementare
4.1. Metoda de implementare
Valoarea prezentei propuneri de finanţare este
destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin
intermediul structurilor Programului PHARE naţional. Propunerea de finanţare va
fi împărţită între ţări, obţinându-se 3 memorandumuri de finanţare, conform
tabelului anterior. Exclusiv pentru componenta multinaţională a acestui program
unitatea D.3 „Programe şi contracte orizontale" din cadrul Direcţiei generale
pentru extindere din sediul central al Comisiei va implementa, conduce şi
coordona acest program pentru ţările beneficiare.
Pentru componenta specifică
naţională, implementarea programului se va face în conformitate cu art. 53 (1)
b (a doua variantă) din Regulamentul financiar2). Ţara beneficiară va asigura respectarea în permanenţă a
condiţiilor prevăzute în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar.
Inaintea acreditării agenţiilor de implementare, prevăzută în art. 12 (2) din
Reglementarea 1.266/19993), selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţara
beneficiară vor face subiectul unei aprobări ex-ante
a Comisiei.
Pentru componenta
multinaţională, programul va fi implementat de Comisia Europeană în
conformitate cu art. 53.1(a) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr.
1.605/2002 din 25 iunie 2002 privind aplicabilitatea Regulamentului financiar
la bugetul general al Comisiei Europene (Regulamentul
financiar: RF) detaliat în Regulile de implementare a Regulamentului
Consiliului referitor la Regulamentul financiar aplicat bugetului general al CE
(Reguli de implementare: RI).
4.2. Reguli generale
de achiziţie
Achiziţia va fi în conformitate cu prevederile părţii 2
cap. IV din Regulamentul
financiar şi cap.3, partea a doua, cap. III din Regulile de implementare4) a acestuia, precum şi în
conformitate cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/25).
Autorităţile contractante vor folosi, de asemenea,
ghidurile de procedură, formatele şi modelele standard care facilitează
aplicarea regulilor prevăzute în Ghidul practic al procedurilor de contractare
finanţate din bugetul general al CE în contextul acţiunilor externe (Ghid practic), publicat pe site-ul CE6) la data iniţierii procedurii de achiziţie sau de acordare a
grantului.
Pentru componenta naţională specifică, în conformitate
cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită
autorităţilor contractante să aibă responsabilităţi de gestionare
descentralizată în achiziţie, în conformitate cu legislaţia naţională şi
ghidurile care transpun directivele Uniunii Europene de achiziţie publică.
5. Gestionarea
asistenţei
5.1. Gestionarea proiectului
5.1.1. Responsabilităţi
Coordonatorul naţional al asistenţei de preaderare
(A/AC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea şi monitorizarea
programelor PHARE.
Responsabilul naţional autorizat (NAO) şi NAC vor fi împreună
responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile
structurale şi de coeziune.
NAO şi responsabilul de program
autorizat (PAO) vor asigura ca programele să
fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instrucţiunile
Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru
implementarea acordului de finanţare să fie acordate în conformitate cu
procedurile şi documentele standard pentru acţiunile externe în vigoare la
momentul implementării şi că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor
Uniunii Europene (UE).
Aşa cum se arată mai sus, serviciile Comisiei (unitatea
D.3 "Programe orizontale şi contracte" din cadrul Direcţiei generale
pentru extindere) vor fi responsabile cu programarea şi implementarea
componentei multinaţionale a programului.
5.1.2. Valoarea proiectului
Deşi în general valoarea proiectelor finanţate din
fonduri PHARE este de peste două milioane euro, datorită caracterului specific
al sprijinului necesar şi al modalităţii de implementare în domeniul nuclear,
proiectele sunt în general de valoare mai redusă.
5.1.3. Termenul
limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită al
programării
(1) Toate contractele trebuie să fie încheiate până la
data de 30 noiembrie 2007.
(2) Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată
până la 30 noiembrie 2008.
(3) Pentru componenta naţională
specifică, conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată
PHARE (DIS), un dosar
de licitaţie complet trebuie transmis delegaţiei spre aprobare, cu mult înainte
de termenul limită pentru contractare şi preferabil nu mai târziu de 6 luni de
la semnarea acordului de finanţare (AC). In cazul nerespectării celor de mai sus, ţara beneficiară va
informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC), care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art.
5 din Acordul de înţelegere (MoU) privind Fondul naţional.
2) Regulamentul
Consiliului (CE, Euratom) 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248 din 16
septembrie 2002; pag. 1.
3) Regulamentul
Consiliului (CE) 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L161 din 26 iunie 1999; pag.
68.
4) Regulamentul
Comisiei (CE, Euratom), 2.342/2002 din 23 decembrie 2002, JO L357 din 31
decembrie 2002; pag. 1.
5) Decizia Comisiei
SEC (2003) 387/2 privind regulile şi procedurile pentru contractele de
servicii, achiziţii şi lucrări publice finanţate din bugetul general al
Comunităţii Europene în curs de cooperare cu ţările terţe, adoptată la 25
martie 2003.
6) Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.
5.1.4. Evaluarea
impactului de mediu şi conservarea naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, aşa
cum au fost stabilite de directiva EIA7) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiţii sub
egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă,
procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus
menţionată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau anexa 2 la
directiva EIA, trebuie să fie demonstrată8) îndeplinirea procedurii EIA.
Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante
din punctul de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o
evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din Directiva pentru habitaturi9).
Toate proiectele de investiţii trebuie realizate în
conformitate cu legislaţia comunitară relevantă din domeniul mediului. Fişele
de proiect vor conţine clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE
relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate
efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.
5.2. Gestionarea
financiară pentru componenta specifică naţională
5.2.1. Principii
şi responsabilităţi
Fondul Naţional (NF) din ministerul de finanţe, condus de NAO, va supraveghea
gestionarea financiară a programului şi va fi responsabil pentru raportarea
către Comisia Europeană. NAO va deţine în întregime responsabilitatea privind
gestionarea financiară a fondurilor PHARE şi întreaga responsabilitate
contabilă privind fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.
NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările
şi procedurile PHARE care au legătură cu raportarea şi gestionarea financiară
şi că funcţionează un sistem de raportare şi de informare asupra proiectelor.
Comisia va transfera fondurile
către NF în conformitate cu memorandul de înţelegere semnat între Comisie şi
fiecare dintre ţările implicate, respectiv Bulgaria, Croaţia şi România.
Fondurile vor fi transferate, ca urmare a solicitării
NAO, într-un cont bancar special în euro, care va fi deschis şi gestionat de NF
la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. In principiu,
toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi
reinvestite în program.
In conformitate cu art. 3 şi 4 din Regulile de
implementare a reglementărilor financiare, dobânda acumulată este proprietatea
ţării beneficiare. NAO trebuie să asigure că dobânda acumulată este într-adevăr
înregistrată în întregime ca venit la bugetul naţional. In plus, NAO va asigura
cu regularitate raportarea dobânzii prin intermediul
Perseus.
5.2.2. Transferul
fondurilor către NF
Un prim transfer10)
de până la 20% din fondurile gestionate local11) va fi trimis către NF după semnarea acordului de finanţare şi a
acordurilor de implementare dintre NF şi agenţiile de implementare
(IAs)/Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (CFCU). In plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea
responsabililor de program (PAOs) şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de
informaţii dintre NF şi IA/CFCU şi modul de realizare a plăţilor.
Se vor realiza două transferuri ulterioare12), de până la 30%, din fondurile
aferente gestionării locale13). Al doilea transfer va fi efectuat când 5% din bugetul total14) în vigoare au fost plătite de către IAs şi CFCU. Al treilea
transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total15) în vigoare au fost plătite.
Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din
bugetul total16) în vigoare au fost plătite
şi când toate contractele au fost semnate.
In mod excepţional, NAO poate
solicita plata unui procent mai mare decât cel menţionat, dacă se poate
demonstra, prin prognoze financiare, că cerinţele financiare din perioada
ulterioară vor depăşi acest procent. In cazul în care totalul fondurilor depuse
în conturile NF, CFCU şi IAs depăşeşte 15% din bugetul total în vigoare pentru
program, Comisia poate, în mod excepţional, să autorizeze o plată, dacă NAO
oferă dovezi substanţiale corespunzătoare că obligaţiile contractuale nu pot fi
îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Transferul
fondurilor de la Fondul Naţional către agenţia de implementare
Fondul Naţional va transfera fonduri către agenţia de
implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de implementare
semnate între NF şi IAs/CFCUs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi
deschise în numele agenţiei de implementare/CFCU în cauză responsabilă cu
gestionarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU
privind Fondul Naţional.
Atât timp cât implementarea se face urmând procedurile DIS, fiecare acord de implementare individual trebuie
să fie avizat în avans de către Comisia Europeană. In cazurile în care NF este
el însuşi un agent plătitor pentru CFCU/IA, nu se vor face transferuri de
fonduri de la NF la CFCU. CFCU şi IAs trebuie conduse fiecare de către un
responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil
pentru toate activităţile realizate de CFCU/IA în cauză.
5.2.4. Transferul fondurilor în cazul clauzelor
contractuale de reţinere
Pentru acele contracte cu clauze contractuale de
reţinere (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), agenţia
de implementare îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea
fondurilor până când plata finală este efectuată, precum şi pentru garantarea
că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăţi asociate
clauzelor de reţinere.
IA îşi asumă în plus întreaga responsabilitate faţă de
contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor asociate clauzelor de reţinere.
Fondurile neplătite contractorilor după ce plăţile finale au fost stabilite vor
fi rambursate Comisiei.
5.2.5. Incheierea
cheltuielilor şi lichidarea conturilor
Nu mai târziu de 17 luni de la încheierea activităţilor
din cadrul contractelor, NF va transmite o declaraţie finală asupra
cheltuielilor care acoperă atât sprijinul PHARE, cât şi cofinanţarea şi o
atestare privind regularitatea, acurateţea şi veridicitatea sumelor transmise.
Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să egaleze valoarea
iniţială a contractului minus orice reduceri şi economii agreate cu
contractorul în timpul implementării. Acesta va trebui, de asemenea, să egaleze
plăţile efectuate plus orice sumă importantă în contul reţinerilor
contractuale.
7) Directiva 85/337/CEE, JO L 175/40 din 5 iulie 1985, amendată.
8) în anexa EIA la
fişa de proiect corespunzătoare pentru proiectele de investiţii.
9) In anexa
„Conservarea naturii", corespunzătoare fişei de proiect pentru proiectele
de investiţii.
10) Reprezentând avansul, aşa cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de
implementare a Regulamentului financiar.
11) Excluzând suma
prevăzută pentru programele comunitare.
12) Reprezentând
avansul, aşa cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
13) Excluzând suma
prevăzută pentru programele comunitare.
14) Excluzând suma
prevăzută pentru programele comunitare.
15) Excluzând suma
prevăzută pentru programele comunitare.
16) Excluzând suma
prevăzută pentru programele comunitare.
Dacă finanţarea primită de la Comisie depăşeşte
cheltuielile finale aprobate, NF va rambursa surplusul către Comisie în
momentul transmiterii declaraţiei finale. Dacă există plăţi urgente (cu
excepţia fondurilor de reţinere contractuale), NF va furniza o explicaţie şi o
eşalonare a plăţilor la momentul finalizării acestora. NF va raporta
trimestrial situaţia evoluţiei fondurilor de reţinere contractuale şi a
plăţilor urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi
rambursate către Comisie.
După evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va
declara poziţia asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finanţarea
comunitară, în cazul în care se constată că aceste cheltuieli nu au fost
efectuate în conformitate cu regulamentul comunitar.
Rezultatele verificărilor Comisiei şi concluziile ei de
a exclude cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris către NF,
căruia i se va acorda o lună să transmită răspunsul în scris.
Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună
de la primirea răspunsului scris al NF, Comisia va decide şi va stabili sumele
care vor fi excluse, ţinând cont în special de gradul de neconformitate
constatat, de natura şi gravitatea abaterii, precum şi de pierderea financiară
suferită de Comunitate.
Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi
excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă un
prejudiciu tratării neregularităţilor şi corecţiilor financiare prevăzute mai
jos.
Fondurile vor fi recuperate prin rambursare directă de la NF sau prin compensare în conformitate cu regulile
Comunităţii.
6. Monitorizarea şi
evaluarea
Componenta naţională specifică
Implementarea proiectului va fi monitorizată prin
intermediul Comitetului mixt de monitorizare (JMC). Acesta include NAO, NAC şi serviciile
Comisiei. JMC se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate
programele cu finanţare PHARE în scopul de a evalua progresul lor în vederea
atingerii obiectivelor stabilite în acordurile de finanţare şi în parteneriatul
de aderare. JMC poate recomanda o modificare a priorităţilor şi/sau realocarea
fondurilor PHARE. In plus, JMC va analiza o dată pe an progresul tuturor
programelor de asistenţă de preaderare cu fonduri UE (PHARE/instrumentul de
preaderare, ISPA, SAPARD).
In ceea ce priveşte Programul
PHARE/instrumentul de preaderare, JMC va fi asistat de subcomitetul de
monitorizare sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO din fiecare agenţie de implementare (şi
CFCU, dacă este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu
progresul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele sale,
convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi
condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de
agenţia de implementare şi pe baza evaluărilor intermediare efectuate de
evaluatorii independenţi. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de
gestionare şi proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare.
SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate
privind toate programele cu finanţare PHARE din sectorul său.
Serviciile Comisiei se vor asigura că acest program va
face obiectul unei evaluări intermediare (centralizat sau descentralizat)
şi/sau al unei evaluări ex-post.
Componenta
multinaţională
Comisia va monitoriza implementarea programului pe baza
rapoartelor de la contractorii selectaţi şi pe baza evaluărilor independente.
Aşa cum sunt prevăzute în regulile de implementare a reglementărilor financiare
mai sus menţionate, serviciile Comisiei vor asigura că acest program va face
obiectul evaluărilor interimare şi/sau evaluărilor ex-post.
7. Audit, control
financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective
7.1. Supravegherea şi controlul financiar efectuate
de către Comisie şi de Curtea Europeană de Auditori
Toate acordurile de finanţare, precum şi toate
contractele rezultate sunt subiectul supravegherii şi controlului financiar ale
Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) şi ale auditurilor organizate de
Curtea Europeană de Auditori. Atât timp cât Sistemul de implementare
descentralizată extins (EDIS) nu este încă aplicabil agenţiilor de implementare din ţara
beneficiară, aceasta presupune măsuri precum verificarea ex-ante a ofertei şi contractării
realizate de către delegaţia Comisiei Europene în ţara beneficiară.
Pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor
financiare ale Comunităţii Europene, Comisia (inclusiv Biroul European
Antifraudă) poate realiza verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate
cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2.185/9617).
Misiunile de control şi auditurile descrise mai sus se
adresează tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri
comunitare.
Fără prejudicierea responsabilităţilor Comisiei şi
Curţii Europene de Auditori18), conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, după caz, ale
CFCU şi toate agenţiile de implementare implicate pot fi verificate, la
solicitarea Comisiei, de către Comisie sau de către un auditor extern angajat de Comisie.
7.2. Obligaţiile
ţării beneficiare implicate pentru componenta naţională specifică
7.2.1. Auditul şi
controlul financiar
Pentru a asigura o gestionare financiară eficientă a
fondurilor PHARE/instrumentului de preaderare, ţara beneficiară trebuie să aibă
un sistem de gestionare şi control al asistenţei, în conformitate cu
principiile generale acceptate şi cu standardele în vigoare. Acest sistem
trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute în art. 164 din Regulamentul
financiar şi, în special, să garanteze corectitudinea, regularitatea şi
eligibilitatea cererilor de asistenţă comunitară.
Sistemele de gestionare şi control ale ţării
beneficiare vor furniza suficiente date auditului, în conformitate cu art. 7
(2) din Regulamentul Comisiei 438/200119).
Autoritatea competentă naţională de control financiar
va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părţilor implicate în
implementarea programului.
In fiecare an, un plan de audit, un rezumat al
consultărilor şi principalelor recomandări ale auditurilor efectuate şi o
evidenţiere a rezolvării recomandărilor auditurilor anterioare vor fi transmise
Comisiei. Rapoartele de audit vor sta la dispoziţia Comisiei.
17) Regulamentul
Consiliului (EC, Euratom) 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292 din 15
noiembrie 1996, p. 2.
18) Aşa cum se face
referire în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare anexat la
acordul-cadru.
19) Regulamentul
Comisiei (CE, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63 din 3 martie 2001,
p. 21.
7.2.2. Măsuri
preventive
Ţara beneficiară va lua toate măsurile adecvate pentru
prevenirea şi combaterea practicilor de corupţie20) activă şi pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achiziţionare
sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum şi pe durata implementării
contractelor corespunzătoare.
Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul
responsabil pentru implementarea programului, vor iniţia luarea oricăror
precauţii necesare pentru a evita orice risc de conflict de interes şi vor
informa imediat Comisia despre orice asemenea conflict de interes sau orice
situaţie asemănătoare care conduce la un asemenea conflict.
7.2.3. Măsuri
antifraudă şi acţiuni corective
Ţările beneficiare vor avea, în primul rând,
responsabilitatea asigurării investigaţiilor şi tratării în mod satisfăcător a
cazurilor suspecte sau reale de fraudă şi a abaterilor constatate în urma
controalelor naţionale sau comunitare.
Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui
mecanism de control şi raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul
Comisiei 1.681/9421).
In special, toate cazurile suspecte sau reale de fraudă22) şi abatere23), precum şi toate măsurile luate
de către autorităţile naţionale trebuie raportate fără întârziere serviciilor
Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă şi abatere de
raportat, ţara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la
sfârşitul fiecărui trimestru.
In caz de abatere sau fraudă, ţara beneficiară are
obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare privind abaterea în
cauză. Corecţiile efectuate de ţara beneficiară vor consta în anularea totală
sau parţială a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare obţinute în acest fel
pot fi refolosite de către Fondul Naţional în cadrul programului, în
conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea
Fondului Naţional.
7.3. Recuperarea
fondurilor în caz de abatere sau fraudă pentru componenta naţională specifică
Orice abatere24) sau
fraudă25)
demonstrată şi descoperită în orice moment pe durata implementării programului
sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către
Comisie.
Dacă după efectuarea verificărilor necesare Comisia constată
că:
a) ţara beneficiară nu şi-a îndeplinit obligaţiile de
prevenire, detectare şi corectare a abaterilor; sau
b) implementarea proiectului pare să nu justifice o
parte sau toată asistenţa alocată; sau
c) există serioase eşecuri ale sistemelor de gestionare
sau de conducere care pot duce la abateri.
Comisia poate suspenda
finanţarea viitoare a acestui program şi, declarând motivele sale, poate să
solicite statului beneficiar să transmită comentarii şi, dacă este cazul, să ia
orice măsuri de corecţie într-o anumită perioadă de timp.
Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul
perioadei stabilite de către Comisie şi dacă măsurile de corecţie solicitate nu
au fost luate, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale ţării
beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni să:
a) reducă sau să anuleze orice plată pentru programul
în cauză; sau
b) efectueze corecţiile financiare impuse prin anularea
parţială sau totală a asistenţei furnizate în cadrul programului în cauză.
Atunci când decide valoarea corecţiei, Comisia va lua
în considerare principiul proporţionalităţii, tipul de abateri, extinderea şi
implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în sistemul de
gestionare şi control al ţării beneficiare.
In absenţa unei decizii pentru a proceda conform lit.
a) sau b), finanţarea viitoare a programului va
reîncepe imediat.
NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate
sau a oricărei alte sume plătite greşit în termen de 60 de zile calendaristice
de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunităţii, ţara
beneficiară va rambursa această sumă către Comisie.
Dobânda la suma plăţii întârziate va fi aplicată la
valoarea nerestituită prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul
financiar.
8. Transparenţă şi
publicitate
Pentru componenta naţională specifică, PAOÎn funcţiune
va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul
asigurării publicităţii corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate în
cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia.
Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparenţa şi
publicitatea.
Pentru componenta multinaţională, în implementarea
programului, Comisia va asigura transparenţă maximă pentru acţiunile UE în ţările
beneficiare. In acest sens, Comisia va aplica consecvent nota „Informare şi
publicitate pentru programele PHARE ale Comunităţilor Europene".
9. Condiţii speciale
pentru componenta naţională specifică
In cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite
din motive care intră în competenţa Guvernului, Comisia poate revizui programul
în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei
părţi din acesta ori în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte
scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele Programului
PHARE/instrumentului de preaderare.
20) Corupţia activă este definită ca o
acţiune deliberată a oricui promite sau acordă, direct ori printr-un
intermediar, un avantaj de orice fel, unui oficial, pentru el personal sau
pentru o terţă parte, în scopul realizării ori nerealizării unei acţiuni în
concordanţă cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcţiei pe care o deţine,
într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale
Comunităţii Europene.
Corupţia pasivă este
definită ca o acţiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un
intermediar solicită ori primeşte avantaje de orice fel pentru el sau o terţă
parte ori acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării
sau nerealizării unei acţiuni în concordanţă cu îndatoririle sale ori în
exercitarea funcţiei pe care o deţine, într-un mod în care prejudiciază sau
poate prejudicia interesele financiare ale Comunităţii Europene.
21) Regulamentul
Comisiei (CE) 1.681/94 din 11 iulie 1994; 12 iulie 1994, p. 43.
22) Fraudă va însemna orice act sau omisiune intenţionată referitoare la: utilizarea
ori prezentarea unei declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete,
care are ca efect delapidarea sau reţinerea incorectă de fonduri din bugetul
general al Comunităţii Europene ori din bugetele gestionate de sau pentru
Comunitatea Europeană; nedivulgarea informaţiilor în scopul încălcării
obligaţiilor specifice cu acelaşi efect; delapidarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.
23) Abatere va
însemna orice încălcare a prevederilor legislaţiei
naţionale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanţare ori ale
viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic
care are ori ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al
Comunităţii sau a bugetului gestionat de Comunitate printr-un alineat
nejustificat referitor la cheltuieli. In acest context termenul lege
comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile
între părţile semnatare ale memorandumului de finanţare (de exemplu: acordurile
europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea
Fondului Naţional etc).
24) Vezi definiţia
de mai sus.
25) Vezi definiţia
de mai sus.