ORDIN Nr. 1563
din 12 septembrie 2008
pentru aprobarea Listei
alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care
stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti
ACT EMIS DE:
MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 651 din 15 septembrie 2008
Văzând Referatul de aprobare al Autorităţii de Sănătate
Publică şi al Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice nr. E.N. 9.562 din 12
septembrie 2008,
având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr.
123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ
preuniversitar,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:
Art. 1. - (1) Se aprobă Lista alimentelor nerecomandate
preşcolarilor şi şcolarilor, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte
integrantă din prezentul ordin.
(2) In incinta unităţilor de învăţământ este interzisă
comercializarea produselor care se încadrează în criteriile şi limitele
prevăzute în lista din anexa nr. 1.
Art. 2. - Se aprobă principiile care stau la baza unei
alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 2,
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - Se aprobă necesarul
zilnic de calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi
adolescenţi, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 4. - Se aprobă echivalenţele alimentare, necesarul
estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la
copii şi adolescenţi, datele orientative privind valoarea calorică a
alimentelor şi caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare utilizate
pentru alcătuirea meniurilor la copii şi adolescenţi (cantităţi comerciale
bruto), prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 5. - Se aprobă piramida alimentară pentru nutriţia
copiilor şi adolescenţilor, în funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă, prevăzută
în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 6. - Pentru ducerea la îndeplinire a art. 10 din
Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ
preuniversitar, se vor respecta prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr.
1.955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea,
educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, cu modificările ulterioare,
precum şi dispoziţiile prezentului ordin.
Art. 7. - Operatorii economici
care distribuie şi/sau comercializează alimente în incinta unităţilor de
învăţământ trebuie să facă dovada compoziţiei alimentelor prin etichetă,
specificaţii de la producător sau buletine de analiză.
Art. 8. - Structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene
şi a municipiului Bucureşti şi inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a
municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi
vor controla respectarea lor.
Art. 9. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
ANEXA Nr. 1
LISTA
alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi
şcolarilor
|
Nr. crt.
|
Alimente nerecomandate
|
Limita de la care alimentele devin
nerecomandate
|
Exemple de categorii de alimente
care prin conţinut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate
|
|
1.
|
Alimente cu conţinut mare de zaharuri*
|
Peste 15 g zaharuri/100g produs
|
- prăjituri
- bomboane
- acadele
- alte produse similare
|
|
2.
|
Alimente cu conţinut mare de grăsimi
|
Peste 20 g grăsimi/100 g produs, din care, cumulativ:
- grăsimi saturate peste 5 g/100 g produs
- acizi graşi trans peste 1 g/100 g produs
|
- hamburgeri
- pizza
- produse de tip patiserie
- cartofi prăjiţi
- alte alimente preparate prin prăjire
- maioneze, margarina
- brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de
grăsime peste 20%
- mezeluri grase
- alte produse similare
|
|
3.
|
Alimente cu conţinut mare de sare
|
Peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/100 g produs)
|
- chipsuri
- biscuiţi săraţi
- covrigei săraţi
- sticksuri sărate
- snacksuri
- alune sărate
- seminţe sărate
- brânzeturi sărate
- alte produse similare
|
|
4.
|
Băuturi răcoritoare**
|
|
- orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepţia apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate
|
|
5.
|
Alimente cu conţinut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare
|
Peste 300 kcal pe unitatea de vânzare
|
- orice tip de aliment care, prin conţinut, aduce un aport de
calorii de peste 300 kcal pe unitate de vânzare
|
|
6.
|
Alimente neambalate***
|
-
|
- alimente vrac
- sandvişuri neambalate
|
|
7.
|
Alimente neetichetate****
|
|
- alimente care nu respectă prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi
completările ulterioare
|
* Fac excepţie fructele şi legumele proaspete.
** In incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă
sau minerală îmbuteliată, pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.
*** Se exceptează bananele şi citricele.
**** Pentru crearea unor
deprinderi nutriţionale sanogene se recomandă etichetarea nutriţională.
ANEXA Nr. 2
PRINCIPIILE
care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru
copii şi adolescenţi
1. Caracteristici în alimentaţia copilului
a) Nevoile nutriţionale ale copiilor diferă în funcţie
de vârstă.
b) Un copil creşte în salturi, ceea ce se reflectă
prin nevoi energetice diferite.
c) Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o
creştere staturala şi ponderală normală, evidenţiată prin compararea
parametrilor creşterii cu curbele standard.
2. Principii în
alimentaţia copilului
Alimentaţia sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de
luni implică respectarea unor principii de bază, şi anume:
a) asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce
înseamnă consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele şi
subgrupele alimentare
b) asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi
subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale
integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut
crescut de grăsimi şi adaos de zahăr
c) consumul moderat al unor produse alimentare, adică
alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură,
carne grasă) şi de zahăr adăugat
3. Reguli generale privind
alimentaţia copiilor în creşe, unităţi de învăţământ sau alte tipuri de
colectivităţi
1. Conducerile creşelor,
unităţilor de învăţământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivităţi de copii
şi tineri vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de
sănătate, specificului activităţii şi anotimpului.
2. Meniurile vor asigura un aport caloric şi nutritiv
în conformitate cu recomandările cuprinse în anexele nr. 3 şi 4, proporţional
cu timpul petrecut de copil în colectivitate.
De exemplu, pentru un program
şcolar de 6 ore, se recomandă o gustare care să asigure 10% din raţia
energetică zilnică.
3. In alcătuirea meniului unui copil de peste 2 ani se
va utiliza piramida alimentară, cuprinsă în anexa nr. 5.
a) Piramida alimentară este alcătuită din grupe de
alimente cu o repartiţie a cantităţii recomandate a fi consumate sub denumirea
de porţie nutritivă.
b) O porţie nutritivă este recomandarea cantitativă a
unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceaşca.
c) In cadrul piramidei alimentare,
numărul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se stabileşte în funcţie de
necesarul de calorii al copilului, care la rândul său depinde de vârstă, sex,
dezvoltarea corporală şi gradul de activitate.
4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul
dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu
derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu
biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felurile 1 şi 2 preponderent cu
glucide din cereale, de exemplu, supă cu găluşte şi friptură cu garnitură din
paste făinoase, ci din legume).
5. Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un
efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie
produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt
sau cu compot).
6. Mâncărurile gen tocaturi sunt acceptate numai dacă
sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi
servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite.
7. Meniul va fi îmbogăţit cu vitamine şi săruri
minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume-frunze în
supe şi ciorbe.
8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă şi frişca,
a maionezelor, indiferent de anotimp.
4. Alimentaţia
copilului preşcolar trebuie să respecte următoarele reguli:
a) Alimentaţia trebuie să cuprindă o varietate largă
de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez şi paste făinoase,
vegetale, fructe, lapte, brânză şi iaurt, carne, pui, peşte şi ouă.
b) Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi
foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la
alegere şi cel puţin un aliment favorit.
d) Pentru asigurarea raţiei
zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate
din cereale cu lapte, sandvişuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau
iaurt cu fructe, brânză cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi.
e) Alimentele din meniu pot să
aibă consistenţă şi culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare.
f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată
vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare
la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură
din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului.
g) Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat,
devine neliniştit sau nu manifestă interes.
5. Alimentaţia
copilului şcolar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli:
a) să asigure un necesar de calorii şi micronutrienţi
conform vârstei şi ritmului de creştere;
b) să asigure un aport corespunzător de proteine/zi,
prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar şi din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia,
c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi,
prin consumul de carne de vacă, pasăre şi porc, legumele - inclusiv fasole şi
alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;
d) gustarea să fie formată din
fructe, lapte şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime;
e) să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.
ANEXA Nr. 3
NECESARUL ZILNIC DE CALORII
substanţe nutritive şi elemente minerale pentru
copii şi adolescenţi
A. Necesarul zilnic de calorii şi substanţe
nutritive pentru copii şi adolescenţi
|
|
Copii
|
Adolescenţi
|
|
Băieţi
|
Fete
|
|
1-3 ani
|
4-6 ani
|
7-10 ani
|
11-14 ani
|
15-19 ani
|
11-14 ani
|
15-19 ani
|
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
|
Calorii (kcal)
|
|
- necesar mediu
|
1.300
|
1.800
|
2.400
|
3.100
|
3.500
|
2.600
|
2.800
|
|
- variaţii posibile în funcţie de caracteristicile grupului
|
900- 1.800
|
1.300-2.300 1.700-3.300 2.200-3.700 3.000-3.900
1.800-3.000 2.000-3.000
|
|
Proteine totale
|
|
- necesar mediu
|
44-51 g
|
61- 70 g
|
82-94 g
|
106-121 g
|
120-137 g
|
89-101 g
|
96-109 g
|
|
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric
|
31- 70 g
|
44-90 g
|
58-129 g
|
75-144 g
|
102-152 g
|
61-117 g
|
68-117 g
|
|
- % din valoarea calorică
|
14-16%
|
14-16%
|
14-16%
|
14-16%
|
14-16%
|
14-16%
|
14-16%
|
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
|
Proteine animale
|
|
- necesar mediu
|
31-36 g
|
40-46g
|
49-56 g
|
52-55 g
|
60-69 g
|
49-55 g
|
48-54 g
|
|
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric
|
22-49 g
|
29-59 g
|
35-77 g
|
41-79 g
|
51-76 g
|
34-64 g
|
34-59 g
|
|
- % din cantitatea proteinelor totale
|
70%
|
65%
|
60%
|
55%
|
50%
|
55%
|
50%
|
|
Proteine vegetale
|
|
- necesar mediu
|
13-15 g
|
21-24 g
|
33-38 g
|
54-66 g
|
60-69 g
|
40-46 g
|
48-55 g
|
|
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric
|
9-21 g
|
15-31 g
|
23-52 g
|
34-65 g
|
51-76 g
|
25-55 g
|
34-58 g
|
|
- % din cantitatea proteinelor totale
|
30%
|
35%
|
40%
|
45%
|
50%
|
45%
|
50%
|
|
Lipide totale
|
|
- necesar mediu
|
49-60 g
|
58-68 g
|
65-77 g
|
83-100 g
|
94-113 g
|
70-84 g
|
75-90 g
|
|
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric
|
34-77 g
|
42-87 g
|
46-106 g
|
71-119 g
|
81-126 g
|
49-87 g
|
54-97 g
|
|
- % din valoarea calorică
|
35-40%
|
30-35%
|
25-30%
|
25-30%
|
25-30%
|
25-30%
|
25-30%
|
|
Lipide animale
|
|
- necesar mediu
|
37-45 g
|
44-51 g
|
49-58 g
|
58-70 g
|
60-79 g
|
50-59 g
|
53-63 g
|
|
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric
|
26-58 g
|
32-65 g
|
35-80 g
|
50-83 g
|
57-88 g
|
37-68 g
|
38-68 g
|
|
- % din cantitatea lipidelor totale
|
75%
|
75%
|
75%
|
70%
|
70%
|
70%
|
70%
|
|
Lipide vegetale
|
|
- necesar mediu
|
12-15 g
|
14-17 g
|
16-19 g
|
25-30 g
|
28-47 g
|
20-25 g
|
22-27 g
|
|
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric
|
8-19 g
|
10-22 g
|
11-26 g
|
21- 36 g
|
24-38 g
|
11-29 g
|
16-29 g
|
|
- % din cantitatea lipidelor totale
|
25%
|
25%
|
25%
|
30%
|
30%
|
30%
|
30%
|
|
Glucide
|
|
- necesar mediu
|
143-168 g
|
220-240 g
|
322-351 g
|
416-454 g
|
470-521 g
|
349-380 g
|
376-410 g
|
|
- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric
|
100-222 g
|
174-309 g
|
228-183 g
|
295-541 g
|
402-571 g
|
241-439g
|
268-439g
|
|
- % din valoarea calorică
|
45-53%
|
50-55%
|
55-60%
|
55-60%
|
55-60%
|
55-60%
|
55-60%
|
B. Necesarul zilnic
de elemente minerale pentru copii şi adolescenţi
|
Grupa de vârstă
|
Elemente minerale
|
|
|
Calciu
- mg -
|
Fosfor
- mg -
|
Magneziu - mg -
|
Fier
- mg -
|
Zinc
- mg -
|
Iod
- μg -
|
|
Copii
|
|
|
|
|
|
|
|
0-12 luni
|
800
|
400
|
70
|
7
|
4
|
40
|
|
1-3 ani
|
900
|
400
|
125
|
8
|
7
|
60
|
|
4-6 ani
|
900
|
500
|
180
|
9
|
9
|
80
|
|
7-9 ani
|
1.100
|
700
|
220
|
10
|
10
|
100
|
|
10-12 ani
|
1.200
|
800
|
270
|
12
|
12
|
120
|
|
Grupa de vârstă
|
Elemente minerale
|
|
|
Calciu
- mg -
|
Fosfor
- mg -
|
Magneziu
- mg -
|
Fier
- mg -
|
Zinc
- mg -
|
Iod
- μg -
|
|
Băieţi
|
|
|
|
|
|
|
|
13-15 ani
|
1.200
|
1.000
|
330
|
13
|
14
|
140
|
|
16-19 ani
|
1.300
|
1.100
|
360
|
16
|
15
|
150
|
|
Fete
|
|
|
|
|
|
|
|
13-15 ani
|
1.100
|
900
|
310
|
15
|
14
|
130
|
|
16-19 ani
|
1.200
|
1.000
|
310
|
18
|
14
|
140
|
ANEXA Nr. 4
ECHIVALENŢELE ALIMENTARE,
necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi
adolescenţi, datele
orientative privind valoarea calorică a alimentelor şi caracteristicile nutriţionale
ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii şi adolescenţi
(cantităţi comerciale bruto)
Art. 1. - Pentru aprecierea cantităţilor de alimente
consumate în medie pe zi de un copil, se va realiza un calcul pe baza foilor de
alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în
două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai şi octombrie. Cantităţile
din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor împărţi la numărul
total de consumatori din cele 10 zile, obţinându-se raţia medie pe copil, care
se va compara cu raţiile recomandate din tabelul nr. 1 „Necesarul estimativ
zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi
adolescenţi".
Art. 2. - Conţinutul alimentelor în calorii şi în
anumite substanţe nutritive (proteine, lipide şi glucide) se va stabili prin
calcul, folosindu-se tabele de compoziţia alimentelor, rezultatele obţinute
comparându-se cu necesarul zilnic consemnat în anexa nr. 3 „Necesarul zilnic de
calorii, substanţe nutritive şi elemente minerale pentru copii şi
adolescenţi".
Art. 3. - Se permite depăşirea
raţiilor recomandate cu până la 20% la lapte şi produse lactate, carne şi
preparate din carne, peşte, legume şi fructe. La copiii antepreşcolari şi preşcolari
nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântână.
Art. 4. - In creşele cu orar de
zi şi în grădiniţele cu orar prelungit raţiile realizate trebuie să reprezinte
75-80% din raţiile recomandate în tabelul nr. 1 „Necesarul estimativ zilnic al
diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi
adolescenţi".
Art. 5. - Pentru calcularea meniurilor se vor folosi
următoarele echivalenţe alimentare:
a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte
proaspăt;
b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt;
c) 100 g caşcaval = 700 ml lapte proaspăt;
d) 100 g brânză telemea de
vacă = 550 ml lapte proaspăt;
e) 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt;
f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt;
g) 100 g caş = la fel ca la brânza telemea;
h) 100 g mezeluri = 125 g carne;
i) 100 g specialităţi din carne
(şuncă de Praga, muşchi file, muşchi ţigănesc, ceafă, pastrama etc.) = 135 g
carne;
j) 100 g smântână = 40 g unt;
k) 100 g pâine neagră = 71 g făină;
l) 100 g pâine semialbă
(intermediară) = 73 g făină;
m) 100 g pâine albă = 76 g făină;
n) 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiţi fără cremă)
= 100gfăină;
o) 100 g mălai, orez, gris = 100 g făină;
p) 100 g compot = 15 g zahăr;
q) 100 g dulceaţă = 70 g zahăr;
r) 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr;
s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr;
t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr;
u) 100 g bomboane = 90 g zahăr;
v) 100 g miere = 80 g zahăr;
w) 100 g ciocolată = 50 g zahăr şi 30 g grăsime
vegetală;
x) 100 g bulion sau pastă de roşii = 600 g pătlăgele
roşii (tomate);
y) 100 g suc de roşii = 135 g
tomate;
z) 100 g varză acră = 130 g varză crudă;
aa) 100 g murături = 125 g legume crude;
bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g
fructe crude;
ce) 100 g morcovi deshidrataţi =1.700 g morcovi cruzi;
dd)100 g conserve de legume = 100 g legume crude.
Tabelul nr. 1
Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de
alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi
|
Grupa de alimente (g)
|
Copii
|
Adolescenţi
|
|
1-3 ani
|
4-6 ani
|
7-10 ani
|
Băieţi
|
Fete
|
|
11-14 ani
|
15-19 ani
|
11-14 ani
|
15-19 ani
|
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
|
Lapte şi produse lactate (în echivalent lapte)
|
700
|
700
|
800
|
750
|
700
|
700
|
700
|
|
Carne şi preparate din carne (în echivalent carne)
|
60
|
85
|
110
|
190
|
230
|
170
|
190
|
|
Peşte şi preparate din peşte (în echivalent peşte)
|
0
|
15
|
25
|
35
|
35
|
30
|
30
|
|
Ouă (g)
|
30
|
35
|
40
|
50
|
50
|
50
|
50
|
|
Grăsimi
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- total
|
25
|
32
|
40
|
50
|
55
|
35
|
40
|
|
- animale
|
15
|
20
|
25
|
30
|
30
|
20
|
20
|
|
- vegetale
|
10
|
12
|
15
|
20
|
25
|
15
|
20
|
|
Produse cerealiere (în echivalent făină)
|
90
|
160
|
230
|
380
|
460
|
330
|
360
|
|
Cartofi
|
110
|
150
|
180
|
200
|
230
|
180
|
200
|
|
Alte legume
|
210
|
220
|
230
|
350
|
380
|
290
|
310
|
|
Leguminoase uscate
|
0
|
5
|
5
|
10
|
15
|
7
|
7
|
|
Fructe
|
100
|
130
|
150
|
180
|
200
|
180
|
180
|
|
Zahăr şi produse zaharoase
|
35
|
45
|
50
|
70
|
80
|
55
|
55
|
Tabelul nr. 2
Valoarea calorică a alimentelor
|
Valoare calorică
|
kcal/100 g
|
Alimente
|
|
Minimă
|
Sub 5
|
Apă, apă minerală, ceai neîndulcit, supe clare
|
|
Scăzută
|
5-60
|
Fructe: mere, căpşuni, caise, piersici, prune, cireşe, vişine,
pepene, portocale, mandarine, grepfrut, mango, ananas
Legume: fasole verde, varză, conopidă, morcovi, pătrunjel,
castraveţi, usturoi, ceapă, salată, ciuperci, spanac,
sparanghel, brocoli
Lapte degresat, brânză proaspătă de vacă
|
|
Moderată
|
60-120
|
Fructe: pere, struguri, banane, fructe uscate, fructe glasate
Legume: porumb, mazăre, soia, fasole boabe, cartofi fierţi/copţi
Carne slabă, pui
Ou, brânză telemea, peşte
Cereale simple, pâine
Lapte integral, iaurt integral, iaurt cu fructe cu conţinut redus
de grăsime
|
|
Crescută
|
120-300
|
Ingheţată, iaurt gras, smântână, caşcaval, brânză topită, carne
grasă, salam, cârnaţi, paste cu sos, biscuiţi, prăjituri, cereale îmbogăţite,
muşii, sosuri
|
|
Foarte crescută
|
Peste 300
|
Plăcintă cu carne, cartofi prăjiţi, pui/peşte/carne
prăjit/prăjită, hamburger, pizza, dulciuri (prăjituri cu cremă, ciocolată,
bomboane), margarina, unt, maioneză, alune, seminţe
|
Tabelul nr. 3
Caracteristici nutriţionale ale grupelor alimentare
|
Grupa alimentară
|
Pâine, cereale, orez, paste
|
Legume şi vegetale
|
Fructe
|
Lapte şi derivate
|
Ouă
|
Carne, peşte
|
|
Principalii nutrienţi
|
Carbohidraţi
Fier
Vitamina B1 Vitamina E
|
Vitamine şi minerale
|
Vitamine şi minerale
|
Calciu Proteine
|
Proteine cu valoare biologică înaltă
|
Proteine
Fier
Acizi graşi omega 3
|
|
Alte componente nutritive
|
Fibre
Proteine Magneziu
Zinc
Vitamina B2 Vitamina B3 Folaţi
Sodiu
|
Fibre
|
Carbohidraţi Fibre
|
Grăsimi Carbohidraţi
Magneziu
Zinc
Vitamina B2 Vitamina B12 Sodiu
Potasiu
|
Colesterol Fier
Vitaminele B1, B2, B12.A, D
|
Grăsimi
Niacina Vitamina B12
|
ANEXA Nr. 5
PIRAMIDA ALIMENTARĂ
pentru nutriţia copiilor şi adolescenţilor, în
funcţie de necesarul caloric, grupele de alimente şi grupa de vârstă
A. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor şi
adolescenţilor în funcţie de necesarul caloric
|
Aliment
|
1.600
|
1.800
|
2.000
|
2.200
|
2.400
|
2.600
|
2.800
|
3.200
|
|
kcal
|
|
Cereale
|
150 g
|
180 g
|
180 g
|
210g
|
240 g
|
270 g
|
300 g
|
300 g
|
|
Legume
|
2 ceşti *
|
2 1/2 ceşti
|
2 1/2 ceşti
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
3 1/2 ceşti
|
3 1/2 ceşti
|
4 ceşti
|
|
Fructe
|
1 1/2 ceşti
|
1 1/2 ceşti
|
2 ceşti
|
2 ceşti
|
2 ceşti
|
2 ceşti
|
2 1/2 ceşti
|
2 1/2 ceşti
|
|
Lapte
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
3 ceşti
|
|
Carne
|
150 g
|
150 g
|
165 g
|
180 g
|
195 g
|
195 g
|
210g
|
210g
|
|
Vârsta (ani)
|
4-6
|
4-6
|
7-10
|
11-13
|
11-13
|
11-13
|
11-13
|
14-18
|
* 1 ceaşcă = 100 ml.
B. Piramida alimentară pentru nutriţia copiilor
raportată la aliment şi la grupa de vârstă
Notă: In cadrul fiecărei grupe de alimente (nivel al
piramidei) se vor include în alimentaţia zilnică produse cât mai diversificate
(de exemplu, la categoria lactate se recomandă consumul câte unei porţii de
lapte, brânză şi iaurturi).
|
Grupa alimentară
|
Mărimea porţiei
|
Număr maxim de porţii/zi la 2-6 ani
|
Număr maxim de porţii/zi la 7-10
ani
|
Număr maxim de porţii/zi la 11-13
ani
|
|
Pâine, cereale şi paste
|
- pâine = 1 felie
- cereale uscate = 1/3 ceaşcă
- cereale fierte, orez sau paste = 1/2 ceaşcă
- cereale fierte pentru micul dejun = 30 g
|
6
|
5-6
|
6-7
|
|
Legume
|
- legume cu frunze verzi =1 ceaşcă
- legume crude tăiate = 1/2 ceaşcă
- legume fierte = 1/2 ceaşcă
- 1 cartof mediu fiert
- suc de legume = 1/2 ceaşcă
|
3
|
4-5
|
5-6
|
|
Grupa alimentară
|
Mărimea porţiei
|
Număr maxim de porţii/zi la 2-6 ani
|
Număr maxim de porţii/zi la 7-10 ani
|
Număr maxim de porţii/zi la 11-13
ani
|
|
Fructe
|
- măr, banană, portocală = 1 fruct mediu
- fructe crude tăiate în bucăţi = 1/2
ceaşcă
- suc de fructe neîndulcit = 1/2 ceaşcă
- fructe uscate = 1/2 ceaşcă
|
2-4:
|
3
|
3-4
|
|
Lactate
|
- lapte degresat sau parţial degresat = 1 ceaşcă
- iaurt parţial degresat = 1 ceaşcă
- iaurt cu fructe cu conţinut scăzut în grăsimi = 1 ceaşcă
- caşcaval = 30 g
- brânză de vaci parţial degresată = 1/2 ceaşcă
|
3
|
3
|
3
|
|
Carne*, pui, peşte, fasole uscată, mazăre, ouă
|
- carne slabă fiartă/la grătar, pui sau peşte = 90 g
- 1 ou
|
1
|
2
|
2-3
|
|
Dulciuri
Produse cu conţinut ridicat de grăsimi
|
- îngheţată = 1/2 ceaşcă
- budincă = 1/2 ceaşcă
- 1 croissant mic = 1 porţie ciocolată =15 g
- brânză topită = 35 g
- mezeluri = 50 g
- cartofi prăjiţi =10 felii
- unt, margarina = 20 g
|
1, ocazional
|
1, ocazional
|
1, ocazional
|
* Carnea roşie se consumă ocazional.