ORDIN
Nr. 1887 din 20 decembrie 2004
pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre
Ungaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-702), semnat la Bucuresti
la 2 decembrie 2003
ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1275 din 30 decembrie 2004
In temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr.
1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice
si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si
completarile ulterioare,
in conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003
privind tratatele,
ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei
si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre
Ungaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-702), semnat la Bucuresti
la 2 decembrie 2003, cuprins in anexa*) care face parte integranta din
prezentul ordin.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, numita in continuare "COMISIA", actionand
pentru si in numele Comunitatii Europene, numita in continuare
"COMUNITATEA"
pe de o parte, si
Guvernul Romaniei, numit in continuare "BENEFICIARUL"
pe de alta parte,
AU CONVENIT DUPA CUM URMEAZA:
Masura mentionata in art. 1 de mai jos se pune in aplicare si se finanteaza
din resurse bugetare ale COMUNITATII, conform dispozitiilor prevazute in
prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal si administrativ in care se aplica
masura mentionata in art. 1 este stabilit in Conditiile generale anexate la
Acordul-cadru din 12 martie 1991, intre COMISIE si BENEFICIAR si completat prin
conditiile din prezentul Memorandum si Dispozitiile speciale anexate la acesta.
Art. 1
NATURA SI OBIECTUL
In cadrul programului sau de ajutoare, COMUNITATEA contribuie, sub forma
unei finantari nerambursabile, la finantarea urmatoarei MASURI:
Numarul programului: 2003/005-702
Titlul: Programul de cooperare transfrontaliera intre Ungaria
si Romania pentru anul 2003
Durata: Pana la data de 30 noiembrie 2005
Art. 2
ANGAJAMENTUL COMUNITATII
Contributia financiara a COMUNITATII se stabileste la maximum 3 MEUR,
numita in continuare "FINANTARE NERAMBURSABILA CE".
Art. 3
DURATA SI DATA INCETARII VALABILITATII
In scopul prezentei MASURI, FINANTAREA NERAMBURSABILA CE este disponibila
pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2005, conform dispozitiilor din
prezentul Memorandum. Toate contractele trebuie incheiate pana la aceasta data.
Orice sold din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE care nu a fost folosit pana la
aceasta data va fi anulat.
Termenul de executare a contractelor din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE este
30 noiembrie 2006.
COMISIA poate accepta, totusi, in cazuri exceptionale, prelungirea
corespunzatoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a
contractelor, daca acest lucru este solicitat la timp si este justificat de
catre BENEFICIAR. Prezentul Memorandum inceteaza la data la care expira
perioada de executare a contractelor din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE. Toate
fondurile care nu au fost cheltuite se returneaza Comisiei.
Art. 4
ADRESE
Corespondenta referitoare la punerea in aplicare a MASURII, in care se
mentioneaza numarul si titlul MASURILOR, se transmite la urmatoarele adrese:
pentru COMUNITATE:
Dl Jonathan Scheele
Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti
Str. Jules Michelet nr. 18 - 20
70154 Bucuresti
Romania
Fax: 00 4021 212 88 08
pentru BENEFICIAR:
Dl Alexandru Farcas
Ministrul Integrarii Europene
Guvernul Romaniei
Str. Apolodor nr. 17
Latura Nord, sector 5
Bucuresti
Romania
Fax: 00 4021 336 85 09
Art. 5
NUMARUL EXEMPLARELOR ORIGINALE
Prezentul Memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
Art. 6
INTRAREA IN VIGOARE
Prezentul Memorandum intra in vigoare la data semnarii acestuia de catre
ambele parti. Nici un fel de cheltuieli efectuate inainte de aceasta data nu
sunt eligibile pentru FINANTAREA NERAMBURSABILA CE.
Anexele fac parte integranta din prezentul Memorandum.
Redactat la Bucuresti Redactat la Bucuresti
Data Data
pentru BENEFICIAR pentru COMUNITATE
Dl Alexandru Farcas Dl Jonathan Scheele
Ministrul Integrarii Europene Seful Delegatiei Comisiei
Coordonatorul national al asistentei Europene in Romania
Anexe:
1. Acord-cadru (anexele A si B)
2. Dispozitii speciale (anexa C)
3. Transparenta/Publicitate (anexa D)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza "Comisia",
actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele
ce urmeaza "Comunitatea"
pe de o parte, si
Romania
de cealalta parte
si impreuna denumite "parti contractante",
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
AU CONVENIT DUPA CUM URMEAZA:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in
Regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul
tehnic, legal si administrativ stabilit in acest Acord. Detaliile specifice ale
fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va
fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare "Memorandum
de finantare"), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2(C).
Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare MASURA finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca
fiind incluse in fiecare Memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord,
Comisia va fi reprezentata de Delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca masura este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea
sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri catre o terta
parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionati in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord care nu poate fi rezolvata prin
consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Acest Acord este intocmit in doua exemplare, in limba engleza.
Art. 7
Acest Acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin
notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor
memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si a altor
tipuri de cooperare convenite intre partile contractante, care prin natura lor
nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de
asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti Intocmit la Bucuresti
in ziua de 12 martie 1991 in ziua de 12 martie 1991
Eugen Dijmarescu Frans Andriessen
Ministru de stat Vicepresedinte al Comisiei Europene
ROMANIA COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANTARE
In aceste Conditii generale termenul de "Beneficiar" va fi
inteles ca referitor la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
FINANTAREA PROIECTELOR
Art. 1
OBLIGATIA COMUNITATII
Angajamentul Comunitatii, numit in cele ce urmeaza "finantarea
gratuita a CEE", a carui valoare este mentionata in Memorandumul de
finantare, va determina limita in cadrul careia se va desfasura angajarea si
executia platilor prin contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE, vor fi suportate de
Beneficiar.
Art. 2
DISPONIBILITATEA FINANTARII GRATUITE A CEE
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
Art. 3
CHELTUIREA
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a
Memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea
loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a
memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade
trebuie sa fie aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE, cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in Memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
de expirare a Memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului.
Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor
nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care Memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de
Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului, in aceleasi conditii
mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
ACHIZITIONAREA
Art. 4
GENERALITATI
Procedura de urmat pentru incheierea contractelor de lucrari, livrari si de
cooperare tehnica va fi mentionata in Memorandumul de finantare, urmand
principiile de mai jos.
Art. 5
CONDITII DE PARTICIPARE
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatii de finantare in doua
etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in Memorandumul de
finantare.
Art. 7
ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRARI SI LIVRARI
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatie oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a livrarilor, al costului lor de utilizare si valori tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate
dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de
vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie atunci cand se prevede astfel in memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in discutie.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
ACORDAREA DE FACILITATI
Art. 9
PRIVILEGII GENERALE
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii si
scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor
straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri
bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta
economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
FACILITATI DE STABILIRE, INSTALARE, INTRARE SI REZIDENTA
In cazul contractelor de lucrari, de livrari sau de servicii, persoanele
fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care
importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa
emiterea invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar
efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o
luna dupa desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, livrari sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se
stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa
cum o justifica natura contractului.
Art. 11
IMPORTUL SI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENT
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile,
regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, livrari sau servicii permisele necesare pentru
re-exportul echipamentului mentionat.
Art. 12
CONTROLUL IMPORTURILOR SI SCHIMBURILOR VALUTARE
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia,
Slovenia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
IMPOZITARE si VAMA
1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari, incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE, vor putea intra in
statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor ori a impozitelor mentionate
mai sus.
3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanelor fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din
statele membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica
finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului
pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite
fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand
sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in
vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice ce importa echipament profesional, asa cum
se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, asa cum este definit prin legislatia nationala a
Beneficiarului in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
EXECUTAREA CONTRACTELOR
Art. 14
ORIGINEA LIVRARILOR
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha,
Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
PROCEDURI DE EFECTUARE A PLATILOR
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in Unitati
Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului, ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator in valuta prevazuta in contract, pe baza
ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
COLABORAREA DINTRE COMISIE SI BENEFICIAR
Art. 16
INSPECTIE SI EVALUARE
1. Comisia va avea dreptul sa-si trimita proprii agenti sau reprezentantii
corespunzator autorizati pentru a duce la indeplinire orice misiune tehnica sau
financiara sau de audit pe care o considera necesara pentru a urmari executia
masurii. In orice caz, Comisia va comunica in avans autoritatilor
Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite sa aduca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, livrarilor sau serviciilor finantate in baza
Memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus mentionati ai Comisiei
sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante privitoare la cele finantate in baza Memorandumului de finantare si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii
contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si o
evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza
realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra
dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor
cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili
balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate
Comisiei.
Art. 17
URMARIREA MASURILOR
Ca urmare a executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste masura care sa fie considerata mai bine adaptata
obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
Memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa
incheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ulterioare, va
proceda la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara
despre data inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
PREVEDERI GENERALE SI FINALE
Art. 18
CONSULTARI - DISPUTE
1. Orice problema legata de executarea sau interpretarea Memorandumului de
finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un amendament
la Memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in Memorandumul de finantare si in aceste Conditii Generale, care nu au fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea
suspenda finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
ANUNT - ADRESE
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile, cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt
mentionate in Memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante, rezultand din acordul-cadru sau
din Memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea
procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la
Memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de
arbitraj, dupa cum urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiti dupa cum
urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit in continuare si "conducator") va fi
numit prin acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de Secretarul General
al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA C
1. Obiective si descriere
Obiectivele generale ale programului sunt:
- Promovarea bunelor relatii de vecinatate si a stabilitatii in regiunile
de frontiera ale tarilor din Europa Centrala si de Est prin finantarea unor
proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile si
comunitatile existente de ambele parti ale frontierelor;
- Promovarea cooperarii intre regiunile de frontiera din ambele tari,
ajutand aceste regiuni sa depaseasca problemele specifice de dezvoltare, care
ar putea aparea, intre altele, in legatura cu pozitia acestora in cadrul
economiilor nationale, in interesul comunitatilor locale si intr-un mod
compatibil cu protectia mediului;
- Promovarea crearii si dezvoltarii unor retele de cooperare de ambele
parti ale frontierei si stabilirea unor legaturi intre aceste legaturi si
retele comunitare mai largi.
Obiectivele si rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate in
urmatoarele domenii prioritare:
- Intarirea cooperarii economice in regiunea de frontiera prin cresterea
competitivitatii in sectorul industrial si comercial si a capacitatii de
schimbare din regiunea de frontiera (proiectul HU 2003/005-830.01), precum si
prin intensificarea turismului transfrontalier (proiectele HU 2003/005-830.01
si RO 2003/005-702.01);
- Promovarea protectiei mediului prin imbunatatirea conditiilor de mediu
pentru resursele de apa de suprafata si subterane (proiectul HU
2003/005-830.02) si prin crearea unui "coridor verde" transfrontalier
romano-ungar de conservare a biodiversitatii (proiectul RO 2003/005-702.01);
- Instituirea unui mecanism flexibil de finantare a asa-numitelor
"proiecte la scara redusa si de la om la om" in domeniul dezvoltarii
socio-economice (dezvoltare economica regionala, masuri de formare si ocupare a
fortei de munca, imbunatatirea fluxului de informatii si comunicare, schimburi
culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele HU
2003/005-830.03 si RO 2003/005-702.02);
In vederea pregatirii unor portofolii de proiecte mature si pentru
intarirea capacitatii de programare si gestionare a proiectelor in domeniul
programelor de cooperare transfrontaliera, printre activitatile finantate de
Romania se numara si cea destinata pregatirii proiectelor (proiectul RO
2003/005-702.03).
Programul a fost elaborat pe baza contactelor bilaterale dintre Romania si
Ungaria, precum si a consultarilor cu Delegatiile CE din ambele tari si a
recomandarilor din partea DG Extindere, ce reflecta de fapt dispozitiile Regulamentului
Comisiei nr. 2760/98 privind punerea in aplicare a programelor de cooperare
transfrontaliera in cadrul programelor Phare. Proiectele selectate pentru a
beneficia de ajutor in cadrul Programului Phare de cooperare transfrontaliera
Ungaria - Romania 2003 sunt in conformitate cu continutul proiectului de
programare comun (DPC).
Prioritatea DPC: Dezvoltarea economica
Phare HU-2003/005-830.01: "Schema de finantare nerambursabila pentru
dezvoltarea economica transfrontaliera" (2,000 MEUR)
Regiunea de frontiera este caracterizata, in primul rand, prin importante
diferente ale nivelurilor de dezvoltare ale zonelor nedezvoltate si in curs de
dezvoltare. Aceste diferente se inregistreaza in special in domeniul
infrastructurii si dezvoltarii industriale. In acelasi timp, regiunea dispune
de importante resurse proprii care ar putea fi folosite pentru initierea
dezvoltarii economice si eliminarea diferentelor existente.
Un instrument important care ar putea contribui la cresterea economica in
regiunea de frontiera este turismul datorita particularitatilor geografice ale
regiunii, un cadru natural propice acestei activitati: ample posibilitati de
practicare a turismului ecvestru, balneoclimateric, de tratament, ecologic si
pe rauri. In regiunea de frontiera exista o mare varietate de amenajari
turistice care ar putea atrage locuitorii din tara vecina si ar putea duce la
dezvoltarea turismului transfrontalier. O conditie de baza in acest sens este
imbunatatirea conditiilor de gazduire, atat in noile, cat si in vechile
obiective turistice din regiune, precum si imbunatatirea calitatii serviciilor
si a strategiei de comercializare.
Un alt factor important ar putea fi progresul in sectorul cercetarii si
dezvoltarii si imbunatatirea conditiilor de transfer in domeniul inovarii.
Rezultatele din sectorul cercetarii si dezvoltarii se concretizeaza in produse,
tehnologii si activitati noi, care contribuie la crearea unei baze pentru
modernizarea economiei. In prezent, districtul Csongrad dispune de cea mai mare
baza de cercetare care are un rol extrem de important. Cadrul institutional din
acest sector poate constitui baza pentru dezvoltarea economiei, dar,
actualmente, in regiunea de frontiera numai o parte din rezultate sunt
utilizate.
Intarirea capacitatii de adaptare a regiunii, precum si diversificarea
activitatilor de cercetare si dezvoltare pot crea cadrul propice pentru o
dezvoltarea economica flexibila, cu mijloace proprii de modernizare. Cele mai
multe probleme de cooperare au aparut in legatura cu diferentele din cadrul
institutional specific celor doua tari, nivelurile diferite ale atributiilor
institutiilor acestora si fluxul insuficient de informatii. Pentru ca actiunile
de cooperare sa fie mai eficiente, ar fi importanta imbunatatirea schimbului de
informatii si a dezvoltarii cooperarii institutionale.
O problema importanta o reprezinta distribuirea inegala si necontrolata a
informatiilor, care ar putea duce la o crestere a diferentelor regionale.
Astfel, este importanta stabilirea unei baze de schimburi de informatii,
destinata posibililor beneficiari ai rezultatelor obtinute din activitatile de
cercetare si dezvoltare (organizatii economice, institutii), precum si pentru
cercetatori si inventatori. Este important, de asemenea, ca acestia sa fie
ajutati in gasirea modului eficient de utilizare a rezultatelor din acest
sector (noi marci de fabricatie, tehnologii). In acest sens, o necesitate de
baza o reprezinta aceea de a avea posibilitatea de utilizare a unor servicii de
comunicare performante, care sa permita distribuirea celor mai recente
informatii la nivel regional. Contactele prin retele de comunicare si prin
metode personale au si ele un rol in formarea unei comunitati, care este
esential pentru dezvoltarea economica transfrontaliera comuna.
In acest context, schema de finantare nerambursabila propusa va acorda
asistenta pentru urmatoarele activitati din domeniile Formarii si inovarii si
Turismului:
- Formare si inovare:
- Organizarea de stagii de formare, conferinte si seminarii pe teme
legate de activitatea de afaceri transfrontaliera.
- Sprijin in formarea grupurilor, formarea de retele pentru cercetarea
comuna si dezvoltarea de noi produse, servicii si tehnologii competitive.
- Crearea conditiilor adecvate intalnirilor, conferintelor,
seminariilor si activitatilor de cercetare si dezvoltare pe teme specifice din
domeniul mentionat mai sus.
- Turism: Valorificarea patrimoniului cultural si a resurselor naturale.
- Dezvoltarea armonizata a turismului in teritoriile transfrontaliere,
a cooperarii culturale, a ecoturismului si a turismului in scopuri medicale.
- Rezultatele scontate ale acestui proiect sunt: largirea gamei de
produse si servicii conform cerintelor pietei (produse, servicii si tehnologii
nou create, cu o considerabila valoare adaugata intelectuala, guvernarea
intreprinderii pe baza criteriilor de calitate, o abordare in functie de
calitate a IMM-urilor si a altor organizatii);
- Activitatea de cercetare si dezvoltarea sporita si rezultate
inovatoare in regiunea de frontiera;
- Numarul mai mare de turisti din regiunea transfrontaliera.
Proiectele care au fost deja partial finantate din alt program cu fonduri
UE nu pot beneficia de ajutor financiar din aceste programe PHARE.
Prioritatea DPC: Proiecte privind protectia mediului si gospodarirea apelor
Phare HU-2003/005-830.02: "Retele de infrastructuri de cooperare
transfrontaliera in domeniul protectiei mediului (Schema de finantare nerambursabila)"
(2,500 MEUR)
In regiunea de frontiera, exista trei unitati geografice care se ocupa de
gospodarirea apelor: Regiunea Tisa de Sus, Valea Koros (inclusiv zona de
captare a apei din raurile Koros si Berettyo si terenul dintre raurile Koros si
Maros) si Regiunea Tisa de Jos. Aceste zone cuprind terenuri amenintate din
punctul de vedere al inundatiilor, apelor interioare, al lipsei de apa sau al
proastei calitati a apei si al bazelor de apa afectate, care dau o anumita
importanta dezvoltarii infrastructurii de administrare a apelor si a cooperarii
transfrontaliere in domeniul administrarii apelor in regiunea de frontiera.
Regiunea de frontiera romano-ungara se confrunta anual cu una sau mai multe
dintre aceste probleme.
Utilizarea utilitatilor de apa si canalizare la scara mica este o solutie
buna din punct de vedere economic si ecologic, care ajuta la eliminarea
restrictiilor in domeniul utilitatilor publice (eliminarea diferentei dintre
numarul de locuinte legate la reteaua de apa si numarul de locuinte legate la
sistemul de canalizare) intr-un mod eficient. Aceasta este conditia necesara si
adecvata pentru ca micile comunitati sa puna in aplicare programe mai ieftine
de tratare a apei reziduale menajere, in loc sa aplice solutii urbane costisitoare.
Din schema de finantare nerambursabila propusa se vor finanta activitati
din domeniul calitatii apei si prevenirii inundatiilor, cum ar fi protectia
bazei de apa (ex. instituirea unui cadru de monitorizare teritoriala pentru
prevenirea si reactia rapida in cazul aparitiei unor riscuri de afectare a
mediului), conservarea resurselor de apa de suprafata si subterane (ex.
achizitionarea echipamentului de monitorizare pentru zonele amenintate,
instalatii de prevenire a poluarii), instituirea unor sisteme de monitorizare a
inundatiilor (achizitionarea echipamentului si a programelor informatice),
masuri de prevenire a inundatiilor (ex. reabilitarea, modernizarea
instalatiilor de prevenire a inundatiilor, a sistemului de indiguire si
colectare a apei, controlul apei, statii de pompare, structuri de
redirectionare a apei), masuri preventive pentru apele interioare (ex.
imbunatatirea distributiei apei, constructia de canale), solutii de tratare si
evacuare a apelor reziduale menajere nepericuloase si evacuarea namolului in
gospodarii.
Proiectele deja finantate partial dintr-un alt program cu fonduri UE nu pot
beneficia de ajutor financiar din acest program Phare.
Phare RO-2003/005-702.01: "Coridorul romano-ungar pentru conservarea
biodiversitatii" (1,950 MEUR)
Peisajul variat din partea de vest a Romaniei si din partea de est a
Ungariei contine ecosisteme deosebit de valoroase din punct de vedere al
conservarii biodiversitatii. Printre acestea, o mare parte se afla in
ecosistemele din Bihor.
In ecosistemele muntoase prevaleaza carstul impadurit, care este
caracteristic acestei zone, cu specii de animale si plante protejate atat la
nivel national, cat si international, cu numeroase pesteri si alte elemente
carstice care confera o nota unica si care au o valoare deosebita din punct de
vedere stiintific si turistic. Toate acestea au dus la o propunere de declarare
a acestui parc national, desi exista deja ca atare, dar avea doar caracter
formal si era nefunctional.
Zonele mlastinoase de campie erau mult mai numeroase in trecut, dar odata
cu extinderea comunitatilor umane si cu agricultura intensiva din ultimele
secole, acestea au fost serios afectate, suprafata lor s-a redus mult, regimul
lor hidrologic a fost, de asemenea, transformat prin lucrari de regularizare si
asanare.
Printre acestea se remarca rezervatia naturala din padurea Radvani situata
langa comuna Cefa, o rezerva importanta ca loc de trecere, hrana si cuibarit
pentru un numar mare de pasari protejate atat la nivel european, cat si la
nivel international. Aceasta zona protejata se situeaza pe coridorul
panonic-bulgar de migrare a pasarilor si animalelor care se invecineaza de-a
lungul frontierei si cu zona protejata Kis-Sarret de langa Biharugra, care face
parte din parcul national Koros-Maros din Ungaria.
Pe listele directivelor cu privire la pasari 79/409/CEE si la habitate
92/43/CEE se afla numeroase specii de plante, animale si habitate.
Riscurile curente ale protejarii naturii in zonele respective sunt legate
de lipsa de planuri de gestionare corespunzatoare si de lipsa echipamentului
necesar pentru monitorizare si protectie. Apoi, realizarea unui cadru de
cooperare transfrontaliera prin crearea unui "coridor verde" in
vederea dezvoltarii cooperarii pentru planificarea si implementarea unor masuri
comune de gestionare a fost privita ca o sansa de ambele parti.
In acest context, proiectul, al carui beneficiar este Regia Nationala a
Padurilor - Directia Silvica Bihor (care administreaza padurile din zonele
protejate respective), isi propune sa realizeze urmatoarele activitati pentru
abordarea riscurilor mentionate si pentru dezvoltarea initiativelor durabile de
ecoturism in regiune:
Componenta 1: Pregatirea planurilor de gestionare; pregatirea
specificatiilor tehnice si a documentelor pentru licitatie
Proiectul va finanta asistenta tehnica, asistenta care are urmatoarele
atributii:
- sprijinirea Directiei Silvice Bihor in vederea pregatirii planurilor de
gestionare pentru zonele interesate. Se vor explora posibilitati de sinergie si
cooperare cu parcul national Koros-Maros.
De asemenea, planul de gestionare va trebui sa stabileasca prioritatile
tinand seama de resursele disponibile pentru cheltuieli de intretinere si
exploatare, pentru asigurarea durabilitatii masurilor propuse. In acest
context, prin asistenta tehnica va trebui sa se redefineasca evaluarea
necesitatilor in ceea ce priveste monitorizarea si lucrarile.
- sprijinirea Directiei Silvice Bihor si a parcului national Koros-Maros in
vederea identificarii si implementarii programelor comune de cercetare
- sprijinirea Directiei Silvice Bihor in vederea identificarii
activitatilor de sensibilizare care urmeaza sa fie implementate in cadrul
componentei 4
- sprijinirea Directiei Silvice Bihor in vederea realizarii unui program
pentru promovarea ecoturismului in zonele interesate si in cooperare cu parcul
national Koros-Maros. Aceasta activitate include definirea activitatilor de
promovare care urmeaza sa fie implementate in cadrul componentei 5.
Prin asistenta tehnica se va evalua cererea potentiala, se vor formula
recomandari in lumina celor mai bune practici din UE in domeniul ecoturismului
si se va asigura sustinerea financiara a masurilor propuse. Se vor formula
recomandari clare in ceea ce priveste raspunderile institutiilor pentru
masurile propuse.
Toate aceste activitati se vor realiza in stransa consultare cu toti
sustinatorii interesati (ONG-uri, locuitori din zona ...)
Prin asistenta tehnica se vor pregati specificatiile tehnice si documentele
pentru licitatie in vederea achizitionarii de echipament in cadrul componentei
de monitorizare (componenta 2) si a lucrarilor pentru protectia siturilor
(componenta 3.a) si pentru centrele de vizitatori (componenta 3.b).
Componenta 2: Achizitionarea echipamentului pentru programul de
monitorizare
Activitatea de monitorizare in aceste zone protejate va consta in
colectarea datelor in vederea realizarii unei baze de date privind urmatoarele
componente: apa, aer, sol, fauna, flora si impact antropic. Baza de date va
furniza informatii pentru imbunatatirea si implementarea planului de
gestionare. Pentru a se asigura un cadru optim de cooperare transfrontaliera,
echipamentul achizitionat in cadrul acestei componente va trebui sa fie la un
nivel tehnic comparabil cu echipamentul Administratiei Parcului National
Koros-Maros din Ungaria.
In cadrul acestei componente, se va finanta achizitionarea echipamentului
necesar, cum ar fi tehnica/componente informatice; echipament de laborator
pentru analiza primara a apei, aerului, solului, faunei, florei; statii meteo
automatizate, GIS (sistem de informatii geografice); echipament foto si video
in conformitate cu necesitatile programelor de monitorizare.
Componenta 3: Realizarea infrastructurii pentru gestionarea zonelor
protejate
a) Protejarea si conservarea siturilor:
In cadrul acestei componente se vor finanta urmatoarele lucrari/activitati:
- Constructia si reabilitarea cailor de acces in zonele protejate
- Echipament la hotarul zonelor protejate (garduri, gard viu, bariere,
pietre de hotar, indicatoare de avertizare etc.); acestea se vor realiza pentru
a nu distruge coridoarele de trecere a animalelor salbatice
- Echipament de intretinere
- Echipament pentru personalul de teren (uniforme, echipament de
comunicatii etc.)
b) Crearea unui centru administrativ si a patru centre de vizitatori
In cadrul acestei activitati se vor acorda fonduri in vederea construirii
si utilarii unui centru administrativ pentru parcul national din muntii Apuseni
si a patru centre de vizitatori, unul in rezervatia naturala din padurea
Radvani si trei in parcul national din muntii Apuseni.
Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Bihor va suporta
cheltuielile de exploatare pentru aceste constructii.
Componenta 4: Programe de sensibilizare publica si de educatie ecologica
Aceasta componenta va fi finantata de Regia Nationala a Padurilor -
Directia Silvica Bihor.
Se vor organiza campanii de sensibilizare a publicului, seminarii si
intalniri in cadrul tuturor comunitatilor invecinate cu distribuire de
materiale de informare. Aceste activitati se vor realiza in cooperare cu
institutiile specializate si cu ONG-uri.
Componenta 5: Realizarea si promovarea programelor turistice
In cadrul acestei componente se vor finanta programe de promovare a
ecoturismului din fiecare zona protejata in conformitate cu planurile de
gestionare a acestora. Aceste programe se vor efectua tinand seama de
echipamentul din zonele protejate. Se va promova interesul de a vizita intreaga
retea de zone protejate din ambele state si se va defini un circuit
transfrontalier de vizitare.
In cadrul acestei componente, se vor finanta activitati cum ar fi dotarea
centrelor de vizitatori cu materiale de informare, realizarea unor trasee
turistice, platforme de observare refugii, panouri informative etc.
Conditii:
Trebuie realizat intregul cadru legal referitor la aspecte de mediu si
trebuie obtinute toate avizarile si aprobarile legale inainte de lansarea
licitatiei pentru componente de lucrari.
Beneficiarul (Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Bihor) se
angajeaza sa reinvesteasca toate veniturile rezultate din activitati de turism
pentru intretinerea infrastructurii turistice si pentru protejarea siturilor.
Prioritatea documentului de programare comun: Fondul Comun al Proiectelor
Mici
Phare HU-2003/005-830.03 "Fondul Comun al Proiectelor Mici"
(1.000 MEUR) si RO-2003/005-702.02
Fondul Comun al Proiectelor Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care
finanteaza proiecte "la scara redusa si de la om la om" cu impact
transfrontalier referitoare la: cooperarea in domeniul afacerilor, dezvoltarea
intreprinderilor, transfer de tehnologie si marketing, pentru intreprinderile
mici si mijlocii, formare, ocuparea fortei de munca, mediu, masuri pentru
schimburi culturale si medicale, imbunatatirea fluxului informational si a
comunicatiilor intre regiunile limitrofe etc. Pentru a obtine un impact
suficient, aceste mecanisme trebuie implementate in perspectiva multianuala.
Proiectul este, intr-adevar, continuarea primului Fond Comun al Proiectelor
Mici, care a fost finantat in cadrul Programului Phare de cooperare
transfrontaliera RO/HU 2000, si a Fondului Comun al Proiectelor Mici finantat
in cadrul programelor Phare 2001 si 2002. In consecinta, ambele parti au
convenit sa continue aceasta initiativa in 2003.
Fondul Comun al Proiectelor Mici va functiona in conformitate cu Liniile
directoare specifice dezvoltate pentru exercitiul 2000 si aprobate de
Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) si cu "Ghidul practic pentru
proceduri contractuale finantate din bugetul general al Comunitatilor Europene
in contextul actiunilor externe". Vor fi elaborate de catre ambele tari
linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de Delegatiile CE din
Ungaria si Romania.
Agentiile de implementare din Ungaria si Romania vor prezenta o solicitare
pentru propuneri de proiecte, care trebuie sa fie deschisa si corecta pentru
toate organizatiile eligibile. O echipa de evaluatori adecvata va evalua
cererile prezentate. Deciziile finale se adopta pe baza recomandarilor
Comitetului comun de evaluare.
In multe cazuri, candidatii pentru proiect vor necesita asistenta de
dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare si informare
pentru a informa si asista potentialii participanti, astfel incat sa se asigure
un inalt grad de transparenta si sa se incurajeze propunerile de calitate.
Obiectivul Fondului Comun al Proiectelor Mici este de a pune la dispozitie
o contributie Phare totala de 500 000 EUR/regiune de frontiera. Pana la 7% din
contributia Phare (maximum 35 000 EUR pentru fiecare tara) poate fi utilizata
pentru cheltuieli legate de pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea
asistentei.
Cofinantarea este necesara si va reprezenta un criteriu de eligibilitate a
proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecarui proiect de
mica amploare. Proiectelor deja finantate partial dintr-un alt program din
fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.
Activitati de sprijin
Phare RO-2003/005-702.03: "Asistenta tehnica pentru programare
multianuala si implementarea programelor Phare de cooperare transfrontaliera
Romania - Ungaria" (0,550 MEUR)
Proiectul va oferi asistenta tehnica pe termen scurt agentiei de
implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Ungaria -
Romania din fiecare tara. Aceasta asistenta se refera la toate activitatile
legate de ciclul de viata al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera
(identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea
documentelor Fondului Comun al Proiectelor Mici.
Autoritatile de implementare implicate in faza de programare vor fi
sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea sa poata produce
documentatie de fond adecvata, studii de fezabilitate, documentatii tehnice de
proiect, termeni de referinta, specificatii tehnice si dosare de licitatie etc.
2. Bugetul
______________________________________________________________________________
| Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera la granita dintre Romania
|
| si Ungaria (EUR)
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| CRIS No | Titlul proiectului |Constructia |Investitie| Phare
|
| | |institutionala|din | Total
|
| | |din fonduri |fonduri |
|
| | |Phare |Phare |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|HU 2003/005- | Schema de finantare | 0 | 2.000.000|
2.000.000|
|830.01 | nerambursabila pentru | | |
|
| | dezvoltarea economica | | |
|
| | transfrontaliera | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|HU 2003/005- | Retele de infrastructuri | 0 | 2.500.000|
2.500.000|
|830.02 | de cooperare | | |
|
| | transfrontaliera in | | |
|
| | domeniul protectiei | | |
|
| | mediului (Schema de | | |
|
| | finantare) | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- | Coridorul romano-ungar | 250.000 | 1.700.000|
1.950.000|
|702.01 | pentru conservarea | | |
|
| | biodiversitatii | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|HU 2003/005- | Fondul Comun al | 500.000 | 0|
500.000|
|830.03 | Proiectelor Mici (FCPM) | | |
|
|_____________| |______________|__________|__________|
|RO 2003/005- | | 500.000 | 0|
500.000|
|702.02 | | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Asistenta tehnica pentru | 550.000 | 0|
550.000|
|702.03 |programare multianuala si | | |
|
| |implementarea programelor | | |
|
| |Phare de cooperare | | |
|
| |transfrontaliera | | |
|
| |Romania - Ungaria | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
| | TOTAL | 1.800.000 | 6.200.000|
8.000.000|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
In conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 si cu Liniile
directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investitii sprijinite de
Phare trebuie sa primeasca cofinantare din fonduri publice nationale.
Contributia comunitara se poate ridica pana la 75% din valoarea totala a
cheltuielilor publice eligibile*1).
Cofinantarea pentru proiectele de constructie institutionala este acordata
de beneficiar care are responsabilitatea efectuarii anumitor costuri de
infrastructura si de implementare operationala, prin finantarea resurselor
umane si a altor tipuri de resurse necesare in vederea unei absorbtii efective
si eficiente a asistentei Phare.
------------
*1) Impozitele nu reprezinta un element eligibil pentru cofinantare.
3. Masuri in vederea implementarii
3.1. Masuri in vederea implementarii in Ungaria
a.) Gestionarea fondurilor si a proiectului de catre tara candidata
Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului Extins
de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite in Decizia de acreditare
EDIS, semnata de Ungaria si Comisie*2). Inaintea adoptarii Deciziei de
acreditare EDIS, implementarea se va face urmand procedurile Sistemului de
implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea
extinsa se va aplica cel mai tarziu incepand cu data aderarii.
Coordonatorul national al asistentei (CNA) va avea responsabilitatea
generala pentru programarea si monitorizarea programelor Phare. Responsabilul
national cu autorizarea finantarii (RNAF) si responsabilii cu autorizarea
programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate in conformitate
cu procedurile stabilite in Decizia de acreditare EDIS si/sau in Manualul SID,
precum si cu alte instructiuni ale Comisiei si ca toate contractele necesare
implementarii Memorandumului de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor
si documentelor standard definite si publicate recent de catre Comisia
Europeana in vederea implementarii actiunilor externe. CNA si RAP au o
responsabilitate comuna in privinta coordonarii programelor Phare (inclusiv
programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA si SAPARD, precum si a
Fondurilor Structurale si de Coeziune.
Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor din Ungaria, condus
de RNAF, va supraveghea gestionarea financiara a programului si va avea
responsabilitatea raportarii catre Comisia Europeana. RNAF va detine
responsabilitatea generala pentru gestionarea financiara a fondurilor Phare.
Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementarile si
procedurile referitoare la achizitii, raportare si gestionare financiara,
precum si normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, si ca
functioneaza sistemul de raportare si informare cu privire la proiect. Aceasta
include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte si dovedite de
frauda sau nereguli. RNAF va avea raspunderea deplina asupra fondurilor Phare
ale unui program pana la incheierea acestuia.
------------
*2) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului
1605/2002 (Regulamentul financiar), in special art. 164, in Regulamentul
Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa
la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*3) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului
1605/2002 (Regulamentul financiar), in Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele
de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la Regulamentul Consiliului
1266/1999.
b.) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu exceptia proiectului
2003/005-830.03, Fondul Comun al Proiectelor Mici (FCPM), care va oferi
finantare nerambursabila pentru micro-proiecte, inclusiv pentru actiuni
"de la om la om" si mici proiecte-pilot in regiunea de granita. Acest
lucru justifica proiecte cu o valoare mai mica de 2 milioane EUR. Acest lucru
este, de asemenea, in conformitate cu art. 5 alin. (2) din Regulamentul CE nr.
2760/98.
c.) Termene de contractare si executare a contractelor; termene de
programare
Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2005.
Executarea contractelor trebuie sa se incheie pana la 30 noiembrie 2006.
Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data
asumarii legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare si incheiere a conturilor si recuperarea
fondurilor
Se va introduce o procedura de verificare si incheiere a conturilor in
conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) si
ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
Orice nereguli sau fraude*6) descoperite in orice moment pe parcursul
implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de catre
Comisie.
Daca implementarea unei masuri nu pare sa justifice fie o parte, fie
totalitatea asistentei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a
situatiei, in special solicitand tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile
intr-o perioada de timp determinata si sa corecteze neregulile.
In urma analizei mentionate in paragraful anterior, Comisia poate reduce,
suspenda sau anula asistenta legata de masurile respective, daca analiza scoate
la iveala nereguli, o utilizare necorespunzatoare a fondurilor sau
nerespectarea uneia dintre conditiile prevazute in Memorandumul de finantare
si, in special, orice schimbare semnificativa care afecteaza natura sau
conditiile de implementare ale masurii pentru care nu s-a cerut aprobarea
Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea
sumelor platite.
In cazul in care considera ca o neregula nu a fost corectata sau ca o parte
a unei operatiuni sau intreaga operatiune nu justifica partial sau total
asistenta acordata, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a situatiei si
va solicita tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile intr-o perioada de
timp determinata. In urma analizei, daca tara beneficiara nu a luat masuri de
corectare a situatiei, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula in totalitate sau partial asistenta acordata pentru masura
respectiva.
Comisia trebuie sa stabileasca dimensiunea masurii corective, avand in
vedere natura neregulii constatate si gravitatea oricaror deficiente in sistemele
de control si de gestionare.
Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi
recuperate de Comisie. O declaratie finala scrisa, insotita de documentatia
aferenta, va fi emisa de catre Responsabilul national cu autorizarea finantarii
(RNAF), la doua luni dupa ce toate platile au fost efectuate, in care este
prezentata suma totala contractata si achitata. Va fi inclusa si o balanta
finala a bancii care sa prezinte soldurile existente la Fondul National
(FN)/Agentia de implementare (AI) si la Oficiul de Plati si Contractare Phare
(OPCP).
Desi fondurile neutilizate si neeligibile sunt recuperate dupa expirarea
Memorandumului de finantare, se poate emite un ordin complementar de recuperare
dupa efectuarea auditului final privind corectitudinea si concordanta
contractelor si platilor, precum si conformitatea acestora cu dispozitiile
Memorandumului de finantare, luand in considerare opinia independenta a
auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricaror fonduri neutilizate sau a oricarei
plati necuvenite, intr-un interval de 60 de zile calendaristice de la data
notificarii. Daca RNAF nu returneaza suma pe care o datoreaza Comunitatii, tara
beneficiara trebuie sa plateasca aceasta suma Comisiei. Se vor aplica,
referitor la sumele nerestituite, penalizari pentru intarzierea platilor, prin
aplicarea regulilor prevazute in regulamentul financiar care reglementeaza
bugetul Comunitatii.
------------
*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Masuri de audit si anti-frauda in
statele candidate) din prezentul document.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri catre FN, in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat de Comisie si de Ungaria in decembrie 1998. La cererea RNAF,
fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro, care va fi
deschis si gestionat de catre FN, la o banca stabilita in prealabil si de comun
acord cu Comisia.
aa) Transferul de fonduri catre Fondul National
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate
local*, reprezentand prefinantarea*7), va fi transferata la FN in urma semnarii
Memorandumului de finantare si a Acordurilor de finantare (AF) intre FN si
Agentiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP).
Dispozitiile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind infiintarea
Fondului National trebuie, de asemenea, sa fie respectate. In plus, RNAF
trebuie sa inainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnati ca RAP si o
descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informational dintre FN
si AI/OPCP si modul in care vor decurge platile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare
din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci cand 5%
din buget va fi platit de catre agentiile de implementare (AI) si de catre
OPCP. A treia realimentare poate fi ceruta atunci cand 35% din bugetul total in
vigoare a fost platit. A patra realimentare se va plati cand se achita 70% din
bugetul total in vigoare si cand toate cheltuielile au fost efectuate (si
anume, contractate in totalitate). Dupa cel mult doua luni de la efectuarea
tuturor platilor, Fondul National va prezenta un raport final de cheltuieli,
care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportata la
ultima cheltuiala efectuata, ceea ce in stadiul respectiv va reprezenta platile
efectuate (incetarea cheltuielilor)*8).
In mod exceptional, RNAF poate cere plata in avans a unor procente mai mari
decat cele mentionate mai sus, conform procedurilor prevazute in Memorandumul
de intelegere mentionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare daca nu
au fost respectate etapele mentionate mai sus, in afara de cazul in care exista
o autorizare expresa prealabila a Comisiei in acest sens.
------------
*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
bb.) Transferul de fonduri catre Agentiile de implementare
Fondul National va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI),
inclusiv Oficiului de Plati si Contractare Phare (OPCP), in conformitate cu
Acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/OPCP, daca este cazul. Se
vor deschide conturi bancare pentru subprograme in numele Agentiei de
implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiara a
subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de intelegere privind
infiintarea Fondului National.
In conformitate cu SID, fiecare acord de finantare va fi aprobat in
prealabil de catre Comisia Europeana. In cazul in care FN este agentul platitor
pentru OPCP/Agentia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de
fonduri de la FN catre OPCP/AI. OPCP si Agentiile de implementare (AI) trebuie
sa fie fiecare conduse de catre un responsabil cu autorizarea programului
(RAP), numit de RNAF, dupa consultarea CNA. RAP va raspunde de toate
operatiunile efectuate de catre OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie,
totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost
calculat de RAP si stabilit de catre Comisie, va fi platit Agentiei de
implementare inainte de incheierea oficiala a programului. Agentia de
implementare isi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la
plata finala si de a se asigura ca fondurile mentionate anterior vor fi
folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de retinere. Agentia de
implementare isi asuma in continuare responsabilitatea deplina fata de
contractanti, in sensul indeplinirii obligatiilor legate de clauzele de
retinere. Fondurile care nu au fost platite contractantilor dupa decontarea
platilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o
situatie generala a folosirii fondurilor depuse in conturi cu garantie si in
special a platilor efectuate din aceste conturi, precum si a dobanzilor
acumulate.
cc.) Dobanda
In principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtatoare de dobanda.
Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza
propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita in program.
------------
*9) In special, dar nu exclusiv, conturile detinute de FN, OPCP si AI.
f.) Agentiile de implementare vor raspunde de subprograme dupa cum urmeaza:
Agentia de implementare a intregului program va fi Agentia Nationala pentru
Dezvoltare Regionala din cadrul Cabinetului primului-ministru.
g.) Evaluarea impactului asupra mediului si conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite in
directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA)*10), se aplica in totalitate
pentru toate proiectele de investitii Phare. Daca directiva EIA nu a fost inca
transpusa in totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite in
directiva mentionata anterior. Daca un proiect se afla sub incidenta anexei 1
sau anexei 2 la Directiva EIM, indeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie
corespunzator documentata*11).
In cazul in care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea
naturii, trebuie realizata o evaluare corespunzatoare, conform dispozitiilor
art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*12).
Toate proiectele de investitii trebuie indeplinite cu respectarea
legislatiei comunitare din domeniul mediului. Fisele de proiect vor contine
clauze specifice in conformitate cu legislatia UE relevanta in domeniul
mediului, in functie de tipul de activitate desfasurata in cadrul fiecarui
proiect de investitii.
------------
*10) Directiva 85/337/CEE; JO L 175/40; 05.07.1985; modificata de Directiva
97/11/CEE; JO L 73/5; 14.03.1997.
*11) In anexa EIA la fisa corespunzatoare proiectului de investitii.
*12) Directiva 92/43/CEE; JO 206/7; 22.07.1992.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Schema de finantare nerambursabila
In cazul schemelor de finantare nerambursabila, masurile exacte de implementare
vor fi precizate in fisele de proiect corespunzatoare, in baza urmatoarelor
principii:
- Procedurile si formatele care urmeaza a fi utilizate pentru implementarea
schemelor si acordarea finantarii vor urmari dispozitiile Ghidului practic. Se va
acorda o atentie speciala procesului de selectie a proiectelor beneficiare,
care trebuie realizata la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selectie
formate din experti numiti de catre autoritati care cofinanteaza planurile,
precum si de catre administratiile corespunzatoare si grupurile de interese
implicate in planuri.
- RAP pentru programul a carei schema de finantare nerambursabila este
finantat trebuie sa isi mentina responsabilitatea contractuala si financiara
privind implementarea planurilor. In special, RAP trebuie sa aprobe in mod
oficial cererea de oferte, formularele de inscriere, criteriile de evaluare,
precum si procesul de selectie si rezultatele acestuia. RAP trebuie, de
asemenea, sa semneze contractele de finantare nerambursabila cu beneficiarii si
sa asigure monitorizarea si controlul financiar corespunzator in temeiul
autoritatii si responsabilitatii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea
planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP catre organismele
corespunzatoare la nivel sectorial si regional.
- Anterior acreditarii EDIS, va fi necesara aprobarea prealabila a
Delegatiei Comisiei Europene la Budapesta, in conformitate cu dispozitiile
capitolului 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
- Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrari si
servicii, furnizarea de materiale, subcontractate de catre beneficiarii finali
ai finantarilor individuale, vor trebui sa respecte regulamentul achizitiilor
publice din Ghidul practic.
- In urma evaluarii pozitive a capacitatii agentiei de implementare de a
administra din punct de vedere operational si financiar proiectele in mod
corect si eficient (cf. sectiunii 11 si anexei 4 din Ghidul de programare al
Phare din 2003), Delegatia Comisiei poate decide sa isi retraga aprobarea
prealabila referitoare la subcontractarea derulata de beneficiarii finali ai
finantarilor nerambursabile. Dispozitiile detaliate care reglementeaza rolul
Delegatiei in etapa de subcontractare mentionata anterior vor fi prevazute,
dupa caz, in schimbul de scrisori dintre Delegatie si autoritatile nationale
dupa exercitiul de evaluare mentionat.
- Schemele de finantare nerambursabila nu vor include proiecte pentru care
contributia Phare este mai mare de 2 MEUR si mai mica de 50 000 EUR. Se poate
renunta la limita inferioara in urma evaluarii mentionate privind capacitatea
agentiei de implementare de a asigura o gestiune financiara sanatoasa. Limita
inferioara nu se aplica in cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare in conditiile Phare devin operationale la data
semnarii contractelor de finantare nerambursabila de catre RAP din domeniu.
Proiectele trebuie sa fie implementate integral inainte de data la care expira
executia contractului din Memorandumul de finantare actual.
3. Fondul Proiectelor Mici
Fondul Proiectelor Mici va finanta proiecte de maxim 50 000 EUR (cu
contributie Phare). Nu va include investitii materiale, in afara celor
referitoare la mica infrastructura, care nu dau nastere la venituri nete
substantiale.
In ceea ce priveste Fondul Proiectelor Mici de cooperare transfrontaliera,
se pot utiliza maxim 7% din contributia Phare pentru cheltuieli referitoare la
pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.
3.2. Masuri in vederea implementarii in Romania
a.) Gestionarea fondurilor si a proiectului de catre tara candidata
Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile stabilite de
Sistemul Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS), stabilite in Decizia
de acreditare a EDIS si in Acordul de Implementare a EDIS (Acordul de
implementare EDIS; EIM) incheiat intre Romania si Comisie*14). Inainte de
incheierea acordului mentionat, implementarea se va face urmand procedurile*15)
Sistemului de Implementare Descentralizat Phare (SID). Cu toate acestea,
descentralizarea extinsa se aplica cel tarziu de la data aderarii.
Coordonatorul national al asistentei (CNA) va avea responsabilitatea
generala pentru programarea si monitorizarea programelor Phare. Responsabilul
national cu autorizarea finantarii (RNAF) si responsabilii cu autorizarea
programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate in conformitate
cu procedurile prevazute in Decizia de acreditare EDIS si/sau in Manualul SID,
precum si cu celelalte instructiuni ale Comisiei, si ca toate contractele
necesare pentru implementarea Memorandumului de finantare sunt adjudecate pe
baza metodologiei si documentelor standard, definite si publicate ultima data
de Comisia Europeana in vederea implementarii actiunilor externe. CNA si RNAF
detin raspunderea comuna a coordonarii dintre Phare (inclusiv Programul Phare
de cooperare transfrontaliera), ISPA si SAPARD, precum si a Fondurilor de
Coeziune si Structurale.
Fondul National (FN) din Ministerul de Finante al Romaniei, condus de RNAF,
va supraveghea gestionarea financiara a programului si va avea
responsabilitatea raportarii catre Comisia Europeana. RNAF detine
responsabilitatea generala a gestionarii financiare a fondurilor Phare. El va
asigura ca sunt respectate regulile, regulamentele si procedurile Phare privind
achizitiile, raportarea si gestionarea financiara, precum si normele comunitare
de acordare a ajutoarelor de stat si ca sistemul de raportare si informare cu
privire la proiect este operational. Aceasta include responsabilitatea de a
raporta toate cazurile de frauda si neregulile, prezumtive sau reale. RNAF are
raspunderea deplina a fondurilor Phare alocate unui program, pana la incheierea
acestuia.
------------
*14) In conformitate cu regulile prevazute de Regulamentul Consiliului
1605/2002, in special art. 164, Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Norme de
aplicare a Regulamentului financiar) si anexa la Regulamentul Consiliului
1266/1999
*15) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului
1605/2002 (regulamentul financiar), Regulamentul Consiliului 2342/2002 (Normele
de aplicare a regulamentului financiar) si anexa la Regulamentul Consiliului
1266/1999
b.) Dimensiunea proiectului
Valoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu exceptia urmatoarelor:
2003/005-702.02 "Fondul Comun al Proiectelor Mici" (FCPM), asa
cum se arata mai jos.
2003/005-702.03 "Asistenta tehnica pentru programarea si implementarea
multianuala a programelor Phare de cooperare transfrontaliera pentru Romania si
Ungaria", avand in vedere ca natura proiectelor este aceea a constructiei
institutionale.
c.) Termenul limita de contractare si executie a contractelor; termen
limita de programare
Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2005. In nici un
caz perioada de contractare nu poate depasi 3 ani de la data angajarii globale.
Executia tuturor contractelor trebuie sa se incheie pana la 30 noiembrie
2006. Angajamentele bugetare care nu au dat nastere la plati in trei ani de la
data angajamentului legal sunt dezangajate.
d.) Procedura de verificare si incheiere a conturilor si recuperarea
fondurilor
Se va elabora metoda de verificare si incheiere a conturilor in
conformitate cu art. 53 alin. (5) din Regulamentul financiar*16) si art. 42 din
Normele de aplicare a Regulamentului financiar*17).
Orice neregula sau frauda dovedita*18), descoperita in orice moment al
implementarii programului, va atrage dupa sine recuperarea fondurilor de catre
Comisie.
Daca se constata ca aplicarea unei masuri nu justifica fie o parte, fie
totalitatea asistentei financiare acordate, Comisia va efectua examinarea
corespunzatoare a cazului, in special solicitand tarii beneficiare sa prezinte
observatiile sale intr-o perioada de timp data si sa corecteze neregulile.
In urma analizei mentionate in paragraful anterior, Comisia poate reduce,
suspenda sau anula asistenta legata de masurile mentionate, daca analiza a scos
la iveala nereguli, o utilizare necorespunzatoare a fondurilor sau
nerespectarea uneia din conditiile Memorandumului de finantare, in special
orice modificare semnificativa care afecteaza natura sau conditiile de
implementare a masurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice
reducere sau anulare a asistentei va atrage dupa sine recuperarea sumelor
platite.
In cazul in care considera ca o neregula nu a fost corectata sau ca o parte
a unei operatiuni ori totalitatea ei nu justifica valoarea totala sau partiala
a asistentei acordate, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a cazului
si va solicita tarii beneficiare sa-si prezinte observatiile intr-o perioada de
timp data. Dupa examinare, in situatia in care tara beneficiara nu a intreprins
masuri corective, Comisia poate:
(a) sa reduca sau sa anuleze orice avans;
(b) sa anuleze, partial sau in totalitate, asistenta acordata in aplicarea
masurii.
Comisia va stabili dimensiunea corectiei in functie de natura neregulilor
si de amploarea deficientelor in sistemele de gestiune si control.
Fondurile neutilizate pana la data expirarii programului vor fi recuperate
de Comisie. RNAF va intocmi, in termen de doua luni dupa efectuarea platilor, o
situatie finala cu documentele aferente, in care va arata suma totala
contractata si achitata. Se va anexa, de asemenea, o balanta finala a bancii
privind apropierea conturilor, care sa evidentieze soldurile existente in
(FN)/AI/OPCP.
Sub rezerva recuperarii fondurilor neutilizate si neeligibile dupa
expirarea Memorandumului de finantare, se poate emite un ordin de recuperare
complementar dupa efectuarea auditului final privind corectitudinea si
consecventa contractelor si a platilor, precum si conformitatea acestora cu
dispozitiile Memorandumului de finantare, luandu-se in considerare concluzia
independenta din auditul final.
RNAF va asigura rambursarea fondurilor neutilizate sau orice plata
necuvenita in termen de 60 de zile calendaristice de la data notificarii. Daca
RNAF nu restituie suma datorata Comunitatii, tara beneficiara trebuie sa restituie
Comisiei suma respectiva. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite,
penalizari pentru intarzierea platilor, prin aplicarea regulilor prevazute in
regulamentul financiar care reglementeaza bugetul Comunitatii.
------------
*16) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002
*17) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002
*18) Conform definitiei de la alin. 8 lit. (a) (Masuri referitoare la audit
si anti-frauda ale tarilor candidate) din prezentul document
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri catre FN in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat de Comisie si de Romania in decembrie 1998. La solicitarea
RNAF, fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro, care
va fi deschis si administrat de FN, la o banca agreata cu Comisia.
aa.) Transferul de fonduri catre Fondul National
O suma de maxim 20% din fondurile care vor fi administrate pe plan local*)
reprezentand prefinantarea*19) va fi transferata la FN dupa semnarea
Memorandumului de finantare si a Acordurilor de finantare (AF) intre FN si
Agentiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP). Se
vor respecta, de asemenea, dispozitiile prevazute in art. 2 si art. 13 ale
Memorandumului de intelegere cu privire la FN. In plus, RNAF trebuie sa
prezinte Comisiei lista persoanelor desemnate in calitate de RAP si o descriere
a sistemului implementat, evidentiindu-se fluxul informational dintre FN si
AI/OPCP, precum si modul in care se vor efectua platile.
Se vor efectua inca doua transferuri de maxim 30% din fiecare fond
administrat pe plan local. Al doilea transfer va avea loc atunci cand AI si
OPCP vor fi varsat 5% din buget. Al treilea transfer poate fi solicitat dupa
plata a 35% din bugetul total in vigoare. Un al patrulea transfer se va efectua
atunci cand se va varsa 70% din bugetul total in vigoare si cand toate
cheltuielile vor fi asumate (cu alte cuvinte, contractate integral). In maxim
doua luni de la efectuarea platilor, Fondul National (FN) va prezenta un raport
final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor
transferurilor raportata la ultima cheltuiala efectuata, ceea ce in stadiul
respectiv va reprezenta platile efectuate (incetarea cheltuielilor)*20).
In mod exceptional, RNAF poate solicita plata unor procentaje mai mari
decat cele mentionate anterior, in conformitate cu procedurile expuse in
Memorandumul de intelegere. Nici o plata intermediara nu poate fi efectuata
daca nu au fost respectate procentele mentionate, in afara cazului in care
exista autorizarea data in mod expres de conducerea Comisiei.
------------
*19) Conform definitiei din art. 81 alin. (1) lit. (b) pct. (i)
*20) Conform definitiei de la art. 105 din normele de aplicare
bb.) Transfer de fonduri catre agentiile de implementare
Fondul National va transfera fonduri catre AI, inclusiv catre OPCP, in
conformitate cu acordurile de finantare semnate intre Fondurile Nationale si
AI/APCP, acolo unde este cazul. Conturile bancare pentru subprograme se deschid
in numele Agentiei de implementare/OPCP din domeniu care raspunde de
administrarea financiara a subprogramului, in conformitate cu art. 13 din
Memorandumul de intelegere referitor la infiintarea Fondului National.
In temeiul SID, fiecare acord de finantare va fi contrasemnat in prealabil
de Comisia Europeana. In cazurile in care FN este el insusi agentul platitor
fata de OPCP/AI, nu va exista un transfer de fonduri de la FN catre OPCP/AI.
OPCP si agentiile de implementare trebuie conduse fiecare in parte de catre un
responsabil cu autorizarea programului (RAP) numit de RNAF dupa consultarea
CNA. RAP va raspunde de toate operatiunile derulate de OPCP si Agentia de
implementare din domeniu.
Referitor la contractele cu fonduri aflate in conservare pentru o perioada
de garantie, suma totala a fondurilor aferente acestor contracte, calculata si
stabilita de Comisie, va fi platita Agentiei de implementare inainte de
inchiderea oficiala a programului. Agentia de implementare isi asuma
responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la scadenta ultimei plati
si de a asigura ca fondurile mentionate vor fi utilizate doar pentru efectuarea
platilor legate de clauzele de conservare.
Agentia de implementare isi asuma, de asemenea, responsabilitatea deplina
fata de contractanti de a respecta obligatiile legate de clauzele de
conservare. Fondurile care nu au fost achitate contractantilor dupa decontarea
ultimelor plati se restituie Comisiei. RNAF va prezenta Comisiei o situatie
anuala generala privind utilizarea fondurilor depuse in conturile de garantie -
si in special a platilor efectuate din aceste conturi - precum si a dobanzilor
acumulate.
cc.) Dobanda
In principiu, toate conturile bancare*21) sunt purtatoare de dobanda.
Dobanda se raporteaza Comisiei Europene. Prin decizie a Comisiei, pe baza
propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita in program.
f.) Agentiile de implementare vor avea raspunderea subprogramelor, astfel:
Agentia de implementare a intregului program va fi Ministerul Integrarii
Europene.
g.) Evaluarea impactului asupra mediului si conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, asa cum au fost
stabilite de Directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA)*22) se aplica
integral pentru toate proiectele de investitii din programul Phare. Daca
directiva EIA nu a fost transpusa inca integral, procedurile trebuie sa fie
similare celor stabilite in directiva mentionata. In cazul in care un proiect
se incadreaza in domeniul anexei I sau al anexei II din Directiva EIM, punerea
in practica a procedurii trebuie sa fie documentata*23) corespunzator.
In cazul in care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea
naturii, trebuie realizata o evaluare*24) corespunzatoare, conform
dispozitiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor
naturale*25).
Toate proiectele de investitii se deruleaza in conformitate cu legislatia
Comunitatii in materie de mediu. Fisele de proiect vor include clauze specifice
privind conformitatea cu legislatia UE din domeniul mediului, in functie de
tipul de activitate derulata prin fiecare proiect de investitii.
-----------
*21) In special, dar nu in exclusivitate, conturile administrate de FN,
OPCP si Agentiile de implementare
*22) Directiva 85/337/CEE, JO L 175/40, 5.07.1985; asa cum a fost
modificata de Directiva 97/11/CEE, JO L 73/5, 14.03.1997
*23) In anexa EIA la fisa proiectului de investitii corespunzator
*24) Directiva 92/43/CEE; JO 206/7, 22.07.1992
*25) In anexa privind conservarea naturii la fisa proiectului de investitii
corespunzator
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Schema de finantare nerambursabila
In cazul schemelor de finantare nerambursabila, masurile exacte de
implementare vor fi precizate in fisele de proiect corespunzatoare, in baza
urmatoarelor principii:
- Procedurile si formatele care urmeaza a fi utilizate pentru implementarea
schemelor si acordarea finantarii vor urmari dispozitiile Ghidului practic. Se
va acorda o atentie speciala procesului de selectie a proiectelor beneficiare,
care trebuie realizata la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selectie
formate din experti numiti de catre autoritati care cofinanteaza planurile,
precum si de catre administratiile corespunzatoare si grupurile de interese
implicate in planuri.
- RAP pentru programul a carei schema de finantare nerambursabila este
finantat trebuie sa isi mentina responsabilitatea contractuala si financiara privind
implementarea planurilor. In special, RAP trebuie sa aprobe in mod oficial
cererea de oferte, formularele de inscriere, criteriile de evaluare, precum si
procesul de selectie si rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, sa
semneze contractele de finantare nerambursabila cu beneficiarii si sa asigure
monitorizarea si controlul financiar corespunzator in temeiul autoritatii si
responsabilitatii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi
descentralizata de sub autoritatea RAP catre organismele corespunzatoare la
nivel sectorial si regional.
- Anterior acreditarii EDIS, va fi necesara aprobarea prealabila a
Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile
capitolului 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
- Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrari si
servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai
finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la
achizitii din Ghidul practic.
- In urma unei evaluari pozitive a capacitatii Agentiei de implementare de
a gestiona din punct de vedere operational si financiar planurile in mod clar
si eficient (cf. Sectiunii 11 si anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003),
Delegatia Comisiei Europene poate hotari sa isi retraga aprobarea prealabila
privind subcontractarea efectuata de catre beneficiarii finali ai finantarii
individuale. Dispozitiile detaliate care reglementeaza rolul Delegatiei in
cadrul fazei de subcontractare prevazute anterior va fi mentionata, daca este
cazul, in schimbul de scrisori dintre Delegatie si Autoritatile Nationale dupa
exercitiul de evaluare mentionat anterior.
- Schemele de finantare nu vor include proiecte pentru care contributia
Phare este mai mare de 2 milioane EUR si mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita
inferioara poate fi anulata ca urmare a evaluarii mentionate anterior a
capacitatii Agentiei de implementare de a da asigurari privind o gestionare
financiara stabila. Aceasta limita inferioara nu se aplica in cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare in termeni Phare vor intra in vigoare la data
semnarii contractelor de finantare de catre RAP autorizate. Proiectele trebuie
implementate integral inainte de data de expirare a executiei contractului din
prezentul Memorandum de finantare.
Fondul Proiectelor Mici
Fondul Proiectelor Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu
contributie Phare). Nu va include investitii materiale, in afara celor
referitoare la mica infrastructura, care nu dau nastere la venituri nete
substantiale.
In ceea ce priveste Fondul Proiectelor Mici de cooperare transfrontaliera
se pot utiliza maxim 7% din contributia Phare pentru cheltuieli referitoare la
pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.
4. Monitorizare si evaluare
JMC (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizeaza implementarea
proiectului. Comitetul include Responsabilul national cu autorizarea finantarii
(RNAF), Coordonatorul national al asistentei (CNA) si serviciile Comisiei. JMC
se intruneste cel putin o data pe an pentru a examina toate programele cu
finantare Phare in scopul evaluarii progresului in indeplinirea obiectivelor
stabilite in memorandumurile de finantare si in Parteneriatul pentru aderare. JMC
poate recomanda schimbarea prioritatilor si/sau realocarea fondurilor Phare. In
plus, o data pe an, JMC evalueaza progresul inregistrat in toate programele de
asistenta de preaderare finantate de UE (Phare, ISPA si SAPARD).
Pentru programul Phare, JMC este asistat de subcomitetele de monitorizare
sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecarei agentii de implementare (si
OPCP unde este cazul) si serviciile Comisiei. SMSC va examina in detaliu
progresul inregistrat in fiecare program, inclusiv componentele si contractele
acestuia, grupate de JMC in sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector
este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate
de Agentia de Implementare si a evaluarilor intermediare efectuate de evaluatori
independenti. SMSC formuleaza recomandari privind aspectele de gestionare si
proiectare, asigurandu-se ca acestea sunt efectuate. SMSC raporteaza catre JMC,
caruia ii prezinta avize detaliate privind toate programele Phare finantate in
sectorul sau.
Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioara se efectueaza dupa
incheierea programului.
5.) Audit si masuri antifrauda
a) Efectuate de catre statele candidate*13)
In fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit si un rezumat al
rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la
dispozitia Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze
un control financiar adecvat asupra implementarii programului.
Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si tratarea
corespunzatoare ale cazurilor de frauda si nereguli, suspecte sau reale,
rezultate din controalele nationale si cele de la nivelul Comunitatii.
Prin neregula se intelege orice incalcare a dispozitiilor legislatiei
nationale sau comunitare*14), a prezentului Memorandum de finantare sau a
contractelor incheiate ca urmare a acestuia sau care rezulta dintr-o actiune
sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de
prejudiciere a bugetului general al Comunitatilor sau a bugetelor gestionate de
acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile
resurse colectate direct in numele Comunitatilor Europene, fie printr-o alta
cheltuiala nejustificata.
Prin frauda se intelege orice actiune sau omisiune intentionata privind:
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaratii false,
incorecte sau incomplete, care are ca efect insusirea fara drept ori retinerea
ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din
bugetele gestionate de acestea ori in numele acestora;
(ii) nedivulgarea informatiilor care ar constitui incalcarea unei obligatii
specifice, avand acelasi efect;
(iii) deturnarea unor fonduri si folosirea lor in alte scopuri decat cele
pentru care au fost initial acordate.
Autoritatile nationale trebuie sa asigure functionarea unui mecanism de
control si raportare echivalent cu cel prevazut in Regulamentul Comisiei nr.
1681/1994*15).
Toate cazurile de frauda si nereguli, reale sau suspectate, precum si toate
masurile legate de acestea, luate de autoritatea nationala, trebuie raportate
fara intarziere in special serviciilor Comisiei. Daca nu exista nici un caz
real sau suspectat de frauda si nici o neregula de raportat, tara beneficiara
trebuie sa instiinteze Comisia despre acest lucru in termen de doua luni de la
incheierea fiecarui trimestru.
------------
*13) In conformitate cu regulile stabilite in art. 54 din Regulamentul
financiar
*14) Definita ca totalitatea regulilor comunitare care se aplica intre
partile la Memorandumul de finantare (de exemplu Acordurile Europene,
Acordul-cadru, Memorandumul de intelegere privind instituirea Fondului National
etc.)
*15) JO L 178, 12.07.1994, p.p. 43 - 46
b) Efectuate de catre Comisie
Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele incheiate ca
urmare a acestora sunt supuse supravegherii si controlului financiar de catre
Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) si auditurilor Curtii de
Conturi Europene. Acestea includ controale la fata locului si, atat timp cat
Sistemul extins descentralizat nu este inca aplicabil Agentiei de Implementare
din tara candidata respectiva, masuri precum verificarea prealabila a
procedurilor de licitatie si contractare, efectuate de Delegatia CE din tara
candidata respectiva.
Pentru a asigura o protectie eficienta a intereselor financiare ale
Comunitatii, Comisia poate face controale si inspectii la fata locului conform
dispozitiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/1996*16).
Conturile si operatiunile Fondului National si, acolo unde este cazul, ale
OPCP si ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate dupa
cum considera Comisia, de catre un auditor extern angajat de Comisie, fara a
aduce atingere atributiilor Comisiei si ale Curtii de Conturi a Comunitatilor
Europene, asa cum se mentioneaza in documentul "Conditiile generale
privind memorandumul de finantare", anexat la Acordul-cadru.
------------
*16) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2 - 5
6. Transparenta/publicitate
Fiecare Responsabil cu autorizarea programului (RAP) raspunde de asigurarea
masurilor necesare pentru o publicitate adecvata a tuturor activitatilor
finantate prin program. Acest lucru se va realiza in stransa legatura cu
Delegatia Comisiei Europene.
7.1. Conditii speciale
In cazul in care angajamentele convenite nu sunt indeplinite din motive
care intra in limitele competentelor Guvernului Ungariei si/sau ale Guvernului
Romaniei, Comisia Europeana poate sa modifice programul cu scopul ca, daca
aceasta considera necesar, Comisia sa poata anula tot programul sau o parte din
acesta si/sau sa realoce fondurile neutilizate in alte scopuri, in concordanta
cu obiectivele Programului Phare.
7.2. Conditii speciale pentru Romania
Pentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003
dintre Romania si Ungaria, Guvernul Romaniei trebuie sa faca un efort deosebit
pentru identificarea si remedierea deficientelor si a slabiciunilor in
gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004,
Coordonatorul national al asistentei va elabora si va prezenta Comisiei un plan
de construire a capacitatii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004
- 2006, in care sa precizeze actiunile necesare pentru intarirea agentiei de
implementare si a autoritatilor de implementare. Planul trebuie sa acopere
masurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus mentionate au
personal corespunzator, angajat cu norma intreaga, bugete de functionare
corespunzatoare si ca sunt indeplinite toate celelalte conditii pentru
implementarea actualelor si viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera.
Documentul va descrie primele actiuni concrete deja puse in practica pentru a
aduce capacitatea administrativa la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse
umane si logistica: transport, acces la numere de telefon internationale etc.).
Nici un contract cofinantat de Phare pentru Romania nu poate fi semnat inainte
ca aceasta conditie sa fie indeplinita.
Bugetul pe alocari globale si per componenta - Romania
______________________________________________________________________________
| Programe | Buget Phare in MEUR |Total |Beneficiar|IFI| Total
|
| | |Phare | *) | *)|
global|
|______________________|_________________________|______|__________|___|_______|
| |Investitie|Constructie |(I+CI)| | |
|
| | |Institutionala| | | |
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
| 2003/005-702.01 | | | | | |
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
|Coridorul romano-ungar| 1.700 | 0.250 | 1.950| 0.650 | | 2.600
|
|pentru conservarea | | | | | |
|
|biodiversitatii | | | | | |
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
| 2003/005-702.02 | | | | | |
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
|Fondul Comun al | 0.000 | 0.500 | 0.500| 0.000 | | 0.500
|
|Proiectelor Mici | | | | | |
|
|(FCPM) | | | | | |
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
| 2003/005-702.03 | | | | | |
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
|Asistenta tehnica | 0.000 | 0.550 | 0.550| 0.000 | | 0.550
|
|pentru programarea | | | | | |
|
|anuala si punerea in | | | | | |
|
|practica a programelor| | | | | |
|
|Phare de cooperare | | | | | |
|
|transfrontaliera intre| | | | | |
|
|Romania si Ungaria | | | | | |
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
| TOTAL | 1.700 | 1.300 | 3.000| 0.650 | | 3.650
|
|______________________|__________|______________|______|__________|___|_______|
*)
*)
ANEXA D PRIVIND
INFORMAREA SI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA SI SAPARD ALE
COMUNITATILOR EUROPENE
1. Obiectiv si sfera de actiune
Masurile de informare si publicitate privind asistenta din partea
Comunitatii Europene prin Programul Phare au intentia de a creste gradul de
constientizare a publicului si transparenta actiunilor UE, precum si de a crea
o imagine consistenta privind masurile respective in toate tarile beneficiare.
Informarea si publicitatea privesc masurile care primesc o contributie de la
Programul Phare.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de
implementarea memorandumurilor financiare si a altor forme de asistenta va
raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura
in cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra
demersurilor facute in acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile
necesare pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si pentru a
colabora cu Delegatia Comisiei Europene la fata locului.
Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
nr. L130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse in:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L182/58
Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile
reglementarilor si deciziilor mai sus mentionate. Un manual de conformitate
poate fi pus la dispozitia autoritatilor nationale, regionale si locale de
catre Delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
3. Informarea si publicitatea privind programele Phare
Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente,
definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in
colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de
finantare, si va privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costul informarii si publicitatii referitoare la proiecte individuale va fi
suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Cand sunt implementate programe Phare, se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. (a) si (b):
(a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice
continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai
potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite
in mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitia partilor interesate.
Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii
beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
(b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa
cuprinda urmatoarele:
(i) In cazul investitiilor de infrastructura cu un cost ce depaseste 1
milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in
concordanta cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate in
paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual, care sa fie
furnizate de catre Delegatia Comisiei Europene in tara respectiva.
- Placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile publicului
larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementarilor si deciziilor
mentionate in paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual care
sa fie furnizate de catre Delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
(ii) In cazul investitiilor productive, masuri pentru dezvoltarea
potentialului local si orice alte masuri beneficiind de finantare Phare, ISPA
sau SAPARD:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu
privire la asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile
citate la paragraful 3(b)(i) de mai sus;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicatii in formularele care trebuie sa
fie completate de asemenea solicitanti, ca parte a ajutorului vine din partea
UE si in mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu
reglementarile de mai sus.
4. Vizibilitatea asistentei UE in cercurile de afaceri si printre
potentialii beneficiari si pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta
care le priveste in modul cel mai direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre potentialii
beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie
sa cuprinda si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie
urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele
care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri privind instruirea,
ocuparea fortei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens, se va
asigura cooperarea dintre organismele de invatamant profesional implicate in
ocuparea fortei de munca, afaceri si grupurile de afaceri, centrele de
instruire si organizatiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritatile nationale, regionale sau locale privind
anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta
destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru
asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE si in mod special
Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea
de asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de
asistenta finantat de programul in cauza. Daca asemenea documente poarta stema
nationala sau regionala, ele vor purta de asemenea si insemnul UE de aceeasi
marime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai
potrivita, despre actiunile co-finantate de UE si in special de Phare, ISPA sau
SAPARD. Asemenea participare va fi reflectata in mod corect in aceasta
informare.
In acest scop, lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie)
si fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor masuri de
informare, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio si televiziune).
Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu Delegatia Comisiei Europene
din tara beneficiara.
Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica
anunturilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Actiuni informative
Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii,
targuri si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial
finantate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmari sa faca explicita
participarea UE. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune steagurile
europene in camerele unde au loc intalniri si se pune emblema UE pe documente,
in functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara va
ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri
similare finantate sau co-finantate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie sa
contina pe pagina de titlu o indicatie clara a participarii UE, precum si
simbolul UE, in cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
In cazul in care asemenea publicatii includ o prefata, aceasta trebuie
semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul
Comisiei, in numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale
responsabile cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente si postere
Pentru a asigura vizibilitatea masurilor finantate partial de programele
Phare, ISPA sau SAPARD, tarile beneficiare vor asigura faptul ca urmatoarele
masuri de informare si publicitate se supun urmatoarelor:
Panouri
Panourile care furnizeaza informatii privind participarea UE la finantarea
investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor in care
participarea UE ajunge pana la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in
care autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou care sa
anunte propria lor implicare in finantare, asistenta UE trebuie mentionata
oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o marime
corespunzatoare anvergurii operatiunii (tinand seama de marimea co-finantarii
din partea UE) si trebuie sa fie pregatite conform instructiunilor prevazute in
manualul tehnic ce se poate obtine de la Delegatiile Comisiei Europene, la care
se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de sase luni dupa terminarea
lucrarilor si inlocuite, in cazurile in care este posibil, de o placuta
permanenta in conformitate cu specificatiile descrise in manualul tehnic la
care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate in zonele accesibile publicului larg
(centre de congrese, aeroporturi, statii etc.). In plus fata de insemnul UE,
asemenea placute trebuie sa specifice partea finantata de UE, alaturi de o
mentiune a programului in cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).
In cazul in care o autoritate nationala, regionala sau locala sau un alt
beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa
afiseze un poster sau sa ia orice alta masura pentru a da informatii despre
proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea
sa fie indicata.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot lua, in orice
situatie, masuri suplimentare, daca le considera a fi necesare. Ele vor
consulta Delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe
care le au in vedere, astfel incat Delegatia sa poata participa in mod
corespunzator in realizarea acestora.
Pentru a inlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul
Delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma
indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar. Se va
realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii
detaliate in forma electronica si acesta va fi disponibil la cerere.