ORDIN
Nr. 1888 din 20 decembrie 2004
pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre
Bulgaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-701), semnat la
Bucuresti la 2 decembrie 2003
ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1275 din 30 decembrie 2004
In temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr.
1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice
si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si
completarile ulterioare,
in conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003
privind tratatele,
ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei
si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre
Bulgaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-701), semnat la
Bucuresti la 2 decembrie 2003, cuprins in anexa*) care face parte integranta
din prezentul ordin.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, numita in continuare "COMISIA", actionand
pentru si in numele Comunitatii Europene, numita in continuare
"COMUNITATEA"
pe de o parte, si
Guvernul Romaniei, numit in continuare "BENEFICIARUL"
pe de alta parte,
AU CONVENIT DUPA CUM URMEAZA:
Masura mentionata in art. 1 de mai jos se pune in aplicare si se finanteaza
din resurse bugetare ale COMUNITATII, conform dispozitiilor prevazute in
prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal si administrativ in care se aplica
masura mentionata in art. 1 este stabilit in Conditiile generale anexate la
Acordul-cadru din 12 martie 1991, intre COMISIE si BENEFICIAR si completat prin
conditiile din prezentul Memorandum si Dispozitiile speciale anexate la acesta.
Art. 1
NATURA SI OBIECTUL
In cadrul programului sau de ajutoare, COMUNITATEA contribuie, sub forma
unei finantari nerambursabile, la finantarea urmatoarei MASURI:
Numarul programului: 2003/005-701
Titlul: Programul de cooperare transfrontaliera intre Bulgaria
si Romania pentru anul 2003
Durata: Pana la data de 30 noiembrie 2005
Art. 2
ANGAJAMENTUL COMUNITATII
Contributia financiara a COMUNITATII se stabileste la maximum 8 MEUR,
numita in continuare "FINANTARE NERAMBURSABILA CE".
Art. 3
DURATA SI DATA INCETARII VALABILITATII
In scopul prezentei MASURI, FINANTAREA NERAMBURSABILA CE este disponibila
pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2005, conform dispozitiilor din
prezentul Memorandum. Toate contractele trebuie incheiate pana la aceasta data.
Orice sold din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE care nu a fost folosit pana la
aceasta data va fi anulat.
Termenul de executare a contractelor din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE este
30 noiembrie 2006, exceptie facand proiectul RO-2003/005-701.01 "Giurgiu -
Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" pentru care plata
trebuie sa se faca pana la 30 noiembrie 2007.
COMISIA poate accepta, totusi, in cazuri exceptionale, prelungirea
corespunzatoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a
contractelor, daca acest lucru este solicitat la timp si este justificat de
catre BENEFICIAR. Prezentul Memorandum inceteaza la data la care expira
perioada de executare a contractelor din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE. Toate
fondurile care nu au fost cheltuite se returneaza Comisiei.
Art. 4
ADRESE
Corespondenta referitoare la punerea in aplicare a MASURII, in care se
mentioneaza numarul si titlul MASURILOR, se transmite la urmatoarele adrese:
pentru COMUNITATE:
Dl Jonathan Scheele
Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti
Str. Jules Michelet nr. 18 - 20
70154 Bucuresti
Romania
Fax: 00 4021 212 88 08
pentru BENEFICIAR:
Dl Alexandru Farcas
Ministrul Integrarii Europene
Guvernul Romaniei
Str. Apolodor nr. 17
Latura Nord, sector 5
Bucuresti
Romania
Fax: 00 4021 336 85 09
Art. 5
NUMARUL EXEMPLARELOR ORIGINALE
Prezentul Memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
Art. 6
INTRAREA IN VIGOARE
Prezentul Memorandum intra in vigoare la data semnarii acestuia de catre
ambele parti. Nici un fel de cheltuieli efectuate inainte de aceasta data nu
sunt eligibile pentru FINANTAREA NERAMBURSABILA CE.
Anexele fac parte integranta din prezentul Memorandum.
Redactat la Bucuresti
Data 02.12.2003
pentru BENEFICIAR
Dl Alexandru Farcas
Ministrul Integrarii Europene
Coordonatorul national al asistentei
Redactat la Bucuresti
Data 02.12.2003
pentru COMUNITATE
Dl Jonathan Scheele
Seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania
Anexe:
1. Acord-cadru (anexele A si B)
2. Dispozitii speciale (anexa C)
3. Transparenta/Publicitate (anexa D)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza
"Comisia", actionand pentru si in numele Comunitatii Economice
Europene, denumita in cele ce urmeaza "Comunitatea"
pe de o parte, si
Romania
de cealalta parte
si impreuna denumite "parti contractante",
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de
Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul
nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene,
modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
AU CONVENIT DUPA CUM URMEAZA:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in
Regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul
tehnic, legal si administrativ stabilit in acest Acord. Detaliile specifice ale
fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va
fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare "memorandum
de finantare"), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2(C).
Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare MASURA finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca
fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord,
Comisia va fi reprezentata de Delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca masura este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri
catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionati in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord care nu poate fi rezolvata prin
consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Acest Acord este intocmit in doua exemplare, in limba engleza.
Art. 7
Acest Acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin
notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor
memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si a altor
tipuri de cooperare convenite intre partile contractante, care prin natura lor
nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de
asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti
in ziua de 12 martie 1991
Eugen Dijmarescu
Ministru de stat
ROMANIA
Intocmit la Bucuresti
in ziua de 12 martie 1991
Frans Andriessen
Vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANTARE
In aceste Conditii generale termenul de "Beneficiar" va fi
inteles ca referitor la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
FINANTAREA PROIECTELOR
Art. 1
OBLIGATIA COMUNITATII
Angajamentul Comunitatii, numit in cele ce urmeaza "finantarea
gratuita a CEE", a carui valoare este mentionata in memorandumul de
finantare, va determina limita in cadrul careia se va desfasura angajarea si
executia platilor prin contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE, vor fi suportate de
Beneficiar.
Art. 2
DISPONIBILITATEA FINANTARII GRATUITE A CEE
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin disponibile
si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform
celor prevazute in memorandumul de finantare.
Art. 3
CHELTUIREA
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a
memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea
loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a
memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade
trebuie sa fie aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE, cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
de expirare a memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului. Programul
de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor nete
provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de
Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului, in aceleasi conditii
mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
ACHIZITIONAREA
Art. 4
GENERALITATI
Procedura de urmat pentru incheierea contractelor de lucrari, livrari si de
cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de finantare, urmand
principiile de mai jos.
Art. 5
CONDITII DE PARTICIPARE
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatii de finantare in doua
etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de
finantare.
Art. 7
ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRARI SI LIVRARI
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatie oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a livrarilor, al costului lor de utilizare si valori tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate
dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de
vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in discutie.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
ACORDAREA DE FACILITATI
Art. 9
PRIVILEGII GENERALE
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii si
scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor
straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri
bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta
economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
FACILITATI DE STABILIRE, INSTALARE, INTRARE SI REZIDENTA
In cazul contractelor de lucrari, de livrari sau de servicii, persoanele
fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care importanta
contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa emiterea
invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar
efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o
luna dupa desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, livrari sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se
stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa
cum o justifica natura contractului.
Art. 11
IMPORTUL SI REEXPORTUL DE ECHIPAMENT
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile,
regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, livrari sau servicii permisele necesare pentru
reexportul echipamentului mentionat.
Art. 12
CONTROLUL IMPORTURILOR SI SCHIMBURILOR VALUTARE
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia,
Slovenia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
IMPOZITARE SI VAMA
1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari, incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE, vor putea intra in
statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor ori a impozitelor mentionate
mai sus.
3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanelor fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din
statele membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare
tehnica finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata
impozitului pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite
fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand
sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in
vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice ce importa echipament profesional, asa cum
se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, asa cum este definit prin legislatia nationala a
Beneficiarului in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
EXECUTAREA CONTRACTELOR
Art. 14
ORIGINEA LIVRARILOR
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia,
Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si fosta
Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
PROCEDURI DE EFECTUARE A PLATILOR
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in Unitati
Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului, ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator in valuta prevazuta in contract, pe baza
ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
COLABORAREA DINTRE COMISIE SI BENEFICIAR
Art. 16
INSPECTIE SI EVALUARE
1. Comisia va avea dreptul sa-si trimita proprii agenti sau reprezentantii
corespunzator autorizati pentru a duce la indeplinire orice misiune tehnica sau
financiara sau de audit pe care o considera necesara pentru a urmari executia
masurii. In orice caz, Comisia va comunica in avans autoritatilor
Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite sa aduca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, livrarilor sau serviciilor finantate in baza
memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus mentionati ai Comisiei
sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii
contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si o
evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza
realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra
dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor
cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili
balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate
Comisiei.
Art. 17
URMARIREA MASURILOR
Ca urmare a executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste masura care sa fie considerata mai bine adaptata
obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa
incheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ulterioare, va
proceda la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara
despre data inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
PREVEDERI GENERALE SI FINALE
Art. 18
CONSULTARI - DISPUTE
1. Orice problema legata de executarea sau interpretarea memorandumului de
finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un
amendament la memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in memorandumul de finantare si in aceste Conditii Generale, care nu au fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea
suspenda finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
ANUNT - ADRESE
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile, cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt
mentionate in memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante, rezultand din acordul-cadru sau
din memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea
procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la
memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de
arbitraj, dupa cum urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiti dupa cum
urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit in continuare si "conducator") va fi
numit prin acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de Secretarul General
al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA C
1. Obiective si descriere
Obiectivele generale ale programului sunt:
- Promovarea bunelor relatii de vecinatate si a stabilitatii in regiunile
de frontiera ale tarilor din Europa Centrala si de Est prin finantarea unor
proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile si
comunitatile existente de ambele parti ale frontierelor;
- Promovarea cooperarii intre regiunile de frontiera din ambele tari,
ajutand aceste regiuni sa depaseasca problemele specifice de dezvoltare, care
ar putea aparea, intre altele, in legatura cu pozitia acestora in cadrul
economiilor nationale, in interesul comunitatilor locale si intr-un mod
compatibil cu protectia mediului;
- Promovarea crearii si dezvoltarii unor retele de cooperare de ambele
parti ale frontierei si stabilirea unor legaturi intre aceste legaturi si
retele comunitare mai largi.
Obiectivele si rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate in
urmatoarele domenii prioritare:
- Dezvoltarea infrastructurii din domeniul transporturilor si a
accesibilitatii prin construirea unui drum de ocolire in zona Silistra
(proiectul BG 2003/005-631.01) si prin imbunatatirea accesului la punctele de
trecere a frontierei din zona Giurgiu (proiectele RO 2003/005-701.01);
- Intarirea protectiei impotriva inundatiilor, care sa permita realizarea
unor viitoare proiecte in domeniul transporturilor, prin consolidarea unui dig
pe cursul Dunarii (proiectul RO 2003/005-702.02);
- Intarirea cooperarii economice in regiunea de frontiera prin stabilirea
si elaborarea unor programe comune in domeniul dezvoltarii economice
(proiectele BG 2003/005-631.02 si RO 2003/005-701.05);
- Promovarea protectiei mediului prin elaborarea unor programe destinate
protectiei impotriva poluarii aerului (proiectele BG 2003/005-631.01 si RO
2003/005-701.03) si prin stabilirea si elaborarea unor programe comune in
domeniul dezvoltarii economice (proiectele BG 2003/005-631.04 si RO
2003/005-701.04);
- Instituirea unui mecanism flexibil de finantare a asa-numitelor
"proiecte la scara redusa si de la om la om" in domeniul dezvoltarii
socio-economice (dezvoltare economica regionala, masuri de formare si ocupare a
fortei de munca, imbunatatirea fluxului de informatii si comunicare, schimburi
culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele BG
2003/005-631.05 si RO 2003/005-701.06);
In vederea pregatirii unei serii de proiecte elaborate si pentru intarirea
capacitatii de programare si gestionare a proiectelor in domeniul programelor
de cooperare transfrontaliera, printre activitatile finantate ale Bulgariei si
Romaniei se numara si un mecanism de elaborare a proiectelor (proiectele BG
2003/005-631.06 si RO 2003/005-701.07).
Prioritatea nr. 1 DPC: Consolidarea infrastructurii
Phare BG-2003/005-631.01: "Constructia finala a drumului de ocolire
din zona Silistra" (3,750 MEUR)
In prezent, principalele puncte de trecere a frontierei dintre Romania si
Bulgaria de pe cursul Dunarii sunt: podul Ruse/Giurgiu si feriboturile
Vidin/Calafat si Oriahovo/Bechet.
Din anul 1992, tranzitul si traficul local au crescut semnificativ. Pentru
a usura libera circulatie a persoanelor si marfurilor intre cele doua tari,
Guvernele Bulgariei si Romaniei au semnat un acord bilateral privind
imbunatatirea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente,
precum si a drumurilor de acces conexe.
Proiectul propus face parte din cel referitor la drumul de ocolire din zona
Silistra (etapa I) pe directia Drumului II-21 Silistra-Ruse cu o lungime de 6
km. Acesta incepe la km 106^+150 (la intrarea in satul Aldemir de langa Ruse)
si se termina la km 112^+230 - intersectandu-se cu drumul III 218 "Drumul
II-21 - Dulovo". Intregul Proiect a fost impartit in trei etape. In
ultimii 10 - 15 ani, Agentia de Executie a Drumurilor a finantat etapele II si
III si le-a indeplinit.
Drumul de ocolire a fost proiectat sa suporte circulatia autovehiculelor la
o viteza de 80 km/h si are o latime de 7/10,5 m. Drumul are buni parametri
orizontali si verticali, cu 6 curbe a caror raza minima este de 500 m.
Inclinarile longitudinale sunt apropiate de cea minima, 0,5%, si garanteaza
siguranta la inundatii.
Dupa finalizare, drumul de ocolire Silistra va suporta un trafic auto
intens, precum si traficul inspre/dinspre frontiera Jambol cu Turcia sau in/din
directia Ruse. In special traficul international, care se realizeaza cu
ajutorul feribotului Kalaraj-Silistra, va beneficia de intregul drum de
ocolire, care duce spre centrul tarii de-a lungul drumurilor I-7 si II-21.
Din acest proiect se vor finanta si activitatile de supraveghere a
lucrarilor.
Conditie:
Achizitionarea terenului este finantata de catre autoritatile bulgare.
Autoritatile bulgare se angajeaza sa notifice Comisia Europeana cu privire la
efectuarea achizitionarii terenurilor aferente, inainte de semnarea
contractelor de executare a lucrarilor.
Phare RO-2003/005-701.01: "Giurgiu - Consolidarea infrastructurii de
acces la frontiera" (2,655 MEUR)
In prezent, punctele de trecere a frontierei de la Giurgiu/Ruse sunt cele
mai importante puncte la frontiera dintre Romania si Bulgaria din zona Dunarii
(inainte de feribotul Calafat/Vidin si Bechet/Oriahovo).
Exista trei cai de trecere a frontierei, si anume marele Pod peste Dunare,
un feribot de marfa si un feribot de persoane. Pe langa acestea, mai exista si
portul de marfuri si persoane, care asigura comunicarea dintre oras si
celelalte porturi la Dunare.
Cu toate acestea, legaturile dintre punctele locale de trecere a frontierei
(feriboturi) si oras si principalele legaturi rutiere se afla intr-o stare
critica. Legaturile sunt incomplete iar suprafata este intr-o stare proasta, cu
multe gropi in asfalt si zone degradate, unde circulatia se desfasoara cu
dificultate si lent.
Zona de liber schimb Giurgiu si accesul la feribotul de persoane sunt
amenintate, in prezent, de pericolul prabusirii podului "Bizetz" (dat
in folosinta in 1905) peste canalul Sf. Gheorghe, care face legatura intre oras
si punctele de trecere a frontierei. In urma unei expertize tehnice, s-a
constatat ca atat suprastructura (traversele nituite), cat si infrastructura
podului (caramizi de piatra dislocate) au fost avariate, iar constructia unui
pod nou este necesara. Ca masura de urgenta, s-au impus severe limitari de
gabarit pentru autocamioane.
In prezent, starea precara a acestor legaturi rutiere impiedica o
dezvoltare economica intensa a zonei din imediata vecinatate a frontierei si,
datorita acestora, accesul la frontiera (mai ales pentru populatia si agentii
comerciali din zona) este dificil si neplacut. Traficul local si international
intens, dinspre port si feriboturi, trebuie sa traverseze centrul orasului
pentru a intra pe podul de peste Dunare si pe drumurile de transport
(inter)nationale. Odata cu dezvoltarea economica si cresterea populatiei,
aceasta situatie se va inrautati, devenind o sarcina grea pentru populatia
locala.
Acest proiect va acoperi urmatoarele componente:
1. Reabilitarea si constructia drumului
a) Reabilitarea si imbunatatirea unei sectiuni de drum de 5,1 km, care face
legatura intre feribot - Zona de liber schimb - Strada Portului - Aleea
Plantelor - feribotul pentru autovehicule - intersectia cu Strada Unirii.
Lucrarile acopera suprafata totala a drumului de aproape 62.000 mp. Acest drum
este proiectat ca un drum cu doua benzi, cu trotuare pentru pietoni, precum si
instalatiile de colectare a apei pluviale si de iluminat necesare.
Pe o portiune de 3 km din acest drum care trebuie - in principal -
consolidat, suprafata de drum a fost imbunatatita si au fost adaugate trotuare
pentru pietoni.
Pe o portiune de 2 km, drumul trebuie pavat.
Pentru imbunatatirea drumului, se prevad, de asemenea, imbunatatiri tehnice
(iluminat) si masuri de protectie a solului si subsolului (colectarea apei
pluviale si din topirea zapezii intr-o retea de canale).
b) Constructia unei noi sectiuni de drum intre strada Unirii si Drumul
National nr. 5.
c) Pe o lungime de 450 m, trebuie sa se construiasca o noua sectiune de
drum cu doua benzi, ca o continuare a sectiunii descrise la punctul a).
Investitia in acest proiect de constructie a drumului va contribui la
diminuarea traficului intens in centrul orasului si la reducerea poluarii.
Drumul va scurta accesul la drumurile principale, asigurand astfel legatura
directa cu punctul de trecere a autovehiculelor catre Punctul Vamal Giurgiu,
catre viitoarea autostrada Giurgiu - Bucuresti, catre Drumul National nr. 5,
catre soseaua de centura nr. 19 (drum trafic greu).
2. Constructia unui nou pod peste Canalul Sf. Gheorghe
Lucrarile din cadrul proiectului acopera
- Constructia infrastructurii podului (arc + piloni);
- Constructia suprastructurii podului (grinzi + platforme).
Noul pod va avea o lungime de 72,5 m, cu 4 benzi de circulatie si 2
trotuare.
3. Imbunatatirea si reconstruirea peretelui de ranforsare din piatra
Pentru sectiunea de drum dinspre Dunare, este necesara imbunatatirea
peretelui de ranforsare din piatra al digului raului. Aceste lucrari trebuie
realizate intre feribotul pentru persoane si port.
4. Planificarea si supravegherea lucrarilor
Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, pentru componenta proiectului de
infrastructura rutiera si de poduri si Compania Nationala "Administratia
Porturilor Fluviale Dunarene", Giurgiu (APDF), pentru componenta
proiectului de consolidare a peretelui din caramizi de piatra, se angajeaza sa
finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului si se obliga sa acopere
cheltuielile suplimentare, necesare pentru finalizarea intregului proiect in
perioada de implementare.
Conditie:
Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu si se vor
obtine toate aprobarile inainte de lansarea licitatiei pentru componenta de
lucrari, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajari funciare.
Phare RO-2003/005-701.02: "Dig pe Dunare in zona Boianu -
Sticleanu" (1,845 MEUR)
Exista un dig vechi de-a lungul Dunarii, care protejeaza hinterland-ul de inundatiile
fluviale. Acest dig la Dunare este in stare critica in partea de vest a
punctului de trecere a frontierei Calarasi - Silistra. Exista zone de eroziune
puternica si lipsesc amenajarile pentru trafic, cu exceptia unui drum de
importanta secundara in partea superioara a digului. Circulatia autovehiculelor
se poate desfasura numai in perioadele fara precipitatii.
Principalul obiectiv al proiectului il constituie consolidarea digului,
precum si imbunatatirea infrastructurii de transporturi prin tratarea de
suprafata. Consolidarea digului are ca principal obiectiv apararea impotriva
inundatiilor si reabilitarea zonelor de eroziune. Digul existent nu poate face
fata inundatiilor periodice provocate de Dunare, astfel reprezentand o
amenintare pentru recolta, pentru agentii economici din zona si chiar pentru
localitatile rurale situate de-a lungul Dunarii: Gradistea, Ciocanesti,
Dorobantu, Manastirea, Spantov, Chiselet, Ulmeni.
Consolidarea digului va opri fenomenul de eroziune care are loc in prezent
si va proteja malurile de inundatii. De aceea, acest proiect va avea un mare
impact asupra protectiei mediului.
Infrastructura de transporturi, a doua prioritate a acestui proiect, are ca
obiective principale, pe langa tratarea infrastructurii de suprafata,
urmatoarele:
- Accesul spre rezervatia naturala Boianu - Sticleanu;
- Crearea unei retele locale intre Calarasi - Oltenita si soseaua bulgara
Silistra - Tutrakan care va fi, de asemenea, modernizata si care va incuraja
dezvoltarea economica locala. Exista un proiect de drum national care va deveni
de interes international - legatura cu punctul de control la trecerea
frontierei Calarasi - Silistra.
Aceasta activitate cuprinde doua etape:
- Reabilitarea digului. Amenajarea digului de protectie prin lucrari de
consolidare si de taluzare;
Digul existent cu o lungime de 11 km de la Chiciu (la 10 km distanta de
Calarasi, vezi harta anexata) va fi consolidat si fortificat. Lucrarile care
trebuie intreprinse sunt:
- Reabilitarea zonelor de eroziune si a pantelor degradate;
- Pavarea pantelor exterioare ale digului pana la +0,50 m deasupra
N.A.E. (nivelului apei extraordinar);
- Tratarea de suprafata a drumurilor cu macadam.
Drumul din partea superioara a digului va avea o latime de 4 metri cu o
singura banda si cateva refugii pe ambele parti ale drumului. Refugiile vor
permite circulatia in ambele sensuri. Drumul este destinat numai traficului
scazut.
Autoritatile romane (Consiliul Judetean Calarasi si Societatea Nationala de
Imbunatatiri Funciare) se angajeaza sa finanteze cheltuielile de exploatare a
proiectului si isi asuma obligatia de a de a acoperi cheltuielile suplimentare
pentru finalizarea intregului proiect in perioada de implementare.
Conditie:
Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu si se vor
obtine toate aprobarile inainte de lansarea licitatiei pentru componenta de
lucrari, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajari funciare.
Prioritatea 2 DPC (proiect de programare comun): Dezvoltare economica
Phare BG-2003/005-631.02 &: RO-2003/005-701.05
"Dezvoltare economica durabila a regiunii de frontiera
bulgaro-romane" (1,700 MEUR)
Unele zone de-a lungul frontierei romano-bulgare sunt ramase in urma din punct
de vedere economic datorita distantei mari la care se afla fata de centrele
economice nationale. Dificultatile acestora provin si din situatia lor
specifica de frontiera, fiind izolate prin bariere institutionale, sociale si
cultural-lingvistice de zonele cu care ar putea forma o zona in curs de
dezvoltare din punct de vedere economic.
Programul Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria/Romania nu a
finantat pana in prezent proiecte importante de dezvoltare economica. Cu toate
acestea, proiectele de dezvoltare economica necesita informatii detaliate si
sigure si o documentatie de baza pentru identificarea celei mai bune metode de
a-si atinge obiectivul (obiectivele). Studii de fezabilitate detaliate, analize
de impact si alte documente de fundamentare a proiectului sunt cruciale pentru
o implementare reusita.
Proiectul propus va finanta urmatoarele activitati grupate in trei
componente majore:
Componenta 1: Pregatirea unui pachet de proiecte bine fundamentate in
domeniul dezvoltarii economice
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt in
indeplinirea urmatoarelor sarcini:
1. Identificarea proiectelor comune de dezvoltare economica
Se vor identifica ideile existente de proiecte mixte in domeniul dezvoltarii
economice care pot fi eligibile pentru finantarea cooperarii transfrontaliere.
De asemenea, se vor evalua proiectele identificate, se vor analiza riscurile
posibile etc. Apoi se va stabili o tipologie pentru propunerile respective.
2. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea viitoarelor
activitati transfrontaliere mixte in domeniul dezvoltarii economice
Se preconizeaza ca unele tipuri de proiecte sa fie sprijinite printr-un
plan de finantare nerambursabila in perioada 2004 - 2006. Obiectivul consta in
asigurarea unui proces transparent de identificare a propunerilor de proiect,
in obtinerea unei vederi de ansamblu asupra tuturor initiativelor, in
capacitatea de a le selecta pe cele mai interesante si de a adapta ulterior strategiile
de implementare la INTERREG.
Acest plan de finantare nerambursabila va fi elaborat cu asistenta tehnica.
3. Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii
pentru a fi gata atunci cand va fi disponibila o viitoare finantare
In momentul in care planurile de finantare nerambursabila pentru sustinerea
proiectelor de cooperare transfrontaliera in domeniul dezvoltarii economice (si
ulterior pentru anumite tipuri de proiecte care nu sunt eligibile in
conformitate cu reglementarile pentru planurile de finantare nerambursabila,
dar prezinta un interes real pentru cooperarea transfrontaliera), este nevoie
de asistenta pentru pregatirea unui set de proiecte bine fundamentate care
poate fi gata pentru viitoarele finantari in domeniul cooperarii
transfrontaliere.
Pentru proiectele selectate, prin asistenta tehnica vor fi sprijiniti
potentialii beneficiari pentru pregatirea unui dosar solid prin realizarea
studiilor de fezabilitate necesare, asigurarea asistentei pentru imbunatatirea
propunerilor, pregatirea fiselor de proiect standard si a documentatiei
relevante pentru o implementare rapida (termeni de referinta, dosare de
licitatie, acorduri legale ...).
Componenta 2: Studiu privind masurile inter-regionale pentru dezvoltarea
euroregiunii Dunarea de Mijloc dupa construirea podului Vidin Calafat
Noul pod intre Vidin si Calafat va asigura un al doilea punct fix de
trecere a Dunarii intre Romania si Bulgaria, care, in prezent, sunt legate
printr-un pod unic rutier/de cale ferata la Ruse-Giurgiu, la circa 300 km in
aval. Perioada de constructie a podului se estimeaza la 3,5 ani, iar
activitatile de constructie sunt preconizate sa inceapa la sfarsitul anului
2004. Se preconizeaza ca podul sa influenteze puternic dezvoltarea locala,
intrucat este posibil sa devina catalizatorul dezvoltarii economice a
regiunilor invecinate. Apoi, este crucial pentru ambele parti sa se identifice
proiectele comune prin care se va concretiza aceasta dezvoltare.
Obiectivul studiului finantat prin prezentul program este de a defini, in
comun cu autoritatile din zonele Vidin (Bulgaria), Dolj (Romania) si Zajecarski
(Serbia si Muntenegru), strategiile de dezvoltare economica inter-regionala si
masurile specifice care ar beneficia de noul pod pentru stimularea cresterii
economice comune. Se va infiinta un comitet director trilateral format din
reprezentanti ai partilor implicate.
Institutiile financiare internationale si donatorii implicati in finantarea
podului vor colabora strans cu acest comitet.
Se preconizeaza realizarea urmatoarelor sarcini:
1. Reexaminarea si analiza informatiilor de baza disponibile si a
planurilor existente
2. Program de parteneriat regional, legislativ si de interventie
inter-regionala
Printre alte activitati, prin asistenta tehnica (i) se va evalua
capacitatea institutionala a institutiilor si structurilor implicate in
planificarea regionala. In special, se va evalua "capacitatea de
absorbtie" actuala a acestor institutii si se va prevedea capacitatea viitoare,
(ii) se vor identifica legaturile inter-regionale de cooperare socio-economica,
la nivel public si privat, care ar fi inlesnite de noul pod, (iii) se va
identifica legislatia in asteptare sau deficientele din legislatia actuala
referitoare la dezvoltarea regionala si (iv) se vor evalua diferentele in ceea
ce priveste reglementarile care se aplica programelor de dezvoltare regionala
de ambele parti ale frontierei si optiunile financiare.
3. Plan de dezvoltare
Planul cuprinde acele activitati care se preteaza cel mai bine la inducerea
unei dezvoltari economice regionale mixte beneficiind de noul pod peste Dunare.
4. Atelier privind dezvoltarea inter-regionala
5. Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii
pentru a fi gata atunci cand va fi disponibila o viitoare finantare prin
programul Phare de cooperare transfrontaliera RO/BG
Componenta 3: Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei -
Vidin-Dolj".
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt in
indeplinirea urmatoarelor sarcini:
1. Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei - Vidin-Dolj"
Prin asistenta tehnica se va efectua o analiza detaliata (inclusiv a
oportunitatii economice) a propunerii de proiect prezentate in 2003 cu privire
la dezvoltarea activitatilor comune pentru promovarea produselor traditionale
existente in regiune. Se vor formula recomandari cu privire la oportunitatea de
derulare a proiectului ca atare/de modificare a acestuia/de respingere a acestuia.
2. Realizarea unei propuneri de proiect cu documentatia necesara (in cazul
in care se decide ca este oportuna realizarea unui proiect in domeniul
respectiv)
Prin asistenta tehnica va trebui sa se realizeze proiectul astfel incat
sa-l faca atractiv pentru sustinatori locali/straini. Pentru fiecare componenta
se va identifica sursa posibila de finantare si se vor pregati documentele
necesare pentru a solicita fondurile respective. In special, in ceea ce
priveste Phare, se va asigura ca toate activitatile propuse spre a fi finantate
din programul Phare de cooperare transfrontaliera nu sunt eligibile prin alt
instrument al UE (de ex. SAPARD).
Prioritatea 3 DPC: Protectia si managementul mediului
Phare BG-2003/005-631.04 &: RO-2003/005-701.04
"Promovarea dezvoltarii durabile si conservarea biodiversitatii in
regiunea transfrontaliera bulgaro-romana" - (2,250 MEUR)
Proiectul abordeaza aspecte de conservare in regiunea transfrontaliera
bulgaro-romana de-a lungul fluviului Dunarea si pe tarmul bulgar nordic al
Marii Negre, care reprezinta partea de coasta cea mai estica a platoului
Dobrogei. Aceasta regiune este una din regiunile cele mai valoroase din punctul
de vedere al numarului de specii rare si al biodiversitatii in general.
Cu toate acestea, biodiversitatea se afla sub o presiune puternica in
aceste regiuni. Nouazeci la suta din zonele mlastinoase ale Bulgariei au fost
distruse in ultimul secol. Aceste zone au fost asanate si transformate in mare
masura in zone agricole. Altele au fost distruse ca urmare a constructiei de
diguri, a devierii cursurilor naturale ale raurilor, a transformarii vailor si
lacurilor in rezervoare si a transformarii padurilor indigene in plantatii de
plopi si de salcami. Padurile din zona Dobrogea au disparut aproape complet in
trecut. Campiile agricole folosite intens au ramas cu doar cateva zone
impadurite (sub 5% din suprafete sunt acoperite cu paduri). In zona se poate
observa un proces de desertificare. Au loc denudatia solului datorita vantului si
ploii si o ariditate din ce in ce mai mare a microclimatului local.
Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, intr-o prima etapa, o
monitorizare mai buna a situatiei ecosistemului si, pe baza acesteia, masuri
concrete de protectie a mediului.
Primul pas in promovarea unei dezvoltari durabile si in conservarea
biodiversitatii in zona de frontiera bulgaro-romana este identificarea
siturilor unde se pot intreprinde actiuni corespunzatoare. Trebuie inventariate
flora si fauna din zona. Trebuie identificate problemele existente si
amenintarile viitoare. Este necesara o analiza amanuntita a situatiei pentru
sporirea valorii biodiversitatii in zona, precum si pentru identificarea
initiativelor comune bulgaro-romane de gestionare a resurselor naturale.
Cele doua componente principale ale proiectelor propuse sunt (i)
identificarea habitatelor cu potential de dezvoltare a activitatilor
transfrontaliere si pregatirea planurilor de dezvoltare si gestionare pentru
siturile identificate, (ii) achizitionarea echipamentului de monitorizare in
zone protejate deja existente.
Apoi, proiectul propune realizarea urmatoarelor activitati. Se vor infiinta
comitete directoare mixte cu reprezentare egala atat a partenerilor romani, cat
si a celor bulgari, pentru gestionarea activitatilor prevazute.
Componenta 1: Identificarea si pregatirea viitoarelor proiecte
transfrontaliere in domeniul protectiei naturii
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui Comitet director mixt
pentru realizarea urmatoarelor activitati:
1. Studierea si reexaminarea regiunii transfrontaliere, identificarea
rezervatiilor si parcurilor comune (puncte naturale) si a habitatelor pentru
conservarea biodiversitatii si a zonelor de promovare a dezvoltarii durabile.
Analiza tehnica si sociala la fata locului;
2. Conturarea scopurilor posibile ale zonelor identificate (de ex.
rezervatii, parcuri transfrontaliere). Elaborarea liniilor directoare pentru
planificarea gestionarii acestor zone;
3. Reexaminarea infrastructurii transfrontaliere (de ex. drumuri) pentru a
stabili intinderea geografica si oportunitatile de cooperare transfrontaliera
si cu privire la activitati transfrontaliere;
Pentru unele proiecte selectate (cel putin patru), se vor desfasura
urmatoarele activitati:
4. Formularea si prezentarea planurilor de gestionare in care sunt
implicate toate partile interesate;
5. Definirea masurilor de dezvoltare durabila in zonele-tampon;
6. Pregatirea planurilor de dezvoltare durabila - masuri institutionale si
de investitii;
7. Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii
pentru a fi gata cand va fi disponibila o viitoare finantare;
Se va acorda asistenta tehnica si pentru realizarea urmatoarelor
activitati:
8. Formare profesionala pentru personalul din zonele protejate, din
birourile regionale si locale, pentru agricultori si silvicultori, precum si
pentru autoritatile locale si regionale, pentru structurile din ministerele de
resort;
9. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea unor
viitoare activitati transfrontaliere mixte in domeniul dezvoltarii durabile si
al conservarii biodiversitatii;
Prin asistenta tehnica se va elabora un plan de finantare nerambursabila
pentru sprijinirea activitatilor transfrontaliere mixte in domeniul dezvoltarii
durabile si al conservarii biodiversitatii care poate fi implementat in
perioada 2004 - 2006.
Proiectul va contribui, de asemenea, la pregatirea unui plan comun de
management forestier pentru padurile din Dobrogea intr-o regiune care este
deosebit de bogata, dar care se confrunta cu multe provocari, inclusiv cu
procesul de desertificare.
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin pentru realizarea urmatoarelor
sarcini:
Realizarea unui plan comun de management forestier pentru atingerea
obiectivului comun de ambele parti in vederea dezvoltarii unui sistem de
coridoare forestiere care sa asigure continuitatea si interconexiunea zonelor
protejate si protectia retelelor de perdele forestiere din ambele tari.
Campanie de informare publica si de sensibilizare
Formarea profesionala a personalului local
Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii
realizate pentru a atrage sprijinul financiar al donatorilor.
Componenta 2: Achizitionarea de echipamente pentru activitati de
supraveghere si intretinere
Obiectivul specific al acestei componente este achizitionarea de
echipamente de supraveghere si intretinere pentru unele zone protejate
existente, in vederea imbunatatirii cunostintelor privind biodiversitatea si a
activitatilor de conservare a biodiversitatii.
Iata cateva informatii despre unele zone de referinta in cauza:
Pe malul romanesc, ar trebui avute in vedere cinci zone protejate situate
in Dobrogea, care se intind pe 1.000 de hectare:
Rezervatia naturala "Padurea Hagieni", satul Albesti;
"Padurea Dumbraveni", satul Dumbraveni; "Padurea Canaraua
Fetei", satul Baneasa; "Padurea Esechioi", satul Ostrov;
"Fantanita - padurea Murfatlar", orasul Basarabi.
In paralel, Directia Silvica Dobrogea-Constanta va finanta activitatile de
reimpadurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea impotriva
desertificarii si a climei uscate prin reimpadurirea noilor zone (min. 300 ha).
Pe malul bulgaresc,
Componenta de aprovizionare va permite organismelor de gestionare a zonelor
protejate din Dobrici si General Tosevo, precum si a parcului natural Rusenski
Lom sa identifice populatiile din speciile protejate si din cele amenintate.
Pentru aceste zone protejate, se vor achizitiona echipamente de
supraveghere si intretinere, cum ar fi:
- statii GIS, ORDBMS, GPS, imagini prin satelit, componente si echipamente
informatice;
- aparate foto digitale si camere video digitale; binocluri;
- aparate de inregistrare video si televizoare;
- echipamente de birou
(in cazul Bulgariei, prin cofinantare nationala, se va finanta si
achizitionarea de vehicule de teren pentru a imbunatati mobilitatea
personalului insarcinat cu activitati de observare si control).
Phare BG-2003/005-631.03: "Dezvoltarea unui program comun de
gestionare a calitatii aerului inconjurator pentru regiunea de frontiera
Bulgaria - Romania de-a lungul cursului inferior al Dunarii" (0,700 MEUR)
In Bulgaria, evaluarea preliminara cu privire la poluantii reglementati de
Prima Directiva Fiica 1999/30/CE (SO2, NOx, si plumb, cu exceptia PM10) a fost
finalizata in anul 2001. In consecinta, teritoriul tarii a fost impartit in 124
de zone de gestionare si evaluare a calitatii aerului inconjurator, dintre care
35 de zone in care valorile-limita nu au fost respectate, adica zone in care
s-au inregistrat depasiri ale normelor de calitate a aerului stabilite. Pentru
aceste 35 de zone, au fost dezvoltate programe de gestionare a calitatii aerului
inconjurator in conformitate cu art. 8 din directiva-cadru.
In cadrul celor 35 de zone, exista patru zone cu poluare mixta (locala si
transfrontaliera). Numai acestora ar trebui sa li se aplice cerintele specifice
enuntate in art. 8 alin. (6) din directiva-cadru, adica gestionarea calitatii
aerului in aceste zone trebuie sa fie strans coordonata intre cele doua tari.
Aceasta inseamna ca ar trebui dezvoltate si aplicate in comun programe
relevante de gestionare a calitatii aerului.
Cele patru zone transfrontaliere mentionate anterior cuprind orasele
Nicopole, Svistov, Ruse si Silistra si imprejurimile acestora sau coincid cu
partea bulgara a regiunii Dunarii de Jos, pentru care a fost creat, cu
asistenta financiara din programul Phare de cooperare transfrontaliera, un
Sistem comun de monitorizare a calitatii aerului (SCMCA).
Avand in vedere originea transfrontaliera a unei parti din poluarea
existenta in zona in cauza, programele trebuie sa fie pe deplin coordonate cu
programele "in oglinda" relevante dezvoltate de partea romana.
Singura modalitate posibila de a pune acest lucru in practica este reunirea
celor opt programe "in oglinda" (cate patru de fiecare parte) intr-un
Program comun de gestionare a calitatii aerului pentru regiunea Dunarii de Jos,
cu implicarea, intre timp, a tuturor autoritatilor competente nationale si
regionale de pe ambele maluri.
Masurile de mai sus vor asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor si
de programare corecta si prioritizare a masurilor separate de imbunatatire
(reducere a emisiilor) (avand in vedere ca, in anumite cazuri, respectarea unei
norme de calitate a aerului in una dintre tari va fi mult mai usor de realizat
si mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin masuri adecvate de
reducere a emisiilor/sau printr-o combinatie de masuri/in alta tara).
Pe langa acestea, dezvoltarea unui Program comun de gestionare a calitatii
aerului va asigura in viitor posibilitatea de a pregati termeni de referinta si
documente de licitatie pentru investitii de stringenta prioritate (inclusiv in
infrastructura) prin care nivelurile emisiilor vor fi reduse, iar normele de
calitate a aerului vor fi indeplinite.
Intre timp, daca rezultatele monitorizarii cu SCMCA indica o depasire a
pragurilor de alarma stabilite in vederea informarii publicului (in
conformitate cu dispozitiile Directivei 1999/30/CE), se vor dezvolta planuri de
actiune pentru zonele in cauza, in conformitate cu art. 7 din Directiva-cadru.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
A. Analiza detaliata si evaluarea calitatii aerului (analiza echipamentelor
de masurare si a metodelor de masurare utilizate in prezent; analiza initiala a
datelor meteorologice si a celor referitoare la calitatea aerului disponibile;
analiza initiala a situatiei emisiilor; masurari suplimentare ale calitatii
aerului, daca este necesar; pregatirea unui program-modul pentru emisiile
provenind din trafic si a unor modele de dispersie; compilarea si completarea
inventarului de emisii; implementarea unui Sistem de informatii geografice
(GIS) cu privire la surse locale de emisie; evaluarea calitatii aerului
inconjurator).
B. Dezvoltarea unui program pentru imbunatatirea calitatii aerului
inconjurator in cazul depasirii valorilor limita (identificarea potentialelor
masuri de reducere a emisiilor; scenarii de dezvoltare a emisiilor pana in
2010; prioritizarea masurilor si analiza financiara; elaborarea unui program de
masuri pe termen lung; elaborarea unui plan de actiune pe termen scurt
cuprinzand masuri care trebuie adoptate in cazul depasirii pragurilor de
alerta; seminarii/ateliere cu partile interesate).
C. Elaborarea formularelor de cerere in format specific, in conformitate cu
cerintele donatorilor specifici.
D. Pregatirea unui program de formare. Diseminarea cunostintelor de baza
privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului.
Phare RO-2003/005-701.03: "Dezvoltarea unui program de gestionare a
calitatii aerului inconjurator pentru regiunea romaneasca de-a lungul granitei
cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunarii" (0,700 MEUR)
Poluarea transfrontaliera si problemele de mediu conexe la granita dintre
Romania si Bulgaria au fost exprimate in mod repetat in ultimii zece ani. La 27
decembrie 1993, a fost semnat un memorandum de intelegere de catre Ministerele
Mediului din Bulgaria si Romania, prin care acestea isi declarau
disponibilitatea de a coopera in problema monitorizarii poluarii
transfrontaliere Romania - Bulgaria.
Calitatea aerului pentru asezarile romanesti incluse in aglomerarile de
asezari romano-bulgare de pe cursul inferior al Dunarii (Turnu Magurele -
Nicopole, Zimnicea - Svistov, Giurgiu - Ruse si Calarasi - Silistra) este
caracterizata prin depasirea concentratiilor pentru o serie de poluanti
controlati: pulberi in suspensie, amoniac, sulfura de hidrogen, fenoli si alte
substante organice. Poluarea este rezultatul producerii de materiale sintetice,
substante chimice, masini si produse metalurgice, al producerii de energie
electrica, al transportului rutier si al arderii de combustibili in scopuri
gospodaresti.
Regiunea a fost poluata peste norme ca rezultat al activitatilor
industriale din orasele de pe ambele maluri ale Dunarii inferioare, intr-un
moment in care inca nu fusesera constituite organisme raspunzatoare de
protectia mediului.
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului (fostul Minister al
Apelor si Protectiei Mediului) a infiintat, prin proiectul Phare de cooperare
transfrontaliera RO9911.02, un sistem de supraveghere a calitatii aerului in
zona de frontiera Romania - Bulgaria, cu statii de monitorizare pe fiecare mal:
cate doua statii la Calarasi si Silistra, doua statii la Giurgiu si trei statii
la Ruse, doua statii la Turnu Magurele si o statie la Nicopole, cate o statie
la Zimnicea si Svistov. Echipamentele mentionate au fost deja asamblate si puse
in functiune. Sistemul este, de asemenea, dotat cu transmisie a datelor on-line
reciproca, in principalele orase fiind instalate panouri de informare publica.
Proiectul mentionat anterior, care consta, intr-o prima etapa, in
rezolvarea acestor probleme, este dezvoltarea unui sistem de control
(monitorizare) a emisiilor, care reprezinta scopul proiectului propus.
Vor fi dezvoltate planuri si programe de gestionare a calitatii aerului in
cooperare cu administratia locala, organismele descentralizate ale
administratiei locale, detinatorii de titluri si alte parti interesate.
Planurile si programele sunt date publicitatii si raportate Uniunii
Europene. Autoritatea centrala de mediu monitorizeaza progresele si respectarea
planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului si raporteaza anual
rezultatele supravegherii.
Elaborarea planurilor va asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor si
de programare corecta si prioritizare a masurilor separate de imbunatatire
(reducere a emisiilor) (avand in vedere ca, in anumite cazuri, respectarea unei
norme de calitate a aerului in una dintre tari va fi mult mai usor de realizat
si mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin masuri adecvate de
reducere a emisiilor/sau printr-o combinatie de masuri/in alta tara).
Intre timp, daca rezultatele monitorizarii cu Sistemul comun de
monitorizare a calitatii aerului indica o depasire a pragurilor de alerta
stabilite in vederea informarii publicului (in conformitate cu Directiva
1999/30/CE), se vor dezvolta planuri de actiune pentru zonele in cauza.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
A. Evaluarea preliminara a calitatii aerului (analiza detaliata a datelor
referitoare la calitatea aerului, date referitoare la emisiile in aer, date
meteorologice etc.; daca este necesar, masuri suplimentare de calitate a
aerului; analiza echipamentelor de masurare existente si a metodelor de
masurare utilizate in zona proiectului; finalizarea unui inventar al emisiilor
si stabilirea unor metodologii de comparare; implementarea unui Sistem de
informatii geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; elaborarea
unor metodologii si proceduri comune de asigurare a calitatii/control al
calitatii (AC/CC) pentru emisiile din aer; analiza detaliata a modelelor
nationale de dispersie a poluantilor, in vederea utilizarii acestor modele
pentru evaluarea calitatii aerului in conditii transfrontaliere; stabilirea
modelelor adecvate de dispersie a poluantilor pentru aceste tipuri de zone si
colectarea datelor in vederea asigurarii datelor introduse in modelele de
dispersie a poluantilor; dezvoltarea de linii directoare pentru evaluarea
calitatii aerului in conditii transfrontaliere; realizarea evaluarii
preliminare a calitatii aerului la nivel local, pentru zone situate de-a lungul
malului romanesc al Dunarii inferioare).
B. Dezvoltarea de planuri si programe in conditii transfrontaliere pentru
gestionarea calitatii aerului (identificarea si examinarea potentialelor masuri
de reducere a emisiilor; selectarea masurilor adecvate; scenarii de dezvoltare
a emisiilor in perioada 2007 - 2015; estimarea dezvoltarii calitatii aerului in
perioada 2007 - 2015; prioritizarea masurilor si analizei financiare; linii
directoare de elaborare a planurilor de actiune pe termen scurt si lung;
stabilirea marjelor de toleranta si a pragurilor de alerta in zonele
transfrontaliere; proiecte de programe pe termen lung de imbunatatire a
calitatii aerului pentru 1. Calarasi - Silistra, 2. Giurgiu - Ruse, 3. Turnu
Magurele - Nicopole, 4. Zimnicea - Svistov (finantate atat din proiecte
romanesti, cat si din proiecte bulgare); proiecte de planuri pe termen scurt de
imbunatatire a calitatii aerului, daca este necesar; materiale de formare;
seminarii/ateliere; informatii publice).
C. Elaborarea formularelor de cerere in format specific, in conformitate cu
cerintele donatorilor specifici.
D. Diseminarea cunostintelor de baza privind evaluarea si gestionarea
calitatii aerului.
Proiectul va finanta, de asemenea, o componenta de asistenta tehnica,
pentru a sprijini elaborarea documentelor de licitatie necesare pentru lansarea
atat a proiectelor romanesti, cat si a proiectelor bulgare.
Phare BG-2003/005-631.05: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici"
(0,800 MEUR)
si
Phare RO-2003/005-701.06: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici"
(0,800 MEUR)
Fondul Comun pentru Proiecte Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care
finanteaza proiecte "la scara redusa si de la om la om" cu impact
transfrontalier referitoare la: cooperarea in domeniul afacerilor, dezvoltarea
intreprinderilor, transfer de tehnologie si marketing, pentru intreprinderile
mici si mijlocii, formare, ocuparea fortei de munca, masuri pentru schimburi
culturale si medicale, imbunatatirea fluxului informational si a comunicatiilor
intre regiunile limitrofe etc. Pentru a obtine un impact suficient, aceste
mecanisme trebuie implementate in perspectiva multianuala. In consecinta,
ambele parti au convenit sa continue aceasta initiativa si sa mareasca alocatia
Phare pentru fiecare tara. Fondul Comun pentru Proiecte Mici va functiona in
conformitate cu Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exercitiul 2000
si aprobate de Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) si cu "Ghidul practic
pentru proceduri contractuale finantate din bugetul general al Comunitatilor
Europene in contextul actiunilor externe". Vor fi elaborate de catre
ambele tari linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de
Delegatiile CE din Bulgaria si Romania.
Institutiile-cheie ale Fondului Comun pentru Proiecte Mici sunt agentiile
de implementare din cele doua tari, care vor prezenta o solicitare pentru
propuneri de proiecte, care trebuie sa fie deschisa si corecta pentru toate
organizatiile eligibile, Comitetul comun de evaluare (CCE) si Secretariate
(Birourile regionale de cooperare transfrontaliera pentru Fondul Comun pentru
Proiecte Mici). O echipa de evaluatori adecvata va evalua cererile prezentate.
Deciziile finale se adopta pe baza recomandarilor Comitetului comun de
evaluare.
Secretariatul bulgar a fost infiintat in regiunea de frontiera, la Ruse, in
vederea asigurarii contactelor zilnice si a cooperarii cu beneficiarii
proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile
directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici. Secretariatul roman a fost
infiintat in regiunea de frontiera, la Giurgiu, in vederea asigurarii
contactelor zilnice si a cooperarii cu beneficiarii proiectului. Acest birou
are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun
pentru Proiecte Mici.
In multe cazuri, candidatii pentru proiect vor necesita asistenta de
dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare si informare pentru
a informa si asista potentialii participanti, astfel incat sa se asigure un
inalt grad de transparenta si sa se incurajeze propunerile de calitate.
Secretariatul va numi, de asemenea, experti care sa viziteze potentialii
candidati pentru a le oferi asistenta, in special in probleme cum ar fi
evaluarea costului proiectului.
Obiectivul Fondului Comun pentru Proiecte Mici este de a pune la dispozitie
o contributie Phare totala de 800 000 EUR/regiune de frontiera. Pana la 7% din
contributia Phare (maximum 56 000 EUR pentru fiecare tara) poate fi utilizata
pentru cheltuieli legate de pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea
asistentei.
Cofinantarea este necesara si va reprezenta un criteriu de eligibilitate a
proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecarui proiect de
mica amploare. Proiectelor deja finantate partial dintr-un alt program din
fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.
Activitati de sprijin
Phare BG-2003/005-631.06: "Mecanismul de pregatire a proiectelor"
(0,500 MEUR)
si
Phare RO-2003/005-701.07: "Mecanismul de pregatire a proiectelor"
(0,300 MEUR)
Fiecare proiect va oferi asistenta tehnica pe termen scurt agentiei de
implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria -
Romania din fiecare tara. Aceasta asistenta se refera la toate activitatile
legate de ciclul de viata al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera
(identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea
documentelor Fondului Comun pentru Proiecte Mici.
Autoritatile de implementare implicate in faza de programare vor fi
sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea sa poata produce
documentatie de fond adecvata, studii de fezabilitate, documentatii tehnice de
proiect, termeni de referinta, specificatii tehnice si dosare de licitatie etc.
Invataminte:
Experienta dobandita din implementarea programelor Phare in anii anteriori
si din evaluare a dat nastere unui numar de invataminte cu caracter general.
Aceste invataminte sunt reflectate in conceperea si implementarea Programului
Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria - Romania pe 2003. Cele mai
importante invataminte se refera la constrangeri privind capacitatea administrativa
a Bulgariei si Romaniei. O alta lectie cheie este ca succesul proiectelor
Phare, in special constructia institutionala, depinde de continuitatea
personalului cheie la nivel de cadre si de lucratori.
Au fost, de asemenea, trase concluzii specifice cu privire la sectoare
individuale sau tipuri de proiecte, acestea fiind reflectate in documente de
proiect individuale.
2. Bugetul
______________________________________________________________________________
| Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera la granita dintre Romania
|
| si Bulgaria (EUR)
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| CRIS No | Titlul proiectului |Constructia |Investitie| Phare
|
| | |institutionala|din | Total
|
| | |din fonduri |fonduri |
|
| | |Phare |Phare |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Constructia finala a | 0 | 3.750.000| 3.750.000|
|631.01 |drumului de ocolire din | | |
|
| |zona Silistra | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Giurgiu - Consolidarea | 0 | 2.655.000|
2.655.000|
|701.01 |infrastructurii de acces la| | |
|
| |frontiera | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Dig pe Dunare in zona | 0 | 1.845.000|
1.845.000|
|701.02 |Boianu - Sticleanu | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Dezvoltare economica | 1.000.000 | 0|
1.000.000|
|631.02 |durabila a regiunii de | | |
|
|_____________|frontiera bulgaro-romane |______________|__________|__________|
|RO 2003/005- | | 700.000 | 0|
700.000|
|701.05 | | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Dezvoltarea unui program | 700.000 | 0|
700.000|
|631.03 |comun de gestionare a | | |
|
| |calitatii aerului | | | |
| |inconjurator pentru | | |
|
| |regiunea de frontiera | | |
|
| |Bulgaria - Romania de-a | | |
|
| |lungul cursului inferior | | |
|
| |al Dunarii | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Dezvoltarea unui program de| 700.000 | 0|
700.000|
|701.03 |gestionare a calitatii | | |
|
| |aerului inconjurator pentru| | |
|
| |regiunea romaneasca de-a | | |
|
| |lungul granitei cu | | |
|
| |Bulgaria, pe cursul | | |
|
| |inferior al Dunarii | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Promovarea dezvoltarii | 850.000 | 400.000|
1.250.000|
|631.04 |durabile si conservarea | | |
|
|_____________|biodiversitatii in
regiunea|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |transfrontaliera | 400.000 | 600.000|
1.000.000|
|701.04 |bulgaro-romana | | | |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Fondul Comun pentru | 800.000 | 0|
800.000|
|631.05 |Proiecte Mici | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Fondul Comun pentru | 800.000 | 0|
800.000|
|701.06 |Proiecte Mici | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Mecanismul de pregatire a | 500.000 | 0|
500.000|
|631.06 |proiectelor | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Mecanismul de pregatire a | 300.000 | 0|
300.000|
|701.07 |proiectelor | | |
|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
| | TOTAL | 6.750.000 |
9.250.000|16.000.000|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
In conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 si cu Liniile
directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investitii sprijinite de
Phare trebuie sa primeasca cofinantare din fonduri publice nationale.
Contributia comunitara se poate ridica pana la 75% din valoarea totala a
cheltuielilor publice eligibile*1).
Cofinantarea pentru proiectele de constructie institutionala este acordata
de beneficiar care are responsabilitatea efectuarii anumitor costuri de
infrastructura si de implementare operationala, prin finantarea resurselor
umane si a altor tipuri de resurse necesare in vederea unei absorbtii efective
si eficiente a asistentei Phare.
------------
*1) Impozitele nu reprezinta un element eligibil pentru cofinantare.
3. Masuri in vederea implementarii
3.1. Masuri in vederea implementarii in Bulgaria
a.) Gestionarea fondurilor si a proiectului de catre tara candidata
Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului Extins
de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite in Decizia de acreditare
EDIS si in Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM)
incheiat intre Bulgaria si Comisie*2). Inaintea incheierii Acordului mentionat
anterior, implementarea se va face urmand procedurile Sistemului de
implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea
extinsa se va aplica cel mai tarziu incepand cu data aderarii.
Coordonatorul national al asistentei (CNA) va avea responsabilitatea
generala pentru programarea si monitorizarea programelor Phare. Responsabilul
national cu autorizarea finantarii (RNAF) si responsabilii cu autorizarea
programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate in conformitate
cu procedurile stabilite in Decizia de acreditare EDIS si/sau in Manualul SID,
precum si cu alte instructiuni ale Comisiei si ca toate contractele necesare
implementarii Memorandumului de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor
si documentelor standard definite si publicate recent de catre Comisia
Europeana in vederea implementarii actiunilor externe. CNA si RAP au o
responsabilitate comuna in privinta coordonarii programelor Phare (inclusiv
programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA si SAPARD, precum si a
Fondurilor Structurale si de Coeziune.
Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor din Bulgaria,
condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiara a programului si va avea
responsabilitatea raportarii catre Comisia Europeana. RNAF va detine
responsabilitatea generala pentru gestionarea financiara a fondurilor Phare.
Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementarile si
procedurile referitoare la achizitii, raportare si gestionare financiara,
precum si normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, si ca
functioneaza sistemul de raportare si informare cu privire la proiect. Aceasta
include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte si dovedite de
frauda sau nereguli. RNAF va avea raspunderea deplina asupra fondurilor Phare
ale unui program pana la incheierea acestuia.
------------
*2) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului
1605/2002 (Regulamentul financiar), in special art. 164, in Regulamentul
Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa
la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*3) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului
(1605/2002) (Regulamentul financiar), in Regulamentul Comisiei 2342/2002
(Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la Regulamentul
Consiliului 1266/1999.
b.) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu exceptia
urmatoarelor:
2003/005-631.05, Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), dat fiind
domeniul sau de aplicare
2003/005-631.03 Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calitatii
aerului inconjurator pentru regiunea de frontiera dintre Bulgaria si Romania
de-a lungul Dunarii inferioare
si
2003/005-631.04 Promovarea dezvoltarii durabile si conservarea
biodiversitatii in regiunea transfrontaliera dintre Bulgaria si Romania
si
2003/005-631.02 Dezvoltarea economica durabila a regiunii transfrontaliere
dintre Bulgaria si Romania
si
2003/005-631.06 Mecanismul de pregatire a proiectelor
data fiind natura de constructie institutionala a proiectelor.
c.) Termene de contractare si executare a contractelor; termene de
programare
Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2005. Perioada de
contractare nu poate depasi sub nici o forma termenul de 3 ani de la data
angajamentului global asumat.
Executarea contractelor trebuie sa se incheie pana la 30 noiembrie 2006, cu
exceptia proiectului 2003/005-331.01 "Finalizarea constructiei drumului
secundar in localitatea Silistra", a carui data de executare a contractelor
este 30 noiembrie 2007. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp
de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare si incheiere a conturilor si recuperarea
fondurilor
Se va introduce o procedura de verificare si incheiere a conturilor in
conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) si
ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
Orice nereguli sau fraude*6) descoperite in orice moment pe parcursul
implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de catre
Comisie.
Daca implementarea unei masuri nu pare sa justifice fie o parte, fie
totalitatea asistentei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a
situatiei, in special solicitand tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile
intr-o perioada de timp determinata si sa corecteze neregulile.
In urma analizei mentionate in paragraful anterior, Comisia poate reduce,
suspenda sau anula asistenta legata de masurile respective, daca analiza scoate
la iveala nereguli, o utilizare necorespunzatoare a fondurilor sau
nerespectarea uneia dintre conditiile prevazute in memorandumul de finantare
si, in special, orice schimbare semnificativa care afecteaza natura sau conditiile
de implementare ale masurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice
reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor platite.
In cazul in care considera ca o neregula nu a fost corectata sau ca o parte
a unei operatiuni sau intreaga operatiune nu justifica partial sau total
asistenta acordata, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a situatiei si
va solicita tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile intr-o perioada de
timp determinata. In urma analizei, daca tara beneficiara nu a luat masuri de
corectare a situatiei, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula in totalitate sau partial asistenta acordata pentru masura
respectiva.
Comisia trebuie sa stabileasca dimensiunea masurii corective, avand in
vedere natura neregulii constatate si gravitatea oricaror deficiente in
sistemele de control si de gestionare.
Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi
recuperate de Comisie. O declaratie finala scrisa, insotita de documentatia
aferenta, va fi emisa de catre Responsabilul national cu autorizarea finantarii
(RNAF), la doua luni dupa ce toate platile au fost efectuate, in care este
prezentata suma totala contractata si achitata. Va fi inclusa si o balanta finala
a bancii care sa prezinte soldurile existente la Fondul National (FN)/Agentia
de implementare (AI) si la Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP).
Desi fondurile neutilizate si neeligibile sunt recuperate dupa expirarea
Memorandumul de finantare, se poate emite un ordin complementar de recuperare
dupa efectuarea auditului final privind corectitudinea si concordanta
contractelor si platilor, precum si conformitatea acestora cu dispozitiile
Memorandumului de finantare, luand in considerare opinia independenta a
auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricaror fonduri neutilizate sau a oricarei
plati necuvenite, intr-un interval de 60 de zile calendaristice de la data
notificarii. Daca RNAF nu returneaza suma pe care o datoreaza Comunitatii, tara
beneficiara trebuie sa plateasca aceasta suma Comisiei. Se vor aplica,
referitor la sumele nerestituite, penalizari pentru intarzierea platilor, prin
aplicarea regulilor prevazute in regulamentul financiar care reglementeaza
bugetul Comunitatii.
------------
*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Masuri de audit si anti-frauda in
statele candidate) din prezentul document.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri catre FN, in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat de Comisie si de Bulgaria in decembrie 1998. La cererea RNAF,
fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro, care va fi
deschis si gestionat de catre FN, la o banca stabilita in prealabil si de comun
acord cu Comisia.
aa) Transferul de fonduri catre Fondul National
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate
local*, reprezentand prefinantarea*7), va fi transferata la FN in urma semnarii
Memorandumului de finantare si a Acordurilor de finantare (AF) intre FN si
Agentiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP).
Dispozitiile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind infiintarea
Fondului National trebuie, de asemenea, sa fie respectate. In plus, RNAF
trebuie sa inainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnati ca RAP si o
descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informational dintre FN
si AI/OPCP si modul in care vor decurge platile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare
din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci cand 5%
din buget va fi platit de catre agentiile de implementare (AI) si de catre
OPCP. A treia realimentare poate fi ceruta atunci cand 35% din bugetul total in
vigoare a fost platit. A patra realimentare se va plati cand se achita 70% din
bugetul total in vigoare si cand toate cheltuielile au fost efectuate (si
anume, contractate in totalitate). Dupa cel mult doua luni de la efectuarea
tuturor platilor, Fondul National va prezenta un raport final de cheltuieli,
care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportata la
ultima cheltuiala efectuata, ceea ce in stadiul respectiv va reprezenta platile
efectuate (incetarea cheltuielilor)*8).
In mod exceptional, RNAF poate cere plata in avans a unor procente mai mari
decat cele mentionate mai sus, conform procedurilor prevazute in Memorandumul
de intelegere mentionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare daca nu
au fost respectate etapele mentionate mai sus, in afara de cazul in care exista
o autorizare expresa prealabila a Comisiei in acest sens.
bb.) Transferul de fonduri catre Agentiile de implementare
Fondul National va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI),
inclusiv Oficiului de Plati si Contractare Phare (OPCP), in conformitate cu
Acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/OPCP, daca este cazul. Se
vor deschide conturi bancare pentru subprograme in numele Agentiei de
implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiara a
subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de intelegere privind
infiintarea Fondului National.
In conformitate cu SID, fiecare acord de finantare va fi aprobat in
prealabil de catre Comisia Europeana. In cazul in care FN este agentul platitor
pentru OPCP/Agentia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de
fonduri de la FN catre OPCP/AI. OPCP si Agentiile de implementare (AI) trebuie
sa fie fiecare conduse de catre un responsabil cu autorizarea programului
(RAP), numit de RNAF, dupa consultarea CNA. RAP va raspunde de toate
operatiunile efectuate de catre OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie,
totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost
calculat de RAP si stabilit de catre Comisie, va fi platit Agentiei de
implementare inainte de incheierea oficiala a programului. Agentia de implementare
isi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la plata finala
si de a se asigura ca fondurile mentionate anterior vor fi folosite numai
pentru a face plati legate de clauzele de retinere.
Agentia de implementare isi asuma in continuare responsabilitatea deplina
fata de contractori, in sensul indeplinirii obligatiilor legate de clauzele de
retinere. Fondurile care nu au fost platite contractantilor dupa decontarea
platilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o
situatie generala a folosirii fondurilor depuse in conturi cu garantie si in
special a platilor efectuate din aceste conturi, precum si a dobanzilor
acumulate.
cc.) Dobanda
In principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtatoare de dobanda.
Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza
propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita in program.
------------
*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
*9) In special, dar nu exclusiv, conturile detinute de FN, OPCP si AI.
f.) Agentiile de implementare vor raspunde de subprograme dupa cum urmeaza:
Agentia de implementare a intregului program va fi Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Lucrarilor Publice (MDRLP).
g.) Evaluarea impactului asupra mediului si conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite in
directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA)*10), se aplica in totalitate
pentru toate proiectele de investitii Phare. Daca directiva EIA nu a fost inca
transpusa in totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite in
directiva mentionata anterior. Daca un proiect se afla sub incidenta anexei 1
sau anexei 2 la Directiva EIM, indeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie
corespunzator documentata*11).
In cazul in care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea
naturii, trebuie realizata o evaluare corespunzatoare, conform dispozitiilor
art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*14).
Toate proiectele de investitii se realizeaza in conformitate cu legislatia
comunitara din domeniul mediului. Fisele de proiect vor contine clauze
specifice in conformitate cu legislatia UE din domeniul mediului, in functie de
tipul de activitate desfasurata in cadrul fiecarui proiect de investitii.
------------
*10) Directiva 85/337/CEE; JO L 175/40; 05.07.1985; modificata de Directiva
97/11/CEE; JO L 73/5; 14.03.1997.
*11) In anexa EIA la fisa corespunzatoare proiectului de investitii.
*14) Directiva 92/43/CEE; JO 206/7; 22.07.1992.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Planuri de finantare nerambursabila
In cazul planurilor de finantare nerambursabila, masurile exacte de
implementare vor fi precizate in fisele de proiect corespunzatoare, in baza
urmatoarelor principii:
- Procedurile si formatele care urmeaza a fi utilizate pentru implementarea
planurilor si acordarea finantarii vor urmari dispozitiile Ghidului practic. Se
va acorda o atentie speciala procesului de selectie a proiectelor beneficiare,
care trebuie realizata la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selectie
formate din experti numiti de catre autoritati care cofinanteaza planurile,
precum si de catre administratiile corespunzatoare si grupurile de interese
implicate in planuri.
- RAP pentru programul al carui plan de finantare nerambursabila este
finantat trebuie sa isi asume responsabilitatea contractuala si financiara
privind implementarea planurilor. In special, RAP trebuie sa aprobe in mod
oficial cererea de oferte, formularele de inscriere, criteriile de evaluare,
precum si procesul de selectie si rezultatele acestuia. RAP trebuie, de
asemenea, sa semneze contractele de finantare nerambursabila cu beneficiarii si
sa asigure monitorizarea si controlul financiar corespunzator in temeiul
autoritatii si responsabilitatii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea
planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP catre organismele
corespunzatoare la nivel sectorial si regional.
- Anterior acreditarii EDIS, va fi necesara aprobarea prealabila a
Delegatiei Comisiei Europene la Sofia, in conformitate cu dispozitiile
capitolului 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
- Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrari si
servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai
finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achizitii
din Ghidul practic.
- In urma unei evaluari pozitive a capacitatii Agentiei de implementare de
a gestiona din punct de vedere operational si financiar planurile in mod clar
si eficient (cf. Sectiunii 11 si anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003),
Delegatia Comisiei Europene poate hotari sa isi retraga aprobarea prealabila
privind subcontractarea efectuata de catre beneficiarii finali ai finantarii
individuale. Dispozitiile detaliate care reglementeaza rolul Delegatiei in
cadrul fazei de subcontractare prevazute anterior va fi mentionata, daca este
cazul, in schimbul de scrisori dintre Delegatie si Autoritatile Nationale dupa
exercitiul de evaluare mentionat anterior.
- Planurile de finantare nerambursabila nu vor include proiecte pentru care
contributia Phare este mai mare de 2 milioane EUR si mai mica de 50 000 EUR.
Aceasta limita inferioara poate fi anulata ca urmare a evaluarii mentionate
anterior a capacitatii Agentiei de implementare de a da asigurari privind o
gestionare financiara sanatoasa. Aceasta limita inferioara nu se aplica in
cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare in termeni Phare vor fi operationale la data
semnarii contractelor de finantare nerambursabila de catre RAP autorizate.
Proiectele trebuie implementate integral inainte de data de expirare a
executiei contractului din prezentul Memorandum de finantare.
Fondul pentru Proiecte Mici
Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu
contributie Phare). Nu va include investitii materiale, in afara celor
referitoare la mica infrastructura, care nu dau nastere la venituri nete
substantiale.
In ceea ce priveste Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare
transfrontaliera se pot utiliza maxim 7% din contributia Phare pentru
cheltuieli referitoare la pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea
asistentei.
3.2. Masuri in vederea implementarii in Romania
a.) Gestionarea fondurilor si a proiectului de catre tara candidata
Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului Extins
de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite in Decizia de acreditare
EDIS si in Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM)
incheiat intre Romania si Comisie*12). Inaintea incheierii Acordului mentionat
anterior, implementarea se va face urmand procedurile Sistemului de
implementare descentralizat Phare (SID)*13). Cu toate acestea, descentralizarea
extinsa se va aplica cel mai tarziu incepand cu data aderarii.
Coordonatorul national al asistentei (CNA) va avea responsabilitatea
generala pentru programarea si monitorizarea programelor Phare. Responsabilul
national cu autorizarea finantarii (RNAF) si responsabilii cu autorizarea
programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate in conformitate
cu procedurile stabilite in Decizia de acreditare EDIS si/sau in Manualul SID,
precum si cu alte instructiuni ale Comisiei si ca toate contractele necesare
implementarii Memorandumului de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor
si documentelor standard definite si publicate recent de catre Comisia
Europeana in vederea implementarii actiunilor externe. CNA si RAP au o
responsabilitate comuna in privinta coordonarii programelor Phare (inclusiv
programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA si SAPARD, precum si a
Fondurilor Structurale si de Coeziune.
Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor din Romania, condus
de RNAF, va supraveghea gestionarea financiara a programului si va avea
responsabilitatea raportarii catre Comisia Europeana. RNAF va detine
responsabilitatea generala pentru gestionarea financiara a fondurilor Phare.
Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementarile si
procedurile referitoare la achizitii, raportare si gestionare financiara, precum
si normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, si ca functioneaza
sistemul de raportare si informare cu privire la proiect. Aceasta include
responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte si dovedite de frauda
sau nereguli. RNAF va avea raspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui
program pana la incheierea acestuia.
------------
*12) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului
1605/2002 (Regulamentul financiar), in special art. 164, in Regulamentul Comisiei
2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la
Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*13) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului
(1605/2002) (Regulamentul financiar), in Regulamentul Comisiei 2342/2002
(Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la Regulamentul
Consiliului 1266/1999.
b.) Dimensiunea proiectului
Valoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu exceptia urmatoarelor:
2003/005-701.02
Baraj pe cursul Dunarii pana in interiorul localitatilor Boianu -
Sticleanu. Dimensiunea totala a proiectului, inclusiv cofinantarea, este de 4
MEUR.
2003/005-701.06
Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), data fiind amploarea proiectului
2003/005-701.03
Elaborarea unui Program de Management al Calitatii Aerului pentru zona
romaneasca aflata de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe Dunarea de Jos; si
2003/005-701.04
Promovarea dezvoltarii durabile si conservarii biodiversitatii in zona de
frontiera dintre Romania si Bulgaria; si
2003/005-701.05
Dezvoltarea economica durabila a zonei de frontiera dintre Romania si
Bulgaria; si
2003/005-701.07
Mecanisme de pregatire a proiectului
Avand in vedere ca natura proiectelor este aceea a constructiei
institutionale.
c.) Termene de contractare si executare a contractelor; termene de
programare
Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2005. Perioada de
contractare nu poate depasi sub nici o forma termenul de 3 ani de la data
angajamentului global asumat.
Executarea contractelor trebuie sa se incheie pana la 30 noiembrie 2006, cu
exceptia proiectului 2003/005-701.01 "Giurgiu - Reabilitarea
infrastructurii de acces la frontiera", a carui data de executare a
contractelor este 30 noiembrie 2007. Angajamentele bugetare care nu au condus
la plati timp de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare si incheiere a conturilor si recuperarea
fondurilor
Se va introduce o procedura de verificare si incheiere a conturilor in
conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*14) si
ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*15).
Orice nereguli sau fraude*16) descoperite in orice moment pe parcursul
implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de catre
Comisie.
Daca implementarea unei masuri nu pare sa justifice fie o parte, fie
totalitatea asistentei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a
situatiei, in special solicitand tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile
intr-o perioada de timp determinata si sa corecteze neregulile.
In urma analizei mentionate in paragraful anterior, Comisia poate reduce,
suspenda sau anula asistenta legata de masurile respective, daca analiza scoate
la iveala nereguli, o utilizare necorespunzatoare a fondurilor sau
nerespectarea uneia dintre conditiile prevazute in memorandumul de finantare
si, in special, orice schimbare semnificativa care afecteaza natura sau conditiile
de implementare ale masurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice
reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor platite.
In cazul in care considera ca o neregula nu a fost corectata sau ca o parte
a unei operatiuni sau intreaga operatiune nu justifica partial sau total
asistenta acordata, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a situatiei si
va solicita tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile intr-o perioada de
timp determinata. In urma analizei, daca tara beneficiara nu a luat masuri de
corectare a situatiei, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula in totalitate sau partial asistenta acordata pentru masura
respectiva.
Comisia trebuie sa stabileasca dimensiunea masurii corective, avand in
vedere natura neregulii constatate si gravitatea oricaror deficiente in
sistemele de control si de gestionare.
Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi
recuperate de Comisie. O declaratie finala scrisa, insotita de documentatia
aferenta, va fi emisa de catre Responsabilul national cu autorizarea finantarii
(RNAF), la doua luni dupa ce toate platile au fost efectuate, in care este
prezentata suma totala contractata si achitata. Va fi inclusa si o balanta finala
a bancii care sa prezinte soldurile existente la Fondul National (FN)/Agentia
de implementare (AI) si la Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP).
Desi fondurile neutilizate si neeligibile sunt recuperate dupa expirarea
Memorandumului de finantare, se poate emite un ordin complementar de recuperare
dupa efectuarea auditului final privind corectitudinea si concordanta
contractelor si platilor, precum si conformitatea acestora cu dispozitiile
Memorandumului de finantare, luand in considerare opinia independenta a
auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricaror fonduri neutilizate sau a oricarei
plati necuvenite, intr-un interval de 60 de zile calendaristice de la data
notificarii. Daca RNAF nu returneaza suma pe care o datoreaza Comunitatii, tara
beneficiara trebuie sa plateasca aceasta suma Comisiei. Se vor aplica,
referitor la sumele nerestituite, penalizari pentru intarzierea platilor, prin
aplicarea regulilor prevazute in regulamentul financiar care reglementeaza
bugetul Comunitatii.
------------
*14) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*15) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*16) Conform definitiei de la pct. 8a (Masuri de audit si anti-frauda in
statele candidate) din prezentul document.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri catre FN, in conformitate cu Memorandumul de
intelegere semnat de Comisie si de Romania in decembrie 1998. La cererea RNAF,
fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro, care va fi
deschis si gestionat de catre FN, la o banca stabilita in prealabil si de comun
acord cu Comisia.
aa) Transferul de fonduri catre Fondul National
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate
local*), reprezentand prefinantarea*17), va fi transferata la FN in urma
semnarii Memorandumului de finantare si a Acordurilor de finantare (AF) intre
FN si Agentiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati si Contractare Phare
(OPCP). Dispozitiile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind
infiintarea Fondului National trebuie, de asemenea, sa fie respectate. In plus,
RNAF trebuie sa inainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnati ca RAP
si o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informational dintre
FN si AI/OPCP si modul in care vor decurge platile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare
din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci cand 5%
din buget va fi platit de catre agentiile de implementare (AI) si de catre
OPCP. A treia realimentare poate fi ceruta atunci cand 35% din bugetul total in
vigoare a fost platit. A patra realimentare se va plati cand se achita 70% din
bugetul total in vigoare si cand toate cheltuielile au fost efectuate (si
anume, contractate in totalitate). Dupa cel mult doua luni de la efectuarea
tuturor platilor, Fondul National va prezenta un raport final de cheltuieli,
care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportata la
ultima cheltuiala efectuata, ceea ce in stadiul respectiv va reprezenta platile
efectuate (incetarea cheltuielilor)*18).
In mod exceptional, RNAF poate cere plata in avans a unor procente mai mari
decat cele mentionate mai sus, conform procedurilor prevazute in Memorandumul
de intelegere mentionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare daca nu
au fost respectate etapele mentionate mai sus, in afara de cazul in care exista
o autorizare expresa prealabila a Comisiei in acest sens.
------------
*17) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
*18) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
bb) Transferul de fonduri catre Agentiile de implementare
Fondul National va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI),
inclusiv Oficiului de Plati si Contractare Phare (OPCP), in conformitate cu
Acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/OPCP, daca este cazul. Se
vor deschide conturi bancare pentru subprograme in numele Agentiei de
implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiara a
subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de intelegere privind
infiintarea Fondului National.
In conformitate cu SID, fiecare acord de finantare va fi aprobat in
prealabil de catre Comisia Europeana. In cazul in care FN este agentul platitor
pentru OPCP/Agentia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de
fonduri de la FN catre OPCP/AI.
OPCP si Agentiile de implementare (AI) trebuie sa fie fiecare conduse de
catre un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, dupa
consultarea CNA. RAP va raspunde de toate operatiunile efectuate de catre
OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie,
totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost
calculat de RAP si stabilit de catre Comisie, va fi platit Agentiei de
implementare inainte de incheierea oficiala a programului. Agentia de
implementare isi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la
plata finala si de a se asigura ca fondurile mentionate anterior vor fi
folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de retinere.
Agentia de implementare isi asuma in continuare responsabilitatea deplina
fata de contractori, in sensul indeplinirii obligatiilor legate de clauzele de
retinere. Fondurile care nu au fost platite contractantilor dupa decontarea
platilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o
situatie generala a folosirii fondurilor depuse in conturi cu garantie si in
special a platilor efectuate din aceste conturi, precum si a dobanzilor
acumulate.
cc) Dobanda
In principiu, toate conturile bancare*19) vor fi purtatoare de dobanda.
Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza
propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita in program.
-----------
*19) In special, dar nu exclusiv, conturile detinute de FN, OPCP si AI.
f.) Agentiile de implementare vor raspunde de subprograme dupa cum urmeaza:
Agentia de implementare a intregului program va fi Ministerul Integrarii
Europene (MIE).
g.) Evaluarea impactului asupra mediului si conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite in
directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA)*20), se aplica in totalitate
pentru toate proiectele de investitii Phare. Daca directiva EIA nu a fost inca
transpusa in totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite in
directiva mentionata anterior. Daca un proiect se afla sub incidenta anexei nr.
1 sau anexei 2 la Directiva EIM, indeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie
corespunzator documentata*21).
In cazul in care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea
naturii, trebuie realizata o evaluare*22) corespunzatoare, conform
dispozitiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor
naturale*23).
Toate proiectele de investitii trebuie indeplinite cu respectarea
legislatiei comunitare din domeniul mediului. Fisele de proiect vor contine
clauze specifice in conformitate cu legislatia UE relevanta in domeniul
mediului, in functie de tipul de activitate desfasurata in cadrul fiecarui
proiect de investitii.
------------
*20) Directiva 85/337/CEE; JO L 175/40; 05.07.1985; modificata de Directiva
97/11/CEE; JO L 73/5; 14.03.1997.
*21) In anexa EIA la fisa corespunzatoare proiectului de investitii.
*22) In anexa privind conservarea naturii la fisa corespunzatoare
proiectului de investitii.
*23) Directiva 92/43/CEE; JO 206/7; 22.07.1992.
h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Plan de finantare nerambursabila
In cazul planurilor de finantare nerambursabila, masurile exacte de
implementare vor fi precizate in fisele de proiect corespunzatoare, in baza
urmatoarelor principii:
- Procedurile si formatele care urmeaza a fi utilizate pentru implementarea
planurilor si acordarea finantarii vor urmari dispozitiile Ghidului practic. Se
va acorda o atentie speciala procesului de selectie a proiectelor beneficiare,
care trebuie realizata la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selectie
formate din experti numiti de catre autoritati care cofinanteaza planurile,
precum si de catre administratiile corespunzatoare si grupurile de interese
implicate in planuri.
- RAP pentru programul al carui plan de finantare nerambursabila este
finantat trebuie sa isi mentina responsabilitatea contractuala si financiara
privind implementarea planurilor. In special, RAP trebuie sa aprobe in mod
oficial cererea de oferte, formularele de inscriere, criteriile de evaluare,
precum si procesul de selectie si rezultatele acestuia. RAP trebuie, de
asemenea, sa semneze contractele de finantare nerambursabila cu beneficiarii si
sa asigure monitorizarea si controlul financiar corespunzator in temeiul autoritatii
si responsabilitatii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi
descentralizata de sub autoritatea RAP catre organismele corespunzatoare la
nivel sectorial si regional.
- Anterior acreditarii EDIS, va fi necesara aprobarea prealabila a
Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile
capitolului 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
- Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrari si
servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai
finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la
achizitii din Ghidul practic.
- In urma unei evaluari pozitive a capacitatii Agentiei de implementare de
a gestiona din punct de vedere operational si financiar planurile in mod clar
si eficient (cf. Sectiunii 11 si anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003),
Delegatia Comisiei Europene poate hotari sa isi retraga aprobarea prealabila
privind subcontractarea efectuata de catre beneficiarii finali ai finantarii
individuale. Dispozitiile detaliate care reglementeaza rolul Delegatiei in
cadrul fazei de subcontractare prevazute anterior va fi mentionata, daca este
cazul, in schimbul de scrisori dintre Delegatie si Autoritatile Nationale dupa exercitiul
de evaluare mentionat anterior.
- Planurile de finantare nu vor include proiecte pentru care contributia
Phare este mai mare de 2 milioane EUR si mai mica de 50.000 EUR. Aceasta limita
inferioara poate fi anulata ca urmare a evaluarii mentionate anterior a
capacitatii Agentiei de implementare de a da asigurari privind o gestionare
financiara sanatoasa. Aceasta limita inferioara nu se aplica in cazul
ONG-urilor.
Angajamentele financiare in termeni Phare vor fi operationale la data
semnarii contractelor de finantare nerambursabila de catre RAP autorizate.
Proiectele trebuie implementate integral inainte de data de expirare a
executiei contractului din prezentul Memorandum de finantare.
Fondul pentru Proiecte Mici
Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu
contributie Phare). Nu va include investitii materiale, in afara celor
referitoare la mica infrastructura, care nu dau nastere la venituri nete
substantiale.
In ceea ce priveste Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare
transfrontaliera se pot utiliza maxim 7% din contributia Phare pentru
cheltuieli referitoare la pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea
asistentei.
4. Monitorizare si evaluare
CCM (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizeaza implementarea
proiectului. Comitetul include Responsabilul national cu autorizarea finantarii
(RNAF), Coordonatorul national al asistentei (CNA) si serviciile Comisiei. CCM
se intruneste cel putin o data pe an pentru a examina toate programele cu
finantare Phare in scopul evaluarii progresului in indeplinirea obiectivelor
stabilite in memorandumurile de finantare si in Parteneriatul pentru aderare.
CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor si/sau realocarea fondurilor
Phare. In plus, o data pe an, CCM evalueaza progresul inregistrat in toate
programele de asistenta de preaderare finantate de UE (Phare, ISPA si SAPARD).
Pentru programul Phare, CCM este asistat de subcomitetele de monitorizare
sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecarei agentii de implementare (si
OPCP unde este cazul) si serviciile Comisiei. SMSC va examina in detaliu
progresul inregistrat in fiecare program, inclusiv componentele si contractele
acestuia, grupate de CCM in sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector
este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate
de Agentia de Implementare si a evaluarilor intermediare efectuate de
evaluatori independenti. SMSC formuleaza recomandari privind aspectele de
gestionare si proiectare, asigurandu-se ca acestea sunt efectuate. SMSC
raporteaza catre CCM, caruia ii prezinta avize detaliate privind toate
programele Phare finantate in sectorul sau.
Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioara se efectueaza dupa
incheierea programului.
5. Audit si masuri antifrauda
a) Efectuate de catre statele candidate*24)
In fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit si un rezumat al
rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la
dispozitia Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze
un control financiar adecvat asupra implementarii programului.
Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si tratarea
corespunzatoare ale cazurilor de frauda si nereguli, suspecte sau reale,
rezultate din controalele nationale si cele de la nivelul Comunitatii.
Prin neregula se intelege orice incalcare a dispozitiilor legislatiei
nationale sau comunitare*25), a prezentului Memorandum de finantare sau a
contractelor incheiate ca urmare a acestuia sau care rezulta dintr-o actiune
sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de
prejudiciere a bugetului general al Comunitatilor sau a bugetelor gestionate de
acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile
resurse colectate direct in numele Comunitatilor Europene, fie printr-o alta
cheltuiala nejustificata.
Prin frauda se intelege orice actiune sau omisiune intentionata privind:
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaratii false,
incorecte sau incomplete, care are ca efect insusirea fara drept ori retinerea
ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din
bugetele gestionate de acestea ori in numele acestora;
(ii) nedivulgarea informatiilor care ar constitui incalcarea unei obligatii
specifice, avand acelasi efect;
(iii) deturnarea acestor fonduri si folosirea lor in alte scopuri decat
cele pentru care au fost initial acordate.
Autoritatile nationale trebuie sa asigure functionarea unui mecanism de
control si raportare echivalent cu cel prevazut in Regulamentul Comisiei nr.
1681/94*26).
Toate cazurile de frauda si nereguli, reale sau suspectate, precum si toate
masurile legate de acestea, luate de autoritatea nationala, trebuie raportate
fara intarziere in special serviciilor Comisiei. Daca nu exista nici un caz
real sau suspectat de frauda si nici o neregula de raportat, tara beneficiara
trebuie sa instiinteze Comisia despre acest lucru in termen de doua luni de la
incheierea fiecarui trimestru.
------------
*24) In conformitate cu regulile stabilite in art. 54 din Regulamentul
financiar.
*25) Definita ca totalitatea regulilor comunitare care se aplica intre
partile la Memorandumul de finantare (de exemplu Acordurile Europene,
Acordul-cadru, Memorandumul de intelegere privind instituirea Fondului National
etc.).
*26) JO L 178, 12.07.1994, p.p. 43 - 46
b) Efectuate de catre Comisie
Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele incheiate ca
urmare a acestora sunt supuse supravegherii si controlului financiar de catre
Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) si auditurilor Curtii de
Conturi Europene. Acestea includ controale la fata locului si, atat timp cat
Sistemul extins descentralizat nu este inca aplicabil Agentiei de Implementare
din tara candidata respectiva, masuri precum verificarea prealabila a
procedurilor de licitatie si contractare, efectuate de Delegatia CE din tara
candidata respectiva.
Pentru a asigura o protectie eficienta a intereselor financiare ale
Comunitatii, Comisia poate face controale si inspectii la fata locului conform
dispozitiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*27).
Conturile si operatiunile Fondului National si, acolo unde este cazul, ale
OPCP si ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate dupa
cum considera Comisia, de catre un auditor extern angajat de Comisie, fara a
aduce atingere atributiilor Comisiei si ale Curtii de Conturi a Comunitatilor
Europene, asa cum se mentioneaza in documentul "Conditiile generale
privind Memorandumul de finantare", anexat la Acordul-cadru.
------------
*27) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2 - 5
6. Transparenta/publicitate
Fiecare responsabil cu autorizarea programului raspunde de asigurarea
masurilor necesare pentru o publicitate adecvata a tuturor activitatilor
finantate prin program. Acest lucru se va realiza in stransa legatura cu
Delegatia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regasesc in anexa "Transparenta/publicitate"
(anexata).
7. Conditii speciale
Pentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003
dintre Romania si Bulgaria, Guvernul Bulgariei trebuie sa faca un efort
deosebit pentru identificarea si remedierea deficientelor si slabiciunilor in
gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004,
Coordonatorul national al asistentei va elabora si va prezenta Comisiei un plan
de construire a capacitatii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004
- 2006, in care sa precizeze actiunile necesare pentru intarirea agentiei de
implementare si a autoritatilor de implementare. Planul trebuie sa acopere
masurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus mentionate au
personal corespunzator, angajat cu norma intreaga, bugete de functionare
corespunzatoare si ca sunt indeplinite toate celelalte conditii pentru
implementarea actualelor si viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera.
Nici un contract cofinantat de Phare pentru Bulgaria nu poate fi semnat inainte
ca aceasta conditie sa fie indeplinita, cu exceptia proiectului 005-631.02/2003
"Dezvoltarea economica durabila a regiunii transfrontaliere
bulgaro-romane" si a activitatilor prevazute in componenta 1 (identificarea
si pregatirea viitoarelor proiecte transfrontaliere in domeniul protejarii
mediului) din proiectul 005-631.04/2003 "Promovarea unei dezvoltari
durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera
bulgaro-romana".
Pentru punerea in practica cu succes a Programului Transfrontalier Phare
2003 dintre Romania si Bulgaria, Guvernul Romaniei trebuie sa faca un efort
deosebit pentru identificarea si remedierea deficientelor si slabiciunilor in
gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004,
Coordonatorul national al asistentei va elabora si va prezenta Comisiei un plan
de construire a capacitatii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004
- 2006, in care sa precizeze actiunile necesare pentru intarirea agentiei de
implementare si a autoritatilor de implementare. Planul trebuie sa acopere
masurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus mentionate au
personal corespunzator, angajat cu norma intreaga, bugete de functionare
corespunzatoare si ca sunt indeplinite toate celelalte conditii pentru
implementarea actualelor si viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera.
Documentul va descrie primele actiuni concrete deja puse in practica pentru a
aduce capacitatea administrativa la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse
umane si logistica: transport, acces la numere de telefon internationale etc.).
Nici un contract cofinantat de Phare pentru Romania nu poate fi semnat inainte
ca aceasta conditie sa fie indeplinita cu exceptia proiectului 005-701.05/2003
"Dezvoltarea economica durabila a regiunii transfrontaliere
bulgaro-romane" si a activitatilor prevazute in componenta 1
(identificarea si pregatirea viitoarelor proiecte transfrontaliere in domeniul
protejarii naturii) din proiectul 005-701.04/2003 "Promovarea unei
dezvoltari durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera
bulgaro-romana".
In cazul in care angajamentele convenite nu sunt indeplinite din motive
care intra in limitele competentelor Guvernului Bulgariei sau ale Guvernului
Romaniei, Comisia Europeana poate sa modifice programul cu scopul ca, daca
aceasta considera necesar, Comisia sa poata anula tot programul sau o parte din
acesta si/sau sa realoce fondurile neutilizate in alte scopuri, in concordanta
cu obiectivele Programului Phare.
Bugetul pe alocari globale si per componenta - Romania
______________________________________________________________________________
| Programe | Buget Phare in MEUR |Total |Beneficiar|IFI*)| Total
|
| | |Phare | *) | |
global|
|____________________|_________________________|______|__________|_____|_______|
| |Investitie|Constructie |(I+CI)| | |
|
| | |Institutionala| | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| 2003/005-701.01 | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Giurgiu - | 2.655 | 0.000 | 2.655| 0.985 | |
3.640|
|Imbunatatirea | | | | | |
|
|infrastructurii de | | | | | |
|
|acces la frontiera | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| 2003/005-701.02 | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Dig de-a lungul | 1.845 | 0.000 | 1.845| 2.155 | |
4.000|
|Dunarii intre | | | | | | |
|Boianu - Sticleanu | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| 2003/005-701.03 | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Dezvoltarea unui | 0.000 | 0.700 | 0.700| 0.000 | |
0.700|
|program pentru | | | | | |
|
|gestionarea | | | | | |
|
|calitatii aerului in| | | | | |
|
|regiunea romaneasca | | | | | |
|
|de-a lungul | | | | | |
|
|frontierei bulgare, | | | | | |
|
|pe Dunarea de jos | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| 2003/005-701.04 | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Promovarea | 0.600 | 0.400 | 1.000| 0.380 | |
1.380|
|dezvoltarii durabile| | | | | |
|
|si conservarea | | | | | |
|
|biodiversitatii in | | | | | | |
|regiunea | | | | | |
|
|transfrontaliera | | | | | |
|
|bulgaro-romana | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| 2003/005-701.05 | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Dezvoltarea | 0.000 | 0.700 | 0.700| 0.000 | |
0.700|
|economica durabila | | | | | |
|
|a regiunii | | | | | |
|
|transfrontaliere | | | | | |
|
|bulgaro-romane | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| 2003/005-701.06 | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Fondul Comun pentru | 0.000 | 0.800 | 0.800| 0.083 | |
0.883|
|Proiecte Mici | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| 2003/005-701.07 | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Mecanismul de | 0.000 | 0.300 | 0.300| 0.000 | |
0.300|
|pregatire a | | | | | |
|
|proiectelor | | | | | |
|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
| TOTAL | 5.100 | 2.900 | 8.000| 3.603 |0.000|
11.603|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
*)
*)
ANEXA D
PRIVIND INFORMAREA SI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA SI SAPARD
ALE COMUNITATILOR EUROPENE
1. Obiectiv si sfera de actiune
Masurile de informare si publicitate privind asistenta din partea
Comunitatii Europene prin Programul Phare au intentia de a creste gradul de
constientizare a publicului si transparenta actiunilor UE, precum si de a crea
o imagine consistenta privind masurile respective in toate tarile beneficiare.
Informarea si publicitatea privesc masurile care primesc o contributie de la
Programul Phare.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de
implementarea memorandumurilor financiare si a altor forme de asistenta va
raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura
in cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra
demersurilor facute in acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile
necesare pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si pentru a
colabora cu Delegatia Comisiei Europene la fata locului.
Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse in:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 182/58.
Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile
reglementarilor si deciziilor mai sus mentionate. Un manual de conformitate
poate fi pus la dispozitia autoritatilor nationale, regionale si locale de
catre Delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
3. Informarea si publicitatea privind programele Phare
Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente,
definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in
colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata Memorandumului de
finantare, si va privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costul informarii si publicitatii referitoare la proiecte individuale va fi
suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Cand sunt implementate programe Phare, se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. (a) si (b):
(a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice
continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai
potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite
in mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitia partilor interesate.
Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii
beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
(b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa
cuprinda urmatoarele:
(i) In cazul investitiilor de infrastructura cu un cost ce depaseste 1
milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in
concordanta cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate in
paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual, care sa fie
furnizate de catre Delegatia Comisiei Europene in tara respectiva.
- Placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile
publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementarilor si
deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din
manual care sa fie furnizate de catre Delegatia Comisiei Europene din tara
respectiva.
(ii) In cazul investitiilor productive, masuri pentru dezvoltarea
potentialului local si orice alte masuri beneficiind de finantare Phare, ISPA
sau SAPARD:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu
privire la asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile
citate la paragraful 3 (b) (i) de mai sus;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicatii in formularele care trebuie sa
fie completate de asemenea solicitanti, ca parte a ajutorului vine din partea
UE si in mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu
reglementarile de mai sus.
4. Vizibilitatea asistentei UE in cercurile de afaceri si printre
potentialii beneficiari si pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta
care le priveste in modul cel mai direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre potentialii
beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie
sa cuprinda si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie
urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele
care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri privind instruirea,
ocuparea fortei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens, se va
asigura cooperarea dintre organismele de invatamant profesional implicate in
ocuparea fortei de munca, afaceri si grupurile de afaceri, centrele de
instruire si organizatiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritatile nationale, regionale sau locale privind
anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta
destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru
asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE si in mod special
Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea
de asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de
asistenta finantat de programul in cauza. Daca asemenea documente poarta stema
nationala sau regionala, ele vor purta de asemenea si insemnul UE de aceeasi
marime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai
potrivita, despre actiunile cofinantate de UE si in special de Phare, ISPA sau
SAPARD. Asemenea participare va fi reflectata in mod corect in aceasta
informare.
In acest scop, lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie)
si fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor masuri de
informare, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio si televiziune).
Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu Delegatia Comisiei Europene
din tara beneficiara.
Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunturilor,
cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Actiuni informative
Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii,
targuri si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial
finantate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmari sa faca explicita
participarea UE. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune steagurile
europene in camerele unde au loc intalniri si se pune emblema UE pe documente,
in functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara va
ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri
similare finantate sau cofinantate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie sa contina
pe pagina de titlu o indicatie clara a participarii UE, precum si simbolul UE,
in cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
In cazul in care asemenea publicatii includ o prefata, aceasta trebuie
semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul
Comisiei, in numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale
responsabile cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente si postere
Pentru a asigura vizibilitatea masurilor finantate partial de programele
Phare, ISPA sau SAPARD, tarile beneficiare vor asigura faptul ca urmatoarele
masuri de informare si publicitate se supun urmatoarelor:
Panouri
Panourile care furnizeaza informatii privind participarea UE la finantarea
investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor in care
participarea UE ajunge pana la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in
care autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou care sa
anunte propria lor implicare in finantare, asistenta UE trebuie mentionata
oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o marime
corespunzatoare anvergurii operatiunii (tinand seama de marimea cofinantarii
din partea UE) si trebuie sa fie pregatite conform instructiunilor prevazute in
manualul tehnic ce se poate obtine de la Delegatiile Comisiei Europene, la care
se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de sase luni dupa terminarea
lucrarilor si inlocuite, in cazurile in care este posibil, de o placuta
permanenta in conformitate cu specificatiile descrise in manualul tehnic la
care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate in zonele accesibile publicului larg
(centre de congrese, aeroporturi, statii etc). In plus fata de insemnul UE,
asemenea placute trebuie sa specifice partea finantata de UE, alaturi de o
mentiune a programului in cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).
In cazul in care o autoritate nationala, regionala sau locala sau un alt
beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa
afiseze un poster sau sa ia orice alta masura pentru a da informatii despre
proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de
asemenea sa fie indicata.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot lua, in orice
situatie, masuri suplimentare, daca le considera a fi necesare. Ele vor
consulta Delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe
care le au in vedere, astfel incat Delegatia sa poata participa in mod
corespunzator in realizarea acestora.
Pentru a inlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul
Delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma
indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar. Se va
realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii
detaliate in forma electronica si acesta va fi disponibil la cerere.