ORDIN   Nr. 2260 din 18 aprilie 2008

privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice

ACT EMIS DE: MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 540 din 17 iulie 2008

In temeiul prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, şi ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor, republicată,

ministrul culturii şi cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - La data publicării prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fişei analitice de evidenţă a monumentelor istorice şi a Fişei minimale de evidenţă a monumentelor istorice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 iunie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Ministrul culturii şi cultelor,

Adrian Iorgulescu

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE

de clasare si inventariere a monumentelor istorice

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Clasarea şi inventarierea monumentelor istorice se realizează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, şi ale prezentelor norme metodologice emise de Ministerul Culturii şi Cultelor, cu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Art. 2. - Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument istoric unui bun imobil, conform art. 8 din Legea nr. 422/2001, republicată.

Art. 3. - (1) Inventarierea este un ansamblu de proceduri cu ajutorul cărora sunt identificate - prin cercetare şi analiză ştiinţifică - acele bunuri imobile care datorită caracteristicilor lor sunt susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice.

(2) Inventarierea are un caracter sistematic, în analiza tuturor categoriilor de bunuri imobile inventariate fiind folosită o metodă unică.

(3) Inventarierea monumentelor istorice constă în procedura de alcătuire a fişei analitice şi minimale a fiecărui monument, în care sunt consemnate informaţiile tehnice şi ştiinţifice, toate intervenţiile umane, precum şi modificările naturale survenite în decursul timpului, în condiţiile Legii nr. 422/2001, republicată, şi potrivit prezentelor norme metodologice.

CAPITOLUL II

Procedura de realizare a fişei monumentului

Art. 4. - (1) Fişa analitică de inventariere a unui monument istoric, prevăzută în anexa nr. 2, este realizată de către un specialist atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit legii, din cadrul Serviciului de monumente istorice din serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.

(2) In cazul în care în cadrul serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor nu este încadrat un specialist atestat, fişa analitică de inventariere este realizată de către un expert sau specialist atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit legii.

Art. 5. - (1) Etapele pe care specialistul sau, după caz, expertul prevăzut la art. 4 trebuie să le urmeze în vederea realizării fişei analitice de inventariere a unui monument istoric sunt următoarele:

a) cercetarea pe teren a monumentului istoric, urmărindu-se:

- verificarea denumirii oficiale, a denumirilor anterioare şi, după caz, a hramului bisericii sau a denumirii ansamblului;

- verificarea adresei corecte;

- descrierea sumară a imobilului;

- stabilirea datei construirii, a istoricului şi a stării de conservare;

- schiţa planului de situaţie;

- fotografii ale imobilului;

b)  obţinerea de informaţii de la autoritatea administraţiei publice locale în legătură cu:

- regimul juridic al proprietăţii, actual şi anterior;

- planul cadastral al imobilului;

- reglementările urbanistice în care se înscrie imobilul;

c) obţinerea de informaţii bibliografice şi de arhivă:

- stabilirea ctitorului, a finanţatorului sau a autorului, după caz;

- stabilirea lucrărilor anterioare de restaurare;

- cercetarea altor surse de documentare.

(2) Fişa analitică de inventariere a unui monument istoric se redactează astfel:

a) inserarea codului;

b) sinteza informaţiilor asupra fiecărui capitol şi câmp din fişă;

c) completarea câmpurilor fişei;

d)  introducerea datelor conform instrucţiunilor cuprinse în anexa nr. 4.

(3) Fişa analitică de inventariere completată potrivit alin. (1) este transmisă, atât pe suport hârtie, cât şi magnetic, Direcţiei monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, unde este înregistrată de către inspectorul de zonă.

(4)  Direcţia monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor transmite fişa analitică de inventariere prevăzută la alin. (2) Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, în vederea verificării criteriilor de clasare utilizate.

Art. 6. - (1) Lista monumentelor istorice se întocmeşte de către specialiştii Direcţiei ştiinţifice din cadrul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, potrivit art. 4 şi 5, cu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi, după caz, al Comisiei Naţionale de Arheologie.

(2)  Lista monumentelor istorice se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se actualizează conform legii.

(3) Lista monumentelor istorice cuprinsă în anexa nr. 1 stă la baza întocmirii cadastrului de specialitate al monumentelor istorice, a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor urbanistice.

CAPITOLUL III

Criterii de clasare a bunurilor imobile

Art. 7. - (1) Criteriul de clasare este un standard calitativ şi cantitativ pe baza căruia se evaluează semnificaţia şi importanţa culturală a bunurilor imobile şi se determină categoria juridică şi grupa valorică a patrimoniului cultural naţional imobil din care fac parte aceste bunuri, respectiv grupa A sau B de monumente istorice.

(2) Clasarea unui imobil se realizează în baza următoarelor criterii:

a) criteriul vechimii;

b)  criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică;

c) criteriul referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate);

d) criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică.

Art. 8. - (1) Calificativele acordate unui imobil în baza criteriului vechimii sunt următoarele1):

a) imobil ridicat până în anul 1775 - excepţional;

b) imobil ridicat între anii 1775-1830 - foarte mare;

c) imobil ridicat între anii 1830-1870 - mare;

d) imobil ridicat între anii 1870-1920 - medie;

e) imobil ridicat între anii 1920-1960 - mică;

f) imobil ridicat după anul 1960 - nulă.

(2)  Evaluarea în baza criteriului vechimii este ponderată de autenticitatea concepţiei, materialelor şi procedeelor de construcţie şi a amplasamentului, invers proporţional cu vechimea imobilului.

(3) La acordarea calificativelor în baza criteriului vechimii se au în vedere şi:

a) vechimea iniţială a imobilului şi a intervenţiilor ulterioare;

b) vechimea elementelor componente ale imobilului;

c)  vestigiile arheologice atestate, aparţinând unor imobile anterioare celui care face obiectul evaluării;

d)    ponderea elementelor componente, provenite din intervenţiile ulterioare ridicării imobilului.

Art. 9. - (1) Criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică are drept scop stabilirea valorii imobilului din punct de vedere estetic, funcţional şi tehnic.

(2) Calificativele acordate în baza criteriului referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică sunt: excepţional, foarte mare, mare, medie, mică.

(3) La acordarea calificativelor în baza criteriului referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică se au în vedere:

a) coerenţa planimetrică şi structurală, precum şi concepţia tehnică;

b)  reprezentativitatea pentru o epocă istorică, un autor sau stil;

c) semnificaţia pentru o anumită arie istorico-geografică;

d) plastica arhitecturală a faţadelor şi a interioarelor;

e) componente artistice valoroase;

f)  valoarea diferitelor părţi componente şi ponderea celor care conferă imobilului un anumit caracter;

g)  relaţia cu contextul urban şi natural, apartenenţa la un ansamblu sau sit construit ori natural, păstrat parţial sau total;

h) reprezentativitatea în cadrul unui program, unor politici urbane sau al unor tipologii.

Art. 10. - (1) Criteriul referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate) are drept scop stabilirea valorii imobilului din punctul de vedere al frecvenţei şi rarităţii imobilului, componentelor acestuia sau a ansamblului.

(2)  Calificativele acordate în baza criteriului referitor la frecvenţă sunt: excepţională, foarte mare,mare, medie, mică.

(3)  La acordarea calificativelor în baza criteriului referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate) se au în vedere:

a) unicitatea imobilului, componentelor sau ansamblului;

b)  dacă reprezintă cap de serie pentru o zonă istorico-geografică, etnografică sau pentru un autor;

c)  raritatea sau apartenenţa la o serie restrânsă pentru o zonă istorico-geografică, etnografică sau pentru o perioadă istorică;

d) tipicitatea pentru o zonă istorico-geografică, etnografică, pentru un stil sau pentru o epocă;

e) frecvenţa obiectivelor valoroase într-un ansamblu istoric constituit.

Art. 11. - (1) Criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică are drept scop stabilirea valorii imobilului din punctul de vedere al simbolisticii pe care acesta o prezintă.

(2) La acordarea calificativelor în baza criteriului referitor la valoarea memorial-simbolică se au în vedere:

a)  imobilele legate de anumite momente şi locuri istorice, culturale, politice sau sociale, precum şi cele reprezentative pentru anumite personalităţi;

b)  construcţiile anterioare dispărute, de importanţă istorică recunoscută, atestate prin orice surse, documentare sau arheologice;

c)   prezenţa în memoria comunităţii, la nivel european, naţional sau local;

d) dacă imobilul respectiv este legat de anumite tradiţii locale.

Art. 12. - (1) In vederea clasării  unui imobil în grupa A a monumentelor istorice este necesară:

a)  acordarea cel puţin a unui calificativ excepţional, cu excepţia imobilelor incluse în Lista patrimoniului mondial şi a celor din Lista indicativă de includere în Lista patrimoniului mondial;

b) acordarea cel puţin a calificativului mare la toate criteriile de clasare, cu excepţia criteriului referitor la valoarea memorial-simbolică;

c)  acordarea cel puţin a unui calificativ foarte mare, a unui calificativ mare şi a unui calificativ medie.

(2) In vederea clasării unui imobil în grupa B a monumentelor istorice este necesară acordarea a cel puţin 3 calificative medie, cu excepţia cazurilor în care, în funcţie de zona istorico-geografică, la criteriul vechime se acordă calificativul mică.

1) Acest criteriu nu se aplică siturilor arheologice.

CAPITOLUL IV

Procedura de clasare a bunurilor imobile

Art. 13. - Procedura de clasare se declanşează de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, astfel:

1. din oficiu, în următoarele situaţii:

a)  pentru bunurile imobile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

b)  pentru bunurile imobile aflate în proprietatea cultelor religioase;

c)  pentru bunurile imobile descoperite întâmplător sau în cadrul unor cercetări arheologice sistematice;

2.  la cererea sau, după caz, la propunerea:

a) proprietarului bunului imobil;

b)  primarului localităţii, a consiliului local sau judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe al cărui teritoriu administrativ se află bunul imobil în cauză;

c)  Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a Comisiei Naţionale de Arheologie sau a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor;

d)  asociaţiilor şi fundaţiilor legal constituite, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice;

e) instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu.

Art. 14. - (1) Dosarul de clasare cuprinde:

1. documentaţia tehnică:

a) fişa analitică de inventariere întocmită de serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor, în a cărui rază teritorială se află imobilul;

b) planuri de situaţie;

c) releveul actual al imobilului;

d) fotografii interioare şi exterioare ale imobilului, ale împrejurimilor şi ale sitului, după caz;

e) date referitoare la folosinţa imobilului;

f)  expertiza tehnică (depunerea la dosarul de clasare a expertizei tehnice este facultativă);

2. documentaţia istorică: studiul istorico-arhitectural întocmit de un specialist atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor în domeniul monumentelor istorice;

3. documentaţia privind situaţia juridică:

a)  copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilului ori acte emise de autorităţile administraţiei publice locale competente teritorial certificând situaţia proprietăţii asupra imobilului, conform evidenţelor compartimentelor de impozite şi taxe locale proprii sau aflate în subordinea acestora;

b) copii ale planului cadastral şi ale cărţii funciare;

4.  acte administrative:

a) cerere, în cazurile prevăzute la art. 13 pct. 2;

b)  referatul de specialitate al serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor;

c)  avizul comisiei regionale a monumentelor istorice, cu precizarea propunerii de clasare în grupa A sau, după caz, în grupa B a monumentelor istorice;

d)  avizul Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

(2)  La cererea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice fundamentează din punct de vedere ştiinţific clasarea monumentelor istorice.

(3)  In cazul în care dosarul de clasare este incomplet, Direcţia monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor solicită serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 15 zile de la primirea dosarului, completarea acestuia.

(4) Serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor are obligaţia de a completa dosarul de clasare în termen de 15 zile de la comunicarea solicitării de completare.

Art. 15. - (1) Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor au obligaţia de a comunica neîntârziat declanşarea procedurii de clasare sau de declasare, după caz, proprietarului, titularului dreptului de administrare sau, respectiv, titularului altui drept real asupra bunului imobil.

(2) De la data comunicării către proprietar sau către titularul altor drepturi reale a declanşării procedurii de clasare şi până la publicarea ordinului de clasare sau până la comunicarea neclasării, după caz, dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil în cauză i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice.

Art. 16. - (1) In termen de 30 de zile de la primirea dosarului de clasare, Comisia Naţională de Arheologie şi/sau Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, în urma analizării dosarului, adoptă, după caz, hotărârea de clasare sau de neclasare.

(2)  Bunul imobil în privinţa căruia Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a adoptat hotărârea de clasare se clasează prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)  Comunicarea de clasare sau de declasare, respectiv, după caz, răspunsul motivat privind neclasarea sau nedeclasarea se comunică proprietarului şi titularilor altor drepturi reale, precum şi autorităţii administraţiei publice locale de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii lor de la Ministerul Culturii şi Cultelor sau de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, după caz.

Art. 17. - (1) Ordinul de clasare sau avizul negativ poate fi contestat de proprietarul bunului imobil în cauză la Ministerul Culturii şi Cultelor în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare.

(3) Comunicarea de clasare, de declasare sau răspunsul privind neclasarea sau nedeclasarea poate fi contestată/ contestat de proprietarul bunului imobil în cauză la Ministerul Culturii şi Cultelor în termen de 30 de zile de la data comunicării, iar contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare.

(4) La data rămânerii definitive a comunicării de declasare sau de la data comunicării răspunsului privind neclasarea, regimul de monument istoric al bunului încetează, iar reluarea procedurii de clasare sau de declasare nu poate interveni înainte de 3 ani, în absenţa descoperirii unor elemente noi care să o justifice.

(5) In situaţia introducerii unei acţiuni în contencios administrativ împotriva ordinului de clasare sau a comunicării declasării procedurii de clasare, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă asupra bunului imobil în cauză se aplică regimul juridic al monumentelor istorice.

Art. 18. - (1) Ordinul de clasare sau de declasare se publică prin grija Ministerului Culturii şi Cultelor în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

(2) Calitatea de monument istoric a bunului imobil respectiv se înscrie de către proprietar, fără taxă, în cartea funciară, în termen de 30 de zile de la data publicării ordinului de clasare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 19. - (1) In termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului de clasare, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor întocmesc şi comunică proprietarului obligaţia privind folosinţa monumentului istoric, în care sunt precizate condiţiile şi regulile de utilizare sau de exploatare şi de întreţinere a bunului imobil în cauză şi care însoţeşte pe tot parcursul existenţei imobilului actele de proprietate, de concesiune sau de închiriere a imobilului în cauză.

(2) Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric este servitute constituită în folosul imobilului şi se înscrie în cartea funciară de către proprietar în termen de 30 de zile de la data comunicării ei.

Art. 20. - Calitatea de monument istoric este marcată în mod obligatoriu pe bunul imobil printr-un însemn distinctiv amplasat de reprezentanţii primăriilor, în condiţiile legii.

CAPITOLUL V

Procedura de declasare a bunurilor imobile

Art. 21. - (1) Declasarea este procedura de radiere din Lista monumentelor istorice a unui bun imobil sau a unei părţi din acesta, prin menţionarea în listă a ordinului de declasare.

(2) Declasarea monumentelor istorice urmează aceeaşi procedură prevăzută pentru clasare, fiind declanşată din oficiu în oricare dintre situaţiile următoare:

a)  descărcarea de sarcină arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naţionale de Arheologie;

b) dispariţia monumentului istoric;

c) constatarea pierderii calităţii de monument istoric.

(3)  Erorile materiale din Lista monumentelor istorice pot fi îndreptate din oficiu sau în urma solicitării oricărei persoane interesate.

(4)  Dosarul de declasare se întocmeşte de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi se înaintează Direcţiei monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

(5)  Dosarul de declasare este întocmit potrivit prevederilor art. 14 alin. (1), după caz.

(6)  Direcţia monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor analizează dosarul de declasare, îl supune spre avizare Comisiei Naţionale de Arheologie şi/sau Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi înaintează ministrului culturii şi cultelor propunerea de declasare.

(7)  In cazul în care dosarul de declasare este incomplet, Direcţia monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor solicită serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 15 zile de la primirea dosarului, completarea acestuia.

(8)  Serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor are obligaţia de a completa dosarul de declasare în termen de 15 zile de la comunicarea solicitării de completare.

(9) In privinţa procedurii de declasare sunt aplicabile prevederile art. 14 şi ale art. 17 alin. (1).

CAPITOLUL VI

Procedura de schimbare a grupei valorice de clasare

Art. 22. - (1) Schimbarea grupei de clasare a monumentelor istorice se face potrivit procedurii prevăzute pentru clasare.

(2) Dosarul de schimbare a grupei de clasare se întocmeşte de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi se înaintează Direcţiei monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, a propunerii prevăzute la art. 13 pct. 2.

(3)  Dosarul de schimbare a grupei de clasare este întocmit potrivit prevederilor art. 14 alin. (1), după caz.

(4)  Direcţia monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor analizează dosarul de schimbare a grupei de clasare, îl supune spre avizare Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi, după caz, înaintează ministrului culturii şi cultelor propunerea de schimbare a grupei de clasare.

(5) In cazul în care dosarul de schimbare a grupei de clasare este incomplet, Direcţia monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor solicită serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 15 zile de la primirea dosarului, completarea acestuia.

(6)  Serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor are obligaţia de a completa dosarul de schimbare a grupei de clasare în termen de 15 zile de la comunicarea solicitării de completare.

(7) In privinţa procedurii de schimbare a grupei de clasare sunt aplicabile prevederile art. 15 şi 18.

CAPITOLUL VII

Procedura de clasare/declasare de urgenţă a bunurilor imobile

Art. 23. - (1) Clasarea de urgenţă este procedura excepţională prin care un bun imobil aflat în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizică este clasat în grupa A sau B, după caz, în vederea luării măsurilor urgente necesare pentru salvarea sa.

(2) Solicitarea declanşării procedurii de clasare de urgenţă se face în termen de maximum 3 zile de la constatarea situaţiei de urgenţă de către proprietar, administraţia publică locală sau de serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor; solicitarea se adresează Direcţiei monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

(3) Impotriva ordinului de clasare de urgenţă proprietarul se poate adresa instanţei de contencios administrativ.

(4) Până la soluţionarea litigiului prevăzut la alin. (3) bunului imobil în cauză i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice.

Art. 24. - (1) Declasarea de urgenţă este procedura excepţională de radiere din Lista monumentelor istorice a unui bun imobil sau a unei părţi din acesta, a cărui substanţă a fost alterată grav sau în cazuri de colaps.

(2) Declanşarea procedurii de declasare de urgenţă se face în termen de maximum 3 zile de la constatarea situaţiei de urgenţă de către proprietar, administraţia publică locală sau de serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor; solicitarea se adresează Direcţiei monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

(3)  Pentru monumentele dispărute înainte de apariţia Listei monumentelor istorice din iulie 2004, declasarea de urgenţă se face pe baza unei note de constatare conform modelului prezentat în anexa nr. 5.

Art. 25. - Dosarul de clasare/declasare de urgenţă va cuprinde următoarele documente: 1. documentaţie tehnică:

a)   fişa analitică de inventariere - Fişa analitică de inventariere a monumentelor şi ansamblurilor istorice (FAI-M), Fişa analitică minimală a ansamblurilor, monumentelor şi siturilor istorice (FMM), Fişa analitică de inventariere a siturilor arheologice (FAI-S) (conform formularului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3):

- plan de situaţie;

- expertiză tehnică;

b) documentar fotografic:

-  fotografii interioare şi exterioare ale imobilului, ale împrejurimilor şi ale sitului;

c) scurt istoric al imobilului;

d) documentaţia privind situaţia juridică:

-  copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilului (atunci când acestea nu pot fi procurate, se vor prezenta copii legalizate de pe cartea funciară);

- copii de pe planul cadastral şi de pe cartea funciară;

e) acte administrative:

- avizul comisiei regionale a monumentelor istorice;

-  avizul Secţiunii de evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Art. 26. - Anexele  nr.   1-5 fac parte  integrantă din prezentele norme metodologice.

ANEXA Nr. 1 la normele metodologice

LISTA

monumentelor istorice

A. Structura Listei monumentelor istorice (LMI)

Lista monumentelor istorice este structurată pe judeţe, iar în cadrul acestora pe 4 categorii, în funcţie de natura lor:

- I    Arheologie;

- II   Arhitectură;

- III  Monumente de for public;

- IV  Monumente memoriale/funerare.

Capitolele Listei monumentelor istorice:

1.  Codul LMI;

2.  Denumire oficială actuală;

3.  Denumire oficială anterioară;

4.  Localitatea - municipiu, sat, oraş;

5.  Comuna, în cazul satelor;

6. Adresa;

7.  Datare.

B.  Detalierea structurii

1.  Codul LMI

Odată cu prima publicare a Listei monumentelor istorice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001, republicată, în anul 2004 fiecare monument istoric primeşte un număr de cod propriu.

In componenţa numărului de cod intră:

- sigla alfabetică a judeţului în care se află;

- grupa valorică în care a fost încadrat: A, respectiv B;

- categoria căruia îi aparţine;

- numărul curent în cadrul fiecărei categorii.

2. Denumirea oficială actuală:

- numele oficial al monumentului istoric cu care acesta a fost clasat;

- pentru biserici este obligatorie menţionarea hramului.

3.  Denumirea oficială anterioară:

-   numai în cazuri deosebit de relevante sau când monumentul istoric a intrat cu o anume denumire în literatura de specialitate.

4. Localitatea

Succesiunea monumentelor istorice în cadrul unui judeţ este:

- oraşul reşedinţă de judeţ;

- toate localităţile, în ordinea alfabetică a localităţilor (oraşe, sate).

5.  Comuna

Pentru comunele de care aparţin satele există o rubrică specială, imediat după menţionarea satului.

6. Adresa

Succesiunea monumentelor istorice în cadrul unei localităţi:

- în localităţile în care există străzi care se individualizează prin nume, criteriul este succesiunea alfabetică: nume propriu sau comun, numele de familie al unui personaj, precedat de prenumele său;

- toate monumentele de pe aceeaşi stradă apar în succesiunea numerelor poştale;

- în localităţile în care străzile nu poartă nume, identificarea monumentului se face prin numărul poştal; pentru monumentele din extravilan se indică repere topografice şi de toponimie locală.

7. Datare:

- cea consemnată în fişa analitică de inventariere.

C. Principii metodologice de întocmire a Listei monumentelor istorice

1. Validarea calităţii de monument a obiectivelor înscrise în Lista monumentelor istorice din 1991-1992

2. Introducerea tuturor monumentelor clasate în intervalul 1991-1992

3. Radierea obiectivelor declasate din Lista monumentelor istorice din 1991-1992

4.  Reactualizarea Listei monumentelor istorice, conform legislaţiei în vigoare

ANEXA Nr. 2 la normele metodologice

A. FIŞA ANALITICĂ

de inventariere a monumentelor şi ansamblurilor istorice

Abreviere FAI-M

1. IDENTIFICARE

1.1.	Cod LMI
1.2.	Categorie
1.3.	Denumire oficială

2. LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ

2.1.	Stat
2.2.	Judeţ
2.3.	Localitate
2.4.	Cod poştal
2.5.	Stradă, număr actuale
2.6.	Localitate anterioară
2.7.	Stradă, număr anterioare
2.8.	Coordonate geografice
2.8.1.	Referinţe geografice
2.8.2.	Identificare cartografică
2.8.3.	Sistem cartografic utilizat
2.8.4.	Coordonate Y, X, Z

3. TIP DE PROPRIETATE

3.1.	Stat
3.1.1.	Proprietate publică a statului
3.1.2.	Proprietate privată a statului
3.2.	Mixt
3.3.	Privat

4. DATARE

4.1.	Epocă2)
4.1.1.	Datare început
4.1.2.	Datare sfârşit
4.2.	Datare prin perioade
4.3.	Datare prin intervale de date
4.4.	Datare precisă

5. ISTORIC. PERSOANE ŞI  EVENIMENTE ASOCIATE ISTORIEI MONUMENTULUI

5.1.	Istoric
5.2.	Autor
5.3	Comanditar
5.4.	Ctitor
5.5.	Meşter
5.6.	Pictor

2) Dicţionar de termeni, epoci.

6. DESCRIERE

6.1.	Zona
6.2.	Elemente de peisaj cultural şi natural
6.2.1.	Peisaj cultural
6.2.2.	Peisaj natural
6.3.	Categoria de arhitectură
6.3.1.	Funcţiunea actuală3)
6.3.2.	Funcţiunea anterioară
6.4.	Descriere obiectiv individual
6.4.1.	Plan
6.4.2.	Faţade
6.4.3.	Formă acoperiş
6.4.4.	Extinderi
6.4.5	Anexe
6.5.	Structură
6.6.	Materiale de construcţie
6.6.1.	Materiale de construcţie acoperiş
6.7.	Tehnici de construcţie
6.8.	Incadrare stilistică
6.9.	Inscripţii

7. CONSERVARE, RESTAURARE, AMENINŢĂRI

7.	Starea generală de conservare4)
7.2.	Lucrări anterioare de restaurare
7.3.	Riscuri/ameninţări
7.3.1.	Eroziune
7.3.2.	Inundaţii
7.3.3.	Alunecări de teren
7.3.4.	Agricultură

8. DOCUMENTARE

8.1.	Bibliografie
8.2.	Dosare şi rapoarte, în arhive
8.3.	Hărţi, planuri, desene
8.4.	Fotografii
8.4.1.	Fotografii satelitare
8.4.2.	Fotografii aeriene
8.4.3.	Fotografii alb-negru
8.4.4.	Fotografii color
8.5.	Atestare documentară

3)  Dicţionar de termeni, epoci.

4)  Vocabular controlat.

9. NIVEL CLASARE

9.1.	Grupa valorică - A - B
9.2.	Categoria după natura obiectivului -   I -   II -   III -   IV
9.3.	Criterii de evaluare globală
9.4.	Data şi documentul protecţiei
9.5.	Reglementări urbanistice

10. INVENTARIERE

10.1.	Instituţia în cadrul căreia s-a redactat fişa
10.2.	Autorul fişei şi calitatea acestuia
10.2.1.	Nume
10.2.2.	Prenume
10.2.3.	Calitatea acestuia
10.2.4.	Semnătura autografă a specialistului care a întocmit fişa
10.2.5.	Semnătura şi ştampila conducătorului instituţiei în cadrul căreia s-a redactat fişa
10.3.	Numărul procesului-verbal de validare în comisia regională a monumentelor istorice
10.3.1.	Numărul documentului de clasare
10.3.2.	Data ordinului de clasare
10.4.	Data redactării fişei

B. FIŞA ANALITICĂ  MINIMALĂ

de inventariere a ansamblurilor, monumentelor şi siturilor istorice

Abreviere FMM

1. IDENTIFICARE

1.1.	Cod LMI
1.2.	Denumire oficială

2. LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ

2.1.	Stat
2.2.	Judeţ
2.3.	Localitate
2.4.	Cod poştal
2.5.	Stradă
2.6.	Localitate anterioară

3. TIP DE PROPRIETATE

3.1.	Stat
3.1.1.	Proprietate publică a statului
3.1.2.	Proprietate privată a statului
3.2.	Mixt
3.3.	Privat

4. DATARE

4.1.	Epocă5)
4.1.1.	Datare început
4.1.2.	Datare sfârşit
4.2.	Datare prin perioade
4.3.	Datare prin intervale de date
4.4.	Datare precisă

5. ISTORIC. PERSOANE ŞI  EVENIMENTE ASOCIATE ISTORIEI MONUMENTULUI

5.1.	Istoric
5.2.	Autor
5.3.	Ctitor
5.4.	Meşter
5.5.	Pictor

6. DOCUMENTARE

6.1.

Fotografii

7. INVENTARIERE

7.1.	Instituţia în cadrul căreia s-a redactat fişa
7.2.	Autorul fişei şi calitatea acestuia
7.2.1.	Nume
7.2.2.	Prenume
7.2.3.	Calitatea autorului
7.3.	Data redactării fişei

5) Dicţionar de termeni, epoci.

ANEXA Nr. 3 la normele metodologice

A.   FIŞA ANALITICĂ

de inventariere a siturilor arheologice

Abreviere FAI-S

I. IDENTIFICARE

1.1.	COD LMI
1.2.	Categorie
1.3.	Denumire oficială
1.4.	CodRAN

2. LOCALIZARE

2.1.	Stat
2.2.	Judeţ
2.3.	Localitate
2.4.	Descrierea localizării
2.4.1.	Microrelief, elemente de peisaj natural
2.4.2.	Adresa
2.4.3.	Toponim/Sector urban
2.4.4.	Cod poştal
2.4.5.	Referinţe cadastrale
2.5.	Coordonate geografice
2.5.1.	Identificare cartografică
2.5.2.	Sistem cartografic utilizat
2.5.3.	Coordonate Y, X, Z
2.5.4.	Punct
2.5.5.	Reper
2.5.6.	Toponim

3. DATARE

3.1.	Epoca6)
3.1.1.	Datare început
3.1.2.	Datare sfârşit
3.2.	Cultura
3.2.1.	Faza culturală
3.3.	Secol
3.4.	Interval de date
3.5.	Atestare documentară

6) Dicţionar de termeni, epoci.

4. UTILIZARE

4.1.

Tipuri de exploatare a terenului

(Agricultură,   păşuni,   pădure,   locuire,   exploatare agricolă, minieră)

5. DESCRIERE

5.1.	Descriere sit
5.2.	Tip sit
5.3.	Categorie sit
5.4.	Stratigrafie generală
5.5.	Materiale şi tehnici de construcţie
5.6.1.	Materiale de construcţie
5.6.2.	Tehnici de construcţie
5.7.	Inscripţii
5.8.	Patrimoniu mobil

6. CONSERVARE, RESTAURARE, AMENINŢĂRI

6.1.	Starea generală de conservare
6.2.	Lucrări anterioare de restaurare
6.3.	Riscuri/ameninţări
6.3.1.	Eroziune
6.3.2.	Inundaţii
6.3.3.	Alunecări de teren
6.3.4.	Agricultura

7. DOCUMENTARE

7.1.	Bibliografie
7.2.	Dosare şi rapoarte - arhive
7.3.	Hărţi
7.4.	Planuri
7.5.	Desene
7.6.	Fotografii
7.6.1.	Foto satelitare
7.6.2.	Foto aeriene
7.6.3.	Fotografii alb-negru
7.6.4.	Fotografii color

8. NIVEL CLASARE

8.1.	Grupa valorică - A - B
8.2.	Criterii de evaluare globală

9. INVENTARIERE

9.1.	Instituţia în cadrul căreia s-a redactat fişa
9.2.	Autorul fişei şi calitatea acestuia
9.2.1.	Nume
9.2.2.	Prenume
9.2.3.	Calitatea acestuia
9.2.4.	Semnătura autografă a specialistului care a întocmit fişa
9.2.5.	Semnătura şi ştampila conducătorului instituţiei în cadrul căreia s-a redactat fisa
9.3.	Numărul procesului-verbal de validare în comisia regională a monumentelor istorice
9.3.1.	Numărul documentului de clasare
9.3.2.	Data ordinului de clasare
9.4.	Reglementări urbanistice
9.5.	Data redactării fişei

B.   INSTRUCŢIUNI   DE   COMPLETARE

a Fişei analitice de inventariere a siturilor arheologice FAI-S

FAI-S

1.  Identificare 1.1.Cod LMI

1.2. Categorie

1.3.  Denumire oficială

1.4. CodRAN

2.  Localizare

2.1. Stat

2.2. Judeţ

Se completează judeţul în care este localizat obiectivul (monumentul, situl arheologic etc.) - sigla alfabetică.

2.3.  Localitate (oraş/sat etc.)

Se completează oraşul/satul în care este localizat obiectivul (monumentul, situl arheologic etc).

Comuna

Se completează comuna sau unitatea administrativă superioară în care este localizat obiectivul (monumentul, situl arheologic etc).

2.4.  Descrierea localizării

2.4.1.  Microrelief, peisaj natural

2.4.2. Adresa

In cazul monumentelor (siturilor arheologice) situate în mediu urban se indică adresa exactă a obiectivului, respectiv strada şi numărul poştal.

2.4.3. Toponim/Sector urban

2.4.4. Cod poştal

2.4.5.  Referinţe cadastrale

2.4.6. Coordonate geografice

2.5.1.  Identificare cartografică

2.5.2. Sistem cartografic folosit

2.5.3. Coordonate X, Y, Z

2.5.4.  Punct

Se completează punctul (toponimul) în care este localizat obiectivul (monumentul, situl arheologic etc).

2.5.5.  Reper

Se completează elemente de reper pentru localizarea obiectivului (de exemplu, situarea pe malul unei ape a unui sit arheologic) sau în cazul monumentelor din mediul urban precizarea unor vecinătăţi (de exemplu, Sibiu, Piaţa Albert Huet, spre pasajul către Piaţa Mică).

2.5.6. Toponim

3.  Datare

3.1.  Epoca

3.1.1.  Datare început

3.1.2.  Datare sfârşit

3.2. Cultura

3.5. Atestare documentară

4.  Utilizare

5.  Descriere

5.1.  Descriere sit

5.2. Tip sit

5.3. Categorie sit

Vocabular controlat obligatoriu pentru fişele analitice de inventariere

Abaţie, amfiteatru, apeduct, aşezare civilă, aşezare deschisă, aşezare fortificată, aşezare urbană, aşezare urbană fortificată, aşezare rurală, ansamblu rupestru, barbacană, bazilică, bastion, biserică, biserică fortificată, dava, donjon, canabae, castellum, castru, cetate, cetate de pământ, cetate de piatră, cetate ţărănească, chilii, castel, capelă, catedrală, consistoriu, claustru criptă, cavou, curie, curte boierească, curte domnească, curia, curtină, conac, closter, cimitir, cimitir de inhumaţie, cimitir biritual, locuire, locuire civilă, locuire în peşteră, locuire sezonieră, fort, fortificaţii, fortificaţii de piatră, fortificaţii de pământ, locuire militară, fortificaţie de pământ cu palisadă, fortificaţie Vauban, foişor, galerie de mină, han, limes, edificiu religios, edificiu public, incintă fortificată, templu, sanctuar, mănăstire, geamie, episcopie, drum, terme, necropolă, necropolă plană, necropolă tumulară, mănăstire, mansio, mausoleu, mină, moară, mormânt izolat, mormânt tumular, mormânt, pod, pivniţă, turn, turn/clopotniţă, turn-locuinţă, teii, turn de apărare, val, val de pământ, val de piatră, valum, vicus, vilă, villa rustica, zid, zid de incintă, zona sacră etc.

ANEXA Nr. 4 la normele metodologice

INSTRUCŢIUNI

de introducere a datelor în fisa analitică de inventariere

1.  IDENTIFICARE

1.1. Cod LMI - inserarea codului LMI

1.2. Categorie

Se specifică dacă este vorba de:

- monument;

- ansamblu;

- sit.

1.3.  Denumirea oficială - text liber, memo, obligatoriu Text liber care permite identificarea edificiului prin numele său actual.

2.  LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ

2.1. Stat (alfanumeric, multivaloric, obligatoriu) România - RO; în cazul unor monumente aflate pe teritoriul a două state se menţionează ambele state. Ruinele Podului lui Traian de lângă Drobeta-Turnu Severin se află atât pe malul românesc, cât si pe cel iugoslav (YU).

2.2. Judeţ

Se completează cu structura administrativă actuală a României: judeţ, sigla alfabetică a judeţului.

2.3. Oraşe

2.4. Sate

2.5. Comune

2.6.  Numele străzii (alfanumeric, multivaloric)

Se completează cu numele străzii; dacă obiectivul corespunde mai multor străzi, se trec toate, prima adresă fiind cea sub care este înregistrat în inventar, LMI. Dacă nu există număr, i se atribuie un număr artificial, recunoscut ca fiind atribuit.

2.7. Adresa poştală (alfanumeric, multivaloric, obligatoriu) Se menţionează toate numerele poştale la care figurează obiectivul.

2.8. Localizare anterioară (alfanumeric, multivaloric, facultativ) Provincie,   regiune  etc.  Se  utilizează  pentru   indicarea diviziunilor geografice şi politice ale statului în timp.

2.8.1. Oraş

2.8.2. Comună/Cartier/Sector urban

2.8.3. Sat/Cătun

2.8.4. Adrese poştale anterioare - facultativ (alfanumeric, monovaloric, facultativ)

2.8.5.  Nume anterioare ale străzii -facultativ

2.9. Coordonate geografice

2.10. Referinţe geografice (alfanumeric, multivaloric, obligatoriu) Se menţionează numărul de parcelă, numărul de tarla. Se precizează suprafaţa lor şi unităţile de măsură (m2; ha; ari; pogon etc.) Se precizează, în cazul în care există, nr. carte funciară, nr. registru ipotecă.

Se anexează o copie a planului cadastral la o scară convenabilă:

- 1:500-1:2000 pentru monument;

- 1:2000-1:5000 pentru ansamblu;

- 1:10000-1:25000 pentru sectoare urbane sau localităţi.

2.11.  Identificare cartografică

3. TIP PROPRIETATE (alfanumeric, multivaloric, facultativ)

Se poate preciza tipul de proprietate. Tipul de proprietate poate fi, conform legislaţiei în vigoare, de stat, privat, mixt.

4.  DATARE

Este o rubrică ce conţine informaţii primare şi furnizează date precise când ele sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine.

4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole

Epoci istorice

Cod  Epoca

1       Preistorie

11     Paleolitic

111   Paleolitic inferior

112   Paleolitic mijlociu

113   Paleolitic superior

12     Mezolitic

13     Neolitic

131   Neolitic timpuriu

132   Neolitic mijlociu

133   Neolitic târziu

14     Eneolitic

141   Eneolitic timpuriu

142   Eneolitic mijlociu

143   Eneolitic târziu

15     Epoca bronzului

151   Epoca bronzului timpuriu

152   Epoca bronzului mijlociu

153   Epoca bronzului târziu

16     Hallstatt

161   Hallstatt timpuriu

162   Hallstatt mijlociu

163   Hallstatt târziu

2       Protoistorie

21     La Tene

211   La Tene timpuriu

212   La Tene mijlociu

213   La Tene târziu

3       Epoca antică

31     Epoca greacă

311   Epoca arhaică

312   Epoca clasică

313   Epoca elenistică

32     Epoca romană

321   Epoca romană timpurie

322   Epoca romană târzie

33    Epoca post-romană

34    Epoca romano-bizantină

41    Epoca bizantină

4      Epoca medievală

42    Epoca migraţiilor

43    Epoca medievală

431  Epoca medievală timpurie

432  Epoca medievală târzie

5      Epoca modernă

6.     Epoca contemporană

4.2. Datare prin intervale de date Se menţionează „între".

5. EVENIMENTE, PERSOANE ŞI  EVENIMENTE ASOCIATE ISTORIEI MONUMENTULUI

5.1. Istoric - un scurt istoric cu privire la fazele de dezvoltare a clădirii, faze de construcţie, evenimente importante legate de monumentul istoric

- cele asociate la construcţia edificiului, de exemplu arhitecţi

5.2. Calitatea de autor

5.3. Ctitor/Comanditar

Organizaţii, proprietari, utilizatori - personalităţi istorice marcante a căror activitate este legată de obiectiv

In cazul în care este necesară menţionarea unor informaţii mult mai detaliate, se pot folosi fişiere biografice asociate.

De exemplu: ruinele podului lui Traian de la Drobeta-Turnu Severin, persoane asociate: împăratul Traian, arhitectul Apollodor din Damasc. Rubrica precizează numele şi rolul profesional al arhitecţilor sau firmei de construcţii, al sculptorului sau artistului, constructorului sau titularului de contract, inginerului sau patronului, asociaţilor, ctitorilor sau sponsorilor.

6. DESCRIERE

6.1.  Descriere zonă şi unitatea administrativ-teritorială Subiectul poate include cantitatea sau mărimea şi relaţia urbanistică, descrie suprafaţa şi amplasamentul, aspecte privind proprietatea şi personalul (locuitorii), care formează arealul (amplasamentul). Unele informaţii pot fi cuantificate, spre exemplu numărul obiectivelor studiate, inventariate, construite într-o epocă etc. Se pot înregistra suprafaţa şi numărul de loturi dintr-un sit istoric. Pentru cartiere se pot înregistra dimensiunile suprafeţei, populaţia totală, ca şi numărul locatarilor, numărul construcţiilor şi obiectivelor studiate. Se pot nota şi relaţiile urbanistice care apar. Pentru oraşele istorice se vor face raportări la alte oraşe istorice asemănătoare, pentru protecţia lor etc. Se vor menţiona relaţiile sector-oraş şi funcţia lor trecută şi actuală în oraş.

6.2.  Elemente de peisaj natural şi cultural

Descrierea zonei, a poziţionării geografice, dacă obiectivul sau ansamblul are elemente de peisaj cultural sau natural, aşa cum este definit prin legislaţia în vigoare7).

Categoria funcţională (alfanumeric, dicţionar de termeni, multivaloric, obligatoriu)

Text liber care defineşte precis edificiul prin funcţiunea sa istoric caracteristică.

Categorii funcţionale (programe de arhitectură)

Dicţionar de termeni

• clădire administrativă (primărie, prefectură, guvern, minister ş.a.);

• clădire pentru corpul diplomatic (ambasadă, consulat ş.a.);

• clădire financiar-comerţ;

• clădire de cult;

• clădire pentru industrie;

• clădire pentru învăţământ;

• clădire de locuit (unifamilială, colectivă ş.a.);

• clădiri cu caracter militar (fortificaţii, cetăţi etc);

• clădire pentru sănătate;

• clădire pentru sport;

• clădire pentru turism;

• clădire pentru transport (gară, autogara ş.a.);

• clădire cu destinaţie specială (poliţie, S.R.L, armată ş.a.);

• clădire cu alte funcţiuni;

• clădire cu funcţiuni mixte (se precizează care funcţiuni şi în ce proporţie);

• amenajare peisajeră-agrement (parc, grădină, scuar ş.a.);

• construcţie funerară (cavou, cruce ş.a.);

•  construcţie de for public (artă monumentală, troiţe, cruci comemorative).

6.3.  Descrierea obiectivului

• tip de plan, mod de acces, scări;

• descrierea faţadei principale, a faţadelor secundare;

• număr de niveluri/formă învelitoare;

• extinderi;

• anexe, aşezarea lor faţă de corpul principal etc.

6.4.   Elemente de construcţie, materiale şi tehnici de construcţie (alfanumeric, multivaloric, opţional)

La această rubrică se vor menţiona date despre structura edificiului: elemente portante, elemente de acoperire, planşee de b.a., lemn, sisteme de boţire, structuri subterane, scări, turnuri etc).

Un control al vocabularului printr-un tezaur de cuvinte este de dorit.

6.5. Materiale de acoperiş

La această rubrică se specifică tipul de învelitoare (înclinată, orizontală) şi materialul.

7. CONSERVARE/RESTAURARE/AMENINŢARE

Este o rubrică primară. Se referă la practicile profesionale de salvare şi menţinere a stării bune de conservare a unui sit, ansamblu, monument sau la starea unui obiectiv inventariat. Această categorie se referă la starea actuală de conservare. Poate conţine câmpuri separate pentru lucrările de conservare anterioare şi lucrările necesare pentru conservare în viitor. Un control al vocabularului prin tezaur de cuvinte este indicat.

7.1. Starea generală de conservare (alfanumeric, multivaloric, obligatoriu)

Se descrie starea actuală de conservare a obiectivului, în special a structurii.

Se vor trece următoarele niveluri de conservare standard, vocabular controlat:

a) stare foarte bună;

b) bună;

c) medie;

d) precolaps;

e) colaps.

8. DOCUMENTARE

Rubrica este împărţită în 5 subcategorii. Prima rubrică se referă la bibliografia publicată, cealaltă la documentaţia nepublicată.

8.1.  Bibliografie

Consemnează referirile din publicaţii. In cazul în care nu există sau nu se cunosc până în momentul introducerii datelor referinţe, se consemnează că nu există. Fiecare publicaţie se scrie în ordine alfabetică, astfel:

•  pentru documente scrise, autorul (autorii), titlul, editura, anul, locul, colecţia, pagina, ilustraţii, dimensiuni (eventual);

• pentru arhive, depozitul, seria, titlul (fondul), cota, data, fila;

•  pentru documente figurate, titlul, natura documentului, autorul, data, depozitul, cota.

8.2.  Dosare şi rapoarte

Rapoartele şi dosarele de avizare, restaurare, clasare. Se poate specifica doar ultimul număr de dosar avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice sau ultimul raport de săpături arheologice.

8.3.  Hărţi, planuri şi desene

Este o rubrică obligatorie. Se referă la hărţile ce localizează obiectivul în contexte mai largi, ca şi planurile şi desenele care îl localizează în contextul său apropiat.

Pentru localităţi rurale si obiective se vor utiliza planuri 1:200, 1:500, 1000.

Se precizează dacă există releveu.

8.4.  Fotografii

Este obligatoriu a se ataşa fişei fotografii sau copii ale fotografiilor.

Pentru sectoarele urbane, situri arheologice, ansambluri mari de arhitectură se vor ataşa fotografii aeriene.

8.5. Alte informaţii

Se menţionează surse arhivistice şi referiri ca: legi de înfiinţare, autorizaţie de construcţie, atestări documentare.

9. NIVEL CLASARE (alfanumeric, multivaloric, obligatoriu) Este o informaţie primară, obligatorie, pentru obiectivele clasate. Nivelul de clasare nu se schimbă frecvent, dar trebuie actualizat.

9.1. Grupe

Se specifică grupa în care este încadrat monumentul după grupa valorică în legislaţia în vigoare:

• grupa A- monument de valoare naţională, excepţională, reprezentativ pe plan universal;

• grupa B - monument de valoare locală.

7) Potrivit Legii nr. 451/2002, a) peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani; b) politica peisajului este o expresie prin care autorităţile publice competente desemnează principii generale, strategii şi linii directoare care permit adoptarea de măsuri specifice care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea peisajului; c) obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraţiilor populaţiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viaţă; d) protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană.

9.2.  Categorii după natura monumentului istoric

Se specifică din ce categorie face parte obiectivul după natura lui:

I.  arheologie;

II.  arhitectură;

III.  monument de for public;

IV.  monument memorial/funerar.

9.3.  Criterii (evaluarea globală)

Se vor menţiona criteriile legale prin care s-a făcut clasarea. Se vor consemna pe scurt din documentele anexe care sunt criteriile care stau la baza fundamentării clasării, selectării, reperării etc.

9.4. Tipul de protecţie (alfanumeric, multivaloric, obligatoriu)

Cadrul legal sau periodic care determină protecţia: lege specifică, ordin, regulament urban etc. Copiile de pe actele legislative sunt informaţii opţionale ce pot fi înregistrate.

9.5.  Data protecţiei

Data şi numărul clasării este o rubrică facultativă. Se poate nota si data anunţării clasării.

10. INVENTARIERE

10.1.  Instituţia, organizaţia, autorul textului

Se stabileşte cine face înregistrarea şi când. Trebuie identificate fie sursa pentru înregistrarea intrării, fie persoana (persoanele) care a (au) strâns informaţiile. In plus, se poate stabili cine a verificat intrarea sau a revizuit-o şi care poate da o semnătură oficială ori o aprobare.

10.2.   Instituţia, organizaţia, autorul textului (alfanumeric, monovaloric, obligatoriu)

Permite identificarea provenienţei fiecărui text. Utilizarea atâtor subdiviziuni administrative câte sunt necesare.

10.3.  Trimitere la documentaţia fotografică (alfanumeric, multivaloric, facultativ)

Se menţionează fotografiile de epocă din diverse arhive sau din publicaţii, care se ataşează în copii, menţionându-se sursa.

10.4.  Trimitere la documentaţia desenată Nume, prenume, calitatea autorului fişei (Facultativ)

10.5.  Data redactării

ANEXA Nr. 5 la normele metodologice

NOTĂ DE CONSTATARE PENTRU MONUMENTE DISPĂRUTE
Se constată că obiectivul................................................................................................................................................................................................., înregistrat în Lista monumentelor istorice - anexă la Ordinul ministrului culturii şi cultelor  nr. 2.314/2004 - la poziţia nr................., cod.........................., din orasul/satul.........................................comuna............................., nu există în teren din motivul:.........................................................................................
Data dispariţiei	Demolat cu aviz	Demolat fără aviz	Autodemolat	Calamităţi	Neidentificat
Detalierea motivului:
Data constatării:
Ştampila şi semnătura:
	Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul  Cultural Naţional a Judeţului...................... Reprezentant,		Primăria oraşului/comunei........................ Reprezentant,		Inspectoratul Judeţean în Construcţii............................................. Reprezentant,