ORDIN
Nr. 244 din 12 iunie 2002
pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru
silvicultura
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 831 din 19 noiembrie 2002
Avand in vedere prevederile art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 38/2002 privind intocmirea si finantarea studiilor pedologice si
agrochimice si finantarea Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru
agricultura, precum si sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura,
in temeiul art. 9 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 362/2002 privind
organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor,
ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Metodologia de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru
silvicultura, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 2
Metodologia prevazuta la art. 1 se poate revizui periodic, pe baza
cercetarilor care se desfasoara in domeniu si in conformitate cu Programul
european de monitorizare forestiera.
Art. 3
Directia de specialitate din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
Regia Nationala a Padurilor si Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice vor
aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Ilie Sarbu
ANEXA 1
METODOLOGIA
de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura
1. DISPOZITII GENERALE
Monitorizarea solurilor si a vegetatiei forestiere pentru silvicultura se
realizeaza la doua niveluri:
a) nivelul I - constituit din reteaua transnationala (16 x 16 km) si din
reteaua nationala;
b) nivelul II - constituit din reteaua de supraveghere intensiva.
Supravegherea starii padurilor este coordonata pe plan european, in stransa
cooperare, de catre Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor
Unite (UN/ECE), prin Programul international de cooperare privind evaluarea si
monitorizarea efectelor poluarii aerului asupra padurilor (ICP Forests), si de
catre Uniunea Europeana, prin Schema Uniunii Europene privind protectia
padurilor impotriva poluarii atmosferice (anexa nr. 1).
2. MONITORIZAREA VEGETATIEI FORESTIERE DIN ROMANIA (NIVELURILE I SI II)
2.1. Reteaua nationala (4 x 4 km)
Reteaua nationala de sondaje permanente, amplasata sistematic in toate
padurile tarii, are o densitate de 4 x 4 km (un sondaj la 1.600 ha). Aceasta
retea este destinata atat supravegherii anuale a starii de sanatate a arborilor
din cuprinsul suprafetelor de proba permanente (SPP) aferente sondajelor, cat
si inventarierii statistice a padurilor la nivel national si regional (din 5 in
5 ani). In aceasta retea nu se desfasoara lucrari privind monitorizarea
solurilor forestiere.
Un sondaj este alcatuit din doua suprafete de proba permanente de forma
circulara, amplasate la o distanta de 30 m fata de centrul SPP (pe directia E -
V in terenuri plane si pe curba de nivel in terenuri inclinate - fig. 1).
Fiecare SPP contine doua cercuri concentrice cu razele de 7,98 m si, respectiv,
de 12,62 m, in functie de marimea diametrului de baza al arborilor din
cuprinsul acesteia. Atat centrul sondajului, cat si centrele suprafetelor de
proba permanente sunt materializate prin borne de metal, lemn sau beton
ingropate, capatul superior al acestora situandu-se la 10 - 15 cm deasupra
solului. Pentru facilitarea identificarii bornelor sau a locului unde acestea
au fost materializate (in cazul disparitiei lor), la baza celui mai apropiat
arbore si pe fata dinspre borna se inscriu indicativele "Mi" (pentru
centrul sondajului "i", "C1" si "C2" pentru
centrele SPP1 si SPP2), precum si distanta exprimata in decimetri pana la
borne.
Numarul "i" al sondajului este unic in cadrul unui ocol silvic si
corespunde Listei de sondaje proiectate pe hartile amenajistice ale unitatilor
de productie (UP). Conform acesteia, elementele de amplasare in teren ale
fiecarui sondaj sunt: unitatea amenajistica (ua) in care se afla instalat
sondajul, numarul celei mai apropiate borne amenajistice, unghiul format de
directia borna amenajistica - Nord cu directia borna amenajistica - centrul
sondajului (azimutul) si distanta de la borna amenajistica la centrul
sondajului exprimata in metri. Traseul de la cea mai apropiata borna
amenajistica pana la centrul sondajului este marcat prin puncte de vopsea
materializate pe arbori la o distanta care sa permita vizibilitatea,
dus-intors, la inaltimea ochiului.
In situatia in care procedeul de materializare in teren a sondajului si,
respectiv, a suprafetelor de proba permanente nu este respectat, precum si in
situatia disparitiei marcajelor, a indicativelor inscrise pe arbori, a
centrelor sondajelor si ale suprafetelor de proba permanente, se va proceda
dupa cum urmeaza:
a) materializarea in teren a sondajului pe baza informatiilor inscrise in
Lista de sondaje proiectate la nivel de ocol.
Operatorul transpune pe harta amenajistica a UP locul de amplasare a
sondajului. Daca in urma localizarii pe harta a sondajului operatorul considera
ca traseul de la borna amenajistica pana la centrul sondajului este
inaccesibil, acesta poate alege un alt traseu, accesibil, de la o alta borna,
determinand un alt azimut, respectiv o alta distanta pana la centrul
sondajului. Eventualele modificari ale elementelor de amplasare (numar de
borna, azimut, distanta) se opereaza in lista sondajelor.
Fig. 1. - Schema de amplasare a sondajului pentru supravegherea starii de
sanatate a padurilor in cadrul retelei nationale (4 x 4 km)
Figura 1, reprezentand schema de amplasare a sondajului pentru
supravegherea starii de sanatate a padurilor in cadrul retelei nationale (4 x 4
km), se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 831 din 19
noiembrie 2002, la pagina 2.
In teren, stationat in dreptul bornei, operatorul stabileste cu ajutorul
busolei azimutul directiei borna - centrul sondajului, iar cu ruleta sau cu
panglica masoara distanta redusa pana la centrul sondajului. In acelasi timp,
pe arbori, la o distanta care sa permita vizibilitatea, se marcheaza dus-intors
traseul stabilit prin puncte de vopsea la inaltimea ochiului.
Ajuns in centrul sondajului se executa materializarea acestuia printr-o
borna de lemn, metal sau beton, ingropata astfel incat capatul superior sa fie
situat la 10 - 15 cm deasupra solului, iar la baza arborelui cel mai apropiat
si pe fata dinspre centrul sondajului se inscrie indicativul "Mi"
(unde "i" reprezinta numarul curent al sondajului corespunzator
listei la nivel de ocol) si sub acest indicativ, distanta exprimata in
decimetri (dm) de la arbore pana la centrul sondajului (borna).
Din centrul sondajului, pe directia E - V (in terenuri plane) si pe curba
de nivel (in terenuri inclinate), se masoara de o parte si de alta a acestuia
30 m, stabilindu-se astfel centrele celor doua SPP, care se materializeaza in
mod asemanator ca si centrul sondajului, cu exceptia indicativului inscris la
baza arborelui cel mai apropiat, care in acest caz este "C1" sau
"C2" (corespunzator SPP1, respectiv SPP2);
b) actualizarea marcajelor; in situatia in care nu mai poate fi identificat
traseul de la borna la centrul sondajului, acesta se reface prin stabilirea
directiei (cu busola) si masurarea distantei (cu ruleta sau cu panglica), pe
baza informatiilor preluate din Lista sondajelor proiectate (actualizata daca a
fost nevoie). Se reface traseul cu puncte de vopsea pe arbori, la o distanta
care sa permita vizibilitatea, dus-intors, la inaltimea ochiului;
c) actualizarea indicativelor, a centrelor sondajelor si a suprafetelor de
proba permanente (bornelor) se realizeaza prin identificarea arborilor la baza
carora s-au inscris indicativele ("Mi", "C1" si
"C2") si distantele in decimetri pana la borne. Pe baza acestor
informatii se restabileste pozitia reala a bornelor, efectuandu-se din nou
materializarea lor. Daca nici inscriptiile pe arbori nu mai pot fi descifrate
sau arborii respectivi au disparut (inclusiv cioatele acestora), centrele
sondajelor, respectiv ale suprafetelor de proba permanente, vor fi din nou
amplasate in conformitate cu procedura descrisa la materializarea in teren a
sondajelor. Corectitudinea reamplasarii centrelor SPP se va verifica si corecta
corespunzator, pe baza informatiilor referitoare la azimut si distanta fiecarui
arbore inregistrat cu ocazia inventarierilor anterioare (in anii 1990, 1995,
2000 ...) in suprafata de proba respectiva.
2.1.1. Inventarierea si evaluarea starii de sanatate a arborilor din
cuprinsul suprafetelor de proba permanente
Pentru inventarierea arborilor din cuprinsul suprafetelor de proba
permanente se foloseste metoda cercurilor concentrice, cu razele de 7,98 m (200
mp) si, respectiv, de 12,62 m (500 mp). Diametrul de baza minim al arborilor ce
se inventariaza este de 80 mm.
In cercul cu raza r = 7,98 m (200 mp) se inventariaza toti arborii cu
diametrul mai mare de 80 mm, iar pe coroana circulara determinata de cercurile
concentrice cu raze de 7,98 m si 12,62 m se inventariaza numai arborii cu
diametrul de baza mai mare de 280 mm.
Operatorul se instaleaza in centrul SPP, stabileste directia nordului cu
ajutorul busolei si efectueaza inregistrarea informatiilor incepand cu arborele
al carui azimut este cel mai mic, continuand cu arborii urmatori in sensul
cresterii azimutului (sensul acelor de ceasornic).
Daca in cadrul reinventarierii, ca urmare a cresterii in diametru a
arborilor, pe raza cercului de 7,98 m, precum si in coroana circulara cuprinsa
intre cercurile cu razele de 7,98 m si 12,62 m apar arbori cu diametrul cuprins
intre 80 mm si 280 mm si, respectiv, mai mare de 280 mm, care nu au fost
inregistrati la inventarierile precedente, acestia se inregistreaza in
formularul 1 (anexa nr. 2) in continuare, dupa ce au fost inventariati arborii
comuni pentru inventarierea actuala si cea precedenta. Masurarea diametrului se
face prin aplicarea clupei pe trunchiul arborelui la nivelul semnului marcat
initial (in anul 1990) cu vopsea, iar pozitia de masurare in cazul terenurilor
inclinate va fi din amonte. In cazul in care sectiunea transversala este
neregulata se masoara doua diametre perpendiculare, iar in formularul 1, de
teren, din anexa nr. 2 se va inregistra media celor doua masuratori. Semnul de
aplicare a clupei pe trunchiul arborelui se revopseste. Inaltimile se masoara
la 3 - 5 arbori din specia preponderenta, la aceiasi arbori la care au fost
masurate cu ocazia inventarierilor anterioare (in anii 1990, 1995, 2000 ...),
precum si la fiecare al zecelea arbore (arborii nr. 1, 11, 21 ...) din
formularul 1 din anexa nr. 2 (SPP1 si, respectiv, SPP2).
Evaluarea starii de sanatate se realizeaza anual numai pentru lotul de
arbori (predominanti, dominanti, codominanti si fara vatamari fizice de
intensitate moderata sau puternica) selectat in anul 1990 si reactualizat in
anii 1995, 2000 ... (formularul 1 din anexa nr. 2 utilizat in anul 2000,
coloana "Nr. arb. in lot."). La reinventarieri, in lotul de proba
sunt evaluati numai arborii situati in clasele I, II si III Kraft la momentul
respectiv.
O data la 5 ani evaluarea starii de sanatate se face pentru toti arborii,
indiferent de pozitia lor cenotica (clasa Kraft).
Pentru estimarea starii de sanatate a arborilor este necesar sa se
inregistreze vatamarile fiziologice, adica defolierea si decolorarea
frunzisului din coroana arborilor, precum si vatamarile fizice cauzate de
diferiti factori (formularele 1 si 2 din anexa nr. 2).
Evaluarea starii de sanatate a arborilor din loturile de proba selectate se
realizeaza anual prin estimarea vizuala a defolierii si decolorarii frunzisului
coroanelor arborilor, inregistrandu-se totodata si prezenta unor vatamari de
natura mecanica existente in coroane sau pe tulpinile arborilor.
Defolierea reprezinta unul dintre cei mai importanti parametri si exprima
pierderea de frunze sau ace din coroana unui arbore, comparativ cu un altul al
carui aparat foliar este complet (arbore de referinta). Aceasta se estimeaza
prin apreciere vizuala, folosindu-se ca arbore de referinta un arbore din
aceeasi specie, cu frunzis complet, situat in imediata vecinatate a locului de
proba (sondajului) sau imagini foto aplicabile speciilor din tara noastra. Dat
fiind caracterul relativ al estimarii, inregistrarea se face in procente, prin
rotunjirea la cea mai apropiata valoare divizibila cu 5 (ex: 0, 5, 10, 15 ...).
In arboretele dense, pentru apreciere se va lua in considerare jumatatea
superioara a coroanei, iar in cele mai putin dense, treimea mijlocie si
superioara a acesteia. Defolierea trebuie sa fie considerata ca o reducere a
densitatii coroanei arborilor (transparenta), aceasta fiind mai putin
influentata de diferentele morfologice naturale dintre arbori. La estimarea
defolierii trebuie sa se ia in considerare pierderea seturilor de ace,
defolierea ramurelelor existente, precum si reducerea marimii frunzelor sau acelor.
De asemenea, prezenta frunzelor sau a acelor moarte in coroana indica
defolierea (acele varstnice avand o pondere mai redusa in apreciere). In cazul
reducerii neomogene a densitatii coroanei, aprecierea procentului de defoliere
se realizeaza ca o medie ponderata a valorilor estimate separat pentru partile
coroanei defoliate omogen, respectiv neomogen. Arborii defoliati 100% se
inregistreaza numai in primul an al aparitiei fenomenului, acestia
nemaiinregistrandu-se in anii urmatori (daca nu au fost extrasi) decat daca in
coroana apar frunze viabile.
Intensitatea vatamarii arborelui dupa procentul de defoliere a coroanei
acestuia se stabileste conform metodologiei adoptate la nivel european, astfel:
clasa 0 de defoliere (0 - 10%) - arbore sanatos; clasa 1 de defoliere (11% -
25%) - arbore slab vatamat; clasa a 2-a de defoliere (26% - 60%) - arbore
moderat vatamat; clasa a 3-a de defoliere (61% - 99%) - arbore puternic vatamat
si clasa a 4-a de defoliere (100%) - arbore mort.
Decolorarea se apreciaza in procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10,
15 ...), ca si defolierea, exprimandu-se procentul de frunze sau ace (existente
in coroana arborelui) a caror culoare se abate transant de la culoarea normala
a frunzisului speciei respective (prezinta nuante de la galben la ruginiu). La
estimarea decolorarii trebuie avut in vedere faptul ca in perioada de observare
(iulie - august) arborii care au suferit atacuri de insecte defoliatoare in
anul respectiv prezinta frunze rezultate din a doua infrunzire, frunze de
culoare verde-galbui cu pete ruginii pe margini, ce dau impresia unei
decolorari.
Intensitatea vatamarii arborelui dupa procentul de decolorare a coroanei
acestuia se stabileste, de asemenea, conform metodologiei europene, astfel:
clasa 0 de decolorare (0 - 10%) - arbore sanatos; clasa 1 de decolorare (11% -
25%) - arbore slab vatamat; clasa a 2-a de decolorare (26% - 60%) - arbore
moderat vatamat; clasa a 3-a de decolorare (61% - 99%) - arbore puternic
vatamat.
Pentru a evita erorile de apreciere evaluarile trebuie sa se efectueze in
perioada de maxima activitate fiziologica a arborilor (inceputul lunii iulie -
sfarsitul lunii august), dar nu pe timp de ploaie, ceata sau in perioade ale
zilei cu lumina difuza. De asemenea, procesele de inflorire si fructificatie
pot simula defolieri si/sau decolorari, prin aparitia unor frunze de mici
dimensiuni si usor decolorate. In aceste situatii trebuie efectuata o observare
atenta, pentru ca estimarea sa nu fie influentata in mod negativ in ceea ce priveste
defolierea si/sau decolorarea.
In terenuri plane observarea se face folosindu-se binocluri, evitandu-se
vizarea catre soare a coroanelor, de la o distanta aproximativ egala cu
inaltimea arborelui observat, iar in terenuri inclinate, de la aceeasi distanta,
numai ca operatorul se va situa in amonte sau pe curba de nivel. Estimarea
defolierii si decolorarii se realizeaza de doi operatori bine instruiti. Daca
exista diferente in apreciere, atunci acestia vor schimba intre ei pozitiile de
observare pana ce diferentele vor fi de cel mult 5 procente.
Vatamarile de natura mecanica (fizica) se determina examinandu-se atent
starea fizica a tuturor componentelor fiecarui arbore de proba. Cand se
constata vatamari ale integritatii fizice la unele componente ale arborelui
(decojiri, roaderea frunzelor, crengilor, scoartei, galerii sub scoarta sau in
lemn, portiuni de scoarta uscata, lemn mort, putred, loviri cu toporul ori alte
obiecte, rupturi ale trunchiului, ale coroanei, arsuri de foc ori ger etc.) se
stabilesc cauza si intensitatea vatamarii.
Vatamarile in functie de cauza au fost grupate in urmatoarele categorii:
vanat si animale domestice mari, insecte foliare si xilofage, ciuperci foliare
si xilofage, agenti abiotici (vant, zapada, geruri, grindina etc.) vatamari
antropice (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj, vatamari produse de
exploatarea si colectarea lemnului), alte vatamari (incendii, poluare etc.).
Identificarea acestora se face dupa caracteristicile proprii fiecarei
vatamari. De exemplu, coaja dislocata de pe arbori de catre urs lasa sa se vada
urmele ghearelor, cea roasa de animale mari poarta amprentele dintilor,
frunzele roase de insecte defoliatoare au un contur specific etc.
Intensitatea vatamarii se stabileste pentru fiecare arbore prin aproximari
vizuale ale gravitatii acesteia, raportand-o la scara cu urmatoarele clase: 0 -
fara vatamare; 1 - vatamare slaba; 2 - vatamare mijlocie; 3 - vatamare
puternica.
Criteriile de incadrare pe clase de intensitate pentru fiecare categorie de
vatamare sunt prezentate in anexa nr. 3.
In formular, in rubrica referitoare la cauza se inscrie clasa de vatamare
(1, 2 sau 3), evident, numai pentru arborii vatamati. Un arbore poate avea una
sau mai multe vatamari. Informatiile suplimentare referitoare la vatamarile
fiziologice si fizice produse arborilor (speciile de insecte, ciuperci, vanat,
localizarea atacului, surse de poluare etc.), ce nu au putut fi inscrise in
coduri, se vor inregistra la rubrica "Observatii" de pe versoul
formularelor 1 si 2 din anexa nr. 2.
2.1.2. Inregistrarea informatiilor
Informatiile referitoare la starea de sanatate a padurilor se obtin anual,
iar cele referitoare la inventarierea fondului forestier se obtin cu o
periodicitate de 5 ani.
Pornind de la aceste considerente s-au tipizat doua formulare de
inregistrare (prezentate in anexa nr. 2), corespunzatoare urmatoarelor
situatii:
- formularul 1 - pentru anii in care se culeg informatii referitoare atat
la starea de sanatate, cat si la inventarierea arborilor din cuprinsul SPP;
- formularul 2 - pentru anii in care se culeg numai informatii referitoare
la starea de sanatate a arborilor din loturile de proba selectate inca din anul
1990 si reactualizate in anii 1995, 2000 ... Acest formular este astfel
structurat incat permite inregistrarea informatiilor timp de 4 ani consecutivi
(corespunzator marimii intervalului dintre doua inventarieri succesive).
Informatiile de caracterizare a sondajului au aceeasi semnificatie in
ambele formulare. Completarea acestor informatii pentru formularul 2 din anexa
nr. 2 se realizeaza doar in primul an. In situatia unor modificari ale
informatiilor de caracterizare descrise in primul an se va utiliza macheta de
pe versoul formularului 2 din anexa nr. 2.
Structura informatiilor de caracterizare a SPP este specifica fiecarui tip
de formular utilizat.
Valorile din paranteze reprezinta limita inferioara si superioara a
codurilor utilizate; semnificatia codurilor folosite in structura de
caracterizare generala a sondajului este prezentata in anexa nr. 4.
Informatiile de caracterizare a arborilor din SPP sunt descrise in partea
inferioara a formularului 1 din anexa nr. 2 (SPP1 in partea stanga; SPP2 in
partea dreapta). In partea superioara a machetei de descriere a fiecarei SPP
sunt inscrise cifrele 1 si 2, reprezentand numarul SPP din cadrul sondajului.
Simbolurile "C" si "S" reprezinta sistemul utilizat in
exprimarea azimutului (centesimal - C sau sexagesimal - S); pentru a indica
sistemul folosit se lasa nemarcata cu "x" litera corespunzatoare.
Structura informatiilor de caracterizare generala a sondajului (Reteaua
nationala - formularul 1 din anexa nr. 2)
D.S. - directia silvica (1 ... 42)
O.S. - ocolul silvic (1 ... 30)
AD. - administrator (1 ... 4)
U.P. - unitatea de productie (1 ... 20)
U.A. - unitatea amenajistica (1A-Z ... 999A-Z)
Nr. sondaj - numarul sondajului (1 ... 999)
Latitudine - latitudinea (43 37 07 ... 48 15 06)
Longitudine - longitudinea (20 15 44 ... 29 41 24)
Altitudine - altitudinea (1 ... 2500)
Nr. borna - numarul bornei (1 ... 999)
Azim. - azimut (1 ... 400)
Dist. - distanta (1 ... 1000)
Incl. - inclinarea (1 ... 50)
Expoz. - expozitia (1 ... 9)
G.F. - grupa functionala (1; 2)
Cat. func. - categoria functionala
Tip statiune - tipul de statiune (1110 ... 9999)
Humus - tipul de humus (1 ... 7)
Tip padure - tipul de padure (111 ... 9999)
CRT - caracterul actual al tipului de padure (1 ... 9, A, B,
C)
REG - regimul (1 ... 8)
STR - structura arboretului (1 ... 4)
Cons. - consistenta (0,1 ... 1,0)
Varsta - varsta (1 ... 200)
CLP - clasa de productie medie a arboretului (1 ... 5)
Zi - ziua inventarierii (zz)
Luna - luna inventarierii (ll)
An - anul inventarierii (aa)
SPP - suprafata de proba permanenta (1; 2)
Structura informatiilor de caracterizare a suprafetelor de proba permanente
(formularul 1 din anexa nr. 2)
Nr. crt. numarul curent (1 ... 80)
Spec. specia arborelui
Dist. distanta (1 ... 126)
Azim. azimut (1... 400)
Mod reg. mod de regenerare (1 ... 8)
Calitate clasa de calitate (1 ... 4)
Cl. Kraft clasa Kraft (1 ... 5)
Diam. diametrul (80 ... 999)
Inalt. inaltimea (40 ... 500)
Def. defolierea (0 ... 100)
Dec. decolorarea (0 ... 100)
Vatamari vatamari fizice
Anim. vanat, animale mari (0 ... 3)
Insec. insecte (0 ... 3)
Ciup. ciuperci (0 ... 3)
Abiot. factori abiotici (0 ... 3)
Antr. factori antropici (0 ... 3)
Alt. v. alte vatamari (0 ... 3)
Nr. arb. in lot numarul curent al arborilor din lotul de proba (1 ... 15)
Structura informatiilor de caracterizare a suprafetelor de proba permanente
(formularul 2 din anexa nr. 2)
Zi ziua evaluarii (zz)
Luna luna evaluarii (ll)
An anul evaluarii (aa)
Nr. crt. numarul curent (1 ... 15)
Spec. specia arborelui
Vatamari vatamari fizice
Anim. vanat, animale mari (0 ... 3)
Insec. insecte (0 ... 3)
Ciup. ciuperci (0 ... 3)
Abiot. factori abiotici (0 ... 3)
Antr. factori antropici (0 ... 3)
Alt. v. alte vatamari (0 ... 3)
Def. defolierea (0 ... 100)
Dec. decolorarea (0 ... 100)
Semnificatia codurilor referitoare la informatiile de caracterizare a
suprafetelor de proba permanente (formularele 1 si 2) este prezentata in anexa
nr. 3.
Culegerea, validarea si prelucrarea informatiilor la nivel de ocol si de
directie silvica se realizeaza cu programul informatic specializat FIMON.
2.2. Reteaua europeana (16 x 16 km)
Reteaua de sondaje permanente, amplasata sistematic in toate padurile
Europei, are o densitate de 16 x 16 km (un sondaj la 25.600 ha) si contine pe
teritoriul forestier al tarii noastre un numar de aproximativ 245 de sondaje.
Aceasta retea este destinata atat supravegherii starii de sanatate a
arborilor din cuprinsul suprafetelor de proba permanente (SPP) aferente
sondajelor, cat si supravegherii starii de sanatate a solurilor forestiere
(nivelul I de supraveghere).
Un sondaj este alcatuit din 4 suprafete de proba permanente, amplasate la o
distanta de 25 m fata de centrul sondajului, pe directiile punctelor cardinale
(N, E, S, V - fig. 2).
Materializarea in teren a centrelor sondajelor si a suprafetelor de proba
aferente acestora se realizeaza ca si in cazul retelei nationale de
supraveghere, iar pentru identificarea locurilor unde acestea sunt materializate
(in cazul disparitiei bornelor), la baza celui mai apropiat arbore si pe fata
dinspre borna se inscriu indicativele "ME" (pentru centrul sondajului
"i"), "N/C1", "E/C2", "S/C3",
"V/C4" (pentru centrele SPP1, SPP2, SPP3 si SPP4), precum si distanta
pana la borne exprimata in decimetri.
Numarul "i" al sondajului este unic la nivel de tara si
corespunde Listei de sondaje proiectate, mai intai pe harti topografice la
scara 1:25000, in functie de coordonatele geografice (latitudine si
longitudine) ale fiecarui sondaj, si apoi transpuse pe hartile amenajistice ale
unitatilor de productie ale ocoalelor silvice.
Fig. 2. - Schema de amplasare a sondajului pentru supravegherea starii de
sanatate a padurilor in cadrul retelei europene (16 x 16 km)
Figura 2, reprezentand schema de amplasare a sondajului pentru
supravegherea starii de sanatate a padurilor in cadrul retelei europene (16 x
16 km), se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 831 din 19
noiembrie 2002, la pagina 5.
Pentru fiecare sondaj exista o schita de amplasare a acestuia in teren,
care cuprinde borna amenajistica, azimutul directiei de amplasare si distanta
de la borna amenajistica pana la centrul sondajului. Traseul de la borna
amenajistica pana la centrul sondajului este marcat prin puncte de vopsea care
sa permita vizibilitatea, dus-intors, la inaltimea ochiului.
In situatia in care procedeul de materializare in teren a sondajului si,
respectiv, a suprafetelor de proba permanente nu este respectata, precum si in
situatia disparitiei marcajelor, a indicativelor inscrise pe arbori, a
centrelor sondajelor si a suprafetelor de proba permanente aferente, se
procedeaza ca si in cazul retelei nationale de sondaje permanente (pct. 2.1),
cu particularitatile specifice retelei europene (16 x 16 km).
Evaluarea starii de sanatate a arborilor din cuprinsul suprafetelor de
proba permanente
Fiecare SPP aferenta sondajelor din reteaua europeana de supraveghere
forestiera (16 x 16 km) contine un numar de cate 6 arbori, cei mai apropiati de
centrul SPP (fig. 3), situati in clasele pozitionale I, a II-a si a III-a Kraft
si care nu prezinta vatamari de natura mecanica (fizica) de intensitate
moderata sau puternica (clasele a 2-a si a 3-a de vatamare).
Numerotarea arborilor se face in ordine, incepand cu numarul 1, de la
arborele cel mai apropiat de centrul suprafetei de proba amplasate pe directia
nordului si se continua in urmatoarele SPP amplasate in ordine pe directiile E,
S, V, pana la numarul 24. Numarul fiecarui arbore din cuprinsul suprafetelor de
proba permanente aferente sondajului se inscrie vizibil cu vopsea, la inaltimea
ochiului, pe fata dinspre centrul fiecarei SPP.
Arborii disparuti din diferite cauze (exploatare, doboraturi produse de
vant si zapada etc.) se inlocuiesc cu altii care indeplinesc conditiile de
pozitionare cenotica si de intensitate a vatamarii, dupa acelasi procedeu,
fiind numerotati in continuarea numarului stabilit initial (24), incepand cu
numarul 25, de la SPP amplasata pe directia N pana la cea amplasata pe directia
V. Prin urmare, se urmareste mentinerea unui numar constant de 24 de arbori pe
sondaj.
Daca arboretul in care a fost amplasat sondajul este exploatat, sondajul se
poate translata in alt arboret din apropiere, pe o raza care sa nu depaseasca
300 m - 500 m. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, sondajul se exclude
de la evaluare pana la instalarea unui arboret care contine arbori cu diametrul
de baza mai mare de 80 mm.
Evaluarea starii de sanatate se realizeaza anual prin estimarea vizuala a
acelorasi parametri (defoliere, decolorare, vatamari de natura mecanica), ca si
in cazul retelei nationale de sondaje (pct. 2.1.1).
Informatiile de teren se inscriu intr-un formular tipizat adoptat de Schema
Uniunii Europene, iar structura de caracterizare a acestora se prezinta dupa
cum urmeaza:
Structura informatiilor de caracterizare generala a sondajului (reteaua
europeana)
Tara - 16
Nr. sondajului - 1 ... 999
Disponibilitatea de apa pentru specia principala - 1; 2; 3
Tip de humus - 1 ... 6
Altitudine - 1 ... 31
Data observatiei - aa ll zz
Coordonate latitudine - (43 37 07 ... 48 15 06)
Coordonate longitudine - (20 15 44 ... 29 41 24)
Expozitie - (1 ... 9)
Varsta medie a arborilor - etaj princip. - (1 ... 7)
Numarul arborelui - (1 ... 24)
Specia - (1 ... 199)
Defolierea - (0; 5; 10; ...; 95; 100)
Decolorarea - (0; 5; 10; ...; 95;
100)
Cauzele vatamarii usor identificabile:
T1 - vanat, animale domestice (0; 1)
T2 - insecte (0; 1)
T3 - ciuperci (0; 1)
T4 - agenti abiotici (0; 1)
T5 - actiuni umane (0; 1)
T6 - incendii (0; 1)
T7 - poluarea loc. si regionala (0; 1)
T8 - alte tipuri de vatamari (0; 1)
Detalii asupra tipului de vatamare:
T21 - insecte defoliatoare
T22 - insecte xilofage
T31 - ciuperci foliare
T32 - ciuperci xilofage
T41 - vant
T42 - zapada
T43 - grindina
T44 - ger
T45 - uscaciune, insolatie
T46 - exces de apa
T51 - ciolpaniri
T53 - rezinaj
T53 - exploatare
Alte observatii
Detaliile referitoare la informatiile de caracterizare generala a
sondajului (reteaua europeana) sunt prezentate in anexa nr. 5.
Culegerea, validarea si prelucrarea informatiilor se realizeaza cu
programul informatic specializat EUROMON.
Formularul de inregistrare a informatiilor privind starea de sanatate a
padurilor in reteaua europeana
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - DECOLORAREA
B - VANAT SI ANIMALE DOMESTICE
C - INSECTE
D - CIUPERCI
E - AGENTI ABIOTICI
F - ACTIUNI UMANE
G - INCENDII
H - POLUARE LOC. SI REGIONALA
I - ALTE TIP. DE VATAMARI
J - DETALII ASUPRA TIPULUI DE VATAMARE
fata
______________________________________________________________________________
| TARA (1) |R|O| DATA OBSERVARII (6)
|0|7|0|8|8|4|
|___________________________________|_|_|__________________________|_|_|_|_|_|_|
| NR. SONDAJULUI | | | | | | | | COORDONATE | | | | | | |
|
| (2) |3|4|1|2|0|1|6| LATITUDINE (7)
|+|4|7|5|3|5|2|
|_________________________|_|_|_|_|_|_|_|________________________|_|_|_|_|_|_|_|
| DISPONIBILITATEA DE APA PENTRU | | COORDONATE | | | | | | |
|
| SPECIA PRINCIPALA (3) |2| LONGITUDINE (7)
|+|2|6|3|3|0|3|
|_____________________________________|_|________________________|_|_|_|_|_|_|_|
| TIP DE HUMUS (4) |2| EXPOZITIE (8)
|5|
|_____________________________________|_|____________________________________|_|
| | | | VARSTA MEDIE A ARBORILOR -
|2|
| ALTITUDINE (5) |2|6| ET. PR. (9) |
|
|___________________________________|_|_|____________________________________|_|
| NUMARUL |SPECIA|DEFOLIEREA| A | CAUZELE VATAMARII | J | ALTE
|
|ARBORELUI| | | | USOR IDENTIFICABILE | | OBSERVATII |
| (10) | (11) | (12) |(13)| (14) | (15)| (16)
|
| | | | |_______________________| |
|
| | | | | B| C| D| E| F| G| H| I| |
|
| | | | |__|__|__|__|__|__|__|__| |
|
| | | | |T1|T2|T3|T4|T5|T6|T7|T8| |
|
|_________|______|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|_______________|
| 1 | 1|1|8| 15 | 0 | 1| | | | | | | | |- Prezenta
unei|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____| fabrici care
|
| 2 | 1|1|8| 35 | 5 | | 1| | | | | | |T.2.1| emana SO2 si
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____| pulberi in
|
| 3 | 1|1|8| 20 | 0 | | | | | | | | | | suspensie
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 4 | 1|1|8| 40 | 10 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 5 | 1|1|8| 25 | 0 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 6 | 1|1|8| 15 | 5 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 7 | 1|1|8| 20 | 0 | | | | | | | | | | |
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 8 | 1|1|8| 15 | 0 | 1| | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 9 | 1|1|8| 25 | 5 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 10 | 1|1|8| 20 | 5 | | | | | 1| | | |T.5.2| In ultimii 6
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____| ani s-au
|
| 11 | | | | | | | | | | | | | | | inregistrat
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____| secete
|
| 12 | 1|1|8| 30 | 0 | | | | | | | | | | prelungite
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 13 | 1|1|8| 45 | 10 | | 1| | | | | | |T.2.1|
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 14 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 15 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 16 | 1|1|8| 35 | 5 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____| |
| 17 | 1|1|8| 15 | 0 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 18 | 1|1|8| 25 | 5 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 19 | 1|1|8| 15 | 0 | 1| | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 20 | 1|1|8| 20 | 0 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 21 | 1|1|8| 30 | 0 | | | 1| | | | | |T.3.2|
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 22 | 1|1|8| 40 | 5 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 23 | 1|1|8| 30 | 0 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 24 | 1|1|8| 25 | 0 | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|_______________|
verso
______________________________________________________________________________
| NUMARUL |SPECIA|DEFOLIEREA| A | CAUZELE VATAMARII | J | ALTE
|
|ARBORELUI| | | | USOR IDENTIFICABILE | | OBSERVATII
|
| (10) | (11) | (12) |(13)| (14) | (15)| (16)
|
| | | | |_______________________| |
|
| | | | | B| C| D| E| F| G| H| I| |
|
| | | | |__|__|__|__|__|__|__|__| |
|
| | | | |T1|T2|T3|T4|T5|T6|T7|T8| |
|
|_________|______|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|_______________|
| 25 | 1|1|8| | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 26 | 1|1|8| | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 27 | 1|1|8| | | | | | | 1| | | |T.5.2|
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 28 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 29 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 30 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____| |
| 31 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 32 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 33 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 34 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 35 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 36 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 37 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 38 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 39 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 40 | | | | | | | | | | | | | | | |
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 41 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____| |
| 42 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 43 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 44 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 45 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 46 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 47 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|
|
| 48 | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_________|__|_|_|__________|____|__|__|__|__|__|__|__|__|_____|_______________|
2.3. Reteaua intensiva (Nivel II)
Reteaua de supraveghere forestiera intensiva este destinata nivelului al
II-lea de monitorizare a principalelor ecosisteme forestiere intalnite in tara
noastra. Aceasta retea este alcatuita din 13 suprafete de supraveghere
intensiva (SSI), amplasate in ecosisteme forestiere reprezentative, situate in
imediata apropiere a unor statii ale Institutului National de Meteorologie si
Hidrologie (INMH) si aflate sub influenta poluarii de impact si de fond
(tabelul 1). O suprafata de supraveghere intensiva este alcatuita din 5 SPP,
amplasate astfel: una in centrul SSI, iar celelalte patru, dispuse in cruce pe
directiile punctelor cardinale (N, E, S, V), la o distanta de 30 m fata de
centrul SSI. Suprafetele de proba permanente au forma circulara, iar marimea
lor este de 500 mp. Toate aceste SPP aferente unei SSI sunt amplasate in
aceleasi conditii de arboret, suprafata de investigare depasind 0,7 ha (figura
3).
N
______________________________________________________________________
| __________ ^
| / \ |
| | SPP2 | |
| |R = 12.62 m O2| |
| |--------------|---- |
| | S = 500 mp | ^ 85.24 m |
| \ __________ / | |
| | 30 m |
| __________ __________ | __________ |
| / \ / \ | / \ |
| | SPP5 | | SPP1 | | | SPP3 | |
V | |R = 12.62 m O5| |R = 12.62 m O1| v |R = 12.62 m O3| | E
---|-|--------------|----------|--------------|----------|-------|------|-|---
| | S = 500 mp | | S = 500 mp | | S = 500 mp | |
| \ __________ / \ __________ / \ _____|____ / |
| 30 m | |
|
<------------------------->| |
| __________ |
| / \ |
| | SPP4 | |
| |-------- | |
| Zona |R = 12.62 m O4| |
| tampon | S = 500 mp | 85.24 m |
| \ __________ / v
|<--------------------------------------------------------------------->
S
Fig. 3 - Schema de amplasare a sondajului pentru supravegherea intensiva a
ecosistemelor forestiere
Tabelul 1*)
*) Tabelul 1 este reprodus in facsimil.
Caracteristici generale ale suprafetelor de supraveghere intensiva (SSI)
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Structura arboret
B - Consistenta
______________________________________________________________________________
| Denumirea | Directia | Ocolul |U.P.| ua | Coordonate geografice
|
| SSI | silvica | silvic | |
|____________________________|
| | | | | | Latitudine | Longitudine
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Giurgiu-plop |Giurgiu |Giurgiu | II | 56| +435403 | +260006
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Giurgiu-cer |Giurgiu |Giurgiu | IV |117A| +440432 | +260346
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Videle-cer |Alexandria|Slavesti | V |395A| +441833 | +253653
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Videle-garnita |Alexandria|Slavesti | V |394A| +441827 | +253647
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Stefanesti-stejar|ICAS |Stefanesti| I | 9B| +443034 | +261038
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Ploiesti-stejar |Ploiesti |Ploiesti | VI | 48A| +445435 | +260608
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Campina-gorun |Ploiesti |Campina | I | 28E| +450640 | +254237
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Sinaia-fag |Ploiesti |Sinaia | X | 59| +452026 | +253313
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Predeal-molid |Brasov |Brasov | X | 61C| +453025 | +253521
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Rarau-molid |Suceava |Pojorata | I | 94N| +472654 | +253351
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Fundata-fag |Pitesti |Rucar | VI |124C| +452559 | +251611
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Stana de V.-molid|Oradea |Remeti | V | 14A| +464135 | +223712
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
|Mihaesti-gorun |ICAS |Mihaesti | I |175B| +450147 | +245933
|
|_________________|__________|__________|____|____|______________|_____________|
- continuare -
_____________________________________________________________________________
| Denumirea |Altitudine| Tip | Tip |Expozitie| A | B |Varsta| CLP |
| SSI | (m) |statiune|padure| | | | | |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Giurgiu-plop | 12 | 9613 | 9611 | plana | 1 | 0,7 | 22 | II |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Giurgiu-cer | 90 | 9320 | 7131 | plana | 1 | 0,7 | 41 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Videle-cer | 100 | 8312 | 7322 | plana | 1 | 0,8 | 46 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Videle-garnita | 100 | 8312 | 7322 | plana | 1 | 0,6 | 46 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Stefanesti-stejar| 86 | 8430 | 6222 | plana | 2 | 0,8 | 51 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Ploiesti-stejar | 150 | 8513 | 6223 | plana | 1 | 0,8 | 35 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Campina-gorun | 520 | 5142 | 5121 | N | 1 | 0,8 | 52 | IV |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Sinaia-fag | 820 | 4420 | 4131 | V | 4 | 0,8 | 130 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Predeal-molid | 1185 | 3322 | 1231 | E | 1 | 0,7 | 85 | II |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Rarau-molid | 1400 | 2322 | 1114 | N | 2 | 0,8 | 57 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Fundata-fag | 1300 | 3322 | 4141 | S | 1 | 0,9 | 40 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Stana de V.-molid| 1150 | 3333 | 1111 | S | 3 | 0,6 | 138 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
|Mihaesti-gorun | 500 | 5132 | 5131 | SV | 1 | 0,9 | 52 | III |
|_________________|__________|________|______|_________|___|_____|______|_____|
NOTA:
Tipul de statiune si tipul de padure se prezinta in coduri conform
descrierii parcelare din amenajament.
Structura se prezinta in coduri dupa cum urmeaza: 1 - echiena; 2 - relativ
echiena; 3 - relativ pluriena; 4 - pluriena.
Materializarea in teren a centrelor suprafetelor de supraveghere intensiva
si a suprafetelor de proba permanente aferente acestora se realizeaza ca si in
cazul retelelor nationala si europeana, iar pentru identificarea locurilor unde
acestea sunt materializate (in cazul disparitiei bornelor), la baza celui mai
apropiat arbore si pe fata dinspre borna se inscriu indicativele
"Mi/C1" (pentru centrul SSI "i"), "C2",
"C3", "C4", "C5" (pentru centrele SPP2, SPP3,
SPP4, SPP5) in ordine, dupa directia cardinala (N, E, S, V), precum si distanta
in decimetri pana la borna. Numarul "i" al SSI este unic la nivel de
tara si corespunde tabelului de mai sus.
Procedeul de identificare a centrului SSI, respectiv actualizarea
marcajelor si a indicativelor acestora, este acelasi ca si in cazul retelelor
nationala si europeana, cu particularitatile specifice. Pozitia geografica
(latitudine, longitudine) a centrelor SSI se determina cu Sistemul de
Pozitionare Globala (GPS).
Inventarierea arborilor, prelevarea probelor de crestere si evaluarea
starii de sanatate a arborilor
Inventarierea arborilor din cuprinsul suprafetelor de proba permanente
aferente fiecarei SSI se efectueaza o data la 5 ani pentru toti arborii cu
diametrul de baza (d) mai mare de 80 mm. Aceasta operatiune consta in:
masurarea diametrului de baza al arborilor, in amonte, in cazul terenurilor
inclinate, si in acelasi loc, marcat cu vopsea printr-o linie orizontala pe
trunchiul arborilor, masurarea inaltimii a 2 - 3 arbori din fiecare categorie
de diametre, incadrarea pe clase pozitionale (Kraft) si pe clase de calitate a
arborilor. Diametrele se masoara cu panglica gradata in milimetri, iar
inaltimile cu dendrometrul, la aceiasi arbori la care au fost masurate la
inventarierile anterioare.
Prelevarea probelor de crestere radiala se realizeaza cu burghiul Presler,
succesiv pe directia punctelor cardinale (N, E, S, V), de la un lot
reprezentativ de arbori (30 - 40), din fiecare categorie de diametre, situati
in zona-tampon a fiecarei suprafete de supraveghere intensiva (fig. 3). Acesti
arbori se aleg din specia principala, din clase de defoliere diferite (0, 1, 2,
3) si pentru fiecare arbore se masoara diametrul de baza, inaltimea, se
apreciaza clasa pozitionala, clasa de calitate si procentul de defoliere a
coroanei.
Reteaua de supraveghere intensiva a ecosistemelor forestiere este destinata
unor studii complexe referitoare la: starea solurilor forestiere, starea de
sanatate a arborilor, analiza compozitiei chimice a frunzelor si acelor
coroanelor arborilor, parametrii climatici, depunerile atmosferice si
biodiversitate.
Evaluarea starii de sanatate a arborilor se estimeaza dupa aceiasi
parametri si se utilizeaza acelasi procedeu ca si in cazul retelelor nationala
si europeana.
Informatiile de teren se inregistreaza intr-un formular tipizat a carui
structura este adaptata fisierelor informatice solicitate de ICP Forests si
Schema Uniunii Europene (anexa nr. 6).
Culegerea, validarea si prelucrarea informatiilor se realizeaza cu ajutorul
programului informatic specializat INTMON.
3. MONITORIZAREA SOLURILOR FORESTIERE DIN ROMANIA (NIVELURILE I SI II)
3.1. Obiectivele principale:
Nivel I: Evaluarea informatiilor (datelor) de baza privind chimia solului
si stabilirea acelor proprietati care sunt sensibile la poluare. De asemenea,
in perspectiva se urmareste studierea efectelor poluarii in relatie cu
schimbarile climatice, implicit cu capacitatea solului de stocare a carbonului.
Nivelul II: La acest nivel se verifica ipotezele privind mecanismele
declinului padurilor si masurile ce se impun pentru redresarea ecologica a
acestora, pornind si de la factorul sol.
3.2. Culegerea datelor de teren si prelevarea probelor de sol
Culegerea datelor de teren si prelevarea probelor de sol se fac cu o
periodicitate de 5 ani.
3.2.1. Caracterizarea pedologica a suprafetelor
Aceasta este obligatorie pentru suprafetele de nivel I si nivel II si
trebuie sa aiba caracter general, incluzand descrierea locului (statiunii) si
caracterizarea morfologica a cel putin unui profil de sol (conform ghidului
FAO, 1990). Descrierea se va face o singura data, inaintea recoltarii probelor,
si profilul trebuie sa fie reprezentativ pentru actuala zona de recoltare
(pentru nivelul II acesta trebuie sa fie localizat in zona-tampon).
3.2.2. Recoltarea probelor de sol
3.2.2.1. Amplasarea locurilor de recoltare a solului
Nivel I:
- locurile de recoltare pot fi amplasate in interiorul zonei de recoltare,
in situatia in care probele sunt recoltate cu sonde (burghie); trebuie evitate
zonele din jurul trunchiurilor de arbori (1 m), lacasele de animale,
doboraturile de vant si cararile;
- evidenta clara (schita) a locurilor din care s-au recoltat probele.
Nivel II:
- locurile de recoltare se amplaseaza randomizat (intamplator) sau
sistematic cu componenta randomizata.
3.2.2.2. Momentul de recoltare
Activitatea de recoltare trebuie limitata la perioadele cu activitate
biologica redusa, in special in cazul stratului organic.
3.2.2.3. Straturile recoltate
Stratul organic de la suprafata solului, care poate consta in unul sau mai
multe dintre urmatoarele orizonturi organice: litiera (L), orizontul de
fermentatie (F) si/sau orizontul de humus (H), este recoltat separat de stratul
subiacent de sol mineral. Straturile organice ingropate sunt recoltate in
acelasi mod ca straturile minerale.
Recoltarea stratului organic
a) O organic - orizonturi cu straturi cu material organic predominant,
acumulat deasupra solurilor minerale sau organice care nu sunt saturate cu apa
pentru perioade prelungite si care pot fi localizate la suprafata unui sol
mineral sau la orice adancime fata de suprafata, daca sunt ingropate.
b) H organic - la fel ca O organic, dar saturate cu apa pentru perioade
prelungite sau care au fost odata saturate, dar acum sunt drenate artificial.
Recoltarea orizonturilor organice
Orizontul L trebuie recoltat separat. Orizontul H trebuie recoltat separat
numai daca este mai gros de 1 cm; altfel, acesta poate fi recoltat impreuna cu
orizontul F. Optional, orizonturile individuale (L, F, H) pot fi recoltate si
analizate separat.
Aceste orizonturi sunt desemnate ca orizonturi OL, OF, OFH si OH ale
solurilor nesaturate cu apa si ca orizonturi HL, HF, HFH si HH ale solurilor
saturate.
Separarea stratului mineral si a celui organic
Separarea se va realiza pe teren si se va verifica in laborator [conform
criteriilor internationale acceptate de Organizatia Natiunilor Unite pentru
Alimentatie si Agricultura (FAO)]
Metoda de recoltare
Este recomandabil un cadru de 25/25 cm, dar sunt acceptabile si alternative
cu o suprafata totala de 500 cm^2; pentru mor si humus brut poate fi folosit un
burghiu cu diametrul de 8 cm.
Determinarea greutatii stratului organic
Volum - greutate uscata, kg/mp
Recoltarea stratului mineral
Vor fi recoltate urmatoarele straturi (orizonturi geometrice):
______________________________________________________________
Nivel I Nivel II
______________________________________________________________
Obligatoriu Optional Obligatoriu Optional
______________________________________________________________
0 - 10 cm 0 - 5 cm 0 - 10 cm 0 - 5 cm
______________________________________________________________
10 - 20 cm 5 - 10 cm 10 - 20 cm 5 - 10 cm
______________________________________________________________
20 - 40 cm 20 - 40 cm
______________________________________________________________
40 - 80 cm 40 - 80 cm
______________________________________________________________
3.2.2.4. Numarul de probe si marimea probelor
Numarul de probe din probele compuse
Nivel I: Pentru fiecare strat, obligatoriu o proba compusa din minimum 5
subprobe.
Nivel II: Pentru fiecare strat, obligatoriu minimum 24 subprobe care
trebuie recoltate, pentru a fi combinate in cel putin 3 probe compuse (cel
putin 3 probe compuse pentru fiecare 8 subprobe).
Subprobele trebuie sa aiba greutati egale (cu exceptia situatiilor cu
limita de adancime mai scazuta - variabila).
Marimea probelor trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite
efectuarea tuturor analizelor, eventualelor repetari si depozitarea
(conservarea).
3.2.3. Conservarea si prepararea probelor:
- uscare la aer sau la temperatura de 40 grade C;
- mojarare si cernere (sita 2 mm);
- separarea particulelor cu diametrul > 2 mm (necesara pentru
determinarea densitatii aparente).
3.3. Caracterizarea fizica si chimica
3.3.1. Caracterizarea fizica a solului mineral
3.3.1.1. Compozitia granulometrica
Determinarea compozitiei granulometrice a solului este obligatorie pentru
straturile minerale pentru nivelul II numai daca nu a fost facuta in prima
supraveghere.
Pentru nivelul I sunt obligatorii, de asemenea, informatii despre clasa
texturala a straturilor minerale. In plus, este obligatorie si o estimare a
continutului de argila.
Marimea claselor de particule ale fractiunii fine de pamant (< 2 mm)
este definita conform principiilor FAO, 1990.
3.3.1.2. Densitatea aparenta
O valoare a densitatii aparente trebuie in mod obligatoriu raportata pentru
stratul superior mineral (0 - 10 cm) al solurilor fara roca. Pentru nivelul I
aceasta valoare poate fi obtinuta prin estimare sau masurare. Pentru nivelul II
densitatea aparenta trebuie sa fie masurata. Nu se cer repetari.
Pentru determinare trebuie recoltate 3 probe cu un volum minim de 100 cm^3
per suprafata.
In plus, determinarea densitatii aparente cere o estimare a fragmentelor
grosiere (scheletul solului) conform claselor FAO. Aceasta poate fi masurata
sau estimata pe profilul solului.
Densitatea aparenta este definita ca masa unitatii de volum a solului
uscat, care cuprinde atat partea solida, cat si porii.
3.3.2. Caracterizarea fizica a solului organic
3.3.2.1. Cantitatea de strat organic
Se determina greutatea stratului organic pe unitatea de suprafata.
3.3.3. Caracterizarea chimica a probelor recoltate
3.3.3.1. Parametrii-cheie ai solului selectati pentru nivelurile I si II
Parametrii-cheie care trebuie determinati sunt prezentati in anexa nr. 7.
Metode analitice de referinta
Metodele analitice de referinta sunt prezentate in anexa nr. 8.
ANEXA 1*)
la metodologie
*) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.
Functionarea sistemului de monitorizare forestiera la nivel european
___________________________ ___________________________
| COMISIA ECONOMICA PENTRU | | UNIUNEA EUROPEANA |
| EUROPA A NATIUNILOR UNITE | | |
| (UN/ECE) | | (UE) |
|___________________________| |___________________________|
| |
____________v______________ _____________v_____________
| | | SCHEMA UE PENTRU |
| ICP FORESTS | | PROTECTIA PADURILOR |
| | | DIN EUROPA |
|___________________________| |___________________________|
|____________________________________|
|
__________________v_________________
____________|______________ _____________|_____________
| NIVELUL I | | NIVELUL II |
|___________________________| |___________________________|
________|_________ |
________|_______ _______|________ _______|________
| RETELE | | RETEAUA | | RETEAUA DE |
| NATIONALE | | TRANSNATIONALA | | SUPRAVEGHERE |
| | | 16 x 16 km | | INTENSIVA |
|________________| |________________| |________________|
ANEXA 2*)
la metodologie
*) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.
______________________________________________________________________________
| _ _ |
| D.S. ............ _|_|
|
| _ _
|
| O.S. ............ |_|_|
|
|
|
| AD ............. MONITORING FORESTIER
|
| U.P. ........... INVENTAR FORESTIER SI STARE DE SANATATE
|
| |
| FORMULAR 1
|
| ____________________________________________________________________________
|
|| U.A. | Nr. | Latitudine|Longitudine| Altitudine| Nr.
|Azim.|Dist.|Incl.||
|| | sondaj | | | |borna| | |
||
|| | | | | | | | |
||
||_______|________|___________|___________|___________|_____|_____|_____|_____||
||_|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__||
|
|
| _________________________________________________________________________
|
||Expoz.|G | Cat. | Tip |Humu| Tip |CRT|REG|STR|Cons.| Varsta |CLP|
|
|| |F.| func. | Statiune | | Padure| | | | | | |
|
|| | |_______| | | | | | | | | |
|
|| | | 1 | 2 | | | | | | | | | |
|
||______|__|___|___|___________|____|_______|___|___|___|_____|________|___|
|
||______|__|_|_|_|_|__|__|__|__|____|_|_|_|_|___|___|___|_|_|_|__|__|__|___| |
|
|
| _________________
|
|| Data invent.|SPP|
|
||_____________| |
|
|| zi| luna| An| |
|
||___|_____|___|___|
|
||_|_|__|__|_|_|___| |
|
|
| SUPRAFATA DE PROBA
|
| _____
|
| |1|C|S|
|
|______________________________________|_|_|_|_________________________________|
|NR. |SPEC.|DIST.|AZIM.|MOD.|I| CL. |DIAM.| INALT. | VATAMARI |DEF. |DEC. |
II|
|CRT.| | | |REG.| |KRAFT| | |___________| | |
|
| | | | | | | | | |a|b|c|d|e|f| | |
|
|____|_____|_____|_____|____|_|_____|_____|________|_|_|_|_|_|_|_____|_____|___|
| | 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| _____
|
| |1|C|S|
|
|______________________________________|_|_|_|_________________________________|
|NR. |SPEC.|DIST.|AZIM.|MOD.|I| CL. |DIAM.| INALT. | VATAMARI |DEF. |DEC. |
II|
|CRT.| | | |REG.| |KRAFT| | |___________| | |
|
| | | | | | | | | |a|b|c|d|e|f| | |
|
|____|_____|_____|_____|____|_|_____|_____|________|_|_|_|_|_|_|_____|_____|___|
|2| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|
|
| SUPRAFATA DE PROBA |
| _ _ _
|
| |2|C|S|
|
|______________________________________|_|_|_|_________________________________|
|NR. |SPEC.|DIST.|AZIM.|MOD.|I| CL. |DIAM.| INALT. | VATAMARI |DEF. |DEC. |
II|
|CRT.| | | |REG.| |KRAFT| | |___________| | |
|
| | | | | | | | | |a|b|c|d|e|f| | |
|
|____|_____|_____|_____|____|_|_____|_____|________|_|_|_|_|_|_|_____|_____|___|
| | 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|1| 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| _____
|
| |2|C|S|
|
|______________________________________|_|_|_|_________________________________|
|NR. |SPEC.|DIST.|AZIM.|MOD.|I| CL. |DIAM.| INALT. | VATAMARI |DEF. |DEC. |
II|
|CRT.| | | |REG.| |KRAFT| | |___________| | |
|
| | | | | | | | | |a|b|c|d|e|f| | |
|
|____|_____|_____|_____|____|_|_____|_____|________|_|_|_|_|_|_|_____|_____|___|
|2| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|2| 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 7| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 8| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|3| 9| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 0| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 1| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 2| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 4| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 5| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|4| 6| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|
|_|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|____|_|_____|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|
|
| OBSERVATII: |
| OPERATOR: ............... OCOLUL SILVIC ...........
|
|
|
| Semnatura ...............
|
|______________________________________________________________________________|
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai sus este urmatoarea:
I - CALITATE
II - NR. ARB IN LOT
a - ANIM.
b - INSECT.
c - CIUP.
d - ABIOT.
e - ANTR.
f - ALT. V.
______________________________________________________________________________
| _ _
|
| D.S. ............ _|_| |
| _ _
|
| O.S. ............ |_|_|
|
| |
| AD ............. MONITORING FORESTIER
|
| U.P. ........... STARE DE SANATATE
|
| |
| FORMULAR 2
|
| ____________________________________________________________________________
|
|| U.A. | Nr. | Latitudine|Longitudine| Altitudine| Nr. |Azim.|Dist.|Incl.||
|| | sondaj | | | |borna| | |
||
|| | | | | | | | |
||
||_______|________|___________|___________|___________|_____|_____|_____|_____||
||_|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__||
|
|
| _________________________________________________________________________
|
||Expoz.|G | Cat. | Tip |Humu| Tip |CRT|REG|STR|Cons.| Varsta |CLP|
|
|| |F.| func. | Statiune | | Padure| | | | | | |
|
|| | |_______| | | | | | | | | |
|
|| | | 1 | 2 | | | | | | | | | |
|
||______|__|___|___|___________|____|_______|___|___|___|_____|________|___|
|
||______|__|_|_|_|_|__|__|__|__|____|_|_|_|_|___|___|___|_|_|_|__|__|__|___|
|
| |
| _________________
|
|| Data invent.|SPP|
|
||_____________| | |
|| zi| luna| An| |
|
||___|_____|___|___|
|
||_|_|__|__|_|_|___| |
|
|
| SUPRAFATA DE PROBA
|
| _
|
| |1|
|
|____________________________________|_|______________________________________
|
| |Data Evaluarii| | |Data Evaluarii|
||
| |______________| | |______________|
||
| | Zi| Luna| An | | | Zi| Luna| An |
||
| |___|_____|____| | |___|_____|____|
||
| | | | | |0| 1| | | | | | |0| 2|
||
|___________|_|_|__|__|_|__|___________|___________|_|_|__|__|_|__|___________||
| NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI | NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI
||
| CRT.| | | |___________| CRT.| | |
|___________||
| | | | |a|b|c|d|e|f| | | |
|a|b|c|d|e|f||
|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_||
| | 1| | | | | | | | | | | | | | | | | 1| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 2| | | | | | | | | | | | | | | | | 2| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 3| | | | | | | | | | | | | | | | | 3| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 4| | | | | | | | | | | | | | | | | 4| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 5| | | | | | | | | | | | | | | | | 5| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 6| | | | | | | | | | | | | | | | | 6| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 7| | | | | | | | | | | | | | | | | 7| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 8| | | | | | | | | | | | | | | | | 8| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 9| | | | | | | | | | | | | | | | | 9| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 0| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 0| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 1| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 1| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 2| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 2| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 3| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 3| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 4| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 4| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 5| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 5| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
|
||
| SUPRAFATA DE PROBA
||
| _ ||
| |2|
||
|____________________________________|_|______________________________________||
| |Data Evaluarii| | |Data Evaluarii|
||
| |______________| | |______________|
||
| | Zi| Luna| An | | | Zi| Luna| An |
||
| |___|_____|____| | |___|_____|____|
||
| | | | | |0| 1| | | | | | |0| 2|
||
|___________|_|_|__|__|_|__|___________|___________|_|_|__|__|_|__|___________||
| NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI | NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI
||
| CRT.| | | |___________| CRT.| | |
|___________||
| | | | |a|b|c|d|e|f| | | |
|a|b|c|d|e|f||
|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_||
| | 1| | | | | | | | | | | | | | | | | 1| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 2| | | | | | | | | | | | | | | | | 2| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 3| | | | | | | | | | | | | | | | | 3| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 4| | | | | | | | | | | | | | | | | 4| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 5| | | | | | | | | | | | | | | | | 5| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 6| | | | | | | | | | | | | | | | | 6| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 7| | | | | | | | | | | | | | | | | 7| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 8| | | | | | | | | | | | | | | | | 8| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | 9| | | | | | | | | | | | | | | | | 9| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 0| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 0| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 1| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 1| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 2| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 2| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 3| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 3| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 4| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 4| | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| 1| 5| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 5| | | | | | | | | | | | | | | ||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
||
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_||
_____________________________________________________________________________
| |
| SUPRAFATA DE PROBA |
| _ |
| |1| |
|____________________________________|_|______________________________________|
| |Data Evaluarii| | |Data Evaluarii| |
| |______________| | |______________| |
| | Zi| Luna| An | | | Zi| Luna| An | |
| |___|_____|____| | |___|_____|____| |
| | | | | |0| 3| | | | | | |0| 4| |
|___________|_|_|__|__|_|__|___________|___________|_|_|__|__|_|__|___________|
| NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI | NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI |
| CRT.| | | |___________| CRT.| | | |___________|
| | | | |a|b|c|d|e|f| | | | |a|b|c|d|e|f|
|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_|
| | 1| | | | | | | | | | | | | | | | | 1| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 2| | | | | | | | | | | | | | | | | 2| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 3| | | | | | | | | | | | | | | | | 3| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 4| | | | | | | | | | | | | | | | | 4| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 5| | | | | | | | | | | | | | | | | 5| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 6| | | | | | | | | | | | | | | | | 6| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 7| | | | | | | | | | | | | | | | | 7| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 8| | | | | | | | | | | | | | | | | 8| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 9| | | | | | | | | | | | | | | | | 9| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 0| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 0| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 1| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 1| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 2| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 2| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 3| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 3| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 4| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 4| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 5| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 5| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| |
| SUPRAFATA DE PROBA |
| _ |
| |2| |
|____________________________________|_|______________________________________|
| |Data Evaluarii| | |Data Evaluarii| |
| |______________| | |______________| |
| | Zi| Luna| An | | | Zi| Luna| An | |
| |___|_____|____| | |___|_____|____| |
| | | | | |0| 3| | | | | | |0| 4| |
|___________|_|_|__|__|_|__|___________|___________|_|_|__|__|_|__|___________|
| NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI | NR. |SPEC.| DEF | DEC | VATAMARI |
| CRT.| | | |___________| CRT.| | | |___________|
| | | | |a|b|c|d|e|f| | | | |a|b|c|d|e|f|
|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_|_____|_____|________|_____|_|_|_|_|_|_|
| | 1| | | | | | | | | | | | | | | | | 1| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 2| | | | | | | | | | | | | | | | | 2| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 3| | | | | | | | | | | | | | | | | 3| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 4| | | | | | | | | | | | | | | | | 4| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 5| | | | | | | | | | | | | | | | | 5| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 6| | | | | | | | | | | | | | | | | 6| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 7| | | | | | | | | | | | | | | | | 7| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 8| | | | | | | | | | | | | | | | | 8| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | 9| | | | | | | | | | | | | | | | | 9| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 0| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 0| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 1| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 1| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 2| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 2| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 3| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 3| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 4| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 4| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| 1| 5| | | | | | | | | | | | | | | | 1| 5| | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
OBSERVATII:
OPERATOR: ............... OCOLUL SILVIC .............
Semnatura ...............
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai sus este urmatoarea:
a - ANIM.
b - INSECT.
c - CIUP.
d - ABIOT.
e - ANTR.
f - ALT. V.
ANEXA 3
la metodologie
Detalii referitoare la informatiile de caracterizare a SPP (formularele 1
si 2)
Formularul 1
S - Sistemul folosit in exprimarea azimutului (in functie de tipul
busolei folosite in anul 1990); se indica prin lasarea nemarcata
a
spatiului in care este inscris
NR. CRT. - Numarul curent al arborilor inventariati in ordinea cresterii
azimutului
SPEC. - Specia arborelui indicata prin codurile specificate in tabelul 1
DIST. - Reprezinta distanta de la centrul suprafetei de proba permanenta
la arbore si se exprima in decimetri
AZIM. - Reprezinta valoarea unghiului (exprimata in grade) format de
directia centrul suprafetei de proba permanenta - nord cu
directia
centrul suprafetei de proba permanenta - arbore
MOD. REG. - Exprima provenienta arborelui si se utilizeaza urmatoarele
coduri:
1 - insamantari naturale;
2 - insamantari artificiale;
3 - puieti din samanta;
4 - puieti din butasi;
5 - puieti din saduri;
6 - lastari;
7 - lastari din drajoni;
8 - lastari din scaun.
CALITATE - Se exprima in clase de calitate in functie de grupa de specii
Rasinoase
Clasa Proportia lemnului de lucru
1 > 0.6
2 0.4 - 0.6
3 0.1 - 0.4
4 < 0.1
Foioase
1 > 0.5
2 0.25 - 0.5
3 0.1 - 0.25
4 < 0.1
CL. KRAFT - Reprezinta pozitia cenotica a arborilor si se estimeaza dupa
clasificarea Kraft
DIAM. - Reprezinta diametrul de baza al arborilor (d1,30 m) si se exprima
in milimetri; cand marimea diametrului depaseste 999 mm se
prezinta separat (in completare) o situatie a arborilor
respectivi
INALT. - Se exprima in decimetri si se masoara la tot al zecelea arbore
(nr. 1, 11, 21 ...), precum si la 3 - 5 arbori din specia
preponderenta in cuprinsul suprafetei de proba permanente
DEF. - Se exprima in procente cu rotunjire la cea mai apropiata valoare
divizibila cu 5
DEC. - Se exprima in procente cu rotunjire la cea mai apropiata valoare
divizibila cu 5 (detalii se prezinta in anexa nr. 5)
VATAMARI - Se refera la vatamarea fizica (mecanica) a arborilor de catre
urmatoarele grupe de factori: a) vanat, animale domestice mari;
b) insecte; c) ciuperci; d) factori abiotici; e) factori
antropici; f) alti factori.
Intensitatea de actiune a fiecarei grupe de factori se exprima in
grade astfel: 0 - fara vatamare; 1 - slab vatamat; 2 - moderat
vatamat; 3 - puternic vatamat.
Incadrarea in clasele de intensitate a vatamarii se face in
raport
cu urmatoarele criterii:
a) Vanat si animale domestice mari:
Clasa 0: Coroana neafectata sau cu 1 - 5% crengi si ramuri rupte.
Scoarta nevatamata sau cu mici rani superficiale, usor
vindecabile
in 1 - 2 ani.
Clasa 1: Crengi rupte, ramuri roase ce reduc cu 6 - 20% volumul
coroanei; mici decojiri ce nu afecteaza lemnul, vindecabile in 3
-
4 ani, a caror marime unitara sau cumulata nu depaseste 25% din
circumferinta.
Clasa 2: Crengi rupte, ramuri roase ce reduc coroana cu 21 - 50%;
decojiri pana la lemn a caror latime (unitara sau cumulata) este
cuprinsa intre 26 - 50% din circumferinta sau care afecteaza
lemnul pe o latime de pana la 25% din circumferinta.
Clasa 3: Vatamari care au redus coroana cu peste 50% . Rani ce
descopera lemnul pe o latime mai mare de 50% din circumferinta.
b) Insecte:
Clasa 0: Aparat foliaceu neafectat sau redus cu pana la 10%
(pentru insecte defoliatoare - i.d.) sau trunchi si ramuri fara
vatamare ori cu inceput de galerii de scoarta (pentru insecte
xilofage - i.x.).
Clasa 1: Frunzis verde redus cu 11 - 25% (i.d.) sau galerii sub
scoarta ale caror latimi insumate nu depasesc 25% din
circumferinta (i.x.).
Clasa 2: Frunzis verde redus cu 25 - 50% (i.d.) sau galerii sub
scoarta ale caror latimi cumulate sunt cuprinse intre 26 - 50%
din
circumferinta si galerii in lemn ale caror diametre insumate
ajung
pana la 25% din circumferinta (i.x.).
Clasa 3: Frunzis verde redus cu peste 50% (i.d.) sau galerii sub
scoarta ale caror latimi cumulate depasesc 50% din circumferinta
si galerii in lemn ale caror diametre cumulate depasesc 25% din
circumferinta (i.x.).
c) Ciuperci
Clasa 0: Aparat foliaceu afectat cu pana la 10% (ciuperci foliare
- c.f.) sau fara vatamarea lemnului (ciuperci xilofage - c.x.)
Clasa 1: Frunzis verde redus cu 11 - 25% (c.f.) sau vatamari mici
la scoarta si lemn ale caror latimi cumulate nu depasesc 25% din
circumferinta (c.x.).
Clasa 2: Frunzis verde redus cu 26 - 50% (c.f.) sau lemn mort si
putregai ale caror latimi (ale suprafetei vizibile pe trunchi)
insumate sunt cuprinse intre 26 - 50% din circumferinta (c.x.).
Clasa 3: Frunzis verde redus cu peste 50% (c.f.) sau lemn mort si
putregai ale caror latimi (ale suprafetei vizibile pe trunchi)
cumulate depasesc 50% din circumferinta (c.x.)
d) Agenti abiotici (vant, zapada, geruri, grindina etc.)
Clasa 0: Coroana neafectata sau 1 - 5% crengi, ramuri rupte;
frunzis pierdut sub 10%, scoarta, cel mult mici vatamari usor
vindecabile.
Clasa 1: Frunzis verde redus cu 11 - 25% (de grindina); crengi
rupte, lujeri uscati (ger) care reduc coroana cu 6 - 20% sau
pierderea varfului care se reface usor, incovoierea tulpinei in
zona coroanei sau portiuni cu decojiri mici ale caror intersectii
(cumulate) cu circumferinta arborelui nu depasesc 25% din
aceasta.
Clasa 2: Frunzis verde redus cu 26 - 50% sau crengi rupte, lujeri
uscati care reduc coroana cu 21 - 50% sau aplecare slaba ori varf
rupt care se reface mai greu sau portiuni cu decojiri ale caror
intersectii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu depasesc 26
-
50% din aceasta ori rani care afecteaza lemnul ale caror
intersectii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu depasesc 25%
din aceasta.
Clasa 3: Frunzis verde redus cu peste 50% sau vatamari care reduc
coroana cu peste 50%, sau incovoierea tulpinei sub nivelul
coroanei, sau varful rupt in zona coroanei si tulpinii, aplecarea
puternica ori totala, sau portiuni de rani ale caror intersectii
(cumulate) cu circumferinta arborelui depasesc 25% din aceasta,
sau zone de lemn vatamat ale caror intersectii (cumulate) cu
circumferinta arborelui depasesc 25% din aceasta.
e) Agenti antropici (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj,
vatamari produse la exploatarea si colectarea lemnului):
Clasa 0: Coroana neafectata sau redusa cu 1 - 5%; vatamari ale
scoartei usor vindecabile.
Clasa 1: Crengi rupte care reduc coroana cu 6 - 20% sau pierderea
varfului ce se reface usor, incovoierea tulpinii in zona coroanei
sau portiuni cu decojiri mai mici ale caror intersectii
(cumulate)
cu circumferinta arborelui nu depasesc 25% din aceasta.
Clasa 2: Crengi rupte care reduc coroana cu peste 50% sau
aplecarea slaba a tulpinii, sau varful rupt care se reface mai
greu sau portiuni cu decojiri ale caror intersectii (cumulate) cu
circumferinta arborelui nu depasesc 25% din aceasta.
Clasa 3: Coroana redusa prin vatamari cu peste 50% sau
incovoierea
tulpinii sub nivelul coroanei, sau varful rupt in zona coroanei
ori tulpinii, sau aplecarea puternica, total sau portiuni cu
decojiri a caror intersectie (cumulata) cu circumferinta
arborelui
depasesc 50% din aceasta, sau zone cu rani ce afecteaza lemnul
ale
caror intersectii (cumulate) cu circumferinta arborelui depasesc
25% din aceasta.
f) Alte vatamari (incendii):
Clasa 0: Coroana neafectata sau redusa cu 1 - 5% sau mici
portiuni
de scoarta atinsa de foc de litiera, care se refac in 1 - 2 ani.
Clasa 1: Crengi uscate care reduc coroana cu 6 - 20% sau mici
portiuni dispersate de scoarta arsa, fara a afecta lemnul, si ale
caror intersectii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu
depasesc 25% din aceasta.
Clasa 2: Crengi uscate care reduc coroana cu 21 - 50% sau
portiuni
dispersate de scoarta arsa, fara a afecta lemnul, si ale caror
intersectii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu depasesc 26
-
60% din aceasta sau zone cu arsuri ce afecteaza lemnul si ale
caror intersectii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu
depasesc 25% din aceasta.
Clasa 3: Crengi uscate care reduc coroana cu peste 50% sau
portiuni dispersate de scoarta arsa, fara a afecta lemnul, ale
caror intersectii (cumulate) cu circumferinta arborelui depasesc
60% din aceasta sau zone cu arsuri ce afecteaza lemnul si ale
caror intersectii (cumulate) cu circumferinta depasesc 25% .
NR. ARB. - Numarul curent al arborilor din lotul de proba (formularul 1
IN LOT corespunzator inventarierii precedente), cu exceptia celor care
au
migrat in clasele IV si V Kraft.
Formularul 2
DATA EVAL. Se inregistreaza ziua si luna evaluarilor
NR. CRT. Numarul curent al arborilor din lotul de proba identic cu cel din
coloana "NR. ARB. IN LOT" (formularul 1)
SPEC. Idem formularul 1
VATAMARI Idem formularul 1
DEF. Idem formularul 1
DEC. Idem formularul 1
Codificarea speciilor in reteaua nationala (4 x 4 km)
____________________________________
Nr. Denumirea speciei Codul
crt. speciei
____________________________________
1. Alun turcesc ALT
2. Anin alb AN
3. Anin negru ANN
4. Artar tatarasc AR
5. Artar american ARA
6. Brad BR
7. Carpen CA
8. Castan porcesc CAP
9. Castan comestibil CAS
10. Corcodus CD
11. Cer CE
12. Cires CI
13. Carpinita CR
14. Cenuser CS
15. Dud DD
16. Diverse moi DM
17. Diverse rasinoase DR
18. Diverse tari DT
19. Duglas DU
20. Diverse exotice EX
21. Fag FA
22. Frasin comun FR
23. Frasin american FRA
24. Frasin pens. balta FRB
25. Frasin pufos FRP
26. Garnita GA
27. Gladita GL
28. Gorun GO
29. Jugastru JU
30. Larice LA
31. Mar MA
32. Mesteacan ME
33. Mojdrean MJ
34. Molid MO
35. Nuc comun NU
36. Nuc american NUA
37. Otetar OT
38. Paltin de camp PA
39. Paltin de munte PAM
40. Pin silvestru PI
41. Pin cembra PIC
42. Pin negru PIN
43. Pin strob PIS
44. Plop alb PLA
45. Plop cenusiu PLC
46. Plop negru PLN
47. Plop tremurator PLT
48. Plop E.A. (3 - 5 m) PLX
49. Plop E.A. (6 - 9 m) PLY
50. Plop E.A. (4 - 4 m) PLZ
51. Par PR
52. Prun PRN
53. Platan PTN
54. Salcie alba SA
55. Salcie capreasca SAC
56. Salcie plesnit. SAP
57. Sorb SB
58. Salcam SC
59. Salcioara SL
60. Scorus SR
61. Stejar ped. ST
62. Stejar brumariu STB
63. Stejar pufos STP
64. Stejar rosu STR
65. Taxodium TA
66. Tei argintiu TE
67. Tei frunza mare TEM
68. Tei pucios TEP
69. Tisa TI
70. Tuia TU
71. Ulm camp ULC
72. Ulm munte ULM
73. Velnis ULV
74. Visin turcesc VIT
____________________________________
ANEXA 4
la metodologie
Detalii referitoare la informatiile de caracterizare generala a sondajului
D.S. Se inscrie denumirea judetului de pe raza directiei silvice si
codul acestuia, identificate in tabelul de mai jos:
_________________________________________
Judetul Codul Directia silvica
_________________________________________
Alba 01 Alba
Arad 02 Arad
Arges 03 Arges
Bacau 04 Bacau
Bihor 05 Bihor
Bistrita-Nasaud 06 Bistrita-Nasaud
Botosani 07 Botosani
Braila 09 Ialomita
Brasov 08 Brasov
Bucuresti 41 Bucuresti
Buzau 10 Buzau
Calarasi 12 Ialomita
Caras-Severin 11 Caras-Severin
Cluj 13 Cluj
Constanta 14 Constanta
Covasna 15 Covasna
Dambovita 16 Dambovita
Dolj 17 Dolj
Galati 18 Galati
Giurgiu 19 Bucuresti
Gorj 20 Gorj
Harghita 21 Harghita
Hunedoara 22 Hunedoara
Ialomita 23 Ialomita
Iasi 24 Iasi
Maramures 25 Maramures
Mehedinti 26 Mehedinti
Mures 27 Mures
Neamt 28 Neamt
Olt 29 Olt
Prahova 30 Prahova
Salaj 32 Salaj
Satu Mare 31 Salaj
Sibiu 33 Sibiu
Suceava 34 Suceava
Teleorman 35 Teleorman
Timis 36 Timis
Tulcea 37 Tulcea
Valcea 39 Valcea
Vaslui 38 Vaslui
Vrancea 40 Vrancea
ICAS 42 ICAS
_________________________________________
O.S. Se inscrie denumirea ocolului silvic si codul acestuia folosit la
amenajarea padurilor.
A.D. Administratorul fondului forestier si se exprima in coduri dupa
cum urmeaza: 1 - fond forestier proprietate publica a statului
administrat de Regia Nationala a Padurilor; 2 - fond forestier
proprietate publica a statului administrat de alte unitati; 3 -
fond forestier proprietate privata a persoanelor juridice; 4 -
fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice.
U.P. Denumirea si codul unitatii de productie in cadrul careia este
amplasat sondajul
U.A. Unitatea amenajistica in care este amplasat sondajul;
U.A.1 - partea numerica care cuprinde trei coloane;
U.A.2 - partea alfabetica care cuprinde o coloana;
UA
0 1 2 A
Nr. sondaj Se inscrie numarul sondajului din Lista de sondaje proiectate la
nivel de ocol silvic.
Latitudine Se inregistreaza ulterior, cand centrele sondajelor din retea vor
fi transpuse in coordonate geografice.
Longitudine Se inregistreaza ulterior, cand centrele sondajelor din retea vor
fi transpuse in coordonate geografice.
Altitudine Se exprima in metri si se completeaza pe baza informatiilor din
amenajament (altitudinea minima, medie, maxima); in situatia cand
se dispune de planuri topografice de baza (sc. 1:5.000 sau
1:10.000), altitudinea se stabileste pe baza curbei de nivel cea
mai apropiata de centrul sondajului.
Nr. borna Se inscrie numarul bornei din Lista de sondaje proiectate la
nivel
de ocol silvic.
Azim. Se exprima in grade centesimale si se preia din Lista de sondaje
proiectate la nivel de ocol silvic.
Incl. Se exprima in grade centesimale si se masoara in teren cu
dendrometrul.
Expoz. Se stabileste in teren si se inregistreaza in coduri dupa cum
urmeaza: 1 - N; 2 - NE; 3 - E; 4 - SE; 5 - S; 6 - SV; 7 - V; 8 -
NV; 9 - teren plan.
GF Se preia din amenajament.
Cat. func. Se inscriu primele doua valori ale categoriilor functionale
atribuite arboretului in cadrul descrierii parcelare.
Tip statiune Se preiau codurile inscrise in descrierea parcelara.
Humus Se stabileste in teren si se exprima in coduri dupa cum urmeaza:
1 - mull; 2 - moder; 3 - mor; 4 - anmor; 5 - turba; 6 - alte
tipuri.
CRT Se preia din amenajament si se exprima in coduri dupa cum
urmeaza:
1 - natural fundamental de productivitate superioara;
2 - natural fundamental de productivitate mijlocie;
3 - natural fundamental de productivitate inferioara;
4 - subproductiv;
5 - partial derivat;
6 - partial derivat de productivitate superioara;
7 - partial derivat de productivitate mijlocie;
8 - partial derivat de productivitate inferioara;
9 - artificial de productivitate superioara;
A - artificial de productivitate mijlocie;
B - artificial de productivitate inferioara;
C - tanar nedefinit.
STR Se refera la tipul de structura verticala a arboretului in care
este amplasat sondajul si se exprima in coduri dupa cum urmeaza:
1 - echiena; 2 - relativ echiena; 3 - relativ pluriena; 4 -
pluriena.
REG Se inscrie regimul de gospodarire stabilit prin amenajament si se
exprima in coduri dupa cum urmeaza:
1 - codru strict ocrotit;
2 - codru in conservare;
3 - codru gradinarit;
4 - codru cvasigradinarit;
5 - codru regulat sortimente speciale;
6 - codru regulat;
7 - crang;
8 - codru conventional.
Cons. Se exprima prin indicele de acoperire si se apreciaza in cadrul
sondajului.
Varsta Se determina pe teren (pe cioate, arbori doborati, carote sau pe
baza informatiilor referitoare la instalarea padurii); in
situatia
cand caracteristicile arborilor din sondaj sunt reprezentative
pentru arboretul descris in amenajament, se preia varsta medie
inscrisa in descrierea parcelara.
CLP Reprezinta clasa de productie a arboretului si se preia din
amenajament.
Data invent. Se refera la ziua, luna si anul inventarierii.
SPP Reprezinta numarul suprafetei de proba permanenta 1 sau 2 din
cuprinsul sondajului; nu se completeaza - cifra corespunzatoare
fiind inscrisa in partea superioara a machetei corespunzatoare
suprafetei de proba permanente.
9. Varsta medie a arborilor etajului principal: se inscriu
codurile clasei de varsta in care se incadreaza: 1: < 20;
2: 21 - 40; 3: 41 - 60; 4: 61 - 80; 5: 81 - 100; 6: 101 - 120;
7 > 120. Varsta se va stabili la fata locului, verificandu-se
si
datele inscrise la evaluarea din anul 1991.
10. Numarul de ordine al arborelui: arborii inregistrati (24) in
suprafetele de proba permanente (SPP) din cadrul sondajului se
inscriu in ordine pe fata formularului, incepand cu numarul 1 in
suprafata amplasata pe directia nord (N) si sfarsind cu numarul
24
din suprafata situata pe directia vest (V).
11. Specia: se inscrie pentru fiecare arbore codificat conform
anexei nr. 4.
12. Defolierea: se inscrie in procente (0, 5, 10, .........,
100).
13. Decolorarea: se inscrie in procente (0, 5, 10, ........,
100).
14. Cauzele vatamarii usor identificabile (TIPT): se determina
examinand atent starea fizica a tuturor componentelor arborelui
si
se stabileste cauza vatamarii in functie de particularitatile
vatamarilor; stabilirea intensitatii sau a gradului de vatamare
se
utilizeaza conform anexei nr. 2.
15. Detalii asupra tipului de vatamare, daca este posibil: se
inscriu in detaliu cauzele vatamarilor.
16. Alte observatii: se inscriu unele observatii ca: secete
recente, temperaturi extreme, prezenta altor factori de stres
(poluare, doboraturi produse de vant etc.)
17. Anexa formularului 2: se vor inscrie la inventarierile
ulterioare caracteristicile arborilor nou-selectati (conform
metodologiei) in locul celor disparuti (exploatati, doborati de
vant etc.) de la inventarierea precedenta (in ordine - N, E, S,
V,
incepand cu numarul 25).
LISTA DE CODURI PENTRU SPECII
(Rasinoase, foioase)
_______________________________________________________
Codul Denumirea stiintifica
_______________________________________________________
001 Acer campestre
002 Acer monspessulanum
003 Acer opulus
004 Acer platanoides
005 Acer pseudoplatanus
006 Alnus cordata
007 Alnus glutinosa
008 Alnus incana
009 Alnus viridis
010 Betula pendula
011 Betula pubescens
012 Buxus sempervirens
013 Carpinus betulus
014 Carpinus orientalis
015 Castanea sativa (C.vesca)
016 Corylus avellana
017 Eucalyptus sp.
018 Fagus moesiaca
019 Fagus orientalis
020 Fagus silvatica
021 Fraxinus angustifolia spp. oxycarpa (F.oxyphylla)
022 Fraxinus excelsior
023 Fraxinus ornus
024 Ilex aquifolium
025 Juglans nigra
026 Juglans regia
027 Malus domestica
028 Olea europaea
029 Ostrya carpinifolia
030 Platanus orientalis
031 Populus alba
032 Populus canescens
033 Populus hybrides
034 Pupulus nigra
035 Plopulus tremula
036 Prunus avium
037 Prunus dulcis (Amygdalus communis)
038 Prunus padus
039 Prunus serotina
040 Pyrus communis
041 Quercus cerris
042 Quercus coccifera (Q.callprinos)
043 Quercus faginea
044 Quercus frainetto (Q.conferta)
045 Quercus fruticosa (Q.lusitanica)
046 Quercus ilex
047 Quercus macrolepis (Q.aegilops)
048 Quercus petraea
049 Quercus pubescens
050 Quercus pyrenaica (Q.toza)
051 Quercus robur
052 Quercus rotundifolia
053 Quercus rubra
054 Quercus suber
055 Quercus trojana
056 Robinia pseudacacia
057 Salix alba
058 Salix caprea
059 Salix cinerea
060 Salix eleagnos
061 Salix fragilis
062 Salix sp.
063 Sorbus aria
064 Sorbus aucuparia
065 Sorbus domestica
066 Sorbus torminalis
067 Tamarix africana
068 Tilia cordata
069 Tilia platyfyllos
070 Ulmus glabra (U.scabra, U.mont.)
071 Ulmus laevis (U.effusa)
072 Ulmus minor (U.campestris)
099 Other broadleaves
100 Abies alba
101 Abies borisii-regia
102 Abies cephalonica
103 Abies grandis
104 Abies nordmaniana
105 Abies prinsapo
106 Abies procera
107 Cedrus atlantica
108 Cedrus deodora
109 Cupressus lusitanica
110 Cupressus sempervirens
111 Juniperus communis
112 Juniperus oxycedrus
113 Juniperus phoenica
114 Juniperus sabina
115 Juniperus thurifera
116 Larix decidua
117 Larix kaempferi
118 Picea abies (P.excelsa)
119 Picea omorika
120 Picea sitchensis
121 Pinus brutia
122 Pinus canariensis
123 Pinus cembra
124 Pinus contorta
125 Pinushalepensis
126 Pinusheldreichii
127 Pinus leucodermis
128 Pinus mugo (P. montana)
129 Pinus nigra
130 Pinus pinaster
131 Pinus pinea
132 Pinus radiata (P. insignis)
133 Pinus strobus
134 Pinus sylvestris
135 Pinus uncinata
136 Pseudotsuga menziensii
137 Taxus baccata
138 Thuya sp.
139 Tsuga sp.
199 Other conifers
_______________________________________________________
ANEXA 5
la metodologie
Detalii referitoare la informatiile de caracterizare generala a sondajului
(reteaua europeana)
1. Tara: Codul ............................. 16 .........................
in cadrul tarilor europene.
2. Numarul sondajului: este compus din codul directiei silvice, ocolului
silvic si numarul sondajului (alinierea se face din stanga):
Exemplu:
___________________________
| 2 | 0 | 0 | 7 | 1 | 4 | 3 |
|___|___|___|___|___|___|___|
3. Disponibilitatea de apa pentru specia principala: se inscrie codul
categoriei in care se incadreaza statiunea sondajului astfel:
1) insuficient aprovizionat cu apa:
- statiunile din silvostepa, indiferent de evolutia parametrilor climatici
si de tipurile de sol;
- statiunile din silvostepa, zona forestiera de campie, deal si munte, care
suporta secete prelungite si puternice pe o perioada de 2 - 3 ani, facand
imposibila refacerea rezervelor pedohidrice; duce la accentuarea deficitului
hidric, indiferent de tipul de sol;
- statiunile din zona forestiera de campie, deal si munte situate pe
substraturi care afecteaza puternic capacitatea pedohidrica a solurilor, cum ar
fi nisipurile grosiere, pietrisurile, grohotisurile, stancariile, indiferent de
evolutia parametrilor climatici*);
- statiunile cu soluri pseudogleice, cu regim alternant de umiditate, in
care predomina perioada de uscaciune (soluri uscate, uscat-reavane in perioada
estival-mijlocie);
2) suficient aprovizionat cu apa:
- zona forestiera de campie*), de deal si de munte, cu soluri normale si
evolutie normala a parametrilor climatici;
- zona forestiera montana cu soluri cu aport freatic, in perioade
secetoase;
3) excesiv aprovizionat cu apa:
- statiunile cu soluri grele, pseudogleice sau gleice care in cea mai mare
parte a anului stau sub influenta apelor din precipitatii sau a celor din panza
freatica, precum si statiunile si izvoarele laterale de coasta.
4. Tipul de humus: 1. mull; 2. moder; 3. mor; 4. anmor; 5. turba; 6. alte
tipuri.
Se determina examinand stratul de humus, existand o stransa corelatie intre
tipul de statiune si tipul natural fundamental de padure.
5. Altitudinea (m): 1: 0 - 50 m; 2: 51 - 100 m; 3: 101 - 150 m; 4: 151 -
200 m; 5: 201 - 250 m; 6: 251 - 300 m; 7: 301 - 350 m; 8: 351 - 400 m; 9: 401 -
450 m; 10: 451 - 500 m; 11: 501 - 550 m; 12: 551 - 600 m; 13: 601 - 650 m; 14:
651 - 700 m; 15: 701 - 750 m; 16: 751 - 800 m; 17: 801 - 850 m; 18: 851 - 900
m; 19: 901 - 950 m; 20: 951 - 1000 m; 21: 1001 - 1050 m; 22: 1051 - 1100 m; 23:
1101 - 1150 m; 24: 1151 - 1200 m; 25: 1201 - 1251 m; 26: 1251 - 1300 m; 27:
1301 - 1350 m; 28: 1351 - 1400 m; 29: 1401 - 1450 m; 30: 1451 - 1500; > 1500
m.
Se stabileste prin fixarea sondajului pe harta in cadrul unitatilor
amenajistice (ua) si prin interpolarea grafica intre cifrele altitudinii minime
si maxime inscrise in descrierea parcelara. Cand exista harti ce au curbe de
nivel, determinarea altitudinii se face dupa aceste harti.
6. Data observatiei: se inscriu in cifre ziua, luna, anul cand a fost
efectuata observatia.
Exemplu:
_______________________
| 0 | 8 | 0 | 7 | 9 | 0 |
|___|___|___|___|___|___|
ziua luna anul
7. Coordonate latitudinale si longitudinale: se inscriu in cifre din lista
de sondaje la nivel de tara.
Exemplu: Latitudine
___________________________
| + | 5 | 0 | 1 | 0 | 2 | 5 |
|___|___|___|___|___|___|___|
Longitudine
___________________________
| - | 0 | 1 | 1 | 5 | 3 | 2 |
|___|___|___|___|___|___|___|
8. Expozitia: 1. Nord; 2. Nord-Est; 3. Est; 4. Sud-Est; 5. Sud; 6.
Sud-Vest; 7. Vest; 8. Nord-Vest; 9. teren plan.
------------
*) Pentru zona montana asemenea statiuni se incadreaza in aceasta situatie
numai in perioadele cu uscaciune repetata sau secete de scurta durata.
*) Pentru zona forestiera de campie se iau in considerare statiunile in
care se face simtita influenta panzei freatice si in perioadele cu uscaciune
repetata sau secete de scurta durata.
ANEXA 6*)
la metodologie
*) Anexa nr. 6 este reprodusa in facsimil.
SUPRAVEGHEREA INTENSIVA (NIVEL II)
_ _
SSI. |_|_| STAREA DE SANATATE
DS. |_|_| INVENTARIERI SUCCESIVE
OS. |_|_|
UP. ............ |_|_|_ _
UA. ............ |_|_|_|_|
_____________________________________________________________________________
|NR | COD | NR. | DATA | LATITUDINE | LONGITUDINE | ALT | TIP | TIP |
|CRT| TARA| SPP | INVENTAR | | | | STAT | PADUR |
|___|_____|_____|___________|_____________|_____________|_____|_______|_______|
| | | | | | | | | | | | | | | | |8|3|8| |2|2|4|7|5|4| | | | | | | | | | |
|_|_|__|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|
- continuare -
___________________________________________________________
| E| R| S| SPECIA | CONS| VSP | CLP | MAR. | NR. | MAR. |
| | | | PRINC | | |_______| SSI | ARB.| SSSI |
| | | | | | | A | R | | | |
|__|__|__|________|_____|_____|___|___|_______|_____|_______|
|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|_|_|___|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
CARACTERISTICILE ARBORILOR
____________________________________________________________________________
|NR. | SPECIA | DIAMETRU|GROS |K|C| INALT | VOLUM | LUNG.| LAT. |DEF. |
|CRT. | | |COJII|R|A| | ARBORI | COR. | COR. | |
| | | | |F|L| | | | | |
|_____|________|_________|_____|_|_|_______|___________|_______|_______|_____|
|_|_|1|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|2|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|3|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|4|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|5|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|6|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|7|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|8|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|_|9|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|0|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|1|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|2|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|3|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|4|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|5|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|6|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|7|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|8|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|1|9|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|0|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|1|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|2|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
- continuare -
____________________________________________________
| DEC.| NR. | CAZ |OBSERV.| VATAMARI |
| | A.S.P. | ID. | |_______________________|
| | | | |T1|T2|T3|T4|T5|T6|T7|T8|
|_____|________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
____________________________________________________________________________
|NR. | SPECIA | DIAMETRU|GROS |K|C| INALT | VOLUM | LUNG.| LAT. |DEF. |
|CRT. | | |COJII|R|A| | ARBORI | COR. | COR. | |
| | | | |F|L| | | | | |
|_____|________|_________|_____|_|_|_______|___________|_______|_______|_____|
|_|2|3|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|4|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|5|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|6|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|7|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|8|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|2|9|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|0|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|1|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|2|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|3|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|4|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|5|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|6|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|7|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|8|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|3|9|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|4|0|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|4|1|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|4|2|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|4|3|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|4|4|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|4|5|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
|_|4|6|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
- continuare -
____________________________________________________
| DEC.| NR. | CAZ |OBSERV.| VATAMARI |
| | A.S.P. | ID. | |_______________________|
| | | | |T1|T2|T3|T4|T5|T6|T7|T8|
|_____|________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
|_|_|_|__|__|__|_|_|_|_|_|_|_|__|__|__|__|__|__|__|__|
Structura informatiilor de caracterizare a suprafetelor de supraveghere
intensiva (nivel II)
SSI - Denumirea suprafetei de supraveghere intensiva si codul
numeric al acesteia (1 ................ 99)
DS - Denumirea directiei silvice a Regiei Nationale a Padurilor
si codul numeric al acesteia (1 ............ 42)
OS - Denumirea ocolului silvic si codul numeric al acestuia
(1 .................... 30)
UP - Denumirea unitatii de productie si codul numeric al
acesteia
(1 .................... 20)
UA - Codul numeric al unitatii amenajistice
(1 .......... 999, A ........ Z)
Nr. crt. - Numarul curent al fisei in cadrul SSI (1 .......... 99)
Cod tara - Codul tarii (16)
Nr. SPP - Numarul suprafetei permanente din cadrul SSI
(1 .............. 5);
Data inventar - Data inventarierii (aallzz)
Latitudine - Latitudinea (43 37 07 ...... 48 15 06)
Longitudine - Longitudinea (20 15 44 ............ 29 41 27)
Alt - Altitudinea (1 ....... 99)
Tip stat - Tipul de statiune (1110 ............... 9999)
Tip padure - Tipul de padure (111 .............. 9999)
E - Expozitia (1 ................ 9)
R - Regimul (1 ........................ 8)
S - Structura arboretului (1 ....... 4)
Cons - Consistenta (0.1 ......... 1.0)
VSP - Varsta speciei principale (1 ................. 7)
CLP (A) - clasa de productie absoluta (0 .................. 99)
CLP (R) - clasa de productie relativa (1 ................ 5)
Mar. SSI - Marimea suprafetei de supraveghere intensiva
(0.1 ............... 0.25)
Nr. Arb. - Numarul de arbori din specia principala
(1 ............... 999)
Mar. SSSI - Marimea suprafetei ocupate cu specia principala
(0.1 ........ 0.25)
Caracteristicile arborilor
Nr. crt. - Numarul de ordine al arborilor (1 .................... 999)
Specia - Specia (1 ................. 199)
Diametru - Diametrul de baza al arborilor (80 ............... 99999)
Gros. cojii - Grosimea cojii (1 ................ 999)
Krf - Clasa Kraft (1 ....... 5)
Cal - Calitatea arborilor (1 ................ 4)
Inalt - Inaltimea arborilor (0.5 ............ 99.5)
Volum arbori - Volumul arborelui (0.001 ......... 99.999)
Lung. cor. - Lungimea coroanei (0.5 ......... 99.5)
Lat. cor. - Latimea coroanei (0.5 .................. 99.5)
Def. - Defolierea (0 ........... 100)
Dec. - Decolorarea (0 ........... 100)
Nr. A.S.P. - Numarul curent al arborilor din specia principala
(1 ............. 999)
Caz Id. - Cauze identificabile (T1 ......... T8)
Vatamari
(T1 - T8) - Vatamari fizice (0; 1).
ANEXA 7*)
la metodologie
*) Anexa nr. 7 este reprodusa in facsimil.
Parametrii-cheie ai solului*1)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Parametri | Unit. | Nivel I
|
|crt.| |
|__________________________________________|
| | | | Straturi organice | Straturi minerale |
| | | | |
|
| | |
|____________________|_____________________|
| | | | L | F + H*3) | 0 - 10 | 10 - 20
|
| | | | | | cm | cm
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 1.|PH (CaCl2) | - | - | O | O | O
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 2.|Carbon organic | g/Kg | - | O | O | O
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 3.|N total | g/Kg | - | O | O | O
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 4.|CaCO3 | g/Kg | - | O daca | O daca | O daca
|
| | | | | pH > 5,5 | pH > 6 | pH
> 6 |
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 5.|P, Ca, K, Mg, Mn | | | | |
|
| |extrase in apa regala| mg/Kg | F | O | F | F
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 6.|Cu, Pb, Cd, Zn | | | | |
|
| |extrase in apa regala| mg/Kg | F | O | O | - |
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 7.|Al, Fe, Cr, Ni, S, | | | | |
|
| |Hg, Na extrase in apa| | | | |
|
| |regala | mg/Kg | F | F | F | -
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 8.|Aciditatea de schimb |cmol+/Kg| - | O*4) | O | O
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 9.|Cationi schimbabili: | | | | |
|
| |Ca, Mg, K, Na, Al, | | | | |
|
| |Fe^3+, Mn, H fiecare | | | | |
|
| |raportate. |cmol+/Kg| - | O*4) | O | O
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 10.|PH (H2O) | - | - | F | F | F
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 11.|Continut total de | | | | |
|
| |elemente: Ca, Mg, Na,| | | | |
|
| |K, Al, Fe, Mn. | mg/Kg | - | - | - | -
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
| 12.|Fe, Al extractabile | | | | | |
| |in oxalat | mg/Kg | - | F | F | F
|
|____|_____________________|________|_________|__________|__________|__________|
- continuare -
______________________________________________________________________________
|Nr. | Parametri | Unit. | Nivel II
|
|crt.| |
|__________________________________________|
| | | | Straturi | Straturi minerale*2)
|
| | | | organice |
|
| | |
|___________|______________________________|
| | | | L|F + H*3)|0 - 10|10 - 20|20 - 40|40 -
80|
| | | | | | cm | cm | cm | cm
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 1.|PH (CaCl2) | - | -| O | O | O | O | O
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 2.|Carbon organic | g/Kg | -| O | O | O | F | F
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 3.|N total | g/Kg | -| O | O | O | F | F
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 4.|CaCO3 | g/Kg | -| O daca |O daca|O daca | F | F
|
| | | | | pH > 5 |pH > 6|pH > 6 |
| |
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 5.|P, Ca, K, Mg, Mn | | | | | | |
|
| |extrase in apa regala| mg/Kg | F| O | F | F | - | -
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 6.|Cu, Pb, Cd, Zn | | | | | | |
|
| |extrase in apa regala| mg/Kg | F| O | O | - | - | - |
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 7.|Al, Fe, Cr, Ni, S, | | | | | | |
|
| |Hg, Na extrase in apa| | | | | | |
|
| |regala | mg/Kg | F| F | F | - | - | -
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 8.|Aciditatea de schimb |cmol+/Kg| -| O*4) | O | O | O | O
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 9.|Cationi schimbabili: | | | | | | |
|
| |Ca, Mg, K, Na, Al, | | | | | | |
|
| |Fe^3+, Mn, H fiecare | | | | | | |
|
| |raportate. |cmol+/Kg| -| O*4) | O | O | O | O
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 10.|PH (H2O) | - | -| F | F | F | F | F
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 11.|Continut total de | | | | | | |
|
| |elemente: Ca, Mg, Na,| | | | | | |
|
| |K, Al, Fe, Mn. | mg/Kg | -| - | F | F | F | F
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
| 12.|Fe, Al extractabile | | | | | | | |
| |in oxalat | mg/Kg | -| F | O | O | O | O
|
|____|_____________________|________|__|________|______|_______|_______|_______|
*1) Abrevieri: O - parametru obligatoriu, F - parametru facultativ.
*2) In cazul unei reevaluari determinarea tuturor parametrilor sub
adancimea de 20 cm este facultativa.
*3) Daca orizontul H > 1 cm, orizonturile F si H trebuie analizate
separat si fiecare valoare trebuie raportata.
*4) In solurile calcaroase, determinarea acestui parametru este
facultativa.
ANEXA 8*)
la metodologie
*) Anexa nr. 8 este reprodusa in facsimil.
Metodele de referinta
______________________________________________________________________________
| Parametri | Metodele analitice de referinta | Unit.
|
| |_____________________________________|
|
| | Extractant | Metoda de masurare |
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|pH (CaCl2) |0,01 M CaCl2 |Electrod pH |
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|pH (H2O) |H2O |Electrod pH |
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|N total | - |Combustie uscata | g/Kg
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|C org | - |Combustie uscata | g/Kg
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|CaCO3, daca pH (CaCl2) > 6 |HCl |Calcimetru
| |
|_______________________________|________________|____________________|________|
|P | |Colorimetric | mg/Kg
|
|_______________________________| |____________________| |
|K, Ca | | |
|
|_______________________________| | |
|
|Mg | | |
|
|_______________________________| | |
|
|Mn | | |
|
|_______________________________|Apa regala |AAS |
|
|Metale grele: Cu, Cd, Pb, Zn | | |
|
|_______________________________| | |
|
|Altele: Al, Fe, Cr, Ni, Na | | |
|
|_______________________________| | |
|
|Hg | | |
|
|_______________________________| |____________________|
|
|S | |Analizor - CNS |
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|Aciditatea de schimb |0.1 M BaCl2 |Titrare la pH 7,8 |
cmol/Kg|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|Cationi schimbabili: | | |
|
| - Al, Fe^3+. Mn |0.1 M BaCl2 |AAS |
|
| - K, Ca, Mg, Na |0.1 M BaCl2 |AAS |
cmol/Kg|
| - H |0.1 M BaCl2 sau |(H + Al) titrat - |
|
| |1 M KCl |Al titrat |
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|Fe si Al activ |Acid oxalic |AAS | mg/Kg
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
|Elemente totale: Ca, Mg, Na, |Hf sau metaborat| | mg/Kg
|
|K, Al, Fe, Mn |de litiu | |
|
|_______________________________|________________|____________________|________|
| Parametri | Metode de calcul | Unit.
|
|_______________________________|_____________________________________|________|
|Hidrogenul de schimb (H) |T minus suma cationilor schimbabili
|cmol+/Kg|
| |_____________________________________|
|
| |Aciditatea schimbabila titrata minus |
|
| |suma Al, Fe, Mn de schimb |
|
|_______________________________|_____________________________________|
|
|Capacitate totala de schimb (T)|Aciditatea de schimb + suma K, Ca, |
|
| |Mg, Na schimbabili |
|
| |_____________________________________|
|
| |Suma cationilor de schimb K, Ca, Mg, |
|
| |Na, Al, Fe, Mn, H. |
|
|_______________________________|_____________________________________|
|
|Grad de saturatie in baze (V) |(Suma cationilor bazici de schimb/ | |
| |capacitatea totala de schimb) x 100 |
|
|_______________________________|_____________________________________|________|