ORDIN
Nr. 26 din 20 iunie 1994
pentru aprobarea Normelor metodologice orientative de calcul al arendei
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 183 din 19 iulie 1994
Ministrul agriculturii si alimentatiei,
avand in vedere prevederile art. 19 din Legea arendarii nr. 16/1994, in
temeiul Hotararii Guvernului nr. 785/1992 privind organizarea si functionarea
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele metodologice orientative de calcul al arendei.
Art. 2
Normele metodologice orientative de calcul al arendei se vor publica in
Monitorul Oficial al Romaniei prin grija Directiei generale de orientare si
dezvoltare a productiei,
Ministrul agriculturii
si alimentatiei,
Ioan Oancea
NORME METODOLOGICE ORIENTATIVE
de calcul al arendei
In temeiul art. 19 din Legea arendarii nr. 16/1994, pentru stabilirea
nivelurilor arendei si a modalitatilor de plata a acesteia, se emit urmatoarele
Norme metodologice orientative:
CAP. 1
Arendarea terenurilor agricole
A. Consideratii generale
Art. 1
Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 16/1994, elementele de
stabilire a arendei sunt: suprafata, potentialul de productie, structura
parcelara, relieful si gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitatile
de acces, distanta fata de locurile de depozitare, industrializare sau
comercializare, amenajarile si imbunatatirile funciare sau alte dotari.
Art. 2
Potentialul de productie a terenului este dat de clasa de calitate a
acestuia, in conditiile aplicarii unor tehnologii adecvate si de cultivare cu
plante agricole adaptate conditiilor climaterice ale zonei.
Art. 3
In cazul arendasilor - regii autonome, institutii si statiuni de cercetare
si productie agricola si societati comerciale cu capital de stat sau majoritar
de stat - nivelul minim si maxim al arendei, precum si modalitatile de plata se
aproba, dupa cum urmeaza:
a) la regiile autonome, de catre consiliile de administratie;
b) la institutiile si statiunile de cercetare si productie agricola, de
catre consiliile stiintifice;
c) la societatile comerciale, de catre adunarea generala a actionarilor, la
propunerea consiliului de administratie.
B. Clasificarea terenurilor agricole in clase de calitate
Art. 4
Potentialul de productie a terenurilor se clasifica, in functie de sol,
relief, clima, apa freatica, pe baza notelor de bonitare naturala pentru
arabil, in urmatoarele 5 clase de calitate:
Clasa I (81 - 100 puncte) - terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu
textura mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (saraturare,
eroziune, alunecari, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau
foarte slab inclinate, in conditii climaterice de temperatura si precipitatii
favorabile pentru culturi.
Clasa II (61 - 80 puncte) - terenuri cu soluri fertile, profunde, cu
textura mijlocie sau mijlociu-fina, cu permeabilitate buna sau mijlocie-mica,
slab afectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, exces de
umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau slab inclinate, in conditii
climaterice de temperatura si precipitatii favorabile pentru culturi.
Clasa III (41 - 60 puncte) - terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde
sau moderat profunde, cu textura mijlocie, mijlociu-grosiera sau fina, moderat
afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, exces de
umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau mijlociu inclinate, in conditii
climaterice de temperatura si precipitatii moderat favorabile pentru culturi.
Clasa IV (21 - 40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent
scheletice sau cu roca dura, la adancime mica, cu textura variata (grosiera
pana la fina), puternic afectate de fenomene de degradare (saraturare,
acidifiere, eroziune, alunecari active, exces de umiditate etc.) in conditii
climaterice putin favorabile pentru culturi agricole.
Clasa V (1 - 20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii
pentru folosinta arabila, foarte puternic afectate de fenomene de degradare
(eroziune, exces de umiditate etc.).
Art. 5
Fiecare clasa de calitate a terenului se imparte in 3 categorii, in functie
de gruparea parcelelor, forma si obstacole, distanta fata de centrul
localitatii, de centrul de depozitare si valorificare a produselor sau de gara,
de calitatea drumurilor etc., dupa cum urmeaza:
Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme si dimensiuni optime pentru
mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces usor si distanta mica de
centrul localitatii, de centrul de depozitare si valorificare sau de gara.
Categoria B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme si dimensiuni ce
asigura conditii medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu
drumuri intretinute si cu distanta medie fata de centrul localitatii, centrul
de depozitare si valorificare sau de gara.
Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme si dimensiuni ce au
conditii diferite de mecanizare, dispersate, drumuri necorespunzatoare (uneori
fara drum) si la distante mari fata de centrul localitatii, de centrul de
depozitare si valorificare sau de gara.
Art. 6
Metodologia incadrarii terenurilor agricole in clasa de calitate este
unica, iar organele abilitate pentru incadrarea terenurilor agricole in clase
de calitate sunt: Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie si
oficiile judetene pentru studii pedologice si agrochimice.
Art. 7
Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza
lucrarilor de bonitare existente, intocmite de Institutul de Cercetari pentru
Pedologie si Agrochimie si oficiile judetene pentru studii pedologice si
agrochimice. In zonele in care acestea lipsesc, pentru orientare se pot utiliza
datele din lucrarile de cadastru calitativ, existente la Institutul de
Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului si la
oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului.
La cerere, Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie si
oficiile judetene pentru studii pedologice si agrochimice vor pune la
dispozitia partilor contractante, contra cost, notele de bonitare, studii,
analize si asistenta tehnica privind incadrarea terenurilor in clase de
calitate.
CAP. 2
Arendarea in cazul terenului arabil
Art. 8
In functie de elementele de stabilire a arendei prevazute la art. 1,
partile contractante stabilesc productia potentiala minima si maxima exprimata
conventional in grau, considerat produs de referinta.
Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotita ca egala cu 40 kg grau
(anexa nr. 1).
Aceste limite orientative pot constitui baza pentru stabilirea pretului
arendei, prin intelegere intre parti.
Art. 9
In cazul in care, conform contractului, arenda se va stabili in alte
produse decat grau, partile contractante pot folosi coeficienti de convertibilitate
prevazuti in anexa nr. 2 pentru stabilirea cantitatilor la produsele respective
Art. 10
Pretul arendei terenului se poate achita in produse agricole, echivalent
grau, conform coeficientilor de convertibilitate din anexa nr. 2 sau in lei, la
pretul griului pe piata libera, in momentul recoltarii acestui produs.
CAP. 3
Arendarea in viticultura
Art. 11
Pentru stabilirea potentialului de productie a plantatiilor viticole,
proprietarul si arendasul pot lua in considerare criterii legate de zona de
productie, amplasarea plantatiilor in functie de orografia terenului si
fertilitatea solului, conditiile de exploatare si dotari, sortimentul de
soiuri, varsta plantatiilor, procentul de goluri in plantatii, a potentialului
de productie de struguri pe parcele si soiuri in functie de care se vor conveni
si tehnologiile de exploatare.
Art. 12
Proprietarul si arendasul, la incheierea contractului de arendare, pot lua
in considerare nivelurile orientative de productii la stabilirea carora s-a
avut in vedere grupa de soiuri si zona de favorabilitate (anexele nr. 3 si 4).
CAP. 4
Arendarea in pomicultura
Art. 13
Stabilirea potentialului de productie a plantatiilor pomicole si de arbusti
fructiferi in scopul arendarii se va face de catre arendator si arendas si va
constitui baza contractului ce se va incheia intre acestia (anexa nr. 5).
Art. 14
In functie de amplasarea livezilor sau plantatiilor de arbusti fructiferi
ce fac obiectul arendarii (orografia terenului, clasa de calitate a solului,
existenta lucrarilor de amenajare si echipare tehnica, starea de intretinere a
acestora), partile stabilesc tehnologia de exploatare.
Art. 15
Pentru plantatiile de hamei se pot lua in considerare criterii legate de
panta terenului, varsta plantatiei, densitatea, starea de intretinere a
plantatiei si starea de intretinere a sistemelor de sustinere (anexa nr. 6).
CAP. 5
Arendarea in zootehnie
Art. 16
Principalele elemente care pot fi luate in considerare la stabilirea
arendei se refera la specie, rasa, categorie de varsta, tipuri de productie,
starea fiziologica si potentialul de productie (anexele nr. 7 - 10).
Art. 17
Prin asemanare cu exceptiile stipulate in art. 7 alin. 3 din Legea nr. 16/1994,
partile pot conveni ca, pentru anumite specii (exemplu: ovine, porcine, pasari
etc.), precum si pentru anumite categorii de varsta, durata contractului sa fie
mai mica de 5 ani, dar nu mai mica de un an.
Art. 18
Prin contractul de arendare, partile pot stipula ca la expirarea acestuia,
arendasul sa restituie proprietarului (arendatorului) numarul de animale date
in arenda, in structura de specii, rase, categorii de varsta si stari
fiziologice convenite sau pot conveni ca la expirarea contractului, animalele
date in arenda sa fie valorificate de catre arendas, partial sau in intregime,
precizand cota ce revine arendatorului din pretul obtinut.
CAP. 6
Alte prevederi
Art. 19
Partile pot conveni sa incheie contracte de arendas si pentru alte bunuri
agricole, si anume: constructii de orice fel, masini, utilaje si alte asemenea
bunuri destinate exploatarii agricole.
Art. 20
Centrele agricole vor sprijini partile contractante in obtinerea
documentatiilor referitoare la calitatea si categoria terenului si vor acorda,
la cerere, consultatii tehnice, gratuit, privind orientarea incadrarii
terenului si modalitatile de stabilire a nivelului arendei.
CAP. 7
Contractele de locatiune
Art. 21
In vederea incheierii contractelor de locatiune, prevazute la art. 25 din
legea arendarii nr. 16/1994, consiliul de administratie al societatii
comerciale va intocmi urmatoarele lucrari, pe care le va supune spre aprobare
adunarii generale, si anume:
a) transformarea, in echivalent arabil, a intregii suprafete agricole pe
care o detine, potrivit anexei nr. 21 la Regulamentul privind procedura de
constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului
de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si a modului de
atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a
proprietarilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 131/1991*), privind
procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru
stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si
modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie
a proprietarilor, cu modificarile ulterioare;
b) stabilirea productiei medii la hectar pe intreaga suprafata in echivalent
arabil, potentiala minima si maxima exprimata conventional in grau;
c) transformarea productiei medii la hectar in alte produse agricole pe
care societatea le poate oferi ca pret al locatiunii - arendei - in natura.
Art. 22
La incheierea contractelor de locatiune, pretul locatiunii va fi stabilit
prin conventia partilor, similar cu arenda.
Art. 23
Anexele nr. 1 - 10 fac parte integranta din prezentele norme.
-----------------
*) Hotararea Guvernului nr. 131/1991 a fost republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 1993.
ANEXA 1
ECHIVALENTUL
in produse al punctului de bonitare
------------------------------------------------------------------------------
Echivalent Culturile
in produse ------------------------------------------------------------------
al punctului Grau (produs Orz Porumb Floarea- Cartofi Sfecla de
de bonitare de referinta) soarelui de zahar
------------------------------------------------------------------------------
kg/punct 40 45 52 16 200 280
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 2
COEFICIENTI
de convertibilitate intre grau si alte produse
-----------------------------------
Produsul Coeficient
-----------------------------------
- Grau 1,00
- Orz 1,10
- Porumb 1,30
- Floarea-soarelui 0,40
- Sfecla de zahar 7,00
- Cartofi de toamna 5,00
-----------------------------------
ANEXA 3
NIVELURILE ORIENTATIVE
de productie la strugurii de masa
-------------------------------------------------------------------------------
Soiuri Gruparea judetelor pe Potentialul
zone de favorabilitate normal de
productie
t/ha
-------------------------------------------------------------------------------
Perla de Csaba, Constanta, Ialomita, Calarasi,
Perlette Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinti 6
restul judetelor 4
------------------------------------------------------------------------------
Muscat timpuriu Constanta, Calarasi, Ialomita, Giurgiu,
Bucuresti, Timpuriu Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinti, Buzau,
de Cluj, Timpuriu de Braila, Vrancea, Galati, Vaslui, Valcea,
Pietroasele, Otilia, Prahova, Tulcea, Arad, Timis 7
Sultanina restul judetelor 5
------------------------------------------------------------------------------
Victoria, Cardinal, Constanta, Calarasi, Ialomita, Giurgiu,
Augusta Teleorman, Olt, Dolj, Prahova, Mehedinti,
Buzau 9
restul judetelor 7
------------------------------------------------------------------------------
Azur, Cetatuia, Constanta, Calarasi, Ialomita, Giurgiu,
Napoca, Otilia, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinti, Buzau,
Somesul, Spendid, Braila, Vrancea, Galati, Vaslui, Prahova,
Transilvania, Triumf, Valcea, Tulcea, Timis, Arad 7
Silvania restul judetelor 5
-------------------------------------------------------------------------------
Chasselas d'ore si Constanta, Calarasi, Ialomita, Giurgiu,
roz+clone, Milcov, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinti, Buzau,
Tamina, Muscat, Braila, Vrancea, Galati, Vaslui, Valcea,
Hamburg+clone, Xenia, Arad, Prahova, Timis, Tulcea 10
Muscat Adda, Calina, restul judetelor 7
Chasselas de Baneasa
------------------------------------------------------------------------------
Coarna neagra, Coarna Constanta, Ialomita, Calarasi, Giurgiu,
neagra selectionata Olt, Teleorman, Dolj, Mehedinti, Buzau,
Prahova, Galati, Vaslui 7
restul judetelor 5
------------------------------------------------------------------------------
Afuz Ali+clone, Constanta, Calarasi, Ialomita, Giurgiu,
Italia+clone, Roz Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinti, Buzau,
romanesc, Select Prahova 11
restul judetelor 9
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 4
NIVELURILE ORIENTATIVE
de productie la strugurii de vin
------------------------------------------------------------------------------
Grupa de soiuri Soiuri Potential
normal de
productie
t/ha
------------------------------------------------------------------------------
1. Soiuri pentru vinuri - Grasa de Cotnari
de calitate superioara, - Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra,
slab productive Busuioaca de Bobotin 6
2. Soiuri pentru vinuri - Feteasca alba, Pinot gri, Traminer roz,
de calitate superioara, Sauvignon, Chardonnay, Neuburger, Riesling
productie mijlocie de Rin, Muscat Ottonel, Tamiioasa
romaneasca, Frincusa, Sarba, Columna
- Pinot noir, Cadarca 7
3. Soiuri pentru vinuri - Riesling italian, Feteasca regala,
de calitate superioara, Rkatiteli
productive - Merlot, Burgund mare 8
4. Soiuri pentru vinuri - Aligote, Galbena de Odobesti, Plavaie,
de consum curent, de Zghiharca, Crimposie selectionata,
mare productie Mustoasa de Maderat, St. Emilion, Majarca,
Steinschiller, Creata
- Babeasca neagra, Oporta, Sangioveze,
Rosioara, Codana 10
------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Nivelurile orientative de productie propuse pot fi influentate in procent
de +/- 10 - 20% de urmatorii factori:
- varsta plantatiei;
- fertilitatea solului.
Ele sunt stabilite pentru plantatii cu procent de goluri de maximum 20% .
Plantatiile infiintate cu selectii clonale au un potential de productie mai
mare cu 20% fata de nivelurile orientative mentionate in prezenta anexa.
ANEXA 5
TABEL ORIENTATIV
cu incadrarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi pe perioada de varsta
si potentialul biologic de rodire
------------------------------------------------------------------------------
Perioade: Crestere sau
Specia ------------------------------------------- descrestere
Intretinere Inceput de Potentialul Declin anuala a
(de la de rodire biologic al de potentialului de
plantare la (pana la speciei rodire productie
inceputul potential - ani - -ani- %
rodirii biologic ------------------
- ani - - ani - Plantatii Plantatii
tinere in declin
------------------------------------------------------------------------------
- Mar, par 5 5 15-20 5 15 10
- Piersic,
migdal 3 3 8-10 2 30 20
- Cais 4 4 8-10 2 20 20
- Prun 5 5 13-15 5 15 10
- Cires 5 5 15-20 5 15 10
- Visin 3-4 3 10-15 3 20 15
- Nuc, castan 8-10 8-10 20-25 10 8-10 5
- Arbusti
fructiferi 2-3 2-3 5-8 - 30 -
------------------------------------------------------------------------------
NIVELURILE ORIENTATIVE
minime si maxime ale productiei in pomicultura
----------------------------------------------
Specia Productia
potentiala de fructe
- kg/ha -
----------------------------------------------
- Semintoase 5.000 - minim
20.000 - maxim
- Simburoase 2.000 - minim
10.000 - maxim
- Nuc, castan 1.000 - minim
3.000 - maxim
- Arbusti fructiferi 1.000 - minim
4.000 - maxim
----------------------------------------------
NOTA:
Potentialul de productie se poate diferentia in functie de procentul de
goluri mai mare de 5% .
ANEXA 4
TABEL ORIENTATIV
de incadrare a plantatiilor de hamei in vederea arendarii
-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Criteriul Situatia Niveluri de diminuare a procentului
crt. optima cantitativ al arendei, pentru
neindeplinirea conditiilor optime
-------------------------------------------------------------------------------
1. Panta terenului 0 - 10% La o panta mai mare de 15% se diminueaza
procentul arendei cu 1% pentru fiecare
3% crestere de panta
2. Varsta plantatiei intre 3 si
21 ani de
productie 1% pentru fiecare an peste 20
3. Densitatea 95 - 100% 1% pentru fiecare 5% goluri peste cele
plantatiei fata de 5% admise
densitatea
initiala
4. Starea de buna
intretinere a
plantatiei
5. Starea de
intretinere a
sistemului
de sustinere buna
-------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 7
I. TABEL ORIENTATIV
cu elementele de stabilire a arendei la vaci si bivolite de lapte
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare Niveluri optime pentru arenda Fata de nivelurile
crt. intreaga (100%) optime arenda se
-------------------------------------- reduce cu :
Vaci in rasa pura :
------------------------------ Bivolite
Baltata Baltata Bruna Pinzgau
roma- cu negru
neasca roma-
neasca
------------------------------------------------------------------------------
1. Productia de Cu 2% pentru
lapte - litri/ fiecare 100 litri
cap/an de lapte mai putin
- Productia
medie pe
lactatiile
incheiate 3.300 4.500 3.500 2.500 900
- Productia
medie la
lactatia I 2.950 3.900 2.700 2.400 750
- Productia
maxima
- litri 4.100 5.000 3.800 3.400 1.100
- lactatia IV-V III-IV IV-V V-VI V-VI
2. Procentul de
grasime 3,8 3,7 3,7 3,8 7,0 Cu 5% pentru
fiecare procent in
grasime mai putin
3. Varsta in luni
la prima fatare 30-32 28-30 30-32 31-33 38-41 Cu 1% pentru
fiecare luna peste
varsta optima
4. Greutatea la
varsta de
monta 385 375 355 340 350 Cu 2% pentru
fiecare 10 kg sub
greutatea optima
5. Varsta in luni
la prima
monta 21-23 19-21 21-23 22-24 26-29 Cu 1% pentru
fiecare luna peste
varsta optima
-------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
a) Specificarile de la nr. crt. 3, 4 si 5 se refera la vitele si juninci
gestante.
b) Parametrii (elementele) la metisi se reduc cu 5%.
II. INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI OPTIMI
pentru ferme cu efectiv mai mare de 10 vaci
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare U.M. Nivel Fata de nivelurile optime
crt. optim arenda se reduce cu :
------------------------------------------------------------------------------
1. Productia medie de Cu 2% pentru fiecare 100 litri
lapte lapte mai putin fata de nivelurile
optime
2. Reforma vaci % 15 Cu 1% pentru fiecare procent mai mare
3. Natalitate % 85 Cu 1% pentru fiecare procent mai mic
4. Mortalitate % 1,5 Cu 5% pentru fiecare procent mai mare
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 8
TABEL ORIENTATIV
cu elementele de stabilire a arendei la ovine
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare Niveluri optime pentru Fata de nivelurile
crt. arenda intreaga (100%) optime arenda se
----------------------------- reduce cu:
Sexul Ovine Ovine Ovine
cu lina cu lina cu lina
fina semifina grosiera
------------------------------------------------------------------------------
1. Greutatea
corporala la
varsta de:
(kg/cap)
- 3 luni M 16 15 15
F 13 12 12
- 6 luni M 28 26 25
F 25 23 22 Cu 1% pentru fiecare
- 12 luni M 45 39 37 kilogram in minus
F 37 35 33
- adulta M 70 55 53
F 50 40 38
2. Productia de lina
(kg/cap)
- Miori 6,0 3,2 3,0
- Mioare 5,5 2,5 2,3 Cu 3% pentru fiecare
- Berbeci 10,0 3,8 3,5 kilogram in minus
- Oi adulte 6,0 2,7 2,5
3. Productia medie de
lapte (litri/cap)-
oi mulse 20 30 35 Cu 1% pentru fiecare
litru in minus
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 9
TABEL ORIENTATIV
cu elemente de stabilire a arendei la porcine
Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 10 scroafe matca
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare U.M. Nivel optim Fata de nivelurile
crt. pentru arenda optime arenda se
intreaga reduce cu: (100%)
------------------------------------------------------------------------------
1. Carne livrata, in viu,
pe scroafa*), pe an kg 1.700 3% pentru fiecare 100 kg
livrate mai putin
2. Varsta porcului
ingrasat si livrat la
100 kg*) zile 180 2% pentru fiecare 10 zile
mai mult
------------------------------------------------------------------------------
--------------------
*) Numarul mediu de scroafe se urmareste din registrul de evidenta lunara a
categoriilor, luandu-se in calcul zilele furajate in categorie, iar greutatea
vie livrata pe scroafa rezulta din carnea livrata, total, impartit la numarul
de scroafe mediu furajate.
*) Se are in vedere viteza de rotatie a stocului de porci mai mari de 8 kg
cap (tineri si grasi).
ANEXA 10
TABEL ORIENTATIV
cu elementele de stabilire a arendei la pasari ouatoare
Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 1.000 gaini hibrizi de oua
-----------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare U.M. Nivel optim Fata de nivelurile
crt. pentru arenda optime arenda se
intreaga reduce cu: (100%)
-----------------------------------------------------------------------------
1. Varsta - la inceput
de ouat saptamani maximum 18 2% pentru fiecare
saptamana in plus
- la
depopulare saptamani maximum 75 1% pentru fiecare
saptamana in minus
2. Procent mediu de
ouat % 65 1% pentru fiecare
procent in minus
3. Productia medie de
oua bucati/an 260 2% pentru fiecare 5
bucati in minus
4. Consum specific de
furaje g/ou maximum 190 2% pentru fiecare 10
grame in plus