![SmartCity1](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
Având în vedere:– Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;– Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare;– Hotărârea Guvernului nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), cu modificările şi completările ulterioare;– Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare;– art. 217 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinţarea Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 150/2000, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 15 alin. (3) şi (5) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Se aprobă componenţa nominală a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Unitatea executivă pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării în calitate de coordonator al unor programe şi subprograme din Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 4La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului cercetării şi inovării nr. 213/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, precum şi a componenţei nominale a acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 24 aprilie 2017. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul educaţiei şi cercetării, Dragoş Mihael Ciuparu, secretar de stat ANEXA Nr. 1 REGULAMENT de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice Capitolul IRolul, misiunea şi atribuţiile Articolul 1Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, este un organism consultativ al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, denumit în continuare MEC, fără personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 2CNCS are misiunea de a sprijini MEC, în îndeplinirea atribuţiilor de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, denumită în continuare ASCD, în coordonarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor de cercetare ştiinţifică din România, în conformitate cu Strategia naţională de cercetare-dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare SNCDI. Articolul 3Scopul CNCS este de a asigura cadrul de consultare şi consensualizare pentru susţinerea excelenţei în cercetarea ştiinţifică, pentru atingerea şi sustenabilitatea masei critice de cercetători necesară pentru transformarea cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI) într-un factor al creşterii economice şi pentru dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante. Articolul 4
(1) CNCS are următoarele atribuţii principale:a)stabileşte standardele, criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiinţifică, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice; b)auditează periodic, la solicitarea MEC sau din proprie iniţiativă, cercetarea ştiinţifică universitară ori din unităţile de cercetare-dezvoltare; c)prezintă anual MEC un raport privind starea cercetării ştiinţifice în institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, în instituţiile de învăţământ superior şi în institutele Academiei Române şi performanţele acestora. Raportul este public şi va fi afişat pe site-ul CNCS; d)contribuie la evaluarea calităţii cercetării studiilor universitare de doctorat, în conformitate cu art. 158 alin. (42) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), CNCS desfăşoară următoarele activităţi:a)în calitate de organism de coordonare ştiinţifică desemnat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, sprijină implementarea programelor şi subprogramelor din cadrul Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI) focalizate pe cercetare fundamentală şi de frontieră, formare şi perfecţionare a resursei umane pentru cercetare, precum şi a subprogramelor de cooperare internaţională axate pe cercetare fundamentală sau pe dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare, în care scop:a1) propune instrumente de finanţare necesare atingerii scopului şi obiectivelor programelor/subprogramelor, defineşte obiectivele specifice fiecărui instrument de finanţare, precum şi indicatorii de performanţă asociaţi; a2) analizează pachetele de informaţii elaborate de coordonatorul de program şi elaborează rapoarte de analiză şi validare; a3) elaborează proceduri de evaluare a propunerilor de proiecte pentru competiţiile organizate şi de selectare a proiectelor propuse spre finanţare; asistă coordonatorul de program în procesul de negociere a contractelor pentru proiectele propuse spre finanţare; a4) elaborează criterii de selecţie a experţilor evaluatori şi validează registrul evaluatorilor pentru evaluarea propunerilor de proiecte şi monitorizarea proiectelor; a5) elaborează proceduri pentru monitorizarea ştiinţifică a proiectelor finanţate în cadrul programelor coordonate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă specifici acestor programe, inclusiv pentru identificarea şi certificarea situaţiilor ce se încadrează sub incidenţa riscului cercetării; b)identifică şi promovează instrumente pentru implementarea SNCDI şi acţionează pentru recunoaşterea şi încurajarea excelenţei conform standardelor şi bunelor practici utilizate în Aria Europeană a Cercetării sau în ţări avansate ştiinţific şi tehnologic; c)face propuneri pentru dezvoltarea de instrumente la nivelul MEC/ASCD şi al conducătorilor de programe pentru monitorizarea, măsurarea eficienţei şi impactului finanţării proiectelor prin competiţii „de jos în sus" pentru domeniile de coordonare atribuite, în acord cu indicatorii şi ţintele stabilite pentru PNCDI; d)stabileşte, prin propriul regulament de organizare internă, denumit în continuare ROI, procedurile şi responsabilităţile pentru îndeplinirea criteriilor de competenţă, independenţă, imparţialitate şi evitarea oricărui conflict de interese sau incompatibilităţi între oricare dintre membrii săi sau experţii desemnaţi şi oricare dintre participanţii la proiectele atribuite prin competiţii „de jos în sus"; e)face propuneri pentru termeni de referinţă prin care MEC/ASCD sau conducătorii de programe lansează proiecte pentru elaborarea de analize şi studii despre tendinţele şi bunele practici pentru elaborarea şi implementarea de programe şi proiecte din domeniul cercetării ştiinţifice, precum şi despre impactul acestora asupra societăţii, în vederea elaborării, actualizării sau evaluării SNCDI; f)asigură armonizarea planului de lucru propriu cu al celorlalte organisme consultative ale autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin includerea de informări periodice reciproce în agendele de reuniuni, în scopul asigurării eficienţei şi eficacităţii îndeplinirii atribuţiilor stabilite în sarcina acestor organisme conform prevederilor art. 193 alin. (5), art. 192 alin. (1) şi al art. 220 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; g)face propuneri fundamentate pentru creşterea atractivităţii şi predictibilităţii carierei în activităţi de cercetare şi îmbunătăţirea managementului instituţiilor de cercetare-dezvoltare; h)în calitate de organism consultativ la nivel naţional cu care MEC colaborează în vederea asigurării calităţii învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare [în conformitate cu art. 192 alin. (1) şi art. 158 alin. (42) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare]:h1) contribuie la sistemul de criterii şi metodologia de evaluare a şcolilor doctorale, pe domenii; h2) numeşte, la solicitarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) sau a altei agenţii de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în EQAR, denumită în continuare agenţie abilitată, din rândul organelor sale de lucru definite la art. 13, responsabili pentru evaluarea calităţii cercetării şi pentru realizarea rapoartelor cu privire la calitatea cercetării din cadrul şcolilor doctorale, pe domenii; h3) validează, în cadrul comisiilor sau grupurilor de lucru proprii, rapoartele cu privire la calitatea cercetării din cadrul şcolilor doctorale, pe domenii; h4) transmite agenţiei abilitate rapoartele cu privire la calitatea cercetării din şcolile doctorale, pe domenii; h5) validează, alături de agenţia abilitată şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), rapoartele de evaluare a şcolilor doctorale, pe domenii; i)evaluează şi clasifică editurile, colecţiile şi revistele ştiinţifice din România, prin consultarea cu experţi desemnaţi de către CNATDCU pentru uniformizarea criteriilor de clasificare şi a domeniilor de acreditare. Metodologia de evaluare şi clasificare a editurilor, colecţiilor şi revistelor ştiinţifice se va elabora şi aproba prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în termen de maximum 90 de zile de la data aprobării prezentului ordin; j)elaborează un raport de activitate anual; raportul se face public pe site-urile MEC şi CNCS. Articolul 5
(1) CNCS poate participa la acţiuni de promovare, reprezentare sau cooperare organizate la nivel naţional sau internaţional numai potrivit mandatului acordat de către ministrul educaţiei şi cercetării sau, după caz, de către secretarul de stat cu atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare-dezvoltare, în acord cu scopul şi atribuţiile aprobate prin prezentul regulament.
(2) Pe baza mandatului acordat de MEC, CNCS poate desfăşura şi domeniul cercetării-dezvoltării, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Capitolul IIOrganizarea şi funcţionarea CNCS Articolul 6
(1) CNCS este format din 21 de membri, inclusiv preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai acestuia, numiţi prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii CNCS sunt numiţi pentru un mandat de patru ani.
(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor, între reuniunile în plen, membrii CNCS se pot organiza în organe de lucru - comisii sau grupuri de lucru - ale căror mandate se stabilesc prin hotărâri luate în şedinţa CNCS. Articolul 7
(1) Membrii CNCS sunt desemnaţi pe criterii de prestigiu profesional şi moral dintre cadrele didactice universitare, cercetătorii, selectaţi pe baza performanţelor lor ştiinţifice cu relevanţă internaţională, având cel puţin titlul de conferenţiar sau de cercetător ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, sau care îndeplinesc cerinţele, condiţiile şi criteriile pentru obţinerea acestor titluri.
(2) Membrii CNCS desemnaţi nu pot fi reprezentaţi sau substituiţi în activităţi de către alte persoane. Articolul 8Mandatul membrilor CNCS este de 4 ani. Articolul 9
(1) În cazul existenţei unui loc vacant în componenţa CNCS sau în situaţia în care un membru este în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul sau pentru situaţiile prevăzute la art. 10, numirea altui membru se face prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Mandatul noului membru expiră la expirarea mandatului membrului pe care îl înlocuieşte. Articolul 10
(1) În cazul în care un membru al CNCS încalcă normele etice sau de deontologie profesională ori nu se implică, în mod sistematic, în activităţile consiliului, acesta va fi revocat din calitatea de membru al CNCS.
(2) Se consideră că un membru nu se implică, în mod sistematic, în activităţile consiliului, în următoarele cazuri:a)nu participă la mai mult de 50% din şedinţele din decursul a 6 luni consecutive; b)în cazul votului prin mijloace electronice, nu îşi exprimă opţiunea pentru mai mult de 25% din deciziile supuse votului în decursul a 6 luni consecutive; c)în alte cazuri stabilite prin ROI.
(3) Procedura de revocare se desfăşoară după cum urmează:a)unul sau mai mulţi dintre membrii CNCS solicită motivat declanşarea procedurii de revocare; b)revocarea se confirmă de către comitetul de selecţie care, în urma analizei motivelor care au declanşat procedura, face o propunere motivată privind revocarea şi face o propunere de înlocuire; c)în cazul în care, după declanşarea procedurii, elementele pentru revocare conform prevederilor lit. b) nu se confirmă, procedura de revocare încetează.
(4) Ministrul educaţiei şi cercetării poate revoca, motivat, pe oricare membru al CNCS.
(5) Pe locul rămas vacant în urma revocării se numeşte un nou membru, conform prevederilor art. 9. Articolul 11
(1) CNCS are un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, desemnaţi de către ministrul educaţiei şi cercetării. Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi constituie Comitetul executiv.
(2) Preşedintele CNCS are următoarele atribuţii:a)conduce şedinţele de lucru în plen ale CNCS şi ale Comitetului executiv, membrii acestuia putând participa la şedinţele comisiilor sau subgrupurilor de lucru; b)stabileşte ordinea de zi a şedinţelor de lucru ale CNCS, pe baza propunerilor Comitetului executiv; ordinea de zi poate fi modificată prin decizie a membrilor CNCS, la cererea oricărui membru al CNCS; c)asigură legătura operativă a CNCS cu ministrul educaţiei şi cercetării şi, după caz, cu secretarul de stat cu atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare-dezvoltare, în vederea informării acestora despre activitatea CNCS; d)asigură comunicarea hotărârilor, avizelor, recomandărilor şi documentelor elaborate de CNCS în îndeplinirea atribuţiilor către ministrul educaţiei şi cercetării şi, după caz, către secretarul de stat cu atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare-dezvoltare; e)reprezintă CNCS în relaţia cu terţii, conform mandatului acordat de către ministrul educaţiei şi cercetării.
(3) În cazul indisponibilităţii sale, atribuţiile preşedintelui sunt preluate de vicepreşedinţi, cu alternarea preluării atribuţiilor de către cei doi vicepreşedinţi. Articolul 12Pentru realizarea diferitelor activităţi, CNCS poate constitui, pe perioadă determinată, organe de lucru - comisii, grupuri de lucru - conduse de unul din membrii CNCS, ale căror componenţă şi mandat se aprobă prin hotărâre adoptată prin votul majoritar al membrilor CNCS. Hotărârea se comunică conform prevederilor art. 11 alin. (2) lit. (d). Articolul 13
(1) Membrii CNCS desemnaţi pentru conducerea şedinţelor comisiilor sau grupurilor de lucru raportează despre rezultatele acestora în cadrul şedinţelor Comitetului executiv şi ale şedinţelor în plenul CNCS.
(2) Standardele minimale care trebuie îndeplinite de membrii acestor organe de lucru, componenţa şi regulamentele lor sunt stabilite de CNCS şi publicate pe site-ul web propriu.
(3) Organele de lucru pot include membri CNCS şi experţi din afara CNCS, atât din ţară, cât şi din străinătate. Articolul 14Pentru a adopta o hotărâre, membrii CNCS pot vota atât în cadrul şedinţelor, cât şi de la distanţă, în situaţia în care a fost adoptată în şedinţă această modalitate de vot, exprimându-şi dreptul la vot prin mijloace electronice, conform ROI. Articolul 15
(1) Pentru luarea hotărârilor care necesită majoritate simplă în cadrul şedinţelor CNCS este necesară prezenţa a cel puţin 11 membri CNCS.
(2) În cazul voturilor exprimate prin mijloace electronice, deciziile se pot adopta numai dacă numărul de membri prevăzut la alin. (1) votează în intervalul de timp stabilit conform hotărârii adoptate pentru utilizarea acestei proceduri.
(3) Cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 10 şi 11, deciziile CNCS sunt aprobate prin votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi, în cazul votului în cadrul şedinţelor, respectiv prin votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor votanţi, în cazul votului exprimat prin mijloace electronice. Articolul 16Pentru îndeplinirea misiunii, scopului şi atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentului ordin, CNCS adoptă ROI şi îl transmite la MEC în termen de 30 de zile de la publicarea ordinului pentru aprobarea componenţei CNCS. ROI se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Articolul 17Şedinţele CNCS se convoacă de către preşedintele CNCS, inclusiv la solicitarea ministrului educaţiei şi cercetării, sau, după caz, de către secretarul de stat cu atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare-dezvoltare sau la cererea a cel puţin 7 dintre membrii CNCS. Articolul 18
(1) Ministrul educaţiei şi cercetării sau un reprezentant al acestuia, precum şi secretarul de stat cu atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare-dezvoltare ori un reprezentant al acestuia pot participa, de drept, la şedinţele CNCS, în calitate de observatori.
(2) Pot participa, de drept, în calitate de observatori, la şedinţele CNCS, în funcţie de subiectele aflate în ordinea de zi, directorul general pentru învăţământ universitar, directorul general pentru management CDI din MEC, directorul general al Unităţii executive pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării (UEFISCDI). Articolul 19CNCS poate invita în cadrul şedinţelor proprii persoane externe consiliului, în calitate de observatori sau de consultanţi. Capitolul III Finanţarea CNCS Articolul 20Bugetul CNCS este asigurat de către MEC şi se constituie pe bază contractuală între MEC şi UEFISCDI sau din alte surse legal constituite gestionate de UEFISCDI, conform art. 217 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 21Pentru activitatea desfăşurată, membrii CNCS şi specialiştii din comisiile sau grupurile de lucru sunt remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unităţile bugetare. Articolul 22
(1) În vederea încadrării în bugetul alocat, membrii CNCS şi specialiştii din comisiile sau grupurile de lucru au obligaţia respectării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cazul acelor membri ai CNCS sau acelor specialişti din comisiile sau grupurile de lucru ale căror costuri de transport nu se încadrează în limitele prevăzute, li se asigură participarea la reuniuni prin videoconferinţă sau prin alte modalităţi uzuale de participare la reuniune de la distanţă. Capitolul IV Secretariatul CNCS Articolul 23
(1) CNCS are un secretariat tehnic care asigură sprijinul logistic pentru desfăşurarea activităţilor CNCS şi ale organelor de lucru ale acestuia şi gestionează pagina de web a CNCS.
(2) Suportul tehnic, secretariatul şi resursele materiale necesare funcţionării CNCS sunt asigurate de către MEC, prin Direcţia generală management CDI. Capitolul VEtica Articolul 24
(1) Membrii CNCS adoptă Codul de conduită privind asigurarea imparţialităţii, independenţei şi evitarea conflictului de interese în îndeplinirea atribuţiilor care le revin şi răspund, potrivit legii, în caz de încălcare a acestuia.
(2) Membrii CNCS şi ai organelor de lucru ale acestuia au obligaţia de a raporta, cu maximă celeritate, preşedintelui CNCS orice situaţie în care consideră că se află într-un conflict de interese, imediat după ce constată existenţa conflictului de interese, şi de a se recuza de la luarea deciziilor supuse direct conflictului de interese. Articolul 25Membrii CNCS nu pot face parte din componenţa altui organism consultativ al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. Capitolul VI Răspunderea membrilor CNCS Articolul 26
(1) Membrii CNCS răspund, în condiţiile legii, pentru orice hotărâre cu privire la un aviz sau recomandare emise în exercitarea atribuţiilor sale care a creat un prejudiciu MEC/ASCD sau conducătorilor de programe de cercetare-dezvoltare care implementează proiecte propuse de CNCS.
(2) Nu răspunde membrul CNCS care a votat împotriva unei hotărâri şi a informat pe ministrul educaţiei şi cercetării şi, după caz, pe secretarul de stat cu atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare-dezvoltare despre riscul producerii unui prejudiciu. ANEXA Nr. 2 COMPONENŢA NOMINALĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
Nr. crt. |
Prenumele şi numele |
Funcţia |
Afilierea instituţională |
Domeniul |
1. |
Alexandru BABEŞ |
Preşedinte |
Universitatea din Bucureşti |
Biologie |
2. |
Costin Sorin BÎLDEA |
Vicepreşedinte |
Universitatea Politehnica Bucureşti |
Ştiinţe inginereşti |
3. |
Flavius SOLOMON |
Vicepreşedinte |
Institutul de Istorie „A.D. Xenopol" Iaşi al Academiei Române |
Ştiinţe umaniste |
4. |
Cezar JOIŢA |
Membru |
Institutul de Matematică „Simion Stoilow" al Academiei Române |
Matematică |
5. |
Norica NICHITA |
Membru |
Institutul de Biochimie al Academiei Române |
Biologie |
6. |
Alexander BAUMGARTEN |
Membru |
Universitatea „Babeş Bolyai" Cluj-Napoca |
Ştiinţe umaniste |
7. |
Laurenţiu STOLERIU |
Membru |
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi |
Fizică |
8. |
Mirela VOICULESCU |
Membru |
Universitatea „Dunărea de Jos" Galaţi |
Ştiinţele pământului |
9. |
Ioan Ovidiu SÂRBU |
Membru |
Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara |
Medicină |
10. |
Gabriel BĂDESCU |
Membru |
Universitatea „Babeş Bolyai" Cluj-Napoca |
Ştiinţe sociale |
11. |
Mihai GÎRŢU |
Membru |
Universitatea „Ovidius" Constanţa |
Biotehnologie |
12. |
Gabriela RÂPEANU |
Membru |
Universitatea „Dunărea de Jos" Galaţi |
Biotehnologie |
13. |
Antonio Marian RĂDOI |
Membru |
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti |
Ştiinţa materialelor |
14. |
Mihaela FLOREA |
Membru |
Universitatea din Bucureşti |
Chimie |
15. |
Gabriela CÂRJĂ |
Membru |
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" Iaşi |
Ştiinţa materialelor |
16. |
Bogdan Ovidiu POPESCU |
Membru |
Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti |
Medicină |
17. |
Cosmin CHIOREAN |
Membru |
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca |
Ştiinţe inginereşti |
18. |
Lucian DRĂGUŢ |
Membru |
Universitatea de Vest Timişoara |
Ştiinţele pământului |
19. |
Niculina HĂDADE |
Membru |
Universitatea „Babeş Bolyai" Cluj-Napoca |
Chimie |
20. |
Radu MARINESCU |
Membru |
Universitatea Politehnica Timişoara |
Informatică |
21. |
Dragoş ILIESCU |
Membru |
Universitatea din Bucureşti |
Ştiinţe sociale |