ORDIN
Nr. 428 din 13 decembrie 2001
privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE "NML CEE-73/362 - Masuri
de lungime"
ACT EMIS DE: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 175 din 13 martie 2002
Ministrul industriei si resurselor,
avand in vedere prevederile art. 26 din Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001
privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare,
in baza art. 3 pct. 3 din Hotararea Guvernului nr. 853/1999 privind
organizarea si functionarea Biroului Roman de Metrologie Legala,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificarile ulterioare,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Norma de metrologie legala CEE "NML CEE-73/362 - Masuri de
lungime", prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si va intra in vigoare la 5 noiembrie 2002.
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
ANEXA 1
NORMA DE METROLOGIE LEGALA CEE
"NML CEE-73/362 - Masuri de lungime"
Art. 1
Prezenta norma de metrologie legala CEE se aplica masurilor de lungime
definite in anexa la prezenta norma.
Art. 2
Masurile de lungime pe care se aplica marcajele CEE sunt descrise in anexa
la prezenta norma de metrologie legala CEE. Ele sunt supuse controlului
metrologic prin aprobare de model CEE si verificare initiala CEE.
Art. 3
Introducerea pe piata si/sau punerea in functiune a masurilor de lungime nu
poate fi interzisa, impiedicata sau restrictionata daca acestea poarta
marcajele CEE pentru aprobare de model si verificare initiala, aplicate conform
prevederilor prezentei norme de metrologie legala CEE sau daca sunt fabricate
intr-un stat membru al Uniunii Europene si poarta marcajele CEE corespunzatoare.
Art. 4
Anexa face parte integranta din prezenta norma de metrologie legala CEE.
ANEXA 1
la NML CEE-73/362
1. Definitii
1.1. Masurile de lungime sunt mijloace de masurare cu scara gradata, avand
distantele dintre repere exprimate in unitati legale de lungime.
1.2. Valoarea nominala a masurii de lungime, denumita in continuare lungime
nominala, este valoarea lungimii prin care acea masura este desemnata.
1.3. Reperele principale ale scarii gradate sunt cele doua repere intre
care se afla distanta reprezentand lungimea nominala a masurii.
1.4. Scara gradata a masurii de lungime este formata din reperele
principale si din celelalte repere cuprinse intre acestea.
1.5. Masurile de lungime se denumesc astfel:
1.5.1. masuri de capat, la care reperele principale ale scarii gradate sunt
doua suprafete;
1.5.2. masuri cu repere, la care reperele principale ale scarii gradate
sunt doua linii, orificii sau rizuri;
1.5.3. masuri combinate, la care un reper principal este o suprafata, iar
celalalt o linie, un orificiu sau un riz.
Clasificarea acestor masuri este prevazuta la pct. 9.
2. Cerinte pentru materialele masurilor de lungime
Masurile de lungime si dispozitivele lor auxiliare sunt executate din
materiale durabile, stabile si rezistente la influentele mediului inconjurator
in conditii normale de utilizare.
Calitatea materialelor utilizate trebuie sa fie astfel incat:
2.1. in conditii normale de utilizare, la temperaturi mai mari sau mai mici
cu 8 grade C fata de valoarea temperaturii de referinta, abaterile fata de
lungimea nominala sa nu fie mai mari decat erorile tolerate, mentionate la pct.
7;
2.2. pentru masurile de lungime utilizate sub actiunea unei forte de
intindere specificate de producator o modificare in plus sau in minus cu 10% a
acestei forte sa nu produca abateri fata de lungimea nominala care sa
depaseasca erorile tolerate, mentionate la pct. 7.
3. Cerinte pentru executia masurilor de lungime
3.1. Masurile de lungime si dispozitivele lor auxiliare se executa corect,
solid si se finiseaza corespunzator.
3.2. Sectiunea transversala a masurilor de lungime trebuie sa aiba
dimensiunile si forma care sa asigure, in conditii normale de utilizare,
efectuarea masurarilor cu exactitatea ceruta pentru clasa de exactitate
atribuita masurii respective.
3.3. Suprafetele terminale ale masurilor de capat trebuie sa fie plane.
Aceste suprafete terminale, precum si reperele scarii trebuie sa fie
perpendiculare pe axa longitudinala a masurii.
3.4. Suprafetele terminale ale masurilor de capat sau combinate, executate
din lemn ori din alt material cu o durabilitate egala sau mai mica decat cea a
lemnului, sunt realizate sub forma unei armaturi metalice sau a unui varf rezistent
la uzura si lovire, fixat adecvat pe masura de lungime.
3.5. Dispozitivele auxiliare, fixe sau mobile, de tipul: carlige, inele,
placi, pene, dispozitive de infasurat sau verniere, care faciliteaza si extind
domeniul de utilizare a masurii de lungime, sunt permise in conditiile in care
nu produc confuzii. Ele sunt proiectate si fixate pe masura de lungime astfel
incat, in conditii normale de utilizare, sa nu conduca la cresterea
incertitudinii de masurare.
3.6. Masurile banda prevazute la pct. 9.4 trebuie executate astfel incat,
atunci cand banda este intinsa pe o suprafata plana, muchiile ei sa fie drepte
si paralele.
3.7. Dispozitivele de infasurat ale masurilor banda trebuie executate
astfel incat sa nu produca nici o deformare permanenta a benzii.
4. Gradarea si numerotarea masurilor de lungime
4.1. Pe lungimea lor nominala masurile de lungime prezinta gradatii si
numerotari lizibile, nete si rezistente la stergere, astfel incat sa permita o
citire sigura si clara. Se admite extinderea gradarii dincolo de reperul
principal final al scarii gradate prin cateva repere nenumerotate, al caror
numar nu este mai mare decat numarul reperelor aflate intre doua repere
consecutive numerotate.
4.2. Valoarea diviziunii este de forma 1 x 10n, 2 x 10n sau 5 x 10n m, unde
n este un numar intreg, pozitiv ori negativ, sau zero.
Ea trebuie sa fie cel mult egala cu:
- 1 cm pentru masuri avand lungimea nominala mai mica sau egala cu 2 m;
- 10 cm daca lungimea nominala este mai mare de 2 m si mai mica de 10 m;
- 20 cm daca lungimea nominala este egala sau mai mare de 10 m si mai mica
de 50 m;
- 50 cm daca lungimea nominala este egala sau mai mare de 50 m.
Se admite depasirea valorii diviziunii in cazul unor utilizari specifice,
cu conditia ca acestea sa fie prezentate ca justificare la solicitarea
aprobarii de model CEE si sa fie inscriptionate pe masura de lungime.
4.3. In cazul in care reperele scarii gradate sunt linii, acestea trebuie
sa fie drepte si perpendiculare pe axa masurii de lungime, avand aceeasi
grosime, constanta pe toata lungimea lor. Lungimea liniilor este corelata cu
unitatea de masura corespunzatoare. Liniile trebuie astfel trasate incat sa
formeze o scara distincta si clara, iar grosimea lor sa nu influenteze
exactitatea masurarii.
4.4. Unele portiuni ale scarii gradate, in special in zonele de capat, pot
fi divizate in submultipli zecimali ai valorii diviziunii caracteristice
masurii. In aceste portiuni grosimea liniilor poate fi mai mica decat in restul
masurii.
4.5. Reperele scarii gradate pot fi orificii, daca valoarea diviziunii este
egala ori mai mare de 1 cm, sau orice alt mod de gradare, la alegerea
producatorului, daca valoarea diviziunii este egala sau mai mare de 1 dm, cu
conditia ca acest mod de gradare sa asigure o citire suficient de exacta,
tinandu-se seama de clasa de exactitate atribuita masurii.
4.6. Numerotarea poate fi continua sau repetitiva. In cazul mentionat la
pct. 4.4 numerotarea in zonele cu diviziuni mai mici poate fi diferita fata de
cea din restul masurii. Pozitia, marimea, forma, culoarea si contrastul
numerelor sunt adaptate scarii si reperelor scarii gradate la care se refera.
Pentru valorile diviziunii prevazute la pct. 4.2 reperele scarii gradate
sunt numerotate in m, dm, cm sau mm, fara a se indica simbolul corespunzator
unitatii de lungime.
Numarul reperelor numerotate este ales pentru a permite citirea clara.
Daca pentru numerotare se utilizeaza alta unitate decat metrul, reperele
scarii gradate, corespunzatoare unui numar intreg de metri, pot fi numerotate
totusi in metri. Numarul corespunzator de metri este urmat in acest caz de
simbolul "m".
Numarul metrilor precedenti poate fi totusi repetat identic in fata altor
repere numerotate.
Daca valoarea diviziunii scarii gradate este de forma 2 x 10n si este egala
sau mai mare de 2 cm, toate reperele scarii gradate sunt numerotate.
4.7. Daca o masura de lungime are mai mult de o scara gradata, diviziunile
pot fi diferite si numerotarea poate fi crescatoare in acelasi sens sau in
sensuri opuse.
5. Lungimea nominala a masurilor de lungime
5.1. Lungimea nominala a masurii de lungime trebuie sa aiba una dintre
urmatoarele valori: 0,5, 1, 1,5, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 m sau un multiplu de 5
m.
5.2. Pentru utilizari specifice se admit si alte valori numai in cazul in
care necesitatea utilizarii unei masuri cu o astfel de lungime nominala este
justificata in momentul solicitarii aprobarii de model CEE si utilizarea
specifica este indicata pe masura de lungime.
6. Inscriptionarea masurilor de lungime
6.1. Pe masurile de lungime apar urmatoarele inscriptii:
6.1.1. inscriptii obligatorii in toate cazurile:
6.1.1.1. lungimea nominala;
6.1.1.2. marca de identificare a producatorului sau denumirea comerciala a
acestuia;
6.1.1.3. clasa de exactitate I, II sau III;
6.1.1.4. marcajul aprobarii de model CEE;
6.1.2. inscriptii obligatorii in anumite cazuri:
6.1.2.1. temperatura de referinta, daca este alta decat 20 grade C, conform
celor prevazute la pct. 7.5.1;
6.1.2.2. forta de intindere prevazuta la pct. 9;
6.1.2.3. utilizarea specifica pentru care masura de lungime este destinata,
in cazurile prevazute la pct. 4.2 si 5.2.
6.2. Valorile lungimii nominale, fortei de intindere si temperaturii se
exprima in unitatile de masura prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 854/2001
pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legala I.M.L. 9-01: Unitati de
masura.
6.3. Toate inscriptiile trebuie sa fie vizibile si lizibile la capatul de
inceput al masurii de lungime.
Biroul Roman de Metrologie Legala poate aproba ca anumite inscriptii sa
apara si in alte zone ale masurii de lungime. In acest caz in certificatul
aprobarii de model CEE se precizeaza locul in care se aplica aceste inscriptii.
In cazul in care latimea masurii de lungime nu permite aplicarea in mod
lizibil a marcajului aprobarii de model CEE, acesta se poate aplica, fara
incalcarea prevederilor pct. 3.3 si in conformitate cu prevederile pct. 3.7 din
anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001 privind conditiile de
introducere pe piata a mijloacelor de masurare, sub forma urmatoarelor semne,
dispuse succesiv, constituind un cod:
- litera stilizata epsilon;
- simbolul literal al Romaniei - RO;
- ultimele doua cifre ale anului cand s-a acordat aprobarea de model CEE;
- numarul de referinta al aprobarii de model CEE.
6.4. Coeficientul de dilatare termica liniara a materialului din care este
fabricata masura de lungime alfa = .... poate fi indicat de producator, sub
responsabilitatea exclusiva a acestuia.
6.5. Pe masurile de lungime se admit si alte inscriptii de natura
nemetrologica.
6.6. Daca inscriptiile nu sunt reprezentate sub forma de cod, conform celor
prevazute la pct. 6.3, ele sunt exprimate in limba tarii de destinatie.
6.7. Masurile de lungime pot avea inscriptii publicitare numai daca
pozitionarea acestora respecta prevederile pct. 6.8.
6.8. Inscriptiile, inclusiv cele publicitare, sunt aranjate pe masura de
lungime astfel incat sa nu impiedice utilizarea acesteia. Inscriptiile
obligatorii, cu exceptia marcajului aprobarii de model CEE, apar pe modelul
supus incercarii in vederea acordarii aprobarii de model CEE. Pe model se
indica si locurile de amplasare a inscriptiilor publicitare.
7. Erori tolerate
Masurile de lungime care fac obiectul prezentei norme de metrologie legala
CEE se impart in 3 clase de exactitate: I, II si III.
7.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative
a) pentru lungimea nominala; sau
b) pentru orice alta distanta dintre oricare dintre doua repere
neconsecutive ale scarii gradate, sunt exprimate in milimetri, ca functie a
lungimii respective, prin formula (a + bL), unde:
- L = lungimea respectiva, aproximata in metri, prin adaos;
- a si b = coeficienti stabiliti pentru fiecare clasa de exactitate si
prezentati in tabelul 1.
Tabelul 1
_____________________________
Clasa de exactitate a b
_____________________________
I 0,1 0,1
_____________________________
II 0,3 0,2
_____________________________
III 0,6 0,4
_____________________________
7.2. Erori tolerate
7.2.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative, ale lungimii "i"
a intervalelor care nu depasesc 1 cm, stabilite pentru fiecare clasa de
exactitate, sunt prezentate in tabelul 2.
Tabelul 2
____________________________________________________________
| Erori tolerate (mm)
Lungimea "i" a |___________________________________________
intervalului | clasa clasa clasa
ales |de exactitate de exactitate de exactitate
| I II III
________________|___________________________________________
i </= 1 mm | 0,1 0,2 0,3
________________|___________________________________________
1 mm < i < 1 cm | 0,2 0,4 0,6
________________|___________________________________________
In cazul intervalelor mai mari de 1 cm eroarea tolerata este exprimata in
functie de lungimea respectiva prin formula (a + bL) mm, unde valorile
coeficientilor a si b sunt egale cu cele din tabelul 1 si unde L este lungimea
respectiva, aproximata in metri, prin adaos.
7.2.2. Diferenta tolerata dintre lungimile "i" a doua intervale
consecutive identice, care nu depasesc 1 cm, se stabileste pentru fiecare clasa
de exactitate conform celor prezentate in tabelul 3.
Tabelul 3
____________________________________________________________
| Diferenta de lungime tolerata (mm)
Lungimea "i" a |___________________________________________
intervalelor | clasa clasa clasa
consecutive |de exactitate de exactitate de exactitate
| I II III
________________|___________________________________________
i </= 1 mm | 0,1 0,2 0,3
________________|___________________________________________
1 mm < i < 1 cm | 0,2 0,4 0,6
________________|___________________________________________
In cazul intervalelor mai mari de 1 cm diferenta tolerata dintre lungimile
"i" a doua intervale consecutive identice este exprimata in functie
de lungimea respectiva, prin formula (a + bL) mm, definita la pct. 7.2.1.
7.3. Pentru masurile de lungime de capat sau pentru masurile combinate
eroarea tolerata, pozitiva sau negativa, a lungimii intervalului terminal
marginit de o suprafata trebuie marita cu:
- 0,1 mm pentru masuri din clasa I;
- 0,2 mm pentru masuri din clasa II;
- 0,3 mm pentru masuri din clasa III.
Prevederile pct. 7.1 si 7.2.2 nu se aplica atunci cand:
- unul dintre reperele neconsecutive ale scarii gradate prevazut la pct.
7.1 lit. b) este format dintr-o suprafata;
- unul dintre cele doua intervale consecutive prevazut la pct. 7.2.2 este
un interval terminal, marginit de o suprafata.
7.4. Eroarea tolerata la verificarea metrologica periodica a masurilor de
lungime aflate in uz este egala cu dublul erorii tolerate la verificarea
initiala CEE, stabilita la pct. 7.1.
7.5. Erorile tolerate sunt stabilite pentru urmatoarele conditii de
referinta:
7.5.1. Temperatura de referinta trebuie sa fie in mod normal de 20 grade C.
Pentru anumite masuri de lungime prevazute la pct. 9 se poate accepta, in mod
exceptional, o alta temperatura de referinta, care este precizata de
producator.
7.5.2. Masurile de lungime pentru care la pct. 9 este indicata o forta de intindere
trebuie supuse incercarilor asezate cu toata lungimea de observare pe o
suprafata plana, sub actiunea fortei de intindere indicate pe masura si fara
frecare.
8. Marcajul de verificare initiala CEE
8.1. Pe suprafata masurii de lungime, aproape de capatul de inceput al
acesteia sau pe un dispozitiv de fixare auxiliar, trebuie sa existe un loc
destinat aplicarii marcajului de verificare initiala CEE.
8.2. Marcajele de verificare initiala CEE sunt aplicate in concordanta cu
prevederile pct. 3.3 si 3.7 din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr.
1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de
masurare.
8.3. Prin derogare de la pct. 3.1 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului
nr. 1.055/2001, marcajul de verificare initiala CEE poate consta dintr-un
hexagon in care apare litera "e" avand in jumatatea de sus inscris
simbolul literal al Romaniei, iar in partea de jos ultimele doua cifre ale
anului verificarii, conform exemplului prezentat la pct. 12.
8.4. Biroul Roman de Metrologie Legala are responsabilitatea de a alege
forma marcajului.
9. Clasificarea masurilor de lungime
9.1. Masuri panglica de capat, cu repere sau combinate, executate din fibra
de sticla ori din material plastic
Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 100 m.
Forta de intindere, de aproximativ 20 N, este indicata pe masura.
Capetele libere ale masurilor de capat sau combinate sunt prevazute cu o
armatura metalica ori cu un varf rezistent la uzura.
Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I, II sau III.
9.2. Masuri executate din metal ori din alt material sub forma unei piese
rigide sau semirigide
Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 5 m.
Temperatura de referinta poate fi in anumite cazuri alta decat 20 grade C
si este precizata de producator.
Aceste masuri sunt prevazute, de asemenea, cu tije de nivel pentru
controlul nivelului la lichide.
Capatul unei tije de nivel rigide trebuie sa fie prevazut cu un indicator
sau un varf rezistent la uzura si lovire. Acesta nu produce scanteie la
atingere.
Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
9.3. Masuri pliante executate din metal sau din alt material
Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 5 m.
Partile componente ale masurii pliante au lungimi egale intre imbinari.
Imbinarea si alinierea lor in pozitia orizontala trebuie sa fie asigurate
din constructie astfel incat sa nu produca o eroare suplimentara care sa
depaseasca 0,3 mm pentru masurile de lungime avand clasele de exactitate I si
II, respectiv 0,5 mm pentru masurile de lungime avand clasa de exactitate III.
Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I, II sau III.
9.4. Masuri banda din otel
9.4.1. Masuri de capat, cu repere sau combinate, prinse la o extremitate
intr-un dispozitiv de infasurat
Lungimea nominala este cuprinsa intre 0,5 m si 10 m.
Masurile banda avand lungimea nominala cuprinsa intre 5 m si 10 m au o
sectiune transversala curbata.
Aceste masuri pot fi inchise intr-o cutie, una dintre dimensiunile acesteia
fiind inclusa in domeniul de masurare, in particular pentru masurari ale
dimensiunilor interioare.
Capatul liber al acestor masuri trebuie sa fie prevazut cu o limba sau cu o
armatura, fixa ori mobila.
Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
9.4.2. Masuri de capat sau cu repere, destinate masurarii unor lungimi mai
mari decat lungimea nominala a masurii
Lungimea nominala: 5, 10, 20, 50, 100 sau 200 m.
Forta de intindere, de aproximativ 50 N, este indicata pe masura.
Aceste masuri sunt prevazute la cele doua capete cu manere sau inele.
Daca manerele sunt incluse in lungimea nominala, ele sunt executate astfel
incat imbinarile lor sa nu introduca inexactitati de masurare.
Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
9.4.3. Masuri cu repere sau combinate, prinse pe un dispozitiv de
infasurat, destinate masurarii unor lungimi care nu depasesc lungimea nominala
a masurii
Lungimea nominala este cuprinsa intre 5 m si 200 m.
Temperatura de referinta poate fi in anumite cazuri alta decat 20 grade C
si este precizata de producator.
Valoarea fortei de intindere, de aproximativ 50 N, este indicata pe masura.
Capatul liber este prevazut cu un maner, carlig sau inel care nu este
inclus in lungimea nominala.
Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
9.5. Rulete de adancime combinate, din metal, cu lest, pentru verificarea
nivelului lichidelor
Lungimea nominala este cuprinsa intre 5 m si 50 m.
Temperatura de referinta poate fi in anumite cazuri alta decat 20 grade C
si este precizata de producator.
Valoarea fortei de intindere, suficienta pentru intinderea corecta a
benzii, este indicata pe masura de lungime.
Aceasta forta de intindere se aplica masurii cu ajutorul unui lest, care
are inscriptionata valoarea masei proprii.
Reperul principal initial al scarii gradate este baza lestului, care are un
profil adecvat si este executat dintr-un material care nu produce scanteie la
contact.
Lestul, fix sau detasabil, este atasat benzii astfel incat aceasta
asamblare sa nu introduca inexactitati de masurare.
Lungimea benzii este integral gradata in milimetri si gradarea continua pe
suprafata plana a lestului.
Celalalt capat al masurii poate fi prins intr-un dispozitiv de infasurare.
Aceste masuri trebuie sa se incadreze in clasa de exactitate I sau II.
Eroarea tolerata pentru masurile cu lest aflate in uz trebuie sa fie egala
sau mai mare de 0,6 mm.
10. Aprobarea de model CEE si verificarea initiala CEE
Aprobarea de model CEE si verificarea initiala CEE a masurilor de lungime
sunt efectuate conform procedurii prezentate in Hotararea Guvernului nr.
1.055/2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de
masurare.
10.1. Examinarea modelului supus aprobarii de model CEE
Examinarea cuprinde analiza documentatiei si verificari care atesta faptul
ca modelul prezentat corespunde cerintelor pct. 2, 3, 4, 5, 6 (exceptand pct.
6.4), 7, 8 si 9.
10.2. Verificarea initiala CEE
10.2.1. Verificarea initiala CEE se efectueaza asupra tuturor masurilor de
lungime prezentate sau asupra unor loturi, in concordanta cu prevederile pct.
11.
10.2.2. Verificarea initiala CEE include inspectia vizuala a masurii de
lungime, pentru a constata conformitatea cu modelul aprobat in ceea ce priveste
prevederile pct. 3.6, 4.1 si 4.3.
10.2.3. Se verifica, de asemenea, indeplinirea cerintelor privind erorile
tolerate pentru lungimea nominala a masurii, luandu-se in considerare, cand
este cazul, prevederile pct. 9.5.
10.2.4. Pentru a verifica indeplinirea cerintelor pct. 7.1 lit. b), 7.2.1
si 7.2.2, luand in considerare, cand este cazul, si prevederile pct. 7.3 si
9.3, se efectueaza masurari in 5 zone diferite, alese in mod aleatoriu pe
suprafata masurii, pentru a determina:
- distanta dintre doua repere neconsecutive ale scarii gradate;
- lungimea diviziunii;
- diferenta dintre lungimile a doua intervale consecutive identice,
Biroul Roman de Metrologie Legala poate reduce sau mari numarul cerintelor care
se verifica daca rezultatele verificarii o impun.
10.2.5. Toate verificarile mentionate mai sus trebuie efectuate in
conditiile de referinta specificate la pct. 7.5.
11. Metode de control statistic aplicabile in cazul verificarii initiale
CEE
In cazul in care masurile de lungime sunt executate in productie de serie
si solicitantul verificarii initiale CEE declara ca acestea au fost adecvat
controlate, el poate cere Biroului Roman de Metrologie Legala aplicarea
controlului statistic prin atribute asupra loturilor prezentate la verificarea
initiala CEE, dupa cum urmeaza:
11.1. Generalitati
11.1.1. Lot
Un lot este alcatuit din masuri de lungime care au acelasi model, se
incadreaza in aceeasi clasa de exactitate si sunt fabricate prin acelasi proces
tehnologic.
Marimea lotului reprezinta numarul de masuri de lungime pe care acesta il
contine. Marimea maxima a lotului prezentat pentru verificarea initiala CEE
este de 10.000 bucati.
11.1.2. Esantion
Un esantion este alcatuit din n masuri de lungime selectate in mod
aleatoriu dintr-un lot. Numarul n al masurilor de lungime dintr-un esantion
este numit marimea esantionului.
11.1.3. Control statistic prin atribute
Controlul statistic prin atribute este acel control prin care masurile de
lungime dintr-un esantion sunt considerate admise sau respinse in conformitate
cu prevederile prezentei norme de metrologie legala CEE.
11.1.4. Nivel de calitate minim (NC 5)
Nivelul de calitate minim este nivelul de calitate al lotului supus
verificarii, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 5% intr-un plan
de esantionare.
11.1.5. Nivel de calitate acceptabil (NCA)
Nivelul de calitate acceptabil este nivelul de calitate al lotului supus
verificarii, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 95% intr-un
plan de esantionare.
11.1.6. Numar de acceptare
In cadrul unui control statistic prin atribute numarul de acceptare este
cel mai mare numar de masuri de lungime respinse, depistate in esantionul
examinat, care, daca este atins, conduce totusi la acceptarea lotului supus
verificarii.
11.1.7. Numar de respingere
In cadrul unui control statistic prin atribute numarul de respingere este
cel mai mare numar de masuri de lungime respinse, depistate in esantionul
examinat, care, o data depasit, conduce la respingerea lotului supus
verificarii.
11.1.8. Plan de esantionare simpla
Numarul de masuri de lungime examinate este egal cu marimea esantionului
specificata in plan. Daca numarul de masuri de lungime respinse, depistate
intr-un esantion, este mai mic sau egal cu numarul de acceptare, lotul este
admis. Daca numarul de masuri respinse este mai mare sau egal cu numarul de
respingere, lotul este respins.
11.1.9. Plan de esantionare dubla
Numarul de masuri de lungime examinate este egal cu marimea esantionului
specificata in plan.
Daca numarul de masuri respinse, depistate in primul esantion, este mai mic
sau egal cu primul numar de acceptare, lotul este admis.
Daca numarul de masuri respinse este mai mare sau egal cu primul numar de
respingere, lotul este respins.
Daca numarul de masuri respinse, depistate in primul esantion, este cuprins
intre primul numar de acceptare si primul numar de respingere, se examineaza un
al doilea esantion a carui marime este specificata in plan. Numarul de masuri
de lungime respinse, depistate in primul si in cel de-al doilea esantion, se
aduna.
Daca numarul total al masurilor respinse este mai mic sau egal cu al doilea
numar de acceptare, lotul este admis.
Daca numarul total al masurilor respinse este mai mare sau egal cu al
doilea numar de respingere, lotul este respins.
11.2. Metode de examinare
Metodele de examinare utilizate sunt descrise in continuare,
responsabilitatea alegerii fiind a Biroului Roman de Metrologie Legala, care
poate opta pentru utilizarea uneia sau a ambelor metode.
Controlul consta in numararea masurilor de lungime respinse, depistate in
esantionul luat in considerare, in cazul ambelor metode.
11.2.1. Prima metoda, denumita in continuare metoda A, presupune o schema
simpla de esantionare.
In cazul alegerii metodei A Biroul Roman de Metrologie Legala va aplica,
pentru admiterea sau respingerea lotului, un plan de esantionare avand
urmatoarele caracteristici:
- un nivel de calitate acceptabil (NCA) cuprins intre 0,40% si 0,90%;
- un nivel de calitate minim (NC 5) cuprins intre 4,0% si 6,5% .
Exemple de planuri de esantionare
Plan de esantionare simpla
_____________________________________________________________
Marimea Numarul Numarul
esantionului de acceptare de respingere NC 5 NCA
_____________________________________________________________
a 80 1 2 5,8 0,44
b 125 2 3 5,0 0,65
_____________________________________________________________
Plan de esantionare dubla
________________________________________________________________________________
Marimea Marimea Numarul Numarul
esantionului totala de de NC 5 NCA
acceptare respingere
________________________________________________________________________________
a Primul esantion 50 50 0 2 5,8
0,44
Al doilea esantion 50 100 1 2
b Primul esantion 80 80 0 3 5,0
0,65
Al doilea esantion 80 160 3 4
________________________________________________________________________________
Daca lotul este respins, Biroul Roman de Metrologie Legala va efectua
verificarea bucata cu bucata sau va lua masurile necesare pentru a preveni
introducerea pe piata a acestuia.
11.2.2. Cea de-a doua metoda, denumita in continuare metoda B, presupune o
schema de esantionare multipla.
In cazul alegerii metodei B Biroul Roman de Metrologie Legala va aplica,
pentru respingerea sau acceptarea lotului supus verificarii, planuri de
esantionare in concordanta cu urmatorul tabel:
______________________________________________________
Ordinea Marimea Numarul Numarul
verificarii esantionului de acceptare de respingere
______________________________________________________
1 70 0 1
2 85 0 1
3 105 0 1
4 120 0 1
______________________________________________________
Dupa ce un lot a fost acceptat urmatorul lot supus verificarii este
examinat in conformitate cu prevederile liniei 1 din planul de esantionare.
Daca un lot a fost respins, Biroul Roman de Metrologie Legala va lua
masurile necesare pentru a preveni introducerea pe piata a lotului respins, iar
solicitantul va decide daca va supune verificarii ulterioare acelasi lot sau
altul. Lotul ales este supus verificarii in conformitate cu prevederile liniei
de esantionare imediat urmatoare celei prin care a fost respins. Atunci cand
lotul nu este acceptat nici dupa o examinare in conformitate cu linia 4 din
planul de esantionare, Biroul Roman de Metrologie Legala va efectua verificarea
bucata cu bucata a lotului.
11.3. Consecintele respingerii frecvente a loturilor
Biroul Roman de Metrologie Legala poate suspenda controlul statistic in
cazul unor respingeri frecvente ale loturilor. Daca nu se observa nici o
imbunatatire a nivelului calitativ al loturilor dupa ce deficientele au fost
aduse la cunostinta detinatorului aprobarii de model CEE, Biroul Roman de
Metrologie Legala poate incepe procedura de retragere a aprobarii de model CEE
in conformitate cu prevederile art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 1.055/2001
privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare.
12. Un exemplu de marcaj de verificare initiala CEE descris la pct. 8.3
este prezentat in desenul de mai jos.
Figura 1, reprezentand un exemplu de marcaj de verificare initiala CEE, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 175 din 13 martie 2002,
la pagina 16.