Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 558 din  4 decembrie 2002

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 952 din 24 decembrie 2002


SmartCity3


    In temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitara veterinara nr. 60/1974, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in baza Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare,
    vazand Referatul de aprobare nr. 161.118 din 13 noiembrie 2002, intocmit de Agentia Nationala Sanitara Veterinara,

    ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Norma sanitara veterinara privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 3
    Agentia Nationala Sanitara Veterinara va controla modul de ducere la indeplinire a prezentului ordin.
    Art. 4
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2003.

               Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
                                 Ilie Sarbu

    ANEXA 1

                         NORMA SANITARA VETERINARA
privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice

    Art. 1
    (1) Autoritatea veterinara centrala a Romaniei trebuie sa se asigure ca pesta porcina clasica este confirmata, conform procedurilor de diagnostic, metodelor de prelevare a probelor si criteriilor pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator stabilite in Manualul de diagnostic al pestei porcine clasice, prevazut in anexa la prezenta norma sanitara veterinara, pe baza:
    a) detectarii semnelor clinice de boala si a leziunilor post-mortem;
    b) detectarii virusului, antigenului sau genomului sau in probe de tesuturi, organe, sange sau secretii;
    c) demonstrarii raspunsului cu anticorpi specifici in probele de sange.
    (2) Laboratoarele nationale de diagnostic la care se face referire la lit. A din anexa nr. 3 la Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice pot face modificari ale testelor de laborator la care se face referire in Manualul de diagnostic al pestei porcine clasice, prevazut in anexa la prezenta norma sanitara veterinara, sau pot folosi alte teste, cu conditia sa fie demonstrata o sensibilitate si o specificitate egala cu cele mentionate de norme. Sensibilitatea si specificitatea acestor teste modificate sau diferite trebuie sa fie evaluate in cadrul testelor comparative organizate periodic de Laboratorul Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica.
    Art. 2
    (1) Autoritatea veterinara centrala a Romaniei poate adopta acte normative sau prevederi administrative suplimentare necesare pentru a asigura aplicarea si respectarea prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
    (2) Autoritatea veterinara centrala a Romaniei va lua masurile necesare si va sanctiona, potrivit legii, orice incalcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
    (3) Atunci cand autoritatea veterinara centrala a Romaniei adopta cele mentionate in prezenta norma sanitara veterinara, trebuie sa faca o referire expresa la prezenta norma sanitara veterinara.

    ANEXA 1
    la norma sanitara veterinara

                                  MANUAL
                 de diagnostic al pestei porcine clasice

    CAP. 1
    Introducere, obiective si definitii

    1. Pentru a se asigura proceduri uniforme privind diagnosticul pestei porcine clasice, prezentul manual cuprinde:
    a) indrumari si cerinte minime pentru proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor si criterii pentru evaluarea rezultatelor examinarilor post-mortem si a testelor de laborator, pentru diagnosticul corespunzator al pestei porcine clasice*1);
    b) cerinte minime de biosecuritate si standarde de calitate, care trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic pentru pesta porcina clasica si in cazul transportului probelor;
    c) testele de laborator care urmeaza sa fie folosite pentru diagnosticul pestei porcine clasice si tehnicile de laborator folosite pentru tipizarea genetica a culturilor de virus al pestei porcine clasice.
------------
    *1) Cand se stabileste numarul de probe ce trebuie prelevate pentru testarea de laborator, senzitivitatea testelor ce vor fi folosite trebuie, de asemenea, sa fie luata in considerare. Numarul de animale ce urmeaza sa fie prelevate va fi mai mare decat cel indicat in manual, daca senzitivitatea testului ce urmeaza sa fie folosit nu este prea mare.

    2. Informatiile cuprinse in prezentul manual sunt destinate in special autoritatilor responsabile cu controlul pestei porcine clasice, accentul fiind pus pe aplicatiile testelor si pe evaluarea rezultatelor acestora, si nu pe tehnici de laborator detaliate.
    3. In sensul prezentului manual, in plus fata de definitiile prevazute in art. 2 din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, se intelege prin:
    a) exploatatie suspecta - orice exploatatie de porci care contine unul sau mai multi porci suspecti de a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice sau o exploatatie de contact, astfel cum este definita in art. 2 lit. v) din norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice;
    b) reactant unic - orice porc care prezinta un rezultat pozitiv la teste serologice pentru pesta porcina clasica, dar care nu a avut nici un contact cu virusul pestei porcine clasice si de la care nu exista nici un indiciu de raspandire a bolii la porcii de contact*2).
    c) subunitate epidemiologica sau subunitate - cladirea, spatiul sau terenul apropiat, in care sunt tinute grupuri de porci dintr-o exploatatie, astfel incat acestia au contact direct sau indirect unul cu celalalt, dar sunt separati de ceilalti porci tinuti in aceeasi exploatatie;
    d) porci in contact - porcii care traiesc intr-o exploatatie in contact direct cu unul sau mai multi porci suspecti de a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice in ultimele 21 de zile.
------------
    *2) Reactantii unici pot avea titrul anticorpilor neutralizati in jur de limita (ceea ce adesea nu este cazul) pana la foarte pozitiv. La retestare reactantii unici pot prezenta un titru constant sau in scadere. In general, doar putini porci dintr-un lot pot prezenta aceste rezultate.

    CAP. 2
    Descrierea pestei porcine clasice cu accente pe diagnosticul diferential

    A. Introducere
    1. Pesta porcina clasica este cauzata de un virus ARN incapsulat, care apartine genului Pestivirus din familia Flaviviridae. Acest virus este inrudit cu un pestivirus intalnit la rumegatoare care cauzeaza diareea virala bovina (BVDV) si boala de granita (BDV). Aceasta relatie a avut consecinte serioase de diagnostic ca reactii incrucisate aparute ce pot da raspunsuri fals pozitive la testele de laborator.
    2. Virusul pestei porcine clasice este relativ stabil in excretiile umede ale porcilor infectati, in carcasele de porci, in carnea proaspata de porc si in unele produse din carne de porc. Acest virus este rapid inactivat de detergenti, solventi lipidici, proteaze si substante dezinfectante comune.
    3. Principala cale naturala de infectie este cea oronazala, prin contact direct sau indirect cu porcii infectati sau prin consumul de hrana contaminata cu virus in zone cu densitate mare de porci, raspandirea virusului realizandu-se cu usurinta intre exploatatiile de porci vecine. De asemenea, transmiterea bolii se poate realiza si prin materialul seminal al vierilor infectati.
    4. Perioada de incubatie pentru animale, individual, este de la o saptamana pana la 10 zile, dar in conditii de teren simptomele clinice pot deveni evidente intr-o exploatatie doar dupa doua pana la 4 saptamani de la introducerea virusului sau chiar mai mult, daca sunt implicati numai porcii adulti sau tulpini de patogenitate medie.
    5. Semnele clinice ale pestei porcine clasice sunt extrem de variabile si aceasta poate fi confundata cu multe alte boli. Severitatea simptomelor depinde in principal de varsta animalului si de virulenta virusului. In general, animalele tinere sunt afectate mai grav decat cele adulte. La porcii adulti evolutia infectiei este adesea moderata sau subclinica.
    6. Pot fi identificate formele acute, cronice si prenatale de pesta porcina clasica.

    B. Forma acuta
    1. Porcii intarcati si cei pentru ingrasat prezinta cel mai adesea forma acuta de pesta porcina clasica. Semnele initiale sunt anorexia, letargia, febra, conjunctivita, inflamarea limfonodulilor, semne respiratorii si constipatie urmata de diaree. Hemoragii tipice ale pielii sunt, in general, observate pe urechi, coada, abdomen si pe partea interna a coapselor din timpul celei de-a doua si a treia saptamani de la infectie si pana la moarte. Semnele neurologice sunt frecvent observate, ca de exemplu: mersul titubant, incoordonarea miscarilor si convulsii. Un semn constant este febra. Aceasta este in general mai mare de 40 grade C, dar la porcii adulti febra nu depaseste 39,5 grade C.
    2. Virusul pestei porcine clasice cauzeaza leucopenie si imunosupresie, care adesea conduc la infectii respiratorii si enterice secundare. Semnele acestor infectii secundare pot masca sau se pot suprapune semnelor celor mai caracteristice ale pestei porcine clasice si pot induce in eroare fermierul sau medicul veterinar. Moartea apare de obicei in termen de o luna. Revenirea din boala, cu producere de anticorpi, apare cel mai adesea la animalele adulte de reproductie care nu prezinta semne clinice severe. Anticorpii impotriva pestei porcine clasice sunt detectabili la 2 - 3 saptamani de la producerea infectiei.
    3. La examinarea post-mortem modificarile patologice vizibile sunt cel mai frecvent observate in limfonoduli si rinichi. Limfonodulii devin inflamati, edematiati si hemoragici. Hemoragiile in rinichi pot varia de la dimensiunea unei petesii greu vizibile pana la hemoragii echimotice. Hemoragii similare pot fi, de asemenea, observate in vezica urinara, laringe, epiglota si cord si uneori raspandite pe seroasele abdominale si toracale. Este adesea intalnita encefalita nonpurulenta. Pot fi observate leziuni datorate infectiilor secundare ce pot induce in eroare medicul veterinar. Infarctele splenice sunt considerate patognomonice, dar nu sunt intalnite frecvent.
    4. In general forma acuta a pestei porcine africane indica o imagine clinica si patologica similara cu cea a pestei porcine clasice. Atunci cand sunt prezente hemoragii ale pielii si ale urechilor, acestea sunt usor de detectat si conduc la suspiciunea de pesta porcina africana sau pesta porcina clasica. Alte cateva boli cauzeaza leziuni similare. Pesta porcina clasica acuta trebuie sa fie, de asemenea, luata in considerare in cazul cand este suspectat rujetul, sindromul reproductiv respirator al porcilor, intoxicatii cumarinice, purpura hemoragica, sindromul de slabire multisistemic dupa intarcare, dermatita porcina si sindromul nefrotic, infectii cu Salmonella ori Pasteurella sau orice sindroame enterice ori respiratorii cu febra, care nu raspund la tratament cu un antibiotic.
    5. Virusul pestei porcine clasice este eliminat prin saliva, urina si fecale de la aparitia semnelor clinice pana la moartea animalului. Virusul pestei porcine clasice poate fi, de asemenea, eliminat prin sperma.

    C. Forma cronica
    1. Forma cronica a bolii apare atunci cand porcii nu pot dezvolta un raspuns imun impotriva virusului pestei porcine clasice. Initial semnele unei infectii cronice sunt similare cu cele ale infectiei acute. Apoi sunt prezente semnele nespecifice, de exemplu: febra intermitenta, enterita cronica si cahexia. Lipsesc hemoragiile tipice de la nivelul pielii. Acesti porci pot prezenta semne clinice de boala cu 2 - 3 luni inainte de moarte. Virusul pestei porcine clasice este constant eliminat de la aparitia semnelor de boala pana la moartea animalului. Anticorpii pot fi detectati temporar in probe de ser sanguin.
    2. Modificarile patologice sunt mai putin tipice, nu pot fi observate hemoragii in organe si pe seroase. La animalele care prezinta diaree cronica leziunile necrotice sunt prezente pe ileon, pe valva ileocecala si rectala.
    3. Semnele clinice ale formei cronice sunt aproape nespecifice si multe alte boli trebuie sa fie luate in considerare pentru realizarea diagnosticului diferential. Hipertermia poate sa nu fie prezenta la fiecare animal, dar in exploatatiile infectate poate fi detectata cel putin la cativa porci.

    D. Forma prenatala si inaparenta de boala
    1. Virusul pestei porcine clasice poate trece prin placenta animalelor gestante si infecteaza fetusii, dar la scroafe boala este adesea subclinica. Infectarea scroafelor peste perioada de 90 de zile de gestatie poate duce la fatarea de purcei cu viremie persistenta, care pot fi normali clinic la nastere si pot sa supravietuiasca cateva luni. Dupa nastere ei pot prezenta o crestere incetinita, slabire sau ocazional tremuraturi congenitale. Aceasta faza a infectiei se numeste "izbucnirea tarzie a pestei porcine clasice" sau "forma inaparenta". Acesti purcei pot juca un rol crucial in raspandirea bolii si in mentinerea persistentei virusului in cadrul populatiei, atat timp cat ei elimina constant virus pana la moarte.
    2. Detectarea pestei porcine clasice poate fi dificila, in special in exploatatiile de reproductie a porcilor, deoarece evolutia infectiei poate fi foarte usoara si poate fi usor confundata cu multe alte aspecte patologice. Reducerea fertilitatii si avorturile pot fi cauzate atat de virusul pestei porcine clasice, cat si de infectia cu parvovirus, sindromul respirator reproductiv al porcilor, leptospiroza si boala lui Aujeszky. Materialul avortat, provocat de infectia cu virusul pestei porcine clasice, nu poate fi deosebit patologic de avorturile produse de agentii altor boli. In cazul suspectarii unei boli infectioase a tractusului reproductiv, trebuie sa fie efectuata imediat o ancheta pentru prezenta pestei porcine clasice atunci cand exploatatia in cauza poate fi considerata ca risc (de exemplu, datorita localizarii exploatatiei intr-o zona unde pesta porcina clasica apare la porci salbatici) si, in orice caz, cu atat mai repede cu cat au fost eliminate mai multe boli infectioase comune ale tractusului respirator.

    CAP. 3
    Principalele criterii pentru considerarea unei exploatatii ca fiind suspecta de pesta porcina clasica

    O exploatatie poate fi considerata suspecta pe baza urmatoarelor criterii:
    a) semnele clinice si patologice la porci. Cele mai importante semne clinice ce trebuie luate in considerare sunt:
    1. febra cu morbiditate si mortalitate crescuta;
    2. febra cu sindrom hemoragic;
    3. febra cu simptome neurologice;
    4. febra cu origine necunoscuta la care tratamentul cu antibiotice nu a imbunatatit starea de sanatate;
    5. avorturi si cresterea problemelor de fertilitate in ultimele 3 luni;
    6. tremur congenital al purceilor;
    7. animale cu boli cronice;
    8. intarzierea cresterii la tineret;
    9. hemoragii petesiale si echimotice, in special in limfonoduli, rinichi, splina, vezica si laringe;
    10. infarcte sau hematoame, in special in splina;
    11. decelarea de butoni - ulceratii in intestinul gros, in special in apropierea jonctiunii ileocecale;
    b) semnele epidemiologice. Cele mai importante aspecte epidemiologice ce trebuie luate in considerare sunt:
    1. contactul direct sau indirect cu o exploatatie de porci dovedita a fi infectata cu virusul pestei porcine clasice;
    2. furnizarea porcilor care ulterior au prezentat semne de pesta porcina clasica dintr-o exploatatie;
    3. insamantarea scroafelor cu sperma provenita din surse suspecte;
    4. existenta unui contact direct sau indirect cu porci salbatici ai unei populatii in care a aparut pesta porcina clasica;
    5. tinerea in libertate a porcilor intr-o regiune in care porcii salbatici sunt infectati cu virusul pestei porcine clasice;
    6. hranirea porcilor cu resturi culinare si existenta suspiciunii ca acestea nu au fost tratate astfel incat sa fie inactivat virusul pestei porcine clasice;
    7. posibilitatea aparitiei unei expuneri, de exemplu intrarea persoanelor, a transporturilor etc.;
    c) aspecte corelate cu rezultatele testelor serologice. Cele mai importante aspecte de laborator ce trebuie luate in considerare sunt:
    1. reactie serologica cauzata de o infectie neobservata cu virusul pestei porcine clasice sau de vaccinare*1);
    2. reactia incrucisata intre anticorpii pestei porcine clasice si alte pestivirusuri*2);
    3. detectarea porcilor reactanti unici*3).
------------
    *1) Daca porcii au fost vaccinati contra pestei porcine clasice cu un vaccin conventional, acestia pot fi gasiti pozitivi datorita doar vaccinarii sau datorita reactiei trecute a animalelor vaccinate.
    *2) In anumite circumstante pana la 10% din porcii dintr-un lot pot avea anticorpi impotriva pestivirusurilor rumegatoarelor ce produc diareea virala bovina si boala de granita (de exemplu, cand porcii au contact direct cu bovine sau ovine infectate cu virusul BDV ori cu virusul BD sau atunci cand porcii au intrat in contact cu materiale contaminate cu pestivirusuri de la rumegatoare).
    *3) In toate testele serologice curente pentru pesta porcina clasica, o mica proportie din seruri da rezultate false sau pozitive, fie datorita lipsei de specificitate a titrului, fie datorita serurilor de la porci reactanti unici.

    CAP. 4
    Proceduri de verificare si prelevare a probelor

    A. Reguli si proceduri pentru examinarea clinica si prelevarea probelor de la porcii din exploatatiile suspecte
    1. Autoritatea veterinara centrala a Romaniei se va asigura ca sunt efectuate examinari clinice adecvate, prelevari de probe si investigatii de laborator in exploatatiile suspecte pentru a confirma sau a exclude pesta porcina clasica, conform regulilor si procedurilor stabilite la pct. 2 - 7.
    1.1 Indiferent de aplicarea, in exploatatia respectiva, a masurilor prevazute in art. 4 alin. (3) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, aceste reguli si proceduri trebuie, de asemenea, sa se aplice si in cazurile de boala, ori de cate ori pesta porcina clasica este luata in considerare pentru diagnosticul diferential, chiar si atunci cand semnele clinice si structura epidemiologica a bolii care este observata la porci sugereaza o probabilitate redusa a prezentei pestei porcine clasice.
    1.2 In toate celelalte cazuri in care unul sau mai multi porci sunt suspecti a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice trebuie sa se aplice, in exploatatiile suspecte in cauza, masurile prevazute in art. 4 alin. (3) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice.
    1.3 In cazul suspicionarii pestei porcine clasice la porci intr-un abator sau un mijloc de transport, trebuie sa se aplice mutatis mutandis regulile si procedurile stabilite la pct. 2 - 7.
    2. Atunci cand un medic veterinar oficial viziteaza o exploatatie suspecta pentru a confirma sau a infirma prezenta pestei porcine clasice:
    a) trebuie sa efectueze o verificare a productiei si a inregistrarilor de sanatate, daca aceste inregistrari sunt disponibile;
    b) trebuie sa fie efectuata o inspectie in fiecare subunitate, pentru a selecta porcii pentru examinarea clinica. Examinarea clinica trebuie sa includa inregistrarea temperaturii corporale si trebuie, in principal, sa fie efectuata urmatoarelor categorii sau grupe de porci:
    1. porci bolnavi sau anorexici;
    2. porci recent refacuti dupa boala;
    3. porci recent introdusi din focare confirmate sau din alte surse suspecte;
    4. porci tinuti in subunitati recent vizitate de vizitatori externi care au avut recent un contact direct cu porci suspecti sau infectati cu virusul pestei porcine clasice sau pentru care au fost identificate alte contacte de risc cu o potentiala sursa de virus al pestei porcine clasice;
    5. porci examinati deja si testati serologic pentru pesta porcina clasica, in cazul in care rezultatele acestor teste au infirmat prezenta pestei porcine clasice, si porci de contact. Daca inspectia in exploatatiile suspectate nu a indicat prezenta porcilor sau grupelor de porci la care s-a facut referire anterior, autoritatea veterinara competenta, fara a aduce atingere altor masuri care trebuie aplicate in exploatatia in cauza conform Normei sanitare veterinare privind masurile de control al pestei porcine clasice si tinand cont de situatia epidemiologica, trebuie:
    6. sa continue efectuarea examinarilor in exploatatia in cauza, conform pct. 3 de mai jos; sau
    7. sa se asigure ca sunt prelevate probe de sange de la porcii din exploatatia in cauza pentru testari de laborator. In acest caz procedura de prelevare de probe mentionata la pct. 5 si lit. F pct. 2 trebuie folosita in scopurile orientarii; sau
    8. sa aplice sau sa mentina in exploatatia in cauza masurile stabilite la art. 4 alin. (3) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, pe parcursul urmatoarelor investigatii; sau
    9. sa infirme suspiciunea de pesta porcina clasica.
    3. Atunci cand se face referire la prevederile prezentului punct, examinarea clinica in exploatatia in cauza trebuie sa fie efectuata la porci selectati la intamplare din subunitatile pentru care a fost identificat sau suspectat un risc de introducere al virusului pestei porcine clasice. Numarul minim de porci ce urmeaza sa fie examinati trebuie sa permita detectarea hipertermiei in aceste subunitati, daca aceasta apare la o prevalenta de 10% cu 95% certitudine, iar in cazul:
    a) scroafelor de reproductie, numarul minim de scroafe ce urmeaza sa fie examinate trebuie sa permita detectarea hipertermiei, daca aceasta apare la o prevalenta de 5% cu 95% certitudine;
    b) vierilor din centrele de colectare a spermei, trebuie sa fie examinati toti vierii.
    4. Daca intr-o exploatatie suspecta sunt detectati porci morti sau muribunzi, examinarile post-mortem trebuie sa fie efectuate la cel putin 5 porci si in special la porcii:
    a) care inainte de moarte au prezentat sau prezinta semne foarte evidente de boala;
    b) cu hipertermie;
    c) morti recent.
    4.1. Daca la aceste examinari nu s-au evidentiat leziuni pe baza carora sa se suspicioneze pesta porcina clasica, tinand cont de situatia epidemiologica, sunt absolut necesare urmatoarele investigatii ulterioare:
    a) o examinare clinica, conform pct. 3, si recoltarea probelor de sange, conform pct. 5, in subunitatile in care au fost porcii morti sau muribunzi; si
    b) examinari post-mortem la 3 - 4 porci de contact.
    4.2. Independent de prezenta sau absenta leziunilor care indica pesta porcina clasica, trebuie sa fie recoltate probe din organe sau tesuturi de la porcii care au fost examinati post-mortem, conform prevederilor cap. V lit. B pct. 1, pentru efectuarea testelor virusologice. Aceste probe trebuie sa fie colectate, de preferinta, de la porcii morti recent.
    4.3. Cand este efectuata examinarea post-mortem, autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure ca:
    a) sunt luate masurile de precautie si de igiena pentru a se preveni raspandirea bolii; si
    b) in cazul porcilor muribunzi, acestia sunt ucisi respectandu-se prevederile Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul taierii sau uciderii acestora.
    5. Daca sunt depistate semne clinice sau leziuni suplimentare care pot sugera prezenta pestei porcine clasice intr-o exploatatie suspecta, dar autoritatea veterinara competenta considera ca aceste aspecte nu sunt suficiente pentru a confirma un focar de pesta porcina clasica si ca sunt necesare testari de laborator, trebuie recoltate probe de sange de la porcii suspecti si de la alti porci din fiecare subunitate in care sunt tinuti porcii suspecti pentru testele de laborator, conform procedurii mentionate anterior. Numarul minim de probe ce trebuie prelevate pentru testari serologice trebuie sa permita detectarea in subunitatea in cauza a seroprevalentei de 10% cu 95% certitudine, iar in cazul:
    a) scroafelor de reproductie, numarul minim de scroafe de la care trebuie sa se recolteze probe trebuie sa permita detectarea unei prevalente de 5% cu 95% certitudine*1);
    b) unui centru de colectare a spermei, trebuie recoltate probe de la toti vierii.
    Numarul probelor ce urmeaza a fi recoltate pentru testele virusologice va fi conform instructiunilor autoritatii veterinare competente, care va tine cont de varietatea testelor ce pot fi efectuate, de sensibilitatea testelor de laborator ce vor fi folosite si de situatia epidemiologica.
------------
    *1) In unele cazuri, de exemplu cand este suspectata pesta porcina clasica intr-o exploatatie cu numar limitat de porci tineri, proportia scroafelor infectate poate fi foarte mica. In aceste cazuri trebuie sa se preleveze probe de la un numar mai mare de scroafe.

    6. Daca suspicionarea pestei porcine clasice intr-o exploatatie este legata de rezultatele testelor serologice anterioare, in plus fata de probele de sange ce urmeaza sa fie recoltate de la porcii la care se face referire la pct. 2 lit. b) pct. 5, trebuie sa se aplice urmatoarele proceduri:
    a) daca porcii seropozitivi sunt scroafe gestante, unele dintre ele, de preferinta nu mai putin de 3, vor fi eutanasiate si supuse unei examinari post-mortem. Inainte de eutanasiere trebuie recoltate probe de sange pentru testele serologice ulterioare. Fetusii trebuie supusi examinarii pentru detectarea virusului pestei porcine clasice, a antigenului sau a genomului acestui virus, conform cap. VI, pentru a detecta infectia intrauterina;
    b) daca porcii seropozitivi sunt scroafe cu purcei sugari, trebuie recoltate probe de sange de la toti purceii si acestea trebuie sa fie supuse examinarii pentru virusul pestei porcine clasice, a antigenului sau a genomului viral, la care se face referire in cap. VI. Probele de sange trebuie, de asemenea, sa fie prelevate de la aceste scroafe pentru testele serologice ulterioare.
    7. Daca dupa examinarea efectuata intr-o exploatatie suspecta nu au fost detectate semne clinice sau leziuni caracteristice pestei porcine clasice, dar sunt solicitate de catre autoritatea veterinara competenta teste de laborator suplimentare pentru a infirma prezenta pestei porcine clasice, in scop de orientare trebuie sa fie utilizate procedurile de prelevare de probe mentionate la lit. C pct. 5.

    B. Proceduri de prelevare a probelor intr-o exploatatie in care sunt porci omorati in urma confirmarii bolii
    1. Pentru a putea fi stabilite maniera introducerii virusului pestei porcine clasice intr-o exploatatie infectata si perioada de timp scursa de la introducerea acestuia, atunci cand porcii sunt omorati in exploatatie ca urmare a confirmarii unui focar de pesta porcina clasica, conform art. 5 alin. (1) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, trebuie sa fie prelevate randomizat probe de sange de la acesti porci, cand acestia sunt ucisi in vederea efectuarii testelor de laborator.
    2. Numarul minim de porci de la care urmeaza a fi prelevate probe de sange trebuie sa permita detectarea unei seroprevalente de 10% cu o certitudine de 95% la porcii din fiecare subunitate a exploatatiei. Probele pentru testele virusologice trebuie, de asemenea, recoltate in concordanta cu instructiunile autoritatii veterinare competente, care va tine cont de varietatea testelor ce pot fi utilizate, sensibilitatea testelor de laborator utilizate si situatia epidemiologica.
    3. In cazul focarelor secundare autoritatea veterinara competenta poate decide sa faca o derogare de la pct. 1 si 2 si sa stabileasca procedurile de prelevare a probelor ad-hoc, tinand cont de informatiile epidemiologice disponibile deja de la sursa, si mijloacele de introducere a virusului in exploatatie si raspandire potentiala a bolii in exploatatie.

    C. Proceduri de prelevare de probe atunci cand intr-o exploatatie suspecta porcii sunt omorati ca masura preventiva*1)
------------
    *1) Totusi, daca derogarea prevazuta de art. 6 alin. (1) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice a fost aplicata, prelevarea de probe trebuie sa intereseze subunitatile exploatatiei, atunci cand porcii au fost omorati, fara a se prejudicia examinarile si prelevarile de probe ulterioare ce urmeaza sa se realizeze pentru porcii care au ramas in exploatatie, prelevari care vor fi efectuate in concordanta cu instructiunile autoritatii veterinare competente.

    1. Pentru a confirma sau a infirma prezenta pestei porcine clasice si pentru a obtine informatiile epidemiologice necesare, atunci cand porcii sunt omorati intr-o exploatatie, ca masura preventiva, conform prevederilor art. 4 alin. (3) lit. a) sau art. 7 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, probele de sange pentru testele serologice, precum si probele de sange sau de amigdale pentru testele virusologice trebuie sa fie recoltate conform procedurilor stabilite la pct. 2.
    2. Probele trebuie sa fie recoltate, in primul rand, de la:
    a) porcii cu semne clinice sau leziuni post-mortem care sugereaza prezenta pestei porcine clasice, precum si de la porcii de contact;
    b) alti porci care ar fi putut avea contacte de risc cu porci infectati sau suspecti ori cu porci suspecti de a fi contaminati cu virusul pestei porcine clasice. Prelevarea de probe de la acesti porci trebuie sa fie efectuata conform instructiunilor autoritatii veterinare competente, care va tine cont de situatia epizootologica. In acest caz procedurile de prelevare a probelor stabilite la pct. 3, 4 si 5 pot fi folosite pentru scopuri de orientare.
    3. In plus, porcii care provin din fiecare subunitate a exploatatiei pot fi utilizati pentru prelevarea probelor in mod randomizat*2). In acest caz numarul minim de probe ce vor fi prelevate pentru testele serologice trebuie sa permita detectarea in unitatile in cauza a unei prevalente de 10% cu 95% certitudine.
------------
    *2) Totusi, daca autoritatea veterinara competenta a limitat aplicarea medicinei preventive numai la o parte a exploatatiei unde sunt tinuti porci suspectati de a fi infectati sau contaminati cu virusul pestei porcine clasice, in concordanta cu art. 4 alin. (3) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, prelevarea de probe trebuie sa se efectueze la subunitatile exploatatiei unde s-a aplicat masura, fara a se prejudicia examinarile si prelevarile de probe ulterioare ce vor fi efectuate la porcii ramasi in exploatatie si care se vor efectua in concordanta cu instructiunile autoritatii veterinare competente.

    4. Totusi, in cazul:
    a) scroafelor de reproductie, numarul minim de scroafe utilizate pentru prelevare de probe trebuie sa permita detectarea unor seroprevalente de 5% cu 95% certitudine*3);
    b) unui centru de recoltare a materialului seminal, probele de sange trebuie recoltate de la toti vierii.
------------
    *3) In unele cazuri, de exemplu cand pesta porcina clasica este suspectata intr-o exploatatie cu un numar limitat de porci tineri, proportia de scroafe infectate poate fi foarte mica. In aceste cazuri trebuie prelevate probe de la un numar mai mare de scroafe.

    5. Felul probelor ce trebuie prelevate pentru testele virusologice si tipul testului folosit vor fi conforme cu instructiunile autoritatii veterinare competente, care va tine cont de tipul testelor care pot fi utilizate, de sensibilitatea testelor si de situatia epidemiologica.

    D. Verificarea si procedurile de prelevare a probelor inainte de acordarea autorizatiei de a muta porcii din exploatatiile situate in zone de protectie sau de supraveghere si in cazul in care acesti porci sunt taiati sau omorati
    1. Fara a aduce atingere prevederilor art. 11 alin. (1) lit. f) pct. 2 din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, pentru a se acorda autorizatia de a muta porcii din exploatatii situate in zone de protectie sau de supraveghere, conform art. 10 alin. (3) din aceeasi norma sanitara veterinara, examinarea clinica ce va fi efectuata de medicul veterinar oficial trebuie:
    a) sa fie efectuata intr-o perioada de 24 de ore inainte de mutarea porcilor;
    b) sa fie in concordanta cu prevederile stabilite la lit. A pct. 2.
    2. In cazul porcilor care vor fi mutati intr-o alta exploatatie, in plus fata de investigatiile efectuate conform pct. 1, trebuie sa fie efectuata o examinare clinica a porcilor in fiecare subunitate a exploatatiei in care sunt tinuti porcii ce urmeaza sa fie mutati. In cazul porcilor mai mari de 3 pana la 4 luni, examinarea trebuie sa includa si inregistrarea temperaturii corporale la o anumita proportie de porci.
    2.1. Numarul minim de porci ce urmeaza sa fie verificati trebuie sa permita detectarea in aceste subunitati a febrei, daca aceasta apare la prevalenta de 10% cu 95% certitudine.
    2.2. Totusi, in cazul:
    a) scroafelor de reproductie din subunitatile in care sunt tinute scroafe ce urmeaza sa fie mutate, numarul minim de scroafe ce urmeaza sa fie examinate trebuie sa permita detectarea febrei, daca aceasta apare la o prevalenta mai mare de 5% cu 95% certitudine;
    b) vierilor, trebuie examinati toti vierii ce urmeaza sa fie mutati.
    3. In cazul porcilor ce trebuie livrati de la un abator la o fabrica de prelucrare sau in alte spatii pentru a fi apoi omorati sau taiati, in plus fata de investigatiile ce vor fi efectuate conform pct. 1, trebuie sa fie efectuata o examinare a porcilor in fiecare subunitate in care sunt tinuti porcii ce vor fi mutati. In cazul porcilor mai mari de 3 sau 4 luni, aceasta examinare trebuie sa includa inregistrarea temperaturii corporale la o anumita proportie din porcii existenti.
    3.1. Numarul minim de porci ce urmeaza sa fie verificati in subunitatile in cauza trebuie sa permita detectarea febrei daca aceasta apare la o prevalenta de 20% cu 95% certitudine.
    3.2. Totusi, in cazul scroafelor de reproductie, numarul minim de porci ce urmeaza a fi examinati trebuie sa permita detectarea febrei, daca aceasta apare in subunitatile in care sunt tinuti porcii ce urmeaza a fi mutati, la o prevalenta de 5% cu 95% certitudine.
    4. Atunci cand porcii la care se face referire in pct. 3 sunt taiati sau omorati, probe de sange pentru teste serologice ori probe de sange sau de amigdale pentru testele virusologice trebuie sa fie prelevate de la porci proveniti din fiecare dintre subunitatile din care au fost mutati porcii.
    4.1. Numarul minim de probe ce urmeaza sa fie prelevate trebuie sa permita detectarea unei seroprevalente de 10% sau a unei prevalente a virusului cu o certitudine de 95% in fiecare subunitate.
    4.2. Totusi, in cazul scroafelor de reproductie sau al vierilor, in subunitatile in care acesti porci au fost tinuti numarul minim de porci ce urmeaza sa fie utilizati pentru prelevare de probe trebuie sa permita detectarea unei seroprevalente de 5% sau a unei prevalente a virusului cu o certitudine de 95% .
    4.3. Felul probelor ce urmeaza sa fie prelevate si testul ce urmeaza sa fie utilizat vor fi conforme instructiunilor autoritatii veterinare competente, care va tine cont de varietatea testelor care pot fi efectuate, sensibilitatea testelor si de situatia epidemiologica.
    5. Totusi, daca sunt depistate semne clinice sau leziuni post-mortem care indica pesta porcina clasica, atunci cand porcii sunt taiati sau omorati, prin derogare de la pct. 4, trebuie sa se aplice prevederile cu privire la prelevarea probelor prevazute la lit. C.

    E. Verificarea si procedurile de prelevare a probelor intr-o exploatatie in relatie cu repopularea
    1. Atunci cand sunt reintrodusi porci intr-o exploatatie, in concordanta cu art. 13 alin. (2) lit. b) sau cu art. 19 alin. (8) lit. b) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, trebuie sa se aplice urmatoarele proceduri de prelevare a probelor:
    a) in cazul in care sunt reintrodusi porci santinela, probele de sange pentru teste serologice trebuie prelevate in mod randomizat din fiecare subunitate a exploatatiei, de la un numar de porci ce permite detectarea unei prevalente de 10% cu o certitudine de 95%;
    b) in cazul repopularii totale, probele de sange pentru teste serologice trebuie prelevate in mod randomizat din fiecare subunitate a exploatatiei, de la un numar de porci care sa permita detectarea unei seroprevalente de 20% cu o certitudine de 95% . Totusi, in cazul scroafelor de reproductie sau al vierilor, numarul probelor ce urmeaza sa fie prelevate trebuie sa permita detectarea unei seroprevalente de 10% cu o certitudine de 95% .
    2. Dupa reintroducerea porcilor autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure ca, in cazul oricarui caz de boala sau de moarte la porcii din exploatatie, din motive necunoscute, porcii in cauza sunt imediat testati pentru pesta porcina clasica. Aceste prevederi trebuie sa se aplice pana cand in exploatatia in cauza sunt ridicate restrictiile la care se face referire la art. 13 alin. (2) lit. a) si la art. 19 alin. (8) lit. b) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice.

    F. Proceduri de prelevare a probelor in exploatatii din zona de protectie, inainte de ridicarea restrictiilor
    1. Pentru a putea fi ridicate masurile prevazute in art. 10 din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, intr-o zona de protectie, in toate exploatatiile din acea zona trebuie:
    a) sa fie efectuata o examinare conform procedurilor prevazute la lit. A pct. 2 si 3;
    b) sa fie prelevate probe de sange pentru testele serologice, asa cum este mentionat la pct. 2.
    2. In fiecare subunitate din exploatatie numarul minim de probe de sange ce urmeaza a fi prelevate trebuie sa permita detectarea unei seroprevalente de 10% cu o certitudine de 95% la porci. Totusi, in cazul:
    a) scroafelor pentru reproductie, numarul minim al probelor ce urmeaza sa fie prelevate trebuie sa asigure detectarea unei seroprevalente de 5% cu o certitudine de 95%;
    b) unui centru de colectare a spermei, trebuie prelevate probe de sange de la toti vierii.

    G. Proceduri de prelevare a probelor in exploatatii din zona de supraveghere, inainte de ridicarea restrictiilor
    1. Pentru a putea fi ridicate restrictiile prevazute la art. 11 din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, intr-o zona de supraveghere, trebuie sa fie efectuata o examinare clinica in toate exploatatiile din zona, conform procedurilor prevazute la lit. A pct. 2. In plus, trebuie sa fie prelevate probe de sange pentru teste serologice:
    a) de la porcii din toate exploatatiile in care nu sunt tinuti porci intre 2 si 8 luni;
    b) cand autoritatea veterinara competenta considera ca pesta porcina clasica ar putea fi raspandita neobservat printre scroafele de reproductie;
    c) de la porcii din orice alta exploatatie in care prelevarea probelor este considerata necesara de catre autoritatea veterinara competenta;
    d) de la porcii din toate centrele de colectare a spermei.
    2. Cand este efectuata prelevarea probelor de sange pentru teste serologice in exploatatii situate in zona de supraveghere, numarul probelor de sange ce urmeaza a fi prelevate din aceste exploatatii trebuie sa fie conform lit. F pct. 2. Totusi, daca autoritatea veterinara competenta considera ca pesta porcina clasica ar putea fi raspandita neobservat printre scroafele de reproductie, prelevarea probelor poate fi efectuata numai in subunitatile in care sunt tinute aceste animale.

    H. Monitorizarea serologica si procedurile de prelevare a probelor in zonele in care pesta porcina clasica este suspectata sau a fost confirmata la porci salbatici
    1. In cazul monitorizarii serologice la porci salbatici din zone in care pesta porcina clasica a fost confirmata sau este suspectata, marimea si zona geografica a populatiei tinta ce urmeaza a fi utilizata pentru prelevarea probelor trebuie sa fie definite anticipat, pentru a se stabili numarul probelor ce urmeaza a fi prelevate. Dimensiunea probei trebuie sa fie stabilita in functie de numarul estimat de animale vii, si nu in functie de animalele impuscate.
    2. Daca nu sunt disponibile date cu privire la densitatea si dimensiunea populatiei, zona geografica ce face obiectul prelevarii de probe trebuie sa fie identificata tinand cont de prezenta continua a porcilor salbatici si de existenta barierelor naturale sau artificiale eficiente pentru a preveni deplasarea masiva si continua a animalelor. Daca nu apar aceste circumstante sau in cazul zonelor cu suprafete mari este recomandat sa se identifice zone de prelevare a probelor de pana la 200 km^2 in care poate trai o populatie de 400 pana la 1.000 de porci salbatici.
    3. Fara a aduce atingere prevederilor art. 15 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, in cadrul zonei definite de prelevare a probelor, numarul minim de porci ce urmeaza a fi utilizati pentru aceasta operatiune trebuie sa permita detectarea unei seroprevalente de 5% cu o certitudine de 95% . In acest scop trebuie sa fie utilizate pentru prelevare de probe cel putin 59 de animale din fiecare zona identificata. Este, de asemenea, recomandat ca:
    a) in zonele in care presiunea de vanatoare este mai mare si este realizata cu regularitate sau este efectuata vanatoarea selectiva ca o masura de control, aproximativ 50% din animalele apartinand clasei de varsta intre 3 luni si 1 an, 35% apartinand clasei de varsta intre 1 si 2 ani si 15% apartinand clasei de varsta mai mare de 2 ani trebuie sa fie utilizate pentru prelevare de probe;
    b) in zonele in care vanatoarea este rara sau absenta, cel putin 32 de animale trebuie sa fie utilizate pentru prelevare de probe, pentru fiecare dintre aceste clase de varsta;
    c) prelevarea de probe trebuie sa fie efectuata intr-o perioada scurta, de preferat nu mai mare de o luna;
    d) varsta animalelor utilizate pentru prelevare de probe trebuie sa fie stabilita in functie de eruptia dintilor.
    4. Colectarea probelor pentru teste virusologice de la porcii salbatici impuscati sau gasiti morti trebuie sa fie efectuata conform prevederilor cap. V lit. B pct. 1. Atunci cand este considerata necesara monitorizarea virusologica a porcilor salbatici impuscati, aceasta trebuie sa fie efectuata in primul rand pentru animalele in varsta de 3 luni pana la 1 an.
    5. Toate probele ce urmeaza sa fie trimise la laborator trebuie sa fie insotite de chestionarul prevazut la art. 16 alin. (7) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice.

    CAP. 5
    Proceduri si criterii generale pentru colectarea si transportul probelor

    A. Proceduri si criterii generale
    1. Inainte de efectuarea prelevarii de probe dintr-o exploatatie trebuie sa fie realizata o harta a exploatatiei si trebuie sa fie identificate subunitatile epidemiologice ale acesteia.
    2. De fiecare data cand se considera necesara o noua prelevare de probe de la porci, toti porcii care sunt utilizati pentru aceasta operatiune trebuie sa fie unic marcati, astfel incat sa fie usor folositi in acest scop.
    3. Fara a aduce atingere prevederilor cap. IV lit. A pct. 5 lit. b), nu trebuie sa fie prelevate probe pentru testarea serologica de la purcei mai mici de 8 saptamani.
    4. Toate probele trebuie trimise la laborator, insotite de documentele necesare, conform cerintelor stabilite de autoritatea veterinara competenta. Aceste documente vor include detalii despre istoricul porcilor utilizati pentru prelevare de probe si semnele clinice sau leziunile post-mortem identificate. In cazul porcilor tinuti in exploatatii trebuie sa fie disponibile informatii clare cu privire la varsta, categoria si exploatatia de origine a porcilor utilizati pentru prelevare de probe. Este recomandat ca localizarea fiecarui porc utilizat pentru prelevare de probe in exploatatie sa fie inregistrata impreuna cu marca sa unica de identificare.

    B. Colectarea probelor pentru teste virusologice
    1. Pentru detectarea virusului, antigenului sau genomului virusului pestei porcine clasice de la porcii morti sau eutanasiati, cele mai potrivite probe sunt tesuturile provenite din amigdale, splina si rinichi. In plus este recomandat sa se preleveze doua probe din alte tesuturi limfatice, cum ar fi limfonodulul retrofaringian, parotidian, mandibular sau mezenteric si o proba din ileon. In cazul carcaselor autorizate este ales un os lung intreg sau sternul.
    2. Probe de sange recoltate pe anticoagulant sau sangele coagulat trebuie prelevate de la porci care au prezentat semne de febra sau alte semne de boala, conform instructiunilor autoritatii veterinare competente.
    3. In cazul animalelor bolnave sunt recomandate teste virusologice. Acestea au de obicei o valoare limitata atunci cand sunt utilizate in scopurile monitorizarii animalelor care nu prezinta semne clinice. Totusi, daca obiectivul unei prelevari de probe la scara larga este de a detecta virusul pestei porcine clasice, atunci cand porcii sunt in perioada de incubatie a bolii, amigdalele sunt cele mai adecvate probe.

    C. Transportul probelor
    1. Este recomandat ca toate probele:
    a) sa fie transportate si depozitate in containere inchise ermetic;
    b) sa nu fie inghetate, dar sa fie pastrate reci, la temperatura de 0 - 4 grade C;
    c) sa fie expediate la laborator cat mai repede posibil;
    d) sa fie tinute intr-un pachet atunci cand cuburi de gheata, altele decat cele de gheata carbonica, sunt folosite in interior pentru a le pastra reci;
    e) tesuturile sau organele sunt puse intr-o punga de plastic separata si sigilata corespunzator. Acestea trebuie sa fie apoi plasate in containere cu invelis extern puternic si impachetate cu suficient material absorbant pentru a le proteja de deteriorare si pentru a absorbi lichidul;
    f) sa fie transportate direct la laborator, cand este posibil, de catre personal autorizat, pentru a se asigura un transport rapid si sigur.
    2. Exteriorul pachetului trebuie sa fie etichetat cu adresa laboratorului destinatar si urmatorul mesaj trebuie sa fie evident inscris: "Material patologic animal. Perisabil. Fragil. A nu se deschide in afara unui laborator pentru pesta porcina clasica."
    3. Laboratorul care primeste probele trebuie sa fie informat inainte despre ora si modul sosirii acestora.
    4. Pentru transportul aerian al probelor la Laboratorul Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica*1) sau la laboratorul national de referinta din tari terte, pachetul trebuie sa fie etichetat in concordanta cu reglementarile IATA.
------------
    *1) Laboratorul Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica are posibilitati nelimitate de a primi probe pentru diagnostic si izolarea virusului pestei porcine clasice. Copii de pe permisul de import pot fi solicitate de la laborator inainte de transport si trebuie atasate la exteriorul pachetului, intr-un plic.

    CAP. 6
    Principiile si utilizarea testelor virusologice si evaluarea rezultatelor lor

    A. Detectarea antigenului viral
    1. Testul cu anticorpi fluorescenti (TAF)
    1.1. Principiul testului este detectarea antigenului viral din criosectiuni subtiri de material organic de la porci suspectati de a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice. Antigenul intracelular este detectat prin utilizarea unui anticorp conjugat FITC. Un rezultat pozitiv trebuie sa fie confirmat prin repetarea colorarii cu un anticorp monoclonal specific.
    1.2. Organele adecvate sunt amigdalele, rinichii, splina, diferiti limfonoduli si ileonul. Un frotiu din celulele maduvei spinarii poate fi, de asemenea, utilizat in cazul porcilor salbatici, caz in care aceste organe nu sunt disponibile sau sunt autolizate.
    1.3. Testul poate fi efectuat intr-o zi. Aceste probe de organe pot fi obtinute doar de la animale moarte, utilizarea acestora fiind limitata doar pentru scopurile screening. Confidenta in rezultatul testului poate fi limitata de defectele de colorare, in special atunci cand nu a fost obtinuta experienta necesara in efectuarea testului sau daca organele testate sunt autolizate.
    2. Testul ELISA pentru detectarea antigenului
    2.1. Antigenul viral este detectat utilizand diferite tehnici ELISA. Sensibilitatea testului ELISA pentru detectarea antigenului trebuie sa fie suficient de mare pentru a indica un rezultat pozitiv la animale care prezinta semnele clinice de pesta porcina clasica.
    2.2. Utilizarea testului ELISA pentru detectarea antigenului este recomandata pentru probele de la animale cu semne clinice sau leziuni patologice de boala. Nu este recomandata pentru investigarea individuala a animalelor. Probele recoltate sunt leucocitele, serul sanguin, sangele necoagulat, precum si suspensiile organelor la care se face referire la pct. 1, prelevate de la porci suspectati de a fi infectati cu virusul pestei porcine clasice*1).
------------
    *1) In comert sunt disponibile cateva antigene ELISA ale pestei porcine clasice, care sunt validate cu diferite tipuri de probe.

    2.3. Testul ELISA poate fi efectuat intr-o zi si poate fi realizat prin echipament automat. Cel mai important avantaj este numarul mare de probe ce poate fi prelucrat intr-o perioada scurta. Este recomandat sa fie utilizat acest test care da rezultate satisfacatoare, pe material de referinta. Totusi in prezent toate testele ELISA sunt mai putin sensibile decat izolarea virusului pe culturi celulare, iar sensibilitatea lor este semnificativ mai buna pe probe de sange de la purcei decat pe cele de la porcii adulti.

    B. Izolarea virusului
    1. Izolarea virusului este bazata pe incubarea materialului proba pe culturi celulare sensibile de origine porcina. Daca este prezent virusul pestei porcine clasice in proba, acesta se va replica in celule la un nivel care poate fi detectat, prin imunocolorarea celulelor infectate cu anticorpi conjugati. Anticorpii specifici pentru pesta porcina clasica sunt necesari pentru diagnosticul diferential fata de alte pestivirusuri.
    2. Probele preferate pentru izolarea virusului pestei porcine clasice sunt leucocitele, plasma sanguina si sangele integral obtinut din probe de sange necoagulat sau organele la care se face referire la lit. A pct. 1.
    3. Izolarea virusului este mai potrivita pentru investigarea probelor de la un numar redus de animale decat pentru supraveghere. Procedura de izolare a virusului este laborioasa si necesita cel putin 3 zile pentru ca rezultatele sa fie disponibile. Cel putin doua pasaje de culturi celulare sunt necesare pentru a fi detectat un nivel redus al virusului in probe. Aceasta poate necesita un timp de investigare mai mare de 10 zile pana a fi obtinut un rezultat final. Probele autolizate pot fi citotoxice pentru cultura celulara si in consecinta limiteaza utilizarea acestora.
    4. Acest test este recomandat pentru a se efectua izolarea virusului si, de asemenea, in cazul confirmarii anterioare a pestei porcine clasice prin alte metode. Acesta trebuie sa fie utilizat ca test de referinta pentru confirmarea rezultatelor pozitive anterioare, folosind metodele ELISA, PCT sau TAF, respectiv colorarea indirecta cu peroxidaza.
    Culturile de virus al pestei porcine clasice obtinute pe aceasta cale sunt utile pentru caracterizarea virusului, incluzand tipizarea genetica si epidemiologia moleculara.
    5. Toate culturile de virus ale pestei porcine clasice din toate focarele initiale, de la primele cazuri de la porci salbatici sau de la cazurile din abatoare sau din mijloacele de transport, trebuie sa fie tipizate genetic de catre Laboratorul National de Referinta din Romania sau de Laboratorul Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica, conform prevederilor lit. E.
    In orice caz aceste culturi de virus trebuie sa fie trimise fara intarziere Laboratorului Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica pentru colectia de virus.

    C. Detectarea genomului viral
    1. Reactia de polimerizare in lant (PCR) este folosita pentru a se detecta genomul viral in probe de sange, tesut sau organ. Fragmente mici ale ARN viral sunt transcrise in fragmente de ADN care apoi sunt amplificate de catre PCR la cantitati detectabile. Acest test detecteaza doar o secventa a genomului viral. PCR poate fi pozitiva chiar si atunci cand nu este prezent virusul (de exemplu, tesuturi lizate sau probe de la porcii convalescenti).
    2. PCR poate fi folosita pentru un numar mic de probe care au fost atent selectate de la animale suspecte sau din material de la fetusii avortati. Poate fi o metoda indicata pentru carcasele de porci salbatici, daca materialul este autolizat si nu este posibila izolarea virusului datorita citotoxicitatii.
    3. Materialul potrivit ca proba pentru diagnosticul prin PCR consta din organele descrise pentru izolarea virusului sau din sange necoagulat.
    4. PCR poate fi realizata in 48 de ore. Este necesar un echipament de laborator adecvat, spatii separate si personal calificat. Un avantaj este ca particulele de virus nu au nevoie sa fie replicate in laborator. Metoda este foarte sensibila, dar contaminarea se poate realiza usor, ceea ce conduce la rezultate fals pozitive. De aceea sunt esentiale proceduri stringente pentru controlul calitatii. Unele metode sunt specifice mai degraba pentru pestivirusuri decat pentru virusul pestei porcine clasice, necesitand teste de confirmare ulterioara, cum ar fi secventarea rezultatului PCR.

    D. Evaluarea rezultatelor testelor virusologice
    1. Testele virusologice sunt esentiale pentru confirmarea pestei porcine clasice.
    1.1. Izolarea virusului trebuie sa fie considerata ca test virusologic de referinta care trebuie sa fie utilizat ca test de confirmare, atunci cand este necesar. Utilizarea acestuia este recomandata, in special, in cazul rezultatelor pozitive la IF, ELISA sau PCR ce nu sunt asociate cu detectarea semnelor clinice sau a leziunilor de boala si in orice alt caz incert.
    1.2. Totusi un focar primar de pesta porcina clasica poate sa fie confirmat daca au fost depistate semne clinice sau leziuni ale bolii la porcii in cauza si cel putin doua teste de detectare a antigenului sau genomului au avut un rezultat pozitiv.
    1.3. Un focar secundar de pesta porcina clasica poate sa fie confirmat daca, in plus fata de aspectele de corelatie epidemiologica cu un focar sau caz confirmat, au fost detectate semne clinice sau leziuni ale bolii la porcii in cauza sau un test de detectare a antigenului ori a genomului a avut un rezultat pozitiv.
    1.4. Poate fi confirmat un caz primar de pesta porcina clasica la porcii salbatici dupa izolarea virusului sau daca a fost obtinut un rezultat pozitiv la cel putin doua teste de detectare a antigenului sau a genomului. Cazurile ulterioare de pesta porcina clasica la porcii salbatici, pentru care a fost determinata o legatura epidemiologica cu cazurile confirmate anterior, pot fi confirmate daca un test de detectare a antigenului sau a genomului a dat un rezultat pozitiv.
    2. Un rezultat pozitiv pentru pesta porcina clasica la un test de detectare a antigenului sau a genomului necesita ca testul in cauza sa fi fost realizat folosindu-se anticorpi specifici pentru virusul pestei porcine clasice sau primeri. Daca testul utilizat nu a fost specific pentru virusul pestei porcine clasice, dar a fost specific doar pentru pestivirusuri, acest test trebuie sa fie repetat utilizandu-se reagenti specifici pentru pesta porcina clasica.

    E. Tipizarea genetica a culturilor virusului pestei porcine clasice
    1. Tipizarea genetica a culturilor virusului pestei porcine clasice este realizata prin determinarea secventei de nucleotide a unei portiuni a genomului viral si prin dispunerea partilor specifice ale segmentului 5 necodificat si/sau a genei glicoproteinei E(2). Similaritatea acestor secvente cu cele deja obtinute de la culturile virale anterioare poate indica daca focarele de boala sunt sau nu cauzate de tulpini noi ori deja recunoscute. Aceasta poate sustine sau infirma ipoteza cu privire la caile de transmitere care au fost presupuse de ancheta epidemiologica. Tipizarea genetica a culturilor virusului pestei porcine clasice este de o importanta majora pentru a se determina sursa bolii. Totusi o relatie stransa intre tulpinile de virus obtinute din diferite focare de boala nu este o dovada absoluta pentru o legatura epidemiologica directa.
    2. Daca tipizarea virusului nu poate fi efectuata intr-un laborator national sau in orice alt laborator autorizat pentru diagnosticul pestei porcine clasice intr-o perioada scurta, proba originala sau cultura virala trebuie sa fie trimisa cat mai repede posibil Laboratorului Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica pentru tipizare.
    2.1. Datele cu privire la tipizare si secventarea tulpinilor virusului pestei porcine clasice, disponibile in laboratoarele autorizate pentru diagnosticul acesteia, trebuie sa fie trimise Laboratorului Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica, pentru ca aceste informatii sa fie introduse in baza de date detinuta de acest laborator.
    2.2. Informatiile incluse in aceasta baza de date trebuie sa fie disponibile tuturor laboratoarelor nationale de referinta din statele membre ale Uniunii Europene si din Romania. Totusi, in scopul publicarii in jurnale stiintifice, daca este solicitat de laboratorul national in cauza, Laboratorul Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica trebuie sa garanteze confidentialitatea acestor date pana cand acestea sunt publicate.

    CAP. 7
    Principiile si utilizarea testelor serologice si evaluarea rezultatelor acestora

    A. Principii de baza si valoarea de diagnostic
    1. La porcii infectati cu virusul pestei porcine clasice anticorpii sunt de obicei detectati in probele de ser la 2 - 3 saptamani dupa infectie. La porcii care sunt refacuti dupa boala anticorpii de neutralizare protectori pot fi detectati pentru cativa ani sau chiar pe tot parcursul vietii. Anticorpii sunt, de asemenea, detectati sporadic in stadiul terminal al animalelor bolnave. La unii porci cu forma cronica de pesta porcina clasica pot fi detectati anticorpii pentru cateva zile, la sfarsitul primei luni de dupa infectie. Purceii infectati intrauterin pot sa fie imunotoleranti impotriva virusului omolog al pestei porcine clasice si dezvolta anticorpi nespecifici. Totusi anticorpi de origine maternala pot fi detectati in timpul primelor zile de viata. Timpul de injumatatire a anticorpilor maternali la purceii sanatosi neviremici este de aproximativ doua saptamani. Daca se gasesc anticorpi ai pestei porcine clasice la purcei mai mari de 3 luni, este putin probabil ca acestia sa fie de origine maternala.
    2. Detectarea anticorpilor impotriva virusului pestei porcine clasice in probe de sange sau plasma sanguina este efectuata pentru a ajuta diagnosticul pestei porcine clasice in exploatatiile suspecte, pentru stabilirea perioadei de la infectare in cazul focarelor confirmate si pentru scopurile monitorizarii si supravegherii. Totusi testele serologice sunt de valoare limitata pentru detectarea pestei porcine clasice intr-o exploatatie, in cazul unei infectii recente. Cativa porci seropozitivi cu un titru scazut la titrul de neutralizare pot sa fie indicatori ai unei infectii recente (2 - 4 saptamani). Multi porci cu titru mare la titrul de neutralizare pot indica intrarea in exploatatie a virusului cu mai mult de o luna inainte. Pozitionarea porcilor seropozitivi in exploatatie poate furniza informatii valabile privind introducerea virusului pestei porcine clasice in exploatatie. Totusi trebuie sa fie efectuata o evaluare adecvata a rezultatelor testelor serologice, tinand cont de toate constatarile clinice, virusologice si epidemiologice, in cadrul anchetei ce trebuie sa fie realizata in cazul suspectarii sau confirmarii pestei porcine clasice, in concordanta cu art. 8 din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice.

    B. Teste serologice recomandate
    1. Testul de virus neutralizare (TVN) si ELISA sunt testele cele mai indicate pentru diagnosticul serologic al pestei porcine clasice. Calitatea si eficacitatea diagnosticului serologic efectuat de laboratoarele nationale de referinta trebuie sa fie verificate cu regularitate in cadrul testelor comparative interlaboratoare organizate periodic de Laboratorul Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica.
    2. TVN este bazat pe determinarea activitatii de neutralizare a anticorpilor antivirali din probe de ser, exprimat ca punct final de neutralizare de 50% . O cantitate constanta de virus al pestei porcine clasice este incubata la 37 grade C cu ser diluat. In scopul efectuarii screeningului serul este initial diluat 1/10. Atunci cand este necesara o titrare completa, pot fi realizate doua dilutii ale serului incepand cu 1/2 sau 1/5. Fiecare dilutie este amestecata cu un volum egal de suspensie de virus continand 100 de doze infectioase. Dupa incubare amestecul este inoculat in culturi celulare care sunt incubate 3 - 5 zile. Dupa aceasta perioada de incubatie culturile sunt fixate si orice replicare virala in celulele infectate este detectata de un sistem imun de etichetare. Pot fi folosite atat testul de neutralizare a anticorpilor legati de peroxidaza (NPLA), cat si testul de neutralizare-imunofluorescenta (NIF). Rezultatele TVN sunt exprimate ca reciproce ale dilutiei initiale a serului la care jumatate din culturile celulare inoculate (50% punct final) nu reusesc sa indice replicarea virala (nu este etichetare specifica). Este estimat ca un punct intre doua niveluri de dilutie. Sistemul final de dilutie este bazat pe dilutia actuala a serului in timpul reactiei de neutralizare (de exemplu, dupa adaugarea virusului, dar inainte de adaugarea suspensiei celulare).
    3. TVN este cel mai sensibil si sigur test pentru detectarea anticorpilor impotriva virusului pestei porcine clasice. De aceea acesta este recomandat pentru examinarea serologica a unui singur animal, precum si pentru un lot. Totusi prin acest test pot fi detectati anticorpii pentru neutralizare incrucisata specifici infectarii porcilor cu pestivirusuri pentru rumegatoare. TVN pentru detectarea anticorpilor impotriva virusului BVD si a virusului BD urmeaza aceleasi principii mentionate mai sus si sunt realizate pentru diagnosticul diferential al pestei porcine clasice.
    4. Tulpinile de pestivirusuri ce trebuie utilizate in testele de neutralizare trebuie sa fie in concordanta cu recomandarea Laboratorului Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica.
    5. Au fost perfectate cateva tehnici ELISA ce folosesc anticorpi monoclonali specifici, care sunt bazate pe doua variante: ELISA competitiv sau de blocare si ELISA necompetitiv. ELISA competitiv sau de blocare este de obicei bazat pe anticorpi monoclonali. Daca proba de ser contine anticorpi ai virusului clasic, legatura unui anticorp monoclonal selectat conjugat cu peroxidaza la antigenul viral va fi inhibata, rezultand un semnal redus. In testul ELISA necompetitiv legatura anticorpilor din ser cu antigenul viral este masurata direct, utilizandu-se anticorpi antiporc conjugati la peroxidaza.
    6. Controlul calitatii cu privire la sensibilitatea si specificitatea fiecarui lot de ELISA trebuie sa fie efectuat in mod regulat de catre laboratoarele nationale, folosindu-se lista serurilor de referinta prevazuta de Laboratorul Comunitar de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica. Aceasta lista va cuprinde:
    a) ser de la porci in prima faza de infectare cu virusul pestei porcine clasice (inainte de 21 de zile de la infectare);
    b) ser de la porcii convalescenti (dupa 21 de zile de la infectare);
    c) ser de la porci infectati cu pestivirusuri ale rumegatoarelor.
    Testul ELISA ce urmeaza a fi utilizat pentru diagnosticul serologic al pestei porcine clasice trebuie sa recunoasca toate serurile de referinta de la porcii in convalescenta. Toate rezultatele obtinute cu seruri de referinta trebuie sa fie repetabile. Este, de asemenea, recomandat ca acestea sa detecteze toate serurile pozitive provenite de la porci in faza initiala a bolii si sa prezinte o minima reactie de incrucisare cu serurile de la porcii infectati cu pestivirusuri ale rumegatoarelor. Rezultatele obtinute cu seruri de la porci in faza initiala a infectiei indica sensibilitatea testului ELISA.
    7. Sensibilitatea testului ELISA este evaluata ca fiind mai mica decat a TVN si se recomanda ca aceasta sa fie folosita ca un test screening aplicat la un lot de porcine. Totusi testul ELISA necesita facilitati mai putin specializate si poate fi realizat mult mai rapid, gratie sistemului automatic, spre deosebire de TVN. Testul ELISA poate sa asigure identificarea tuturor cazurilor de infectie cu virusul pestei porcine clasice in stadiul de convalescenta si implica faptul de a fi cat de liber posibil de interferenta prin reactiile incrucisate prin anticorpi cu pestivirusurile rumegatoarelor.

    C. Interpretarea rezultatelor serologice si diagnosticul diferential cu infectii datorate pestivirusurilor rumegatoarelor (BVDV si BDV)
    1. Fara a aduce atingere prevederilor art. 4 alin. (3) sau ale art. 7 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, in cazul depistarii unui titru de neutralizare a virusului pestei porcine mai mare de 10 ND50 la probe de ser sanguin prelevate de la unul sau mai multi porci sau a unui rezultat pozitiv la testul ELISA la probe de ser sanguin provenite de la un grup de porci trebuie sa fie aplicate imediat in exploatatia vizata masurile prevazute in art. 4 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice sau trebuie sa se continue aplicarea acestora. Probele deja prelevate din aceasta exploatatie trebuie sa fie retestate prin TVN, prin titrarea comparativa a dilutiei finale a anticorpilor neutralizanti ai virusului pestei porcine clasice si a pestivirusurilor rumegatoarelor.
    2. Daca testele comparative evidentiaza anticorpi fata de pestivirusurile rumegatoarelor si un titru de anticorpi in mod evident mai scazut (mai putin de 3 ori) fata de virusul pestei porcine clasice, suspiciunea de pesta porcina clasica trebuie sa fie exclusa, in afara de cazul in care exista alte motive care garanteaza aplicarea continua a masurilor la care se face referire la art. 4 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, in exploatatia vizata.
    3. Daca testele comparative evidentiaza la mai multi porci un titru de virus neutralizare mai mare sau egal cu 10 ND50, iar acest titru este mai mare sau egal cu titrurile fata de alte pestivirusuri, autoritatea veterinara centrala a Romaniei trebuie sa se asigure ca pesta porcina clasica va fi confirmata, cu conditia ca in exploatatia vizata sa fi fost constatate dovezi epidemiologice ale bolii.
    4. Fara a aduce atingere prevederilor art. 4 alin. (3) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice, daca nu s-au constatat dovezi epidemiologice ale bolii sau daca rezultatele testelor precedente nu sunt concludente, autoritatea veterinara locala trebuie sa se asigure ca in exploatatia vizata:
    a) se va continua aplicarea masurilor prevazute la art. 4 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice;
    b) sunt efectuate investigatii ulterioare, cat mai curand posibil, pentru a se confirma sau a se exclude existenta pestei porcine clasice, conform cap. IV.
    5. Totusi controalele ulterioare si testele prevazute la pct. 4 nu permit excluderea pestei porcine clasice, fiind necesara efectuarea unor prelevari de probe ulterioare, pentru testarea serologica a porcilor din exploatatie, dupa ce trec cel putin doua saptamani de la controlul precedent. In cadrul acestei prelevari ulterioare de probe, porcii de la care deja s-au recoltat probe si care sunt deja testati trebuie sa fie retestati, pentru o testare serologica comparativa cu probele prelevate anterior, in vederea depistarii seroconversiei pentru virusul pestei porcine clasice sau pentru pestivirusurile rumegatoarelor. Daca aceste controale si teste ulterioare nu permit confirmarea pestei porcine clasice, masurile prevazute la art. 4 din Norma sanitara veterinara privind masurile de control al pestei porcine clasice pot fi ridicate.

    CAP. 8
    Teste discriminatorii in cazul vaccinarii de urgenta

    Nu exista inca teste discriminatorii disponibile pentru a se distinge porcii vaccinati de porcii infectati natural cu virusul pestei porcine clasice. Pe masura ce aceste teste devin disponibile, ele vor fi introduse pentru a fi utilizate in programul de supraveghere anual.

    CAP. 9
    Cerinte minime de protectie pentru laboratoarele de depistare a pestei porcine clasice

    1. Cerintele minime prevazute in tabelul nr. 1 trebuie sa fie indeplinite de oricare laborator in care urmeaza sa fie manipulat virusul pestei porcine clasice, chiar si numai intr-o cantitate mica, asa cum solicita testele de izolare si neutralizare a virusului. Examinarile post-mortem si prelucrarea tesuturilor pentru testul serologic cu anticorpi fluorescenti, la care se folosesc antigene inactivate, pot fi efectuate la un nivel de contaminare mai scazut, cu conditia sa se aplice dezinfectiile igienice de baza si cele postoperationale, impreuna cu evacuarea in siguranta a deseurilor de tesuturi si seruri.
    2. Cerintele suplimentare prevazute in tabelul nr. 1 trebuie sa fie indeplinite de catre orice laborator in care sunt efectuate proceduri care implica multiplicarea extensiva a virusului.
    3. Cerintele prevazute in tabelul nr. 2 trebuie sa fie indeplinite de catre orice laborator in care sunt efectuate experimente pe animale infectate cu virusul pestei porcine clasice.
    4. In orice caz, toate stocurile de virus al pestei porcine clasice trebuie sa fie tinute intr-un depozit sigur, fie congelate, fie liofilizate. Se recomanda ca frigiderele si congelatoarele sa nu fie folosite pentru alte virusuri in afara virusului pestei porcine sau pentru alte materiale care nu au legatura cu diagnosticul pestei porcine clasice. Toate fiolele trebuie sa fie etichetate individual si trebuie sa se tina evidenta stocurilor de virusuri, impreuna cu datele si rezultatele controalelor de calitate. Trebuie, de asemenea, sa se tina evidente ale virusurilor adaugate la stoc, impreuna cu detalii privind sursa acestora, precum si a virusurilor livrate altor laboratoare.
    5. Se recomanda ca unitatea de biosecuritate pentru efectuarea lucrarilor cu virusul pestei porcine clasice sa fie inconjurata de spatii in care nu se manipuleaza virusul mentionat. Aceste spatii trebuie sa fie disponibile pentru prepararea sticlariei si mediilor de cultura, mentinerea si prepararea culturilor de celule neinfectate, prepararea serurilor si testarilor serologice (altele decat metodele care folosesc virusul viu al pestei porcine clasice) si pregatirea suportului administrativ si de birou.

    Tabelul nr. 1

    Principii ale controlului biologic corespunzator pentru laboratoarele de diagnostic
________________________________________________________________________________
                    Cerinte suplimentare            Cerinte minime
________________________________________________________________________________
Mediul inconjurator - Presiune atmosferica normala  - Presiune atmosferica
in general                                            normala
                    - Filtrare dubla HEPA a aerului - Camere dedicate, limitate
                      evacuat                         la proceduri definite
                    - Camere dedicate, folosite
                      exclusiv pentru procedurile
                      de diagnostic al pestei
                      porcine clasice
________________________________________________________________________________
Imbracaminte de     - Schimbarea completa a         - Imbracaminte de exterior
laborator             hainelor la intrare             dedicata, folosita numai
                                                      in unitatea unde se
                                                      manipuleaza virusul pestei
                                                      porcine clasice
                    - Imbracamintea de laborator    - Manusi disponibile pentru
                      utilizata numai in unitatea     toate tipurile de
                      in care se lucreaza cu          manipulare a materialului
                      virusul pestei porcine          infectat
                      clasice
                    - Manusi disponibile pentru     - Imbracaminte de exterior
                      toate tipurile de manipulare    sterilizata inainte de
                      a materialului infectat         parasirea unitatii sau
                                                      spalata in cadrul unitatii
                    - Imbracaminte sterilizata
                      inainte de parasirea unitatii
                      sau spalata in cadrul
                      unitatii
________________________________________________________________________________
Controlul           - Intrarea in unitate se        - Intrarea in unitate
personalului          limiteaza la persoanele         este limitata la
                      numite, instruite.              persoanele numite,
                                                      instruite.
                    - Se spala si se dezinfecteaza  - Se spala si se
                      mainile la parasirea            dezinfecteaza
                      unitatii.                       mainile la parasirea
                                                      unitatii.
                    - Nu se permite stationarea     - Nu se permite stationarea
                      personalului langa porci timp   personalului langa
                      de 48 de ore dupa parasirea     porci timp de 48 de ore
                      unitatii.                       dupa parasirea unitatii.
________________________________________________________________________________
Echipament          - Cabinet de securitate biologica (clasa I sau a II-a)
                      folosit pentru toate tipurile de manipulare a virusului
                      viu. Cabinetul trebuie sa aiba o dubla filtrare HEPA a
                      aerului evacuat.
                    - Toate echipamentele necesar a fi disponibile pentru
                      procedurile de laborator in cadrul laboratorului dedicat
                      trebuie sa fie corespunzatoare.
________________________________________________________________________________

    Tabelul nr. 2

    Cerinte de biosecuritate pentru camerele de experiente pe animale
________________________________________________________________________________
                                            Cerinte
________________________________________________________________________________
Mediul inconjurator in general - Ventilatie controlata cu presiune negativa
                               - Dubla filtrare HEPA a aerului evacuat
                               - Facilitati pentru fumigare/dezinfectie completa
                                 la terminarea experimentului
                               - Toate lichidele uzate se trateaza pentru
                                 inactivarea virusului pestei porcine clasice
                                 (prin caldura sau chimic).
________________________________________________________________________________
Imbracaminte de laborator      - Schimbarea completa a hainelor la intrare
                               - Manusi disponibile pentru toate tipurile de
                                 manipulare
                               - Imbracamintea se sterilizeaza inainte de
                                 parasirea unitatii sau se spala in cadrul
                                 unitatii.
________________________________________________________________________________
Controlul personalului         - Intrarea in unitate se limiteaza la persoanele
                                 numite, instruite
                               - Se face dus la iesirea din unitate.
                               - Nu se permite stationarea personalului langa
                                 porci timp de 48 de ore dupa parasirea
                                 unitatii.
________________________________________________________________________________
Echipament                     - Toate echipamentele necesare pentru procedurile
                                 privind animalele trebuie sa fie disponibile in
                                 cadrul unitatii.
                               - Toate materialele trebuie sa fie sterilizate la
                                 evacuarea lor din unitate sau, in cazul
                                 probelor prelevate de la animale, sa fie dublu
                                 ambalate intr-un container ermetic care este
                                 dezinfectat la suprafata pentru transportul
                                 catre laboratorul de pesta porcina clasica.
________________________________________________________________________________
Animale                        - Toate animalele trebuie sa fie taiate inainte
                                 de parasirea unitatii, examinarile post-mortem
                                 sa fie finalizate in cadrul unei zone de
                                 biosecuritate, iar carcasele sa fie incinerate
                                 la definitivarea examinarilor.
________________________________________________________________________________



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 558/2002

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 558 din 2002
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Nabídka půjčky!!! Potřebujete půjčku s nízkou úrokovou sazbou 2%? Byla vám banka odepřena půjčka, protože nemáte žádné zajištění nebo špatný úvěr? Potřebujete půjčku k zahájení vašeho osobního podnikání? Jste unaveni z bankovního stresu? Pokud potřebujete další finanční prostředky na dlouhodobé a krátkodobé půjčky od 5 000 Kč do 80 000 000 Kč, pak jste na správném místě kontaktujte nás na e-mailu: Radeknovotny777@gmail.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 558/2002
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu