ORDIN Nr. 863
din 2 iulie 2008
pentru aprobarea
„Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr.
28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice
aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de
interventii"
ACT EMIS DE:
MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 524 din 11 iulie 2008
Ţinând cont de Avizul nr. 90.587 din 9 iunie 2008 al
Ministerului Economiei şi Finanţelor,
în temeiul art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008
privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii şi al art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 361/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice
şi Locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul
dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă „Instrucţiunile de aplicare a unor
prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor
publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii", prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor,
Laszlo Borbely
ANEXĂ
INSTRUCŢIUNI
de aplicare a unor prevederi din Hotărârea
Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a
structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii
Art. 1. -In aplicarea
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. c), proiectul tehnic
verificat potrivit prevederilor legale reprezintă documentaţia ce conţine părţi
scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia
lucrărilor, montajul echipamentelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice,
acţiunile de asigurare şi certificare a calităţii, acţiunile de punere în
funcţiune şi teste, precum şi acţiunile de predare a obiectivului de investiţii
către beneficiar.
Proiectul tehnic trebuie să fie astfel elaborat încât
să fie clar, să asigure informaţii tehnice complete privind viitoarea lucrare
şi să răspundă cerinţelor tehnice, economice şi tehnologice ale beneficiarului.
Proiectul tehnic trebuie să permită elaborarea
detaliilor de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie
propusă, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie
necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări şi fără a se depăşi costul
lucrării stabilit în faza de studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare.
Proiectul tehnic se elaborează
pe baza studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare, etapă în care s-au
aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele şi soluţiile principale ale
lucrării şi în care au fost obţinute toate avizele şi acordurile de principiu,
în conformitate cu prevederile legale.
Proiectul tehnic se verifică pentru cerinţele de
calitate de specialişti atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
şi Locuinţelor în condiţiile legii.
Conţinutul-cadru al proiectului tehnic este următorul:
A. Părţile scrise
1. Date generale:
- denumirea obiectivului de investiţii;
- amplasamentul (judeţul, localitatea, adresa poştală
şi/sau alte date de identificare);
- titularul investiţiei;
- beneficiarul investiţiei;
- elaboratorul proiectului.
2. Descrierea generală
a lucrărilor
2.1. In cadrul secţiunii „Descrierea lucrărilor"
care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra următoarelor
elemente:
a) amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului pe specialităţi;
f) devierile si protejările de utilităţi afectate;
g) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi
altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii;
h) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi
altele asemenea;
i) trasarea lucrărilor;
j) antemăsurătoarea;
2.2. Memorii tehnice pe specialităţi.
3. Caietele de sarcini
Sunt documentele care reglementează nivelul de
performanţă a lucrărilor, precum şi cerinţele, condiţiile tehnice şi
tehnologice, condiţiile de calitate pentru produsele care urmează a fi
încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările,
nivelurile de toleranţe şi altele de aceeaşi natură, care să garanteze
îndeplinirea exigenţelor de calitate şi performanţă solicitate.
Caietele de sarcini se elaborează de către proiectant
pe specialităţi, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planşe, şi nu
trebuie să fie restrictive.
3.1. Rolul şi scopul caietelor de sarcini:
a) fac parte integrantă din
proiectul tehnic;
b) reprezintă descrierea elementelor tehnice şi
calitative menţionate în planşe şi prezintă informaţii, precizări şi
prescripţii complementare planşelor;
c) planşele, breviarele de calcul şi caietele de
sarcini sunt complementare; notele explicative înscrise în planşe sunt scurte
şi cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor;
d) detaliază notele şi cuprind caracteristicile şi
calităţile materialelor folosite, testele şi probele acestora, descriu
lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele, verificările
şi probele acestor lucrări, ordinea de execuţie şi de montaj şi aspectul final;
e) împreună cu planşele, trebuie să fie astfel
concepute încât, pe baza lor, să se poată determina cantităţile de lucrări,
costurile lucrărilor şi utilajelor, forţa de muncă şi dotarea necesară
execuţiei lucrărilor;
f) elaborarea caietelor de sarcini se face de către
proiectanţi - arhitecţi şi ingineri specialişti -, pentru fiecare categorie de
lucrare;
g) stabilesc responsabilităţile
pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi responsabilităţile pentru
teste, verificări, probe;
h) redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă
şi sistematizată;
i) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a
investiţiei;
j) prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/demolare
(inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor) după expirarea perioadei
de viaţă (postutilizarea).
3.2. Tipuri de caiete de sarcini
3.2.1. In funcţie de destinaţie, caietele de sarcini
pot fi:
a) caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale,
semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice şi confecţii diverse;
c) caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe,
verificări şi puneri în funcţiune;
d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în
timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii tehnice.
3.2.2. In funcţie de categoria de importanţă a
obiectivului de investiţii, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcţiilor şi care se
elaborează pentru toate obiectivele de investiţii;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la
lucrări specifice şi care se elaborează independent pentru fiecare lucrare.
3.3. Conţinutul caietelor de sarcini Caietele de
sarcini trebuie să cuprindă:
a) breviarele de calcul, care reprezintă documentele
justificative pentru dimensionarea elementelor de construcţii şi de instalaţii
şi se elaborează pentru fiecare element de construcţie în parte. Breviarele de
calcul, prezentate sintetic, vor preciza încărcările şi ipotezele de calcul,
precum şi tipurile de programe utilizate;
b) nominalizarea planşelor care guvernează lucrarea;
c) proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de
calitate, toleranţe, probe, teste şi altele asemenea, pentru materialele
componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;
d) dimensiunea, forma, aspectul şi descrierea
execuţiei lucrării;
e) ordinea de execuţie, probe, teste, verificări ale
lucrării;
f) standardele, normativele şi
alte prescripţii, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii,
execuţie, montaj, probe, teste, verificări;
g) condiţiile de recepţie, măsurători, aspect, culori,
toleranţe şi altele asemenea.
4. Listele cu cantităţile de
lucrări
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare
cuantificării valorice a lucrărilor şi conţine:
a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv
(formularul F1);
b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de
lucrări, pe obiecte (formularul F2);
c) listele cu cantităţile de
lucrări pe categorii de lucrări (formularul F3);
d) listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente
tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);
e) fişele tehnice ale utilajelor şi echipamentelor
tehnologice (formularul F5);
f) listele cu cantităţi de
lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare de şantier) (Se poate
utiliza formularul F3.).
NOTĂ:
Formularele F1-F5, completate cu preţuri unitare şi
valori, devin formulare pentru devizul ofertei şi vor fi utilizate pentru
întocmirea situaţiilor de lucrări executate, în vederea decontării.
5. Graficul general de
realizare a investiţiei publice (formularul F6)
Graficul general de realizare a investiţiei publice
reprezintă eşalonarea fizică a lucrărilor de investiţii/intervenţii.
NOTĂ:
Formularele F1-F6 fac obiectul anexei nr. 1, care face
parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
B. Părţile desenate
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe
baza cărora se elaborează părţile scrise ale acestuia, cuprinzând toate
informaţiile necesare elaborării caietelor de sarcini şi care, de regulă, se
compun din:
1. Planşe generale:
Sunt planşe informative de ansamblu şi cuprind:
• planşa de încadrare în zonă;
• planşele de amplasare a reperelor de nivelment şi
planimetrice;
• planşele topografice principale;
• planşele de amplasare a forajelor şi profilurilor
geotehnice, cu înscrierea condiţiilor şi a recomandărilor privind lucrările de
fundare;
• planşele principale de amplasare a obiectelor, cu
înscrierea cotelor de nivel, a distanţelor de amplasare, orientărilor,
coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment şi planimetrice, a cotei ± 0,00,
a cotelor trotuarelor, a cotelor şi distanţelor principale de amplasare a
drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor şi altele asemenea;
• planşele principale privind sistematizarea pe
verticală a terenului, cu înscrierea volumelor de terasamente,
săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat
(excedent şi deficit), a lucrărilor privind stratul vegetal, a precizărilor
privind utilajele şi echipamentele de lucru, precum şi a altor informaţii şi
elemente tehnice şi tehnologice;
• planşele principale privind construcţiile
subterane, cuprinzând amplasarea lor, secţiuni, profiluri
longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare, ariile
şi marca secţiunilor din oţel, marca betoanelor, protecţii şi izolaţii
hidrofuge, protecţii împotriva agresivităţii solului, a coroziunii şi altele
asemenea;
• planşele de amplasare a reperelor fixe şi mobile de
trasare.
2. Planşele principale ale
obiectelor
Sunt planşe cu caracter tehnic, care definesc şi
expliciteaza toate elementele construcţiei.
Se recomandă ca fiecare obiect subteran/suprateran să
fie identificat prin număr/cod şi denumire proprii.
Planşele principale se elaborează pe obiecte şi, în
general, cuprind:
2.1. Planşe de arhitectură
Definesc şi expliciteaza toate elementele de arhitectură
ale fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii,
precizări privind finisajele şi calitatea acestora şi alte informaţii de
această natură.
2.2. Planşe de structură
Definesc şi expliciteaza pentru fiecare obiect
alcătuirea şi execuţia structurii de rezistenţă, cu toate caracteristicile
acesteia, şi cuprind:
• planurile infrastructurii şi
secţiunile caracteristice cotate;
• planurile suprastructurii şi secţiunile
caracteristice cotate;
• descrierea soluţiilor constructive, descrierea
ordinii tehnologice de execuţie şi montaj (numai în situaţiile speciale în care
aceasta este obligatorie), recomandări privind transportul, manipularea,
depozitarea şi montajul.
2.3. Planşe de instalaţii
Definesc şi expliciteaza pentru fiecare obiect
amplasarea, alcătuirea şi execuţia instalaţiilor, inclusiv cote, dimensiuni,
toleranţe şi altele asemenea.
2.4. Planşe de utilaje şi echipamente tehnologice
Vor cuprinde, în principal, planşele principale de
tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni,
toleranţe, detalii montaj, şi anume:
• planşe de ansamblu;
• scheme ale fluxului tehnologic;
• scheme cinematice, cu indicarea principalilor
parametri;
• scheme ale instalaţiilor hidraulice, pneumatice,
electrice, de automatizare, comunicaţii, reţele de combustibil, apă, iluminat
şi altele asemenea, precum şi ale instalaţiilor tehnologice;
• planşe de montaj, cu indicarea geometriilor,
dimensiunilor de amplasare, prestaţiilor, sarcinilor şi a altor informaţii de
aceeaşi natură, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj;
• diagrame, nomograme, calcule inginereşti, tehnologice
şi de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi
exploatării;
• liste cu utilaje şi echipamente din componenţa
planşelor tehnologice, inclusiv fişe cuprinzând parametrii, performanţele şi
caracteristicile acestora.
2.5. Planşe de dotări
Cuprind planşe de amplasare şi montaj, inclusiv cote,
dimensiuni, secţiuni, vederi, tablouri de dotări şi altele asemenea, pentru:
• piese de mobilier;
• elemente de inventar gospodăresc,
• dotări PSI,
• dotări necesare securităţii muncii,
• alte dotări necesare în
funcţie de specific.
NOTĂ:
La elaborarea proiectelor materialele, confecţiile,
utilajele tehnologice şi echipamentele vor fi definite prin parametri,
performanţe şi caracteristici.
Este interzis a se face referiri sau trimiteri la mărci de fabrică, producători ori comercianţi sau la alte asemenea
recomandări ori precizări care să indice preferinţe sau să restrângă
concurenţa.
Caracteristicile tehnice şi parametrii funcţionali vor
fi prezentaţi în cadrul unor limite (pe cât posibil) rezultate
din breviarele de calcul şi nu vor fi date în mod
determinist, în scopul de a favoriza un anumit furnizor (producător sau
comerciant).
Art. 2. - In aplicarea prevederilor art. 3 lit. b) şi
ale art. 5 alin. (3) lit. a), pentru lucrări de intervenţii de complexitate
redusă, care se execută la construcţii existente, cu excepţia intervenţiilor la
elemente structurale, raportul de expertiză tehnică poate fi elaborat prin
metoda evaluării calitative, care constă, în principal, în examinarea
construcţiei la faţa locului, în ansamblu şi în detaliu, precum şi în analiza
proiectului tehnic al construcţiei, după caz, a releveelor de degradări şi
avarii, precum şi a datelor referitoare la condiţii de execuţie, exploatarea şi
comportarea în timp a construcţiei.
Lucrările de intervenţii de complexitate redusă sunt
acele lucrări de mică amploare şi dificultate, cu durată scurtă de execuţie,
cum ar fi lucrările de reabilitare a drumurilor de interes local clasate.
Art. 3. -In aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), actualizarea studiilor de
fezabilitate/ documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii, prevăzută
în actele normative în vigoare, implică actualizarea, în condiţiile legii, a
devizelor generale.
Art. 4. -In aplicarea prevederilor
anexei nr. 1 „Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate", lit. A
„Piese scrise", secţiunea „Scenariile tehnico-economice prin care
obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse", sintagma „scenarii
tehnico-economice" face referire la variantele de amplasare a obiectivelor
de investiţii, respectiv amplasamente propuse şi amplasamente recomandate de
către elaborator, cu detalierea avantajelor acestui amplasament, precum şi
variante de rezolvare în funcţie de tipul lucrărilor de investiţii şi/sau de
intervenţii.
Art. 5. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 1
„Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate", lit. A „Piese
scrise", secţiunea „Date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează
să se amplaseze obiectivul de investiţie", subsecţiunea „Informaţii despre
terenul din amplasament", pct. 3 „caracteristicile geofizice ale terenului
din amplasament determinate în baza studiului geotehnic", în cazul în care
hărţile geologice şi/sau proiectele realizate în zonă conţin suficiente
informaţii în baza cărora pot fi determinate caracteristicile geofizice ale
terenului din amplasamentul obiectivului de investiţii, aceste informaţii pot
fi utilizate la elaborarea studiului de prefezabilitate.
Art. 6. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 2 „Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate", lit. A
„Piese scrise", secţiunea „Informaţii generale privind proiectul",
pct. 3 „date tehnice ale investiţiei", lit. b), statutul juridic al
terenului care urmează să fie ocupat va include atât categoriile de folosinţă
ale terenului, cât şi amplasarea în intravilan şi/sau extravilan.
Art. 7. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 2
„Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate", lit. A „Piese
scrise", secţiunea „Informaţii generale privind proiectul", pct. 3
„date tehnice ale investiţiei", lit. c), situaţia ocupării definitive de
teren priveşte, în principal, identificarea proprietarilor, precum şi a
suprafeţelor de terenuri aparţinând acestora, afectate de investiţie.
Art. 8. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 2 „Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate",
lit. A „Piese scrise", secţiunea „Analiza cost-beneficiu", vor fi luate în considerare
prevederile anexei nr. 2 „Principii metodologice privind realizarea analizei
cost-beneficiu", elaborată de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi care
face parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
Art. 9. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 1
„Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate", lit. B „Piese
desenate", pct. 2, ale anexei nr. 2 „Conţinutul-cadru al studiului de
fezabilitate", lit. B „Piese desenate", pct. 2 şi ale anexei nr. 3
„Conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii", lit. B „Piese desenate", pct. 2, planul general poate
fi prezentat, după caz, şi la alte scări grafice, în funcţie de necesităţile de
redactare.
Art. 10. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 4
„Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii", lit. A „Prevederi generale",
art. 5, actualizarea devizului general se efectuează în funcţie de evoluţia
indicilor de preţuri, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare,
respectiv ale art. 44 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele
publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
Valoarea actualizată se compune din cheltuielile legal
efectuate până la data actualizării, conform evidenţelor contabile şi din
valoarea restului de executat multiplicat cu indicele de preţuri lunar (total)
comunicat de Institutul Naţional de Statistică, calculat între data întocmirii
devizului general şi data actualizării.
Art. 11.-In aplicarea prevederilor anexei nr. 4
„Metodologie privind elaborarea devizului general
pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", lit. B
„Structura devizului general pe capitole de cheltuieli", cap. 5 „Alte
cheltuieli", subcap. 5.1 „Organizare de şantier", pct. 5.1.1 „Lucrări
de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier", se
estimează de către proiectant.
Art. 12. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 4
„Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii", lit. B „Structura devizului general
pe capitole de cheltuieli", cap. 5 „Alte cheltuieli", subcap. 5.1.
„Organizare de şantier", pct. 5.1.2 „Cheltuieli conexe organizării de
şantier", în categoria cheltuielilor conexe organizării de şantier, în
legătură cu ocuparea temporară a domeniului public, se includ şi cheltuielile
necesare readucerii acestor terenuri la starea lor iniţială, la terminarea
execuţiei lucrărilor de investiţii/intervenţii, operaţiune care constituie
obligaţia executanţilor, prevăzută la art. 23 alin. (1) lit. I) din Legea nr.
10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, cu
excepţia cheltuielilor aferente pct. 1.3 „Amenajări pentru protecţia mediului
şi aducerea la starea iniţială", din structura devizului general.
Art. 13. -In aplicarea prevederilor anexei nr. 4 „Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective
de investiţii şi lucrări de intervenţii", lit. B „Structura devizului
general pe capitole de cheltuieli", cap. 5 „Alte cheltuieli", subcap.
5.2 „Comisioane, cote, taxe, costul creditului, în sintagma „alte cheltuieli de
aceeaşi natură", stabilite în condiţiile legii, este inclusă şi cota de
administrare a proiectelor, conform legilor specifice de ratificare.
ANEXA Nr. 1 la instrucţiuni
FORMULARUL F1
OBIECTIV
..................................................................
(denumirea)
PROIECTANT
..................................................................
(denumirea)
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiectiv
Nr. crt.
|
Nr. cap./subcap.
deviz general
|
Denumirea capitolelor de cheltuieli
|
Valoarea cheltuielilor/ obiect,
exclusiv TVA
|
Din care C+M
|
Mii lei
|
Mii euro*)
|
Mii lei
|
Mii euro*)
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
1
|
1.2
|
Amenajarea terenului
1.1...................................
|
|
|
|
|
2
|
1.3
|
Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea
iniţială
2.1.............................................
|
3
|
2
|
Realizarea utilităţilor necesare
obiectivului
3.1................................................
|
4
|
3.1
|
Studii de teren
4.1.......................................................................
|
5
|
3.3
|
Proiectare (numai în cazul în care obiectivul se realizează în sistemul „design & build")
|
6
|
4
|
Investiţia de bază
6.1. Obiect 01 .................................................
|
7
|
5.1
|
Organizare de şantier
7.1
.....................................................................
|
total valoare (exclusiv TVA):
|
... mii lei
|
... mii euro*)
|
.... mii lei
|
... mii euro*)
|
Taxa pe valoarea adăugată
|
.... mii lei
|
.... mii lei
|
total valoare (inclusiv TVA):
|
.... mii lei
|
.... mii lei
|
*) Cursul de referinţă =...........lei/euro, din data
de.................
Proiectant,
..................................................................
(semnătură autorizată)
PRECIZARE:
Proiectantul răspunde de corectitudinea completării
coloanelor 0-2, având în vedere respectarea structurii aprobate pentru devizul
general; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea,
cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii, responsabilitatea
completării coloanelor 0-2 revine ofertantului.
FORMULARUL F2
OBIECTIV
..................................................................
(denumirea)
PROIECTANT
..................................................................
(denumirea)
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte
Nr. crt.
|
Nr. cap./subcap
devizpe obiect
|
Cheltuieli pe categoria de lucrări
|
Valoarea, exclusiv TVA
|
Mii lei
|
Mii euro*)
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
1
|
I
|
Lucrări de construcţii
|
|
|
2
|
1
|
Terasamente
|
|
|
3
|
2
|
Construcţii
|
|
|
4
|
3
|
Izolaţii
|
|
|
5
|
4
|
Instalaţii electrice
|
|
|
6
|
5
|
Instalaţii sanitare
|
|
|
7
|
6
|
Instalaţii de încălzire,...................
|
|
|
8
|
7
|
Instalaţii de alimentare cu gaze naturale
|
|
|
9
|
8
|
Instalaţii de comunicaţii
|
|
|
…
|
…
|
………………………
|
|
|
…
|
…
|
Total I
|
|
|
|
II
|
Montaj utilaje şi echipamente tehnologice
|
|
|
…
|
…
|
|
|
|
…
|
…
|
Total II
|
|
|
|
III
|
Procurare
|
|
|
…
|
…
|
Utilaje şi echipamente tehnologice
|
|
|
…
|
…
|
Utilaje şi echipamente de transport
|
|
|
…
|
…
|
Dotări
|
|
|
|
|
Total III
|
|
|
total valoare (exclusiv TVA):
|
... mii lei
|
.... mii euro*)
|
Taxa pe valoarea adăugată
|
... mii lei
|
-
|
TOTAL VALOARE:
|
... mii lei
|
-
|
*) Cursul de referinţă =................lei/euro, din
data de......................
Proiectant,
..................................................................
(semnătură autorizată)
PRECIZARE:
Proiectantul răspunde de corectitudinea completării
coloanelor 0-2; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât
proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii,
responsabilitatea completării coloanelor 0-2 revine
ofertantului.
FORMULARUL F3
OBIECTIV
..................................................................
(denumirea)
PROIECTANT
..................................................................
(denumirea)
LISTA
cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări
Obiectul.....................................
Categoria de lucrări..................
- lei -
Nr. crt
|
Capitolul de lucrări
|
U.M.
|
Cantitate
|
Preţul unitar
a) materiale
b) manoperă
c) utilaj
d) transport
...........................
Total a)+b)+c)+d)
|
M Materiale (3 x 4a)
|
m
Manoperă
(3 x 4b)
|
u
Utilaj
(3 x 4c)
|
t
Transport
(3 x 4d)
|
Total
(3x4)
|
SECŢIUNE TEHNICĂ
|
SECŢIUNE FINANCIARĂ
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
1
|
Capitol de lucrare
1.1. Subcapitol
...................................
1.2. Subcapitol
...................................
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
Capitol de lucrare
2.1 Subcapitol
....................................
2.2 Subcapitol
....................................
|
|
|
|
|
|
|
|
|
...
|
....................................
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli directe
|
M
|
m
|
u
|
t
|
T
|
Alte cheltuieli directe:
- CAS
- şomaj
- fond de risc
- alte cheltuieli conform prevederilor legale, nominalizate:
|
|
|
|
|
|
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE:
|
M0
|
m0
|
U0
|
t0
|
T0
|
Cheltuieli indirecte = T0 x %
|
I0
|
Profit = (T0 + I0) x %
|
P0
|
TOTAL GENERAL:
|
V0= T0+I0+P0
|
Proiectant,
...................................
(semnătură autorizată)
PRECIZĂRI:
Proiectantul răspunde de corectitudinea completării
coloanelor 0-3; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât
proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii,
responsabilitatea completării coloanelor 0-3 revine ofertantului.
1. Cheltuielile directe sunt constituite din
următoarele:
M - cheltuieli aferente consumurilor de resurse materiale, în care se cuprinde valoarea materialelor calculată cu preţurile
de la furnizori, fără TVA; în cazul materialelor care provin din import,
valoarea acestora trebuie să includă şi orice taxe şi comisioane plătibile la
frontieră (taxe vamale, comisioane vamale etc.);
m - cheltuieli aferente consumurilor cu mâna de lucru,
în care se cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productivi;
U - cheltuieli aferente consumurilor cu utilajele de
construcţii, în care se cuprinde valoarea rezultată din totalul orelor de
funcţionare a utilajelor respective şi din tariful mediu orar corespunzător
funcţionării; t - cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile, în
care se cuprind:
a) valoarea transporturilor auto, CF, navale ale
materialelor, prefabricatelor, confecţiilor etc. de la
producător sau furnizor la depozitul intermediar, precum şi de la depozitul
intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de
ridicat, inclusiv taxele aferente acestor transporturi;
b) valoarea transporturilor cu
utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur;
c) valoarea transporturilor tehnologice, în măsura în
care acestea nu sunt cuprinse în articole distincte (transport de pământ,
beton, mortar, moloz rezultat din demolări).
2. Beneficiarul are obligaţia de a include în lista cuprinzând
cantităţile de lucrări, atât în secţiunea tehnică, cât şi în cea financiară,
materialele şi furniturile pe care intenţionează să le pună la dispoziţie, în
scopul preluării şi includerii acestora în preţurile unitare, precizând şi
condiţiile de livrare.
Utilajele şi echipamentele tehnologice, puse la
dispoziţie de către beneficiar, nu vor fi cuprinse în valoarea aferentă
listelor de procurare a utilajelor şi echipamentelor.
3. Cheltuielile indirecte
reprezintă, în principal, cheltuieli proprii ale executantului, necesare pentru
executarea lucrărilor de investiţii/intervenţii.
4. Formularul F3 poate fi utilizat şi pentru
stabilirea cantităţilor de lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare
de şantier).
FORMULARUL F4
OBIECTIV
..................................................................
(denumirea)
PROIECTANT
..................................................................
(denumirea)
LISTA
cu cantităţile de utilaje şi echipamente
tehnologice, inclusiv dotări
Nr. crt.
|
Denumirea
|
U.M.
|
Preţul unitar
- lei/U.M.-
|
Valoarea
(exclusiv TVA)
-mii lei -
(3x4)
|
Furnizorul (denumire, adresă, telefon, fax)
|
Fişa tehnică ataşată
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
1
|
Obiect 01
|
|
|
|
|
|
a).............
|
|
|
|
|
Fisa tehnică nr............
|
b).............
|
|
|
|
|
Fisa tehnică nr.............
|
………………
|
|
|
|
|
Fisa tehnică nr.............
|
2
|
Obiect 02
|
|
|
|
|
|
a).............
|
|
|
|
|
Fisa tehnică nr...........
|
b).............
|
|
|
|
|
Fisa tehnică nr...........
|
…………………
|
|
|
|
|
Fisa tehnică nr...........
|
…
|
…………………
|
|
|
|
|
Fisa tehnică nr...........
|
TOTAL:
|
Mii lei:
|
|
|
Euro*):
|
|
*) Cursul de referinţă =...........lei/euro, din data
de......................
Proiectant,
...................................
(semnătură autorizată)
PRECIZARE:
Proiectantul răspunde de corectitudinea completării
coloanelor 0-2 şi 6; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât
proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii,
responsabilitatea completării coloanelor 0-2 şi 6 revine ofertantului.
FORMULARUL F5
OBIECTIV
..................................................................
(denumirea)
PROIECTANT
..................................................................
(denumirea)
FIŞA TEHNICA Nr.........
(Se completează pentru fiecare utilaj, echipament
tehnologic, dotări etc.)
Utilajul, echipamentul
tehnologic:........................................................................................................................
(denumirea)
Nr. crt.
|
Specificaţii tehnice impuse prin
Caietul de sarcini
|
Corespondenţa propunerii tehnice cu
specificaţiile tehnice impuse prin Caietul de
sarcini
|
Producător
|
0
|
1
|
2
|
3
|
1
|
Parametrii tehnici şi funcţionali
.........................................................................................
|
|
|
2
|
Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în
exploatare
.........................................................................................
|
|
|
3
|
Condiţii privind conformitatea cu
standardele relevante
........................................................................................
|
|
|
4
|
Condiţii de garanţie şi postgaranţie
........................................................................................
|
|
|
5
|
Alte condiţii cu caracter tehnic
........................................................................................
|
|
|
Proiectant,
...................................
(semnătură autorizată)
PRECIZARE:
Proiectantul răspunde de corectitudinea completării
coloanelor 0 şi 1; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât
proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii,
responsabilitatea completării coloanelor 0 şi 1 revine ofertantului.
FORMULARUL F6
OBIECTIV
........................................................
(denumirea)
PROIECTANT
........................................................
(denumirea)
GRAFICUL GENERAL
de realizare a investiţiei publice
Nr. crt.
|
Denumirea obiectului
|
Anul 1
|
|
…
|
Anul n
|
|
Luna
|
1
|
2
|
3
|
…
|
n
|
I
|
Organizare de şantier
|
|
|
|
|
|
1
|
Obiect 01
Categoria de lucrări:
............................................................................
............................................................................
|
|
|
|
|
|
2
|
Obiect 02
Categoria de lucrări:
............................................................................
............................................................................
|
|
|
|
|
|
…
|
Obiect...
Categoria de lucrări:
............................................................................
............................................................................
|
|
|
|
|
|
Proiectant,
...................................
(semnătură autorizată)
ANEXA Nr. 2 la instrucţiuni
PRINCIPII METODOLOGICE
privind realizarea analizei cost-beneficiu*)
Analiza cost-beneficiu este
un instrument analitic utilizat pentru estimarea impactului1)
socioeconomic al investiţiei publice.
Obiectivul acesteia este de a identifica şi de a
cuantifica (respectiv de a da o valoare monetară) toate impacturile posibile ale
investiţiei, în vederea determinării costurilor şi beneficiilor
corespunzătoare. In principiu, toate impacturile
trebuie evaluate: financiare, economice, sociale, de mediu etc.
1. Identificarea investiţiei
şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă
Odată ce a fost identificată nevoia unei investiţii sau
o problemă care necesită rezolvare prin realizarea unei investiţii, obiectivele
generale şi specifice ale acesteia vor fi definite astfel încât să existe
coerenţă cu obiectivele politicilor de investiţii naţionale, sectoriale,
regionale şi/sau locale relevante, inclusiv măsura în care obiectivele
specifice ale investiţiei propuse vor contribui la atingerea rezultatelor
acestor politici.
Perioada de referinţă se referă la numărul maxim de ani
pentru care se realizează previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu.
Previziunile vor fi realizate pentru o perioadă apropiată de viaţa economică a
investiţiei, dar suficient de îndelungată pentru a permite manifestarea
impactului pe termen mediu şi lung al acesteia.
Perioada de referinţă pe sector
Sector
Perioada de referinţă (ani)
Energie
15-25
Apă şi
mediu 30
Căi ferate
30
Porturi şi
aeroporturi 30
Drumuri
25-30
Industrie 10
Alte
servicii 15
2. Analiza opţiunilor
Analiza opţiunilor se realizează parcurgându-se
următoarele etape:
a) stabilirea unei liste lungi de alternative care fac
posibilă atingerea obiectivelor specifice;
b) analizarea listei lungi în funcţie de o serie de
criterii calitative (care vor fi stabilite pe baza orientărilor politicilor de
investiţii şi/sau a consideraţiilor tehnice) şi stabilirea unei liste scurte de
alternative potrivite şi fezabile;
c) ierarhizarea alternativelor din lista scurtă,
utilizându-se analiza economică sau metodologia celui mai scăzut cost.
Metodologia recomandată pentru selectarea alternativei
preferate este detaliată la pct. 3-6. In cazul în care în cadrul analizei
opţiunilor va fi utilizată metodologia celui mai scăzut cost, trebuie realizaţi
următorii paşi adiţionali:
d) analizarea faptului dacă alternativele diferă între
ele în ceea ce priveşte impactul extern posibil asupra societăţii (de exemplu,
perturbarea traficului la reabilitarea drumurilor);
e) dacă sunt identificate diferenţe ale impactului
extern al alternativelor, se va ajusta metodologia celui mai scăzut cost pentru
a încorpora externalităţile identificate. Pentru a stabili o ierarhie finală a
alternativelor, impactul extern identificat va trebui monetizat.
Analiza opţiunilor astfel realizată va identifica
alternativa care asigură atingerea obiectivelor stabilite
la un cost total minim pentru societate.
3. Analiza financiară
Obiectivul analizei financiare este de a calcula
performanţa şi sustenabilitatea financiară a investiţiei propuse pe parcursul
perioadei de referinţă, cu scopul de a stabili cea mai potrivită structură de
finanţare a acesteia.
Analiza financiară trebuie să parcurgă următoarele
etape:
(i) estimarea veniturilor şi costurilor investiţiei,
precum şi implicaţiile acestora din punctul de vedere al fluxului de numerar;
(ii) definirea structurii
de finanţare a investiţiei şi profitabilitatea sa financiară;
(iii)verificarea capacităţii fluxului de numerar
proiectat pentru a se asigura funcţionarea adecvată a investiţiei şi
îndeplinirea obligaţiilor. Determinarea performanţei şi sustenabilităţii
financiare se realizează prin calcularea indicatorilor de performanţă
financiară, după cum urmează:
• valoarea financiară actuală netă;
• rata internă de rentabilitate financiară;
• raportul cost-beneficiu;
• fluxul de numerar cumulat.
4. Analiza economică
Obiectivul analizei economice este de a demonstra că
investiţia are o contribuţie pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă,
aceasta merită să fie finanţată din fonduri publice. Pentru alternativa
selectată, beneficiile investiţiei trebuie să depăşească costurile acesteia şi,
mai specific, valoarea actualizată a beneficiilor sale economice trebuie să
depăşească valoarea actualizată a costurilor economice.
Punctul de start în analiza economică este fluxul de
numerar calculat pentru analiza financiară la care sunt introduse două tipuri
de corecţii: (i) corecţia fiscală şi corecţia economică a preţurilor şi (ii)
monetizarea externalităţilor. Aceste corecţii se reflectă în fluxurile
economice de numerar.
Fluxul costurilor şi beneficiilor economice va fi
actualizat şi se vor determina indicatorii de performanţă economică pentru
investiţie:
• valoarea economică actuală netă;
• rata internă de rentabilitate economică;
• raportul cost-beneficiu.
5. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate are ca
obiectiv identificarea variabilelor critice şi impactul potenţial asupra
modificării indicatorilor de performanţă financiară şi economică.
Indicatorii de performanţă financiară şi economică
relevanţi, care se vor considera în toate cazurile, sunt rata internă de
rentabilitate financiară a investiţiei şi valoarea financiară actuală netă. In
cazul investiţiilor publice majore, analizele vor avea în vedere şi rata
internă a rentabilităţii economice şi valoarea economică actuală netă.
Pentru realizarea analizei de
senzitivitate se vor parcurge paşii următori:
*) Anexa nr. 2 la
instrucţiuni „Principii metodologice privind realizarea analizei
cost-beneficiu" a fost elaborată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
1) Impactul
reprezintă efectul pe termen lung, primar sau secundar, pozitiv sau negativ
produs în urma unei intervenţii, în mod direct sau indirect, intenţionat sau
neintenţionat. A se vedea Manualul EVALSED pentru evaluarea dezvoltării
socioeconomice, www.mefromania.ro, secţiunea evaluare.
- identificarea variabilelor care sunt considerate
critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului. Acest lucru se
realizează prin modificarea procentuală a unui set de variabile ale investiţiei
şi apoi calcularea valorii indicatorilor de performanţă financiară şi
economică;
- calculul „valorilor de comutare"2)
pentru variabilele critice identificate.
6. Analiza de risc
Analiza de risc vizează estimarea distribuţiei de
probabilitate a modificărilor indicatorilor de performanţă financiară şi
economică. Rezultatele analizei de risc se pot exprima ca medie estimată şi
deviaţie standard a acestor indicatori.
2) Modificarea
procentuală a variabilei critice identificate care determină ca valoarea
indicatorului de performanţă analizat (valoarea financiară actuală netă sau
valoarea economică actuală netă) să fie egală cu zero.