ORDIN
Nr. 93 din 15 septembrie 2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
care stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor de origine
animala pentru controlul oficial al furajelor
ACT EMIS DE: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU
SIGURANTA ALIMENTELOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 873 din 29 septembrie 2005
Vazand Referatul de aprobare nr. 34.535 din 14 septembrie 2005, intocmit de
Directia generala sanitara veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,
avand in vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr.
42/2004 privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta
alimentelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 215/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare,
in temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului
nr. 738/2005 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitatilor din subordinea
acesteia,
presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor care
stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala
pentru controlul oficial al furajelor, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor,
institutele veterinare centrale si directiile sanitar-veterinare si pentru
siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara este laboratorul de
referinta in domeniul controlului furajelor si asigura organizarea si
instruirea personalului implicat in controlul oficial pentru identificarea
si/sau estimarea cantitativa a constituentilor de origine animala in furaje,
precum si organizarea testelor comparative interlaboratoare.
Art. 4
(1) La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul
ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 475/2001 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind utilizarea metodei de identificare
microscopica si estimare a constituentilor de origine animala in controlul
oficial al furajelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
112 din 11 februarie 2002.
(2) Toate referirile la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor nr. 475/2001 se considera ca fiind facute la prezentul ordin.
Art. 5
Prezentul ordin constituie transpunerea oficiala a Directivei Comisiei nr.
2003/126/CE care stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor
de origine animala pentru controlul oficial al furajelor, publicata in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 339 din 24 decembrie 2003, p.
78.
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare
si pentru Siguranta Alimentelor,
Razvan Tiru
ANEXA 1
NORMA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
care stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor de origine
animala pentru controlul oficial al furajelor
Art. 1
Analizele efectuate in vederea controlului oficial privind prezenta,
identificarea si/sau estimarea cantitatii de constituenti de origine animala in
furaje, in cadrul programului de inspectii oficiale in domeniul nutritiei
animale in conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor
si mediului nr. 717/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
principiile ce reglementeaza organizarea inspectiilor oficiale in domeniul
nutritiei animalelor, ce transpune Directiva Consiliului nr. 95/53/CE, trebuie
sa fie executate in conformitate cu prevederile anexei care face parte
integranta din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor.
Art. 2
Laboratoarele care efectueaza controalele oficiale pentru identificarea
si/sau estimarea cantitativa a constituentilor de origine animala din furaje
pot efectua aceste analize numai daca au specialisti instruiti corespunzator si
participa periodic la testele comparative interlaboratoare.
Art. 3
(1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor pune in aplicare acte normative, reglementari si prevederi
administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor, pe care le va transmite Comisiei
Europene, prin intermediul Ministerului Integrarii Europene si al Misiunii
Romaniei pe langa Uniunea Europeana, impreuna cu tabelele de concordanta, in
vederea evaluarii conformitatii transpunerii legislative, si va stabili
masurile necesare pentru implementarea corecta si la timp a prevederilor
prezentei norme sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.
(2) Atunci cand Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru
Siguranta Alimentelor actioneaza potrivit prevederilor alin. (1) trebuie sa
faca o referire expresa la prezenta norma sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor. Procedura privind realizarea referirii mentionate ramane
in responsabilitatea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor.
(3) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor va lua toate masurile necesare si va sanctiona, potrivit legii,
orice incalcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor, iar in caz de infractiuni, sesizeaza organele de
cercetare penala.
(4) Prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
constituie transpunerea oficiala a Directivei Comisiei nr. 2003/126/CE.
ANEXA 1
la norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
CONDITII
pentru detectarea microscopica, identificarea sau estimarea constituentilor de
origine animala in furaje
1. Scop si domeniu de aplicare
Aceste conditii trebuie sa fie utilizate atunci cand detectarea
constituentilor de origine animala (definiti ca produse rezultate din
prelucrarea carcaselor si a partilor acestora provenite de la mamifere, pasari
si peste) din furaje este efectuata prin mijloace de examinare microscopica, in
cadrul programului de inspectii si controale in domeniul nutritiei animale in
conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului
nr. 717/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind principiile ce
reglementeaza organizarea inspectiilor oficiale in domeniul nutritiei
animalelor, ce transpune Directiva Consiliului nr. 95/53/CE. Poate fi efectuat
si un al doilea test, utilizandu-se metode diferite sau alternative de analiza
pentru detectarea anumitor tipuri de constituenti de origine animala sau pentru
stabilirea originii constituentilor de origine animala, cu conditia ca metodele
descrise in prezenta anexa sa fie utilizate in toate testele oficiale. In plus,
poate fi utilizat un protocol diferit atunci cand se examineaza anumite produse
specifice de origine animala, precum plasma sau oasele in seu (a se consulta si
pct. 9), cu conditia ca aceste analize sa fie efectuate aditional analizelor
prevazute in programul de inspectii si controale.
2. Sensibilitate
In functie de tipul constituentilor de origine animala, pot fi detectate
cantitati foarte mici (< 0,1%) de constituenti in furaje.
3. Principiu
O proba reprezentativa, prelevata in conformitate cu Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 390/2001 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale, ce
transpune Directiva Comisiei nr. 76/371/CEE, va fi supusa identificarii dupa
pregatirea prealabila. Protocolul descris in continuare este conceput pentru
furaje cu continut redus de umiditate. Furajele cu continut de umiditate mai
mare de 14% trebuie sa fie uscate (concentrate) in prealabil.
Materiile prime furajere sau furajele speciale (de exemplu, grasimi,
uleiuri) necesita un tratament special (a se consulta pct. 9). Constituentii de
origine animala sunt identificati pe baza caracterelor microscopice tipice (de
exemplu, fibre musculare si alte particule de carne, cartilaje, oase, coarne,
fire de par, pene, sange, coji de oua, oase de peste, solzi etc.).
Identificarea se va face atat din fractia de la sitare (potrivit pct. 6.1), cat
si din sedimentul concentrat (potrivit pct. 6.2) al probei.
4. Reactivi
4.1. Agenti de clarificare
4.1.1. Cloralhidrat (solutie apoasa 60% v/v)
4.1.2. Solutie alcalina (NaOH 2,5% sau KOH 2,5% m/v) pentru fractiile de la
sitare
4.1.3. Ulei de parafina sau glicerina (viscozitate 68 - 81) pentru
observatiile microscopice in sediment
4.2. Agenti de spalare
4.2.1. Alcool etilic 96%
4.2.2. Acetona
4.3. Agenti de concentrare
4.3.1. Tetracloretan (densitate 1.62)
4.4. Agenti de colorare
4.4.1. Solutie iod/iodura de potasiu (se dizolva 2 g de iodura de potasiu
in 100 ml apa si se adauga 1 g de iod sub agitare)
4.4.2. Rosu de alizarina (Alizarin Red) (se dizolva 200 mg rosu de
alizarina in 100 ml apa care contine 2,5 ml HCl 1 M)
4.4.3. Reactiv pentru cistina (2 g acetat de plumb si 10 g NaOH/100 ml H2O)
4.4.4. Solutie iod/iodura de potasiu in alcool etilic 70%
4.5. Agent de decolorare
4.5.1. Solutie comerciala de hipoclorit de sodiu (9,6% clor activ)
5. Echipament si accesorii
5.1. Balanta analitica (d = 0,01 g, cu exceptia sedimentului concentrat la
care este necesara d = 0,001 g)
5.2. Dispozitive de maruntire, macinare (moara si mojar, in special pentru
furaje cu continut de grasime > de 15%)
5.3. Site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm
5.4. Palnii de separare sau pahare conice de sedimentare
5.5. Stereomicroscop (cu magnificatie de minimum 40 x)
5.6. Microscop compus (magnificatie minimum 400 x) cu lumina polarizata sau
cu lumina de transmisie
5.7. Sticlarie standard de laborator
Tot echipamentul utilizat trebuie sa fie foarte curat. Sticlaria si
palniile de separare trebuie spalate in masina de spalat sticlaria. Sitele
trebuie curatate cu perii aspre.
6. Procedura
Furajele granulate trebuie in prealabil presitate pe baza dimensiunii, daca
ambele fractii sunt examinate ca probe separate.
Se iau cel putin 50 g de proba si se macina cu grija in moara sau in alt
dispozitiv adecvat pentru obtinerea particulelor corespunzatoare. Din
materialul macinat se iau doua fractii reprezentative, una pentru fractia de
sitare de cel putin 5 g si una de cel putin 5 g pentru sedimentul concentrat.
Colorarea cu agenti de colorare poate fi aplicata aditional pentru identificare.
In scopul identificarii naturii proteinelor animale si a originii
particulelor examinate se poate utiliza un sistem de suport al deciziei (de
exemplu, Aries) sau probe de referinta.
6.1. Identificarea constituentilor de origine animala in fractia de la
sitare
O cantitate de minimum 5 g din proba este trecuta prin site cu ochiuri cu
diametrul de maximum 0,5 mm in cel putin doua fractii.
Fractia/fractiile de sitare cu particule mari, cu dimensiuni mai mari de
0,5 mm (sau o parte reprezentativa din fractie) se intinde in strat subtire pe
un suport adecvat si se verifica prezenta componentelor de origine animala la
stereomicroscop cu diferite puteri de marire.
Lamele preparate cu fractia/fractiile de sitare cu particule fine, cu dimensiuni
mai mari de 0,5 mm, se verifica sistematic la microscopul compus cu obiective
diferite pentru a detecta prezenta componentilor de origine animala.
6.2. Identificarea constituentilor de origine animala din sedimentul
concentrat
Se iau cel putin 5 g (cantarite cu precizie de 0,01 g) din proba, se
introduc intr-un pahar conic sau intr-o palnie de separare, adaugandu-se cel
putin 50 ml de tetracloretan. Dupa omogenizare se agita continutul de mai multe
ori.
Daca se utilizeaza o palnie de separare inchisa, amestecul trebuie lasat
pentru sedimentare cel putin 3 minute. Amestecul este din nou agitat si lasat
pentru sedimentare 3 minute inainte ca sedimentul sa fie separat.
Daca este utilizat un pahar conic de separare, amestecul trebuie lasat pentru
sedimentare cel putin 5 minute inainte ca sedimentul sa fie separat.
Sedimentul separat este uscat la etuva si cantarit repetat pana la masa
constanta (precizie de 0,001 g). Cantarirea este necesara numai in cazul in
care se face o apreciere cantitativa. In cazul in care sedimentul este
constituit din fragmente de dimensiuni foarte diferite, acesta poate fi separat
prin site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm in doua fractii.
Sedimentul uscat se examineaza in intregime pentru identificarea
fragmentelor de oase la stereomicroscop si la microscopul compus.
6.3. Utilizarea agentilor de clarificare si de colorare
La identificarea microscopica a constituentilor de origine animala pot fi
utilizati agentii speciali de clarificare si colorare:
- cloralhidrat: prin incalzire usoara, structura celulara poate fi mult mai
clara datorita gelatinizarii granulelor de amidon si indepartarii particulelor
nedorite;
- solutie alcalina (NaOH 2,5% sau KOH 2,5%): solutiile alcaline clarifica materialul,
pot evidentia fibrele musculare, firele de par sau alte structuri cheratinoase;
- ulei de parafina si glicerina: componentele oaselor pot fi identificate
mai bine in acesti agenti de clarificare datorita faptului ca majoritatea
lacunelor raman umplute cu aer si apar ca spatii negre cu diametrul de
aproximativ 5 - 15 micrometri;
- solutia de iod/iodura de potasiu: este utilizata pentru identificarea
amidonului (culoare albastra-violeta) si a proteinei (culoare
galbena-portocalie). Se dilueaza daca este necesar;
- solutia de rosu de alizarina: coloreaza oasele, solzii si oasele de peste
in roz-rosu. Inainte de uscarea sedimentului (a se consulta pct. 6.2),
sedimentul total trebuie transferat intr-o eprubeta de sticla si spalat de doua
ori cu cate 5 ml alcool etilic (se utilizeaza de fiecare data un vortex pentru
eprubete, se lasa in repaus timp de un minut si apoi solventul este eliminat).
Inaintea utilizarii colorantului, sedimentul este decolorat cu cel putin 1 ml
solutie comerciala de hipoclorit de sodiu. Pentru reactie se lasa timp de 10
minute. Eprubeta este apoi umpluta cu apa, lasata in repaus pentru sedimentare
timp de 2 - 3 minute si apoi supernatantul este indepartat. Sedimentul se mai
spala de doua ori cu cate 10 ml apa (se utilizeaza un vortex, se lasa in repaus
si apoi apa este eliminata). Dupa indepartarea lichidului se adauga 2 - 10
picaturi (in functie de volumul sedimentului) de rosu de alizarina. Se amesteca
prin agitare si se lasa pentru reactie timp de cateva secunde. Sedimentul este
apoi spalat de doua ori cu cate 5 ml alcool etilic si apoi spalat o data cu
acetona (de fiecare data se agita cu vortexul, se lasa in repaus timp de un
minut si apoi solventul este eliminat). Sedimentul este apoi uscat;
- reactivul pentru cistina: prin incalzire usoara, constituentii care
contin cistina (par, pene, fanere etc.) capata o culoare neagra-maronie.
6.4. Examinarea furajelor care pot contine faina de peste
Trebuie examinate la microscopul compus cel putin cate o lama din fractia
fina de pe site si din fractia fina de la sedimentul concentrat (a se consulta
pct. 6.1 si 6.2).
In cazul in care eticheta produsului mentioneaza faina de peste ca
ingredient sau prezenta acesteia este suspicionata ori detectata la examinarea initiala,
trebuie examinate cel putin doua lame suplimentare din fractia fina de pe site,
iar sedimentul va fi examinat in intregime.
7. Calcul si evaluare
Procedura descrisa la acest punct trebuie aplicata in cazul controlului
oficial in vederea stabilirii concentratiei (nu doar prezenta sau absenta) de
constituenti de origine animala din proba.
Calculul poate fi efectuat doar in cazul in care proba contine fragmente de
oase.
Fragmentele de oase provenite de la specii terestre homeoterme (de exemplu,
mamifere si pasari) pot fi diferentiate de oasele de peste in preparat
microscopic, pe baza lacunelor specifice. Proportia de constituenti de origine
animala in proba examinata este estimata in functie de urmatoarele date:
- proportia estimata (masa %) de fragmente de oase in sedimentul
concentrat;
- proportia (masa %) de oase in constituentii de origine animala.
Estimarea se face pe baza a cel putin 3 lame (daca este posibil) si cel
putin 5 campuri pe lama. In furajele combinate, de regula, sedimentul
concentrat nu contine numai fragmente de oase de la animale terestre sau peste,
dar si alte componente cu greutate specifica mare, de exemplu, minerale, nisip,
fragmente vegetale lignificate etc.
7.1. Estimarea valorii procentuale a fragmentelor de oase
S x c
Fragmente de oase de la animale terestre % = -------
W
S x d
Fragmente de oase si solzi de peste % = -------
W
[S = masa sedimentului (mg), c = factorul de corectie (%) pentru estimarea
procentului de oase de la animale terestre in sediment, d = factorul de
corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de peste si solzi in
sediment, W = masa probei prelucrate pentru sedimentare (mg)].
7.2. Estimarea valorii constituentilor de origine animala
Proportia de oase in produsele de origine animala este variabila. In cazul
fainii de oase procentul este de 50 - 60%, iar in cazul fainii de carne de 20 -
30%; la faina de peste procentul de oase si solzi este variabil in functie de
specie, in general de 10 - 20% .
Daca se cunoaste tipul de faina de origine animala din proba de analizat,
se poate calcula continutul estimat:
- continutul estimat de constituenti de la S x c
animale terestre (%) = ------- x 100
W x f
S x d
- continutul estimat de constituenti de peste (%) = ------- x 100
W x f
[S = masa sedimentului (mg), c = factorul de corectie (%) pentru estimarea
procentului de oase de la animale terestre in sediment, d = factorul de
corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de peste si solzi in
sediment, f = factorul de corectie pentru proportia de oase din constituentii
de origine animala din proba examinata, W = masa probei prelucrate pentru
sedimentare (mg)].
8. Exprimarea rezultatelor examinarii
Buletinul de analiza trebuie sa contina informatii referitoare la prezenta
constituentilor derivati de la animale terestre sau a fainii de peste. Pot
exista urmatoarele situatii:
8.1. Referitor la prezenta constituentilor derivati de la animale terestre:
- in proba analizata nu au fost decelati constituenti derivati de la
animale terestre la capacitatea de identificare la microscop;
sau
- in proba analizata au fost decelati constituenti derivati de la animale
terestre la capacitatea de identificare la microscop.
8.2. Referitor la prezenta fainii de peste:
- in proba analizata nu au fost decelati constituenti derivati din peste la
capacitatea de identificare la microscop;
sau
- in proba analizata au fost decelati constituenti derivati din peste la
capacitatea de identificare la microscop.
In cazul in care se gasesc constituenti derivati din peste sau de la
animale terestre, buletinul cu rezultatul evaluarii poate indica suplimentar,
daca este solicitat, estimarea cantitativa a constituentilor detectati (x %,
< 0,1%, 0,1 - 0,5%, 0,5 - 5% sau > 5%), la care se pot adauga, daca este
posibil, date referitoare la tipul de animal terestru si la constituentii de
origine animala identificati (fibre musculare, cartilaje, oase, coarne, par,
par de porc, coji de ou, pene, sange, oase de peste, solzi).
In cazul in care se precizeaza cantitatea de constituenti, factorul de
corectie f utilizat trebuie mentionat.
In cazul in care au fost identificate fragmente de oase provenite de la
animale terestre, buletinul de analiza va contine o clauza aditionala:
"Posibilitatea ca urmatorii constituenti sa fie derivati de la
mamifere nu poate fi exclusa."
Aceasta clauza aditionala nu este necesara daca fragmentele de oase de la
animale terestre au fost identificate ca apartinand pasarilor sau mamiferelor.
9. Protocol optional pentru analiza grasimilor sau a uleiurilor
Protocolul urmator poate fi utilizat pentru analiza grasimilor sau a
uleiurilor:
- daca grasimea este solida, se incalzeste pana la lichefiere, de exemplu
intr-un cuptor cu microunde;
- se transfera 40 ml, cu ajutorul unei pipete, din partea inferioara a
grasimii lichefiate intr-un tub de centrifuga;
- se centrifugheaza timp de 10 minute la 4.000 rotatii/minut;
- daca grasimea se solidifica dupa centrifugare, se incalzeste tubul din
nou pana la lichefiere. Se repeta centrifugarea timp de 5 minute la 4.000
rotatii/minut;
cu ajutorul unei spatule sau a unei lingurite se preleveaza jumatate din
sedimentul decantat si se transfera intr o placa Petri sau o lama de microscop
pentru identificarea unor posibili constituenti de origine animala (fibre
musculare, pene, fragmente de oase). Pentru clarificare sunt recomandate
glicerina sau uleiul de parafina;
sedimentul ramas este utilizat pentru sedimentare, asa cum este descris
la pct. 6.2.