ORDONANTA   Nr. 120 din 28 august 1998

pentru ratificarea de catre Romania a Conventiei-cadru europene privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, adoptata la Madrid la 21 mai 1980

ACT EMIS DE:                GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 329 din 31 august 1998

    In temeiul prevederilor art. 107 alin (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 pct. 1 lit l) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    Art. 1
    Se ratifica Conventia-cadru europeana privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, adoptata la Madrid la 21 mai 1980.
    Art. 2
    Depunerea instrumentelor de ratificare va fi insotita de urmatoarele declaratii:
    a) Romania declara ca aplicarea Conventiei-cadru europene privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, mentionata la art. 1, se subordoneaza incheierii unor acorduri interstatale, iar zona de aplicare a prevederilor privind cooperarea transfrontaliera se poate extinde pana la 25 km de la frontiera romana, afara de cazurile in care este vorba de judetele limitrofe;
    b) Romania declara ca, in sensul prevederilor art. 2 paragraful 2 din Conventia-cadru europeana privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, colectivitatile, autoritatile sau organismele desemnate sa exercite functiile regionale sunt, potrivit legislatiei in vigoare, consiliile judetene si consiliile locale.

                  PRIM-MINISTRU
                   RADU VASILE

                        Contrasemneaza:
                        p. Seful Departamentului
                        pentru Administratie Publica Locala,
                        Ioan Onisei,
                        subsecretar de stat

                        p. Ministrul afacerilor externe,
                        Mihai Ungureanu,
                        secretar de stat

                        Ministrul reformei,
                        presedintele Consiliului
                        pentru Reforma,
                        Ioan Muresan

    CONSILIUL EUROPEI
    NR. 106

                        CONVENTIA-CADRU EUROPEANA
privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale*)

    *) Traducere

                         PREAMBUL

    Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii,
    considerand ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai stransa intre membrii sai si de a promova cooperarea intre acestia,
    considerand ca, in termenii art. 1 din Statutul Consiliului Europei, acest scop va fi urmarit in special prin incheierea unor acorduri in domeniul administrativ,
    considerand ca Consiliul Europei tinde sa asigure participarea colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale ale Europei la realizarea scopului sau,
    considerand importanta pe care o poate avea pentru urmarirea acestui obiectiv cooperarea colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale frontaliere in probleme cum sunt: dezvoltarea regionala, urbana si rurala, protectia mediului inconjurator, ameliorarea infrastructurilor si serviciilor oferite cetatenilor si intrajutorarea in caz de calamitati,
    considerand ca experienta dobandita atesta faptul ca cooperarea puterilor locale si regionale ale Europei este de natura sa permita o mai buna indeplinire a misiunii lor, ca ea este susceptibila mai ales sa contribuie la punerea in valoare (valorificarea) si la dezvoltarea regiunilor frontaliere,
    hotarate sa favorizeze pe cat posibil aceasta cooperare si sa contribuie astfel la progresul economic si social al regiunilor frontaliere si la solidaritatea care uneste popoarele europene,
    au convenit asupra celor ce urmeaza:

    Art. 1
    Fiecare parte contractanta se angajeaza sa faciliteze si sa promoveze cooperarea transfrontaliera intre colectivitatile sau autoritatile teritoriale aflate sub jurisdictia sa si colectivitatile sau autoritatile teritoriale care depind de competenta altor parti contractante. Ea se va stradui sa promoveze incheierea de acorduri si aranjamente care se vor dovedi necesare in acest scop, cu respectarea dispozitiilor constitutionale proprii fiecarei parti contractante.
    Art. 2
    1. Este considerata ca fiind cooperare transfrontaliera, in sensul prezentei conventii, orice concertare care vizeaza intarirea si dezvoltarea raporturilor de vecinatate intre colectivitati sau autoritati teritoriale ce depind de doua sau mai multe parti contractante, precum si incheierea de acorduri si intelegeri utile in acest scop. Cooperarea transfrontaliera se va exercita in cadrul competentelor colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, astfel cum sunt ele definite de dreptul intern. Sfera si natura acestor competente nu sunt afectate de prezenta conventie.
    2. In sensul prezentei conventii, prin expresia colectivitati sau autoritati teritoriale se intelege colectivitatile, autoritatile sau organismele care exercita functii locale si regionale si sunt considerate ca atare in dreptul intern al fiecarui stat. Totusi fiecare parte contractanta poate, in momentul semnarii prezentei conventii sau pe calea unei comunicari ulterioare secretarului general al Consiliului Europei, sa desemneze colectivitatile, autoritatile sau organismele, obiectele si formele la care ea intelege sa limiteze campul de aplicare sau pe care intelege sa le excluda din campul de aplicare a prezentei conventii.
    Art. 3
    1. Conform prezentei conventii, partile contractante vor favoriza, sub rezerva dispozitiilor art. 2 paragraful 2, initiativele colectivitatilor si autoritatilor teritoriale inspirate de initiativele si intelegerile-cadru dintre colectivitati si autoritati teritoriale, elaborate in cadrul Consiliului Europei. Ele vor putea, in cazul in care considera necesar, sa ia in considerare modelele de acorduri interstatale, bilaterale sau multilaterale, schitate in cadrul Consiliului Europei si destinate sa faciliteze cooperarea intre colectivitatile si autoritatile teritoriale.
    Aranjamentele si acordurile ce urmeaza a fi incheiate vor putea sa se inspire mai ales din modelele si schemele de acorduri, de statute si de contracte anexate la prezenta conventie, numerotate 1.1 - 1.5 si 2.1 - 2.6, cu adaptarile pe care le impune situatia speciala proprie fiecarei parti contractante. Aceste modele si scheme de acorduri, de statute si de contracte, fiind de natura indicativa, nu au valoare conventionala.
    2. In cazul in care partile contractante considera necesar sa incheie acorduri interstatale, aceste acorduri pot, in special, sa fixeze cadrul, formele si limitele in care au posibilitatea de a actiona colectivitatile si autoritatile teritoriale la care se refera cooperarea transfrontaliera. De asemenea, fiecare acord poate determina colectivitatile sau organismele carora acesta li se aplica.
    3. Dispozitiile de mai sus nu afecteaza posibilitatea partilor contractante de a recurge de comun acord la alte forme de cooperare transfrontaliera. De asemenea, dispozitiile prezentei conventii nu ar putea fi interpretate ca facand caduce acordurile de cooperare deja existente.
    4. Acordurile si intelegerile vor fi incheiate cu respectarea competentelor prevazute de dreptul intern al fiecarei parti contractante in materie de relatii internationale si de orientare politica generala, precum si cu respectarea regulilor de control sau de tutela la care sunt supuse colectivitatile sau autoritatile teritoriale.
    5. In acest scop, fiecare parte contractanta poate, in momentul semnarii prezentei conventii sau pe calea unei comunicari ulterioare secretarului general al Consiliului Europei, sa indice autoritatile care, conform dreptului sau intern, sunt competente sa exercite controlul sau tutela fata de colectivitatile si autoritatile teritoriale respective.
    Art. 4
    Fiecare parte contractanta se va stradui sa rezolve dificultatile de ordin juridic, administrativ sau tehnic de natura sa impiedice dezvoltarea si buna functionare a cooperarii transfrontaliere si se va consulta, la nevoie, cu partea sau partile contractante interesate.
    Art. 5
    In cazul unei cooperari transfrontaliere intreprinse conform dispozitiilor prezentei conventii, partile contractante vor analiza oportunitatea de a acorda colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale participante aceleasi facilitati ca si in cazul in care cooperarea s-ar exercita pe plan intern.
    Art. 6
    Orice parte contractanta va furniza, in masura posibilului, informatiile ce-i vor fi cerute de o alta parte contractanta, cu scopul de a facilita realizarea de catre aceasta a obligatiilor care ii incumba in virtutea prevederilor prezentei conventii.
    Art. 7
    Fiecare parte contractanta va veghea ca atat colectivitatile, cat si autoritatile teritoriale respective sa fie informate asupra mijloacelor de actiune care le sunt oferite de prezenta conventie.
    Art. 8
    1. Partile contractante vor transmite secretarului general al Consiliului Europei orice informatie relevanta privind acordurile si intelegerile vizate la art. 3.
    2. Orice propunere facuta de una sau de mai multe parti contractante pentru a completa sau a dezvolta conventia sau modelele de acorduri si de aranjamente va fi transmisa secretarului general al Consiliului Europei. Acesta o va supune Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, care va decide asupra rezolvarii sale.
    Art. 9
    1. Prezenta conventie este deschisa spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi ratificata, acceptata sau aprobata. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe langa secretarul general al Consiliului Europei.
    2. Conventia va intra in vigoare dupa 3 luni de la depunerea celui de-al patrulea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, cu conditia ca cel putin doua dintre statele care au indeplinit aceasta formalitate sa aiba o frontiera comuna.
    3. Ea va intra in vigoare, fata de orice stat semnatar care o va ratifica, accepta sau aproba ulterior, dupa 3 luni de la data depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare.
    Art. 10
    1. Dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea hotari, cu unanimitatea voturilor exprimate, invitarea oricarui stat european nemembru de a adera la prezenta conventie. Aceasta invitatie va trebui sa primeasca acordul expres al fiecaruia dintre statele care au ratificat conventia.
    2. Aderarea se va efectua prin depunerea pe langa secretarul general al Consiliului Europei a unui instrument de aderare, care va avea efect dupa 3 luni de la data depunerii sale.
    Art. 11
    1. Orice parte contractanta va putea, in ceea ce o priveste, sa denunte prezenta conventie printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei.
    2. Denuntarea va avea efect dupa 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.
    Art. 12
    Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei si oricarui stat care a aderat la prezenta conventie:
    a) orice semnatura;
    b) depunerea oricarui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;
    c) orice data de intrare in vigoare a prezentei conventii conform dispozitiilor art. 9;
    d) orice declaratie primita conform dispozitiilor paragrafului 2 al art. 2 sau ale paragrafului 5 al art. 3;
    e) orice notificare primita conform dispozitiilor art. 11 si data la care denuntarea va avea efect.
    Intocmita la Madrid la 21 mai 1980, in limbile franceza si engleza, ambele texte fiind egal autentice, intr-un singur exemplar care va fi depus in arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii certificate de conformitate fiecaruia dintre statele membre ale Consiliului Europei si oricarui stat invitat sa adere la prezenta conventie.

    ANEXA 1*)

                          MODELE SI SCHEME
de acorduri, statute si contracte in materie de cooperare transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale

    *) Dupa cum s-a indicat la art. 3 paragraful 1 alineatul al doilea al conventiei, modelele si schemele de acorduri, statute si contracte fiind de natura indicativa, ele nu au valoare conventionala.

    Acest sistem gradual de acorduri-model a fost conceput distingandu-se doua categorii principale, definite in functie de nivelul incheierii acordului:
    - modele de acorduri interstatale privind cooperarea transfrontaliera la nivel regional si local;
    - scheme de acorduri, contracte si statute, care pot servi ca baza a cooperarii transfrontaliere intre autoritati sau colectivitati teritoriale.
    Asa cum reiese din tabloul de mai jos, doar cele doua modele de acorduri interstatale privind promovarea cooperarii transfrontaliere si concertarea regionala transfrontaliera sunt exclusiv de competenta statelor.
    Celelalte acorduri interstatele nu fac decat sa fixeze cadrul juridic care permite realizarea de acorduri sau de contracte intre autoritati sau colectivitati teritoriale, ale caror scheme respective sunt situate in cea de-a doua categorie.

    1. Modele de acorduri interstatale
    Clauze generale pentru acordurile interstatale
    1.1. Model de acord interstatal privind promovarea cooperarii transfrontaliere;
    1.2. Model de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera;
    1.3. Model de acord interstatal privind concertarea locala transfrontaliera;
    1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea contractuala transfrontaliera intre autoritati locale;
    1.5. Model de acord interstatal privind organismele de cooperare transfrontaliera intre autoritati locale.

    2. Scheme de acorduri, statute si contracte de incheiat intre autoritati locale
    2.1. Schema de acord pentru crearea unui grup de concertare intre autoritati locale;
    2.2. Schema de acord pentru coordonarea in gestiunea de afaceri publice locale transfrontaliera;
    2.3. Schema de acord pentru crearea de asociatii transfrontaliere de drept privat;
    2.4. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii intre colectivitati locale frontaliere (de tip "drept privat");
    2.5. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii intre colectivitati locale frontaliere (de tip "drept public");
    2.6. Schema de acord pentru crearea de organisme de cooperare intercomunala transfrontaliera.

    1. Modele de acorduri interstatale
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Sistemul de acorduri interstatale are drept scop, in special, de a fixa in mod precis cadrul, formele si limitele in care statele doresc sa vada actionand colectivitatile teritoriale, precum si de a elimina incertitudinile juridice de natura sa genereze probleme (definirea dreptului aplicabil, jurisdictii competente, recursuri posibile etc.).
    Pe de alta parte, incheierea de acorduri interstatale intre statele interesate, care favorizeaza dezvoltarea cooperarii transfrontaliere intre autoritati locale, ar avea fara indoiala consecinte favorabile pe urmatoarele planuri:
    - consacrarea oficiala a legitimitatii acestor procedee de cooperare si incurajare a autoritatilor locale de a recurge la ele;
    - rolul si conditiile de interventie a autoritatilor de tutela, de supraveghere sau de control;
    - misiunea de informare reciproca a statelor;
    - legaturile susceptibile de a fi create intre aceste forme de cooperare si alte proceduri de actiuni concertate la nivelul zonelor de frontiera;
    - modificarea unor reguli juridice sau a unor interpretari ale acestora, care constituie obstacole pentru cooperarea transfrontaliera etc.
    Sistemul de modele de acord cu "sertare", descris in schema care figureaza mai sus, permite guvernelor sa plaseze cooperarea frontaliera in cadrul care le convine cel mai mult, pornind de la un minim constituit de acordul referitor la promovarea cooperarii transfrontaliere (1.1) si deschizand "sertarele" pe care le-au admis (modele de acord 1.2 - 1.5). Deschiderea unui singur "sertar", ca si cea a mai multor "sertare", chiar a tuturor "sertarelor", se poate concepe perfect in acelasi timp sau in perioade succesive. Este evident ca in cazul unor acorduri intre state care au deja sisteme de drept foarte apropiate, de exemplu statele scandinave, recurgerea la acorduri atat de precise ar putea sa nu se impuna.

    Clauze generale pentru modelele de acord 1.1 - 1.5
    Art. a)
    1. Sunt considerate autoritati locale, in sensul prezentului acord, autoritatile, colectivitatile sau organismele care exercita functii locale potrivit dreptului intern al fiecarui stat.
    2. Sunt considerate autoritati regionale, in sensul prezentului acord, autoritatile, colectivitatile sau organismele care exercita functii regionale potrivit dreptului intern al fiecarui stat*).
------------
    *) Acest paragraf 2 este suprimat pentru modelele de acord 1.3, 1.4 si 1.5.

    Art. b)
    Prezentul acord nu aduce atingere modurilor de cooperare transfrontaliera care exista, sub diverse forme, in statele-parti, mai ales celor care au fost stabilite pe baza unui acord international.
    Art. c)
    Partile vor informa autoritatile regionale si locale despre mijloacele de actiune care le sunt oferite si le vor incuraja sa recurga la acestea.
    Art. d)
    Termenii autoritatile superioare din prezentul acord se refera la autoritatile guvernamentale, de tutela, de control, de supraveghere, astfel cum sunt ele determinate de fiecare parte.
    Art. e)
    Sfera si natura competentelor autoritatilor locale, asa cum sunt ele definite de catre dreptul intern al statelor-parti, nu sunt in nici un fel modificate prin prezentul acord.
    Art. f)
    Fiecare stat poate, in orice moment, sa desemneze zonele de pe teritoriul sau, obiectele si formele de cooperare care sunt excluse de la aplicarea prezentului acord.
    Totusi aceasta desemnare nu poate aduce atingere drepturilor dobandite in cadrul cooperarilor deja realizate.
    Art. g)
    Partile il vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei asupra activitatilor comisiilor, comitetelor si ale altor organe investite cu o misiune de aplicare a prezentului acord.
    Art. h)
    Partile vor putea aduce prezentului acord, printr-un simplu schimb de note, modificari de mica importanta, a caror aplicare in practica le recomanda ca oportune.
    Art. i)
    1. Fiecare dintre parti va notifica celeilalte parti indeplinirea procedurilor cerute de dreptul sau intern pentru intrarea in vigoare a prezentului acord, care va avea efect la data ultimei notificari.
    2. Prezentul acord este incheiat pe o durata de 5 ani de la data intrarii sale in vigoare. Daca nu va fi denuntat cu 6 luni inaintea expirarii sale, acordul va fi reinnoit prin tacita reconductiune si in aceleasi conditii pe o perioada de 5 ani si asa mai departe.
    3. Partea care notifica denuntarea acordului poate limita acest act la unele articole expres desemnate, la anumite regiuni geografice sau la anumite domenii de activitate. In acest caz, acordul ramane partial in vigoare, cu exceptia denuntarii de catre cealalta sau celelalte parti, in termen de 4 luni de la notificarea prin care li se anunta denuntarea partiala.
    4. Partile pot conveni in orice moment sa suspende aplicarea prezentului acord pe o durata nedeterminata. Ele pot, de asemenea, hotari ca activitatea unei comisii sau a unui comitet determinat sa fie suspendata sau intrerupta.

    1.1. Model de acord interstatal privind cooperarea transfrontaliera
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Este vorba de un model de acord interstatal continand dispozitii generale de baza si susceptibil de a fi incheiat fie de sine statator, fie impreuna cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale care figureaza mai jos.
    Guvernele ..........................
    si ale .............................,
    constiente de avantajele cooperarii transfrontaliere, astfel cum sunt definite in Conventia-cadru europeana privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, au convenit asupra dispozitiilor urmatoare:
    Art. 1
    Partile se angajeaza sa caute si sa promoveze mijloacele unei cooperari transfrontaliere atat la nivel regional, cat si local.
    Prin cooperare transfrontaliera ele inteleg orice masuri concertate cu caracter administrativ, tehnic, economic, social sau cultural, apte sa intareasca si sa dezvolte raporturile de vecinatate in zone situate de fiecare parte a frontierei, precum si incheierea de acorduri adecvate, in vederea rezolvarii problemelor ce pot aparea in acest domeniu.
    Aceste masuri vor putea tinde in special la ameliorarea conditiilor dezvoltarii regionale si urbane, a protectiei bogatiilor naturale, a intrajutorarii in caz de dezastru si de calamitate, precum si la ameliorarea serviciilor acordate populatiei.
    Art. 2
    Partile fac eforturi, prin consultare reciproca, de a asigura autoritatilor regionale care tin de resortul lor mijloacele corespunzatoare care sa le permita stabilirea intre ele a unor legaturi de colaborare.
    Art. 3
    Ele vor face eforturi, de asemenea, pentru favorizarea initiativelor autoritatilor locale, in vederea stabilirii si dezvoltarii colaborarii transfrontaliere.
    Art. 4
    In cazul unei cooperari transfrontaliere intreprinse conform prezentului acord, autoritatile si colectivitatile locale si regionale care participa vor beneficia de aceleasi facilitati si de aceeasi protectie ca si in cazul in care cooperarea s-ar exercita pe plan intern.
    Autoritatile competente ale fiecarei parti vor veghea sa fie prevazute creditele necesare acoperirii cheltuielilor de functionare a organelor insarcinate sa promoveze cooperarea transfrontaliera vizata in prezentul acord.
    Art. 5
    Fiecare parte va insarcina un anumit organ, comisie sau institutie pe care o va desemna sa examineze legislatia si reglementarea nationala in vigoare, pentru a propune modificarea dispozitiilor susceptibile sa impiedice dezvoltarea cooperarii locale transfrontaliere. Aceste organe vor studia in special ameliorarea dispozitiilor fiscale si vamale, regulile in materie de schimb si de transfer de capitaluri, precum si procedurile ce reglementeaza interventia autoritatilor superioare, indeosebi in materie de tutela sau de control.
    Inainte de a lua masurile vizate la alineatul precedent, partile interesate se vor pune de acord, daca va fi cazul, si isi vor comunica informatiile necesare.
    Art. 6
    Partile vor veghea la gasirea, pe cale de arbitraj sau in alt mod, a unei solutii pentru problemele litigioase de importanta locala a caror reglementare prealabila ar fi necesara pentru reusita actiunilor de colaborare transfrontiera.

    1.2. Model de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie impreuna cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).
    Art. 1
    In vederea promovarii concertarii transfrontaliere in regiunea definita in anexa la prezentul acord, partile vor constitui o comisie mixta, denumita in continuare comisie, avand, daca este cazul, unul sau mai multe comitete regionale, denumite in continuare comitete, insarcinate cu tratarea problemelor relative la concertarea transfrontaliera.
    Art. 2
    1. Comisia si comitetul vor fi formate din delegatii compuse la initiativa fiecareia dintre parti.
    2. Delegatiile comisiei vor fi compuse din maximum 8 membri, dintre care cel putin 3 reprezinta autoritatile regionale. Presedintii delegatiilor in comitete sau reprezentantii lor vor participa, cu vot consultativ, la lucrarile comisiei*).
------------
    *) Cifrele relative la numarul membrilor comisiei nu au decat un caracter indicativ si vor trebui adaptate la situatiile concrete, ca, de altfel, ansamblul dispozitiilor acestui model de acord. Autorii modelelor de acord au vrut sa sublinieze prin aceste cifre necesitatea de a crea comisii compuse dintr-un numar limitat de membri, capabili sa lucreze cu eficacitate. Pe de alta parte, acestia au vrut, de asemenea, sa dea indicatii privind proportia, pe de o parte, intre reprezentantii autoritatilor centrale si, pe de alta parte, reprezentantii autoritatilor regionale.

    3. Comitetele, formate din ...... delegatii de ...... membri, sunt constituite la initiativa comisiei si in intelegere cu autoritatile regionale si locale din zonele frontaliere vizate prin prezentul acord. Delegatiile in comitete vor fi compuse din reprezentanti ai acestor autoritati sau ai organismelor regionale sau locale. In plus, un delegat va fi desemnat de autoritatile centrale. Acesta din urma va fi, daca este cazul, ales din organele care reprezinta autoritatile centrale in zonele frontaliere care intra in competenta comitetelor.
    4. Comisia se reuneste cel putin o data pe an. Comitetele se intrunesc oricat de des va fi nevoie, dar cel putin de doua ori pe an.
    5. Comisia si comitetele stabilesc regulamentul lor interior.
    Art. 3
    Fiecare dintre parti suporta cheltuielile delegatiei sale in comisie.
    Cheltuielile delegatiilor in comitete vor fi suportate de autoritatile care au constituit aceste delegatii.
    Art. 4
    Pentru a se asigura coordonarea si continuitatea lucrarilor comisiei si ale comitetelor, partile vor crea, ori de cate ori va fi nevoie, un secretariat ale carui componenta, sedii, modalitati de functionare si finantare sunt stabilite printr-un aranjament ad-hoc intre parti, la propunerea comisiei sau, in lipsa acestuia, de comisia insasi.
    Art. 5
    Zonele frontaliere la care se extinde aplicarea prezentului acord vor fi determinate intr-o anexa la acord, anexa al carui continut va putea fi modificat printr-un simplu schimb de note.
    Art. 6
    1. Chestiunile care fac obiectul concertarii transfrontaliere sunt cele care se pun in urmatoarele domenii*):
    - dezvoltarea urbana si regionala;
    - transporturi si comunicatii (transporturi in comun, drumuri si autostrazi, aeroporturi comune, cai fluviale, porturi maritime etc.);
    - energie (centrale pentru producere de energie, furnizari de gaz, electricitate, apa etc.);
    - protectia naturii (situri ce trebuie protejate, zone de recreere, parcuri naturale etc.);
    - protectia apelor (lupta impotriva poluarii, construirea de statii de epurare etc.);
    - protectia aerului (poluarea atmosferica, lupta impotriva zgomotului, zone de liniste etc.);
    - invatamant, formare profesionala si cercetare;
    - sanatate publica (de exemplu, utilizarea unui centru de sanatate situat intr-una din zone, de catre locuitorii celeilalte zone);
    - cultura, timp liber si sport (teatre, orchestre, centre sportive, colonii de vacanta, case ale tinerilor etc.);
    - intrajutorare in caz de catastrofa (incendii, inundatii, epidemii, accidente de avion, cutremure de pamant, accidente la munte etc.);
    - turism (realizari comune pentru promovarea turismului);
    - probleme legate de muncitorii frontalieri (facilitati de transport, de cazare, securitate sociala, chestiuni fiscale, probleme de angajare si de somaj etc.);
    - proiecte de activitati economice (proiecte de implementare industriala etc.);
    - proiecte diverse (uzina de tratare a deseurilor, construire de canale de scurgere etc.);
    - ameliorarea structurii agrare;
    - infrastructura sociala.
------------
    *) Aceasta lista nu are decat o valoare indicativa si va trebui adaptata la fiecare caz de cooperare. Ea nu poate fi interpretata ca modificand competentele diferitelor autoritati teritoriale potrivit dreptului intern. Intr-adevar, in cadrul comisiei sunt reprezentate atat autoritatile centrale, cat si cele regionale.

    2. Partile vor putea hotari, printr-un simplu schimb de note, modificarea acestei liste.
    Art. 7
    1. Cu exceptia unor dispozitii speciale, comisia este insarcinata sa trateze chestiunile generale si chestiunile de principiu, cum sunt: elaborarea programelor pentru comitete, coordonarea si contactele cu administratiile centrale interesate, precum si cu comisiile mixte create inainte de intrarea in vigoare a prezentului acord.
    2. Comisia are, in special, sarcina de a sesiza, daca este cazul, guvernele respective asupra recomandarilor sale si asupra celor ale comitetelor sale, precum si asupra unor eventuale proiecte vizand incheierea de acorduri internationale.
    3. Comisia poate face apel la experti pentru studiul unor chestiuni deosebite.
    Art. 8
    1. Comitetele au, in principal, sarcina de a studia problemele care se pun in domeniile vizate de art. 6 si de a face propuneri si recomandari in legatura cu acestea. Ele pot fi sesizate de comisie, de autoritatile centrale, regionale sau locale ale partilor, precum si de institutii, asociatii sau alte organisme de drept public sau privat. Ele pot, de asemenea, sa se sesizeze din proprie initiativa.
    2. Comitetele pot constitui, pentru studierea acestor probleme, grupuri de lucru. Ele pot, de asemenea, sa faca apel la experti si sa ceara avize legale sau rapoarte tehnice. Comitetele trebuie sa procedeze in asa fel incat o consultare cat mai larga cu putinta sa conduca la rezultate care sa corespunda intereselor populatiilor respective.
    Art. 9
    1. Comitetele informeaza comisia asupra chestiunilor supuse examinarii lor, precum si asupra concluziilor la care au ajuns.
    2. Daca concluziile necesita decizii la nivelul comisiei sau al guvernelor respective, comitetele vor formula recomandari in acest sens, adresate comisiei.
    Art. 10
    1. Atat comisia, cat si comitetele sunt abilitate sa regleze, cu acordul membrilor lor, chestiunile de interes comun, in masura in care membrii lor au competenta potrivit legislatiei respective a partilor.
    2. Comisia si comitetele se vor informa reciproc asupra deciziilor luate in legatura cu aceasta.
    Art. 11
    1. Delegatiile din cadrul comisiei sau al comitetelor se vor informa reciproc asupra masurilor luate de autoritatile competente ca urmare a recomandarilor formulate sau a proiectelor de acorduri elaborate conform art. 7.2 si 9.2.
    2. Comisia si comitetele vor examina actiunea ce ar trebui intreprinsa ca urmare a dispozitiilor luate de autoritatile competente vizate in primul alineat.

    1.3. Model de acord interstatal cu privire la concertarea locala transfrontaliera
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie impreuna cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).
    Art. 1
    In vederea unei mai bune informari reciproce si a dezvoltarii concertarii intre autoritatile locale de o parte si de cealalta a frontierelor, partile invita aceste autoritati sa examineze impreuna problemele locale de interes comun in cadrul grupurilor de concertare.
    Art. 2
    Regulile de functionare a acestor grupuri sunt definite prin acord intre membrii lor. Autoritatile superioare sunt asociate la lucrarile lor sau informate asupra acestora.
    Grupurile de concertare sunt asociate la lucrarile comisiilor regionale de concertare transfrontaliera in conditiile definite de acestea din urma, daca astfel de comisii au fost create in regiunea luata in considerare. In mod reciproc, aceste comisii contribuie la lucrarile grupurilor.
    Ele pot, de asemenea, interveni ca grupuri de consultare in cadrul aplicarii unor acorduri interstatale specifice, incheiate in domeniul cooperarii transfrontaliere.
    Art. 3
    Vocatia grupurilor de concertare este de a asigura schimbul de informatii, consultarea reciproca, studiul unor chestiuni de interes comun, definirea unor obiective identice.
    Activitatea lor se efectueaza cu respectarea responsabilitatilor proprii membrilor lor si nu implica nici un transfer de competenta.
    Totusi, in cadrul unor acorduri de cooperare, membrii acestor grupuri pot defini in comun, in mod valabil, masurile sau restrictiile care calauzesc actiunile lor respective sau procedurile de consultari prealabile pe care inteleg sa le urmeze.
    Art. 4 (varianta)
    In vederea facilitarii activitatii acestor grupuri de concertare, autoritatile locale interesate pot crea, in limitele puterilor care sunt atribuite de dreptul intern, asociatii destinate sa furnizeze un suport juridic cooperarii lor.
    Aceste asociatii vor fi constituite pe baza dreptului civil al asociatiilor sau al dreptului comercial al unuia dintre statele respective. Pentru aplicarea regimului juridic adoptat se face, daca este cazul, abstractie de conditiile, formalitatile sau autorizatiile speciale legate de cetatenia membrilor acestor asociatii.
    Informatiile transmise autoritatilor superioare, conform art. 2, vor contine orice informatie privind activitatile asociatiilor vizate in prezentul articol.

    1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea frontaliera contractuala intre autoritati locale
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie impreuna cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).
    Art. 1
    Cooperarea transfrontaliera intre autoritati locale este realizata, in special, prin intermediul contractelor care au obiect administrativ, economic sau tehnic.
    Art. 2
    Contractele de cooperare transfrontaliera sunt incheiate de autoritatile locale in limitele competentei lor, asa cum aceasta rezulta din dreptul intern.
    Ele se refera mai ales la furnizarea de prestatii sau de servicii, la realizarea unor actiuni comune, la crearea de asociatii constituite pe baza dreptului civil sau comercial al unuia dintre statele-parti sau la participarea la astfel de asociatii*).
------------
    *) Coerenta acordului ar subzista chiar daca acest aliniat nu ar fi inclus aici.

    Art. 3
    Cocontractantii definesc dreptul aplicabil la contractele mentionate, prin referire la dreptul contractelor (public si privat) al unuia dintre statele-parti la prezentul acord.
    Ei determina, de asemenea, in masura in care este necesar, derogarile ce pot fi aduse la dispozitiile neconstrangatoare ale acestui drept.
    In absenta unei stipulatii relevante in contract, dreptul aplicabil este cel al statului de care depinde autoritatea locala, care, in virtutea acordului, este insarcinata cu executarea celei mai importante prestatii in natura sau, in lipsa, autoritatea locala al carei angajament financiar este cel mai important.
    In orice situatie, cetatenii fiecareia dintre autoritatile locale care sunt parti la contract pastreaza impotriva acestora orice drept de actiune si de recurs de care ar fi beneficiat fata de autoritatile mentionate, daca acestea ar fi pastrat fata de ele sarcina de a efectua prestari, furnizari sau servicii. Autoritatile locale care fac obiectul unei astfel de actiuni sau recurs dispun de dreptul de a face recurs impotriva autoritatilor locale care si-au asumat sarcina prestarilor, furnizarilor sau serviciilor.
    Art. 4
    Proiectele de incheiere sau de modificare de contracte sunt supuse simultan, in fiecare stat, regulilor ordinare care reglementeaza interventia autoritatilor superioare. Totusi nici o aprobare nu este ceruta din partea autoritatilor care sunt parti la contract. Orice hotarare a unei autoritati superioare, care tinde sa impiedice incheierea sau aplicarea ori sa provoace rezilierea unui contract de cooperare transfrontaliera, implica o concertare prealabila cu autoritati superioare omoloage ale altor state interesate.
    Art. 5
    In caz de litigiu, dreptul aplicabil defineste jurisdictia competenta. Totusi contractele de cooperare transfrontaliera pot prevedea clauze de arbitraj. Persoanele beneficiare si tertii isi pastreaza totusi posibilitatile de recurs existente impotriva autoritatilor locale ale statului de care depind, aceste autoritati avand sarcina de a se intoarce impotriva cocontractantului in culpa.
    Autoritatile superioare vor lua toate masurile ce le stau in putere pentru a asigura o prompta executare a sentintelor judiciare, indiferent de nationalitatea tribunalului care le-a pronuntat.
    Art. 6
    Contractele incheiate in cadrul prezentului acord isi mentin valabilitatea si dupa denuntarea sa. Totusi contractele vor contine o clauza care va autoriza partile sa le rezilieze cu respectarea unui preaviz de cel putin 5 ani, in cazul in care prezentul acord va fi fost el insusi denuntat. Statele-parti vor avea facultatea de a asigura aplicarea acestei clauze.

    1.5. Model de acord interstatal privind organismele de cooperare transfrontaliera intre autoritati locale
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie impreuna cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).
    Art. 1
    Pentru scopurile care, in virtutea dreptului intern, pot fi realizate in cadrul unei asociatii sau al unui sindicat, colectivitatile locale si alte persoane de drept public pot participa la asociatii sau sindicate ale puterilor locale, constituite pe teritoriul unei alte parti, conform dreptului intern al acesteia.
    Art. 2
    In limitele atributiilor membrilor lor, asociatiile sau sindicatele vizate la art. 1 au dreptul de a-si exercita activitatile ce decurg din scopul lor social pe teritoriul fiecareia dintre partile interesate. Acestea sunt supuse regulilor stabilite de acest stat, cu exceptia derogarilor admise de acesta.
    Art. 3
    1. Actul constitutiv al asociatiei sau al sindicatului si statutele, precum si modificarile acestor acte sunt supuse aprobarii autoritatilor superioare ale tuturor colectivitatilor locale participante. Acelasi lucru este valabil in ceea ce priveste intrarea intr-o asociatie sau intr-un sindicat deja existent.
    2. Aceste acte si aprobarea lor vor fi aduse la cunostinta tuturor populatiilor interesate, potrivit modalitatilor de asigurare a publicitatii aplicate in fiecare stat. Acelasi lucru este valabil pentru orice schimbare a sediului social, precum si pentru orice decizie privind persoanele apte sa angajeze asociatia sau sindicatul si limitele competentelor lor.
    3. Actele de mai sus vor fi intocmite in limbile oficiale folosite in fiecare dintre statele in care acestea vor trebui sa aiba efect. Diversele texte vor avea aceeasi valabilitate.
    Art. 4
    1. Statutele reglementeaza raporturile de drept ale asociatiei sau ale sindicatului. Ele cuprind domeniile cerute de legislatia relevanta, conform prevederilor art. 1. In toate cazurile ele desemneaza membrii, numele si sediul. Ele definesc misiunea asociatiei sau a sindicatului si, eventual, functiile si locul de stabilire a structurilor chemate sa le realizeze. Ele reglementeaza conditiile in care organele de gestiune si de administratie sunt desemnate, dimensiunile obligatiilor celor asociati si ale contributiei lor la sarcinile comune. Organele de gestiune trebuie sa aiba cel putin un reprezentant al colectivitatilor locale membre ale fiecarei tari. Ele fixeaza componenta si modul de deliberare ale adunarii generale, forma proceselor-verbale de sedinta, modalitatile de dizolvare si de lichidare, precum si regulile aplicabile in materie de bugete si conturi.
    2. Statutele trebuie sa includa, de asemenea, o dispozitie care sa permita asociatilor sa se retraga din asociatie, cu respectarea unui termen a carui durata va fi fixata de ei, precum si dupa lichidarea eventualelor lor datorii fata de asociatie si achitarea compensatiei fata de aceasta, astfel cum va fi evaluata de experti, pentru investitiile si cheltuielile efectuate de asociatie pentru sau in profitul asociatilor respectivi. Statutele stabilesc, de asemenea, conditiile de demitere sau de excludere a unui asociat din motive de neexecutare a angajamentelor sale.
    Art. 5
    Partile se angajeaza sa acorde autorizatiile necesare pentru indeplinirea pe teritoriul lor, prin intermediul asociatiei sau al sindicatului, a misiunii ce revine acestora, sub rezerva exigentelor respectarii ordinii sau securitatii publice.
    Art. 6
    In cazul in care, conform dreptului intern, asociatia sau sindicatul nu va putea dispune pe teritoriul unui stat de anumite puteri, drepturi sau avantaje necesare bunei indepliniri a misiunii sale in folosul colectivitatilor locale membre care depind de acest stat, acestea din urma vor avea dreptul si datoria de a interveni in locul asociatiei sau al sindicatului, in vederea exercitarii sau obtinerii acestor puteri, drepturi sau avantaje.
    Art. 7
    1. Competentele de tutela sau de control asupra asociatiei sau sindicatului sunt exercitate, conform dreptului intern, de autoritatile competente ale statului unde ele isi au sediul. Aceste autoritati vegheaza, de asemenea, la salvgardarea intereselor colectivitatilor locale ce depind de alte state.
    2. Autoritatile competente ale celorlalte tari au un drept de informare privind activitatile si deciziile asociatiei sau ale sindicatului si actele adoptate in exercitarea tutelei sau controlului. Ele primesc, in special, la cererea lor, textele adoptate si procesele-verbale ale reuniunilor organelor asociatiei sau ale sindicatului, bilanturile anuale, precum si proiectul de buget, daca exista, atunci cand dreptul intern prevede comunicarea lor catre autoritatile de tutela sau de control. Ele pot comunica direct cu organele asociatiei sau ale sindicatului, precum si cu autoritatile de tutela sau de control, pot sa le adreseze observatii si sa le ceara sa fie consultate direct in anumite cazuri si asupra unor probleme determinate.
    3. Autoritatile competente ale celorlalte state vor avea, de asemenea, dreptul de a notifica asociatiei sau sindicatului ca se vor opune ca acele colectivitati care tin de competenta lor sa continue sa participe la asociatie sau la sindicat. Aceasta notificare, motivata in mod corespunzator, va fi considerata o cauza de excludere si va fi specificata ca atare in statute. Autoritatile vizate la paragrafele 1 si 2 din prezentul articol au, de asemenea, dreptul de a fi reprezentate printr-un delegat pe langa organele de gestiune ale asociatiei sau ale sindicatului, acest delegat avand competenta de a asista la toate reuniunile organelor sus-mentionate si de a primi agendele reuniunilor si procesele lor verbale.
    Art. 8
    Prestatiile sau furnizarile cu care asociatia sau sindicatul vor fi insarcinate pe teritoriul membrilor lor, in conformitate cu statutele respective, vor fi efectuate sub responsabilitatea lor si cu exonerarea completa de raspundere a membrilor lor. Asociatia sau sindicatul va fi raspunzator fata de beneficiari si terti. Totusi acestia vor conserva fata de autoritatile locale, in locurile in care au fost efectuate prestarile sau furnizarile, toate drepturile, actiunile si recursurile de care ar beneficia fata de autoritatile mentionate, daca acestea ar fi pastrat, in ceea ce le priveste, sarcina de a efectua prestari sau furnizari. Autoritatile care vor fi facut obiectul unor astfel de actiuni sau recursuri vor putea face ele insele recursuri impotriva asociatiei sau sindicatului.
    Art. 9
    1. In lipsa concilierii, contestatiile referitoare la functionarea asociatiei sau a sindicatului, cele ce il opun pe acesta membrilor sai sau care opun doi sau mai multi membri intre ei sunt aduse in fata autoritatilor administrative si judiciare ale statului in care asociatia sau sindicatul isi are sediul.
    2. Orice alte litigii in afara celor prevazute la paragraful 1 sunt aduse in fata autoritatilor administrative si judiciare competente, conform regulilor obisnuite aplicabile pe teritoriul statelor-parti contractante, in afara cazului in care cei interesati nu convin sa incredinteze solutionarea litigiului unei instante arbitrale desemnate de ele.
    3. Statele-parti vor lua masurile necesare pentru a asigura pe teritoriul lor executarea hotararilor si sentintelor relative la dispozitiile de mai sus.
    Art. 10
    Sindicatele si asociatiile constituite conform prezentului acord subzista si dupa denuntarea lui, fara sa prejudicieze totusi dispozitiile art. 7 paragraful 3.

    2. Scheme de acorduri, de statute si de contracte intre autoritatile locale
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Scheme de acorduri, contracte si statute destinate autoritatilor locale.
    La fel ca si pentru state, colectivitatile locale ar trebui sa dispuna de o culegere de acorduri si contracte, selectie care exista deja astazi intr-un anumit numar de state, asa cum o demonstreaza documentatia destul de numeroasa in materia acordurilor.
    Sistemul propus comporta sase scheme de acorduri, de contracte si statute, ce corespund unor grade si formule diferite de cooperare transfrontaliera locala. Aceste scheme sunt, dupa obiectul si situatia legislatiilor nationale, fie susceptibile de o utilizare imediata, fie subordonate adoptarii unui acord interstatal care reglementeaza utilizarea lor.
    De o maniera generala, incheierea de acorduri interstatale, chiar acolo unde ea nu pare absolut indispensabila, ar putea contribui la precizarea conditiilor de recurgere la aceste acorduri din partea colectivitatilor locale. Incheierea de acorduri interstatale pare sa se impuna, in orice caz, pentru recurgerea la acordul vizat la pct. 2.6 (organe de cooperare transfrontaliera).
    Sistemul acestor scheme de acorduri destinate colectivitatilor locale corespunde modelelor de acorduri interstatale. Se va face referire la acordurile interstatale in notele introductive care preced fiecare schema.
    Este, de asemenea, posibil sa se integreze acordurile si organismele create la nivel local si structurile de concertare transfrontaliera, care ar fi stabilite la nivel regional sau national. Astfel, grupurile locale de concertare (schema 2.1) ar putea sa se integreze in structura comisiilor, comitetelor si grupurilor de lucru prevazute in modelul de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera (modelul 1.2).
    Este cazul totodata sa se mentioneze ca aceste modele au fost concepute pe o baza schematica, deoarece nu este posibil sa se imagineze ansamblul de probleme care se pot pune in fiecare caz aparte. Aceste scheme constituie un indrumar pretios, dar ele vor putea fi modificate in functie de necesitatile intalnite de colectivitatile locale care le-ar putea folosi.
    Tot colectivitatile locale vor avea rolul de a determina modul in care ele inteleg sa-i faca pe cetateni sa participe la concertarea transfrontaliera, in special in domeniul socio-cultural. O asemenea participare ar contribui, fara nici o indoiala, la eliminarea anumitor obstacole in calea cooperarii transfrontaliere. Concertarea sprijinita pe interesul cetatenilor ar beneficia astfel de o baza solida. Unul dintre mijloacele de a instaura participarea publicului ar putea fi acela de a recurge la o asociatie. In acest fel, una dintre schemele de acorduri (schema 2.3) se refera la crearea unei asociatii de drept privat.

    2.1. Schema de acord pentru crearea unui grup de concertare intre autoritatile locale
    NOTA INTRODUCTIVA:
    In mod normal este posibil sa se creeze acest tip de grup fara a se fi recurs la acorduri interstatale. Numeroase exemple probeaza aceasta posibilitate. Totusi, daca persista incertitudini cu caracter juridic sau de alta natura, ar trebui fixate conditiile de recurgere la acest gen de concertare printr-un acord interstatal (modelul 1.3).

    Scopul si sediul grupului de concertare
    Art. 1
    Autoritatile locale (partile) se angajeaza sa se concerteze in urmatoarele domenii care tin de competenta lor (a se specifica domeniul sau domeniile de competenta sau, eventual, a se face referire la "problemele locale de vecinatate"). In acest scop ele vor institui un grup de concertare, denumit mai jos grup, al carui sediu va fi la ........ .
    Misiunea grupului este de a asigura schimbul de informatii, concertarea si consultarea intre membrii sai in domeniile definite la alineatul precedent. Autoritatile membre se angajeaza sa-i transmita toate informatiile necesare indeplinirii misiunii sale si sa se consulte, in prealabil, in cadrul sau, la adoptarea hotararilor sau masurilor ce intereseaza domeniile sus-mentionate.

    Membrii grupului
    Art. 2
    Fiecare autoritate locala-parte este reprezentata in grup printr-o delegatie de ..... membri, delegati de catre ea. Fiecare delegatie poate, de acord cu grupul, sa fie insotita de reprezentanti ai organismelor socioeconomice particulare si de experti (aceasta varianta exclude participarea cu titlu de membri a altor entitati decat autoritatile locale, ceea ce ar diferentia aceasta formula de asociatia de drept prevazuta la 2.3).
    Varianta posibila: numarul membrilor fiecarei delegatii poate varia. Pot deveni membri ai grupului autoritatile locale si regionale, grupurile socioeconomice si persoanele fizice care vor subscrie la prezentul acord. Grupul este acela care hotaraste admiterea de noi membri. Fiecare delegatie poate, de comun acord cu grupul, sa fie insotita de reprezentanti ai unor organisme private sau de experti.

    Atributiile grupului
    Art. 3
    Grupul poate delibera referitor la toate chestiunile indicate la art. 1. Procesul-verbal va inregistra toate problemele in legatura cu care s-a desprins un consens, precum si recomandarile asupra carora s-a convenit sa fie adresate autoritatilor sau gruparilor interesate.
    Grupul este abilitat sa procedeze la studii si la anchete privind problemele de competenta sa.
    Art. 4
    Membrii grupului pot conveni sa incredinteze acestuia executarea unor sarcini de ordin practic bine delimitate. De asemenea, grupul poate indeplini toate misiunile care ii sunt incredintate de alte institutii.

    Functionarea grupului
    Art. 5
    Grupul adopta regulamentul sau interior.
    Art. 6
    Ca regula generala, grupul este convocat de doua ori pe an sau la cererea unei treimi din numarul membrilor sai, care propun inscrierea unui punct pe ordinea de zi.
    Convocarea si trimiterea ordinii de zi trebuie sa intervina cu cel putin 15 zile inainte, pentru a permite pregatirea deliberarilor in cadrul fiecarei institutii reprezentate.
    Art. 7
    Grupul desemneaza din randul membrilor sai un birou permanent, caruia ii determina atributiile si componenta.
    Presedintia este exercitata conform regulamentului interior si, in lipsa acestuia, de catre decanul de varsta.

    Relatiile cu persoanele terte si cu autoritatile superioare
    Art. 8
    In raporturile sale cu persoanele terte, grupul este reprezentat de catre presedintele sau, in afara cazului in care dispozitiile regulamentului interior prevad altfel. Autoritatile superioare de care depind membrii grupului pot obtine de la acesta, la cererea lor, orice informatie privind lucrarile grupului si sunt abilitate sa trimita acolo un observator.

    Secretariat si finantare
    Art. 9
    Secretariatul este asigurat de una dintre institutiile membre (cu sau fara un sistem de reinnoire, in fiecare an).
    Fiecare colectivitate este obligata sa contribuie la cheltuielile de secretariat dupa modalitatile fixate mai jos:
................................................................................
    In principiu, expedierea informatiilor si a documentatiei se face in limba statului din care provin.

    Adeziuni si retrageri
    Art. 10
    Pot deveni membri ai grupului autoritatile locale si regionale care vor subscrie la prezentul acord. Grupul hotaraste asupra admiterii de noi membri.
    Art. 11
    Orice membru se poate retrage din grup prin simpla notificare a hotararii sale catre presedinte. Retragerea unui membru nu afecteaza functionarea grupului, cu exceptia cazului in care grupul decide altfel.
    Art. 12
    Partile vor informa secretarul general al Consiliului Europei despre incheierea acestui acord si ii vor transmite textul acestuia.

    2.2. Schema de acord pentru coordonare in gestiunea afacerilor publice locale transfrontaliere
    NOTA INTRODUCTIVA:
    In mai multe state acest tip de acord de coordonare transfrontaliera este deja posibil. Daca acest lucru nu se intampla, conditiile de recurgere la acest tip de acord ar trebui fixate in cadrul unui aranjament interstatal prealabil (modelul 1.3).

    Scopul acordului
    Art. 1
    Articolul 1 defineste scopul si obiectul acordului (de exemplu dezvoltarea armonioasa a regiunii frontaliere), precum si domeniile aferente.

    Teritoriul vizat de acord
    Art. 2
    Este cazul sa se precizeze, la art. 2, teritoriile vizate de acord de ambele (sau de cele trei) parti ale frontierei.

    Angajament
    Art. 3
    Acest articol defineste conditiile care permit realizarea scopurilor acordului (art. 1). In functie de obiectul acordului, pot fi prevazute urmatoarele angajamente:
    - partile se angajeaza sa se supuna unei proceduri de consultare prealabila inaintea luarii unor decizii pentru un anumit numar de masuri pe care trebuie sa le ia in limitele atributiilor lor si ale teritoriului pe care il administreaza;
    - partile se angajeaza sa intreprinda, pe teritoriul lor si in limitele atributiilor lor, masurile necesare realizarii obiectivelor vizate in acord;
    - partile se angajeaza sa nu intreprinda nici o actiune care ar putea fi contrara obiectivelor comune vizate de prezentul acord.

    Coordonare
    Art. 4
    Articolul 4 ar trebui sa precizeze, potrivit circumstantelor si necesitatilor specifice fiecarui acord, conditiile in care decurge coordonarea:
    - fie desemnand drept grup de concertare grupul avand competenta generala, vizat de schema de acord 2.1;
    - fie prevazand crearea unui grup de consultare specific pentru obiectivul acestui acord;
    - fie pe calea unor simple contacte bilaterale la nivelul autoritatilor interesate.

    Conciliere
    Art. 5
    Fiecare membru al grupului de concertare (fiecare parte, daca nu exista un grup) poate sesiza grupul (cealalta parte, daca nu exista un grup) ori de cate ori considera ca acordul n-a fost aplicat:
    - fie ca n-a avut loc consultarea prealabila;
    - fie ca masurile luate nu sunt conforme cu acordul;
    - fie ca masurile necesare realizarii obiectivului stabilit prin acord n-au fost luate.
    Daca partile nu consimt la un acord, ele pot recurge la o comisie de conciliere mandatata sa controleze respectarea angajamentelor.

    Instanta de control
    Art. 6
    Partile pot conveni crearea unei instante specifice pentru controlul respectarii angajamentelor asumate, compusa dintr-un numar egal de experti desemnati de cele doua parti si dintr-un expert neutru, a carui desemnare sau mod de desemnare este dinainte prevazut.
    Instanta de control exprima avizul sau cu privire la respectarea sau nerespectarea acordului. Ea este abilitata sa faca public avizul sau.
    Art. 7
    Partile il vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre incheierea acestui acord si ii vor transmite textul.

    2.3. Schema pentru crearea de asociatii transfrontaliere de drept privat
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Se presupune ca participarea unei colectivitati locale a unui stat la o asociatie de drept privat a unui alt stat este posibila potrivit acelorasi reguli si acelorasi conditii care se aplica participarii acelei colectivitati locale la o asociatie de drept privat in propriul sau stat. Daca lucrurile nu stau asa, aceasta posibilitate ar trebui sa fie prevazuta in mod expres in cadrul unui aranjament international intre statele interesate (modelele de acorduri interstatale 1.3 si 1.4).
    In mod normal, asociatiile de drept privat trebuie sa se supuna regulilor prevazute de legea tarii in care asociatia isi are sediul. Lista care urmeaza indica dispozitiile pe care statutul lor ar trebui sa le fixeze, in masura in care legea aplicabila nu le prevede. Dispozitiile relative la grupul de concertare (schema 2.1) pot fi, de asemenea, aplicate, mutatis mutandis, acestui tip de asociatii.
    Statutele determina, in special:
    1. membrii fondatori ai asociatiei si conditiile de adeziune a noi membri;
    2. numele, sediul si forma juridica ale asociatiei (cu referire la legea nationala);
    3. obiectul asociatiei, conditiile de realizare a obiectivelor sale si mijloacele pe care ea le are la dispozitie;
    4. organele asociatiei si, in special, functiile si modul de functionare a adunarii generale (modalitati de reprezentare si vot);
    5. desemnarea administratorilor sau a girantilor si puterile lor;
    6. dimensiunea angajamentului asociatilor fata de terti;
    7. conditiile de modificare a statutelor si de dizolvare a asociatiei;
    8. angajamentul partilor de a-l informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre crearea unei asociatii transfrontaliere si de a-i comunica statutele acesteia.

    2.4. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii intre colectivitatile locale frontaliere (de tip "drept privat")
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Se presupune ca aceste colectivitati locale sunt abilitate sa incheie un astfel de tip de contract cu autoritatile locale din alte tari. Daca nu acesta este cazul, aceasta posibilitate ar trebui prevazuta in cadrul unui acord interstatal (modelul 1.4).
    Este vorba de un tip de contract la care pot recurge colectivitatile locale pentru vanzare, inchiriere piata muncii, furnizare de bunuri sau de prestatii, cesiunea de drepturi de exploatare etc. Recurgerea colectivitatilor locale la contracte de tip "drept privat" este mai mult sau mai putin admisa conform legislatiilor si practicilor nationale, iar distinctia intre contracte de tipul "drept privat" si "drept public" este dificil de trasat. Se admite totusi ca acest tip de contract poate fi utilizat ori de cate ori, conform interpretarii ce prevaleaza in fiecare tara, este vorba mai curand de o operatiune de tip comercial sau economic pe care o persoana fizica sau juridica de drept privat ar fi putut, de asemenea, sa o incheie. Pentru orice operatiune care comporta interventia colectivitatilor locale care exercita atributii ce nu pot fi rezervate decat puterii publice, este cazul sa se ia in considerare, in plus fata de dispozitiile evocate mai jos, regulile suplimentare dezvoltate in contractul model de tip "drept public" (schema 2.5).

    Partile
    Articolul 1 desemneaza partile si precizeaza daca acordul este deschis sau nu altor colectivitati locale.
    Articolul 2 precizeaza problemele legate de facultatea generala de a contracta in mod deosebit beneficiarii si, de asemenea, modalitatile si conditiile. Daca este cazul, el specifica, de asemenea, rezervele necesare referitoare la acordarea autorizarii de catre autoritatile superioare, in masura in care aceasta afecteaza aplicabilitatea contractului.

    Obiectul contractului
    Articolul 3 fixeaza obiectul contractului, cu referire la:
    - domenii determinate;
    - zone geografice;
    - persoane (comune, organisme nationale cu competenta locala etc.);
    - forme juridice determinate.
    Articolul 4 stipuleaza durata contractului, conditiile de reinnoire si termenele eventuale de realizare.

    Regimul juridic si economic al contractului
    Articolul 5 indica locul de semnare si de executare a contractului si precizeaza regimul juridic al contractului (drept international privat) si dreptul aplicabil.
    Articolul 6 trateaza, daca este necesar, chestiunile legate de regimul monetar (moneda in care trebuie efectuate platile, precum si modul de reevaluare pentru prestatiile de lunga durata) si problemele de asigurare.

    Procedura de arbitraj
    Articolul 7 prevede, daca este cazul, o procedura de conciliere si o procedura de arbitraj.
    In aceasta ultima eventualitate, comisia de arbitraj este compusa dupa cum urmeaza:
    - fiecare parte cu un interes opus desemneaza (varianta: presedintii instantelor competente in materie administrativa, de care depinde fiecare dintre parti) o persoana ca membru al comisiei de arbitraj si partile impreuna procedeaza la desemnarea unuia sau a doi membri independenti, in asa fel incat sa se ajunga la un numar impar de membri;
    - in caz de numar par al membrilor comisiei de arbitraj si de partajare a voturilor, votul membrului independent este preponderent.

    Modificarea si rezilierea contractului
    Articolul 8 fixeaza regulile care se aplica in caz de modificare sau de reziliere a contractului.
    Articolul 9 prevede ca partile il vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre incheierea acestui acord si ii vor transmite textul lui.

    2.5. Schema de contract de furnizare sau de prestare de servicii intre colectivitatile locale frontaliere (de tip "drept public")
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Aceasta categorie de contracte se apropie de cea prevazuta la schema 2.4 (contracte incheiate intr-un scop determinat). Aceasta categorie vizeaza, in special, concesionarea unor servicii publice sau lucrari publice (sau in orice caz considerate "publice" de una din tarile in cauza) sau acordarea unui concurs financiar*) de la o comuna la alta sau catre un alt organism de cealalta parte a frontierei. Concesionarea unor astfel de prestatii cu caracter public comporta responsabilitati si riscuri deosebite legate de serviciile publice, care necesita, in consecinta, introducerea in contract a unor dispozitii suplimentare fata de cele prevazute prin contractul de tip "drept privat".
    Contractele "transfrontaliere" de acest tip nu sunt neaparat admise de toate tarile si, drept urmare, o asemenea posibilitate si determinarea conditiilor de recurgere la astfel de contracte ar trebui adeseori sa fie reglementate in prealabil intr-un acord interstatal (a se vedea modelul de acord 1.4).
    Recurgerea la un asemenea contract, care este destul de simplu de conceput si de realizat, ar putea in anumite cazuri sa evite crearea unui organism comun de tipul "sindicat intercomunal transfrontalier" (schema 2.6), care pune alte probleme juridice.
------------
    *) Aceasta formula ar putea aduce servicii colectivitatilor frontaliere, in special in materie de poluare: o colectivitate ar putea oferi un concurs financiar alteia, pentru ca aceasta din urma sa realizeze anumite lucrari ce tin de competenta sa, dar prezentand un anumit interes pentru prima.

    Dispozitii contractuale care urmeaza a fi prevazute
    In cazul in care contractul implica, cel putin intr-una din tari, stabilirea sau gestiunea domeniului public, a unui serviciu public sau a unei lucrari publice apartinand unei colectivitati locale, este necesar sa se prevada garantii contractuale conform regulilor in vigoare in tara sau tarile interesate.
    Daca va fi nevoie, contractul va face, de asemenea, referire la urmatoarele conditii deosebite:
    1. regulamentul care fixeaza conditiile de stabilire sau functionare a lucrarii sau serviciului respectiv (de exemplu: orare, tarif, conditii de utilizare etc.);
    2. conditiile deosebite ale realizarii intreprinderii sau exploatarii, de exemplu abilitari si autorizatii cerute, procedura etc.;
    3. caietul de sarcini al intreprinderii sau exploatarii;
    4. procedurile de ajustare a contractului in curs de executare care decurg din exigentele interesului public si compensatiile financiare care rezulta din aceasta;
    5. relatiile pe care le implica intreprinderea sau exploatarea respectiva, pe de o parte, intre utilizatorii lucrarii sau serviciilor si, pe de alta parte, cel care exploateaza (de exemplu conditii de acces, redevente etc.);
    6. modalitatile de retragere, rascumparare sau denuntare a contractului.
    In afara acestor conditii deosebite, se aplica dispozitiile evocate pentru schema de contract (tip "drept privat") 2.4.

    2.6. Schema de acord pentru crearea de organisme de cooperare intercomunala transfrontaliera
    NOTA INTRODUCTIVA:
    Se presupune ca mai multe autoritati locale sunt admise sa creeze impreuna un organism cu personalitate juridica, in vederea crearii si exploatarii unei lucrari sau a unui echipament sau serviciu public.
    Crearea si functionarea acestei asociatii sau acestui sindicat vor depinde, in mod esential, de legislatia aplicabila si de eventualele precizari pe care le va aduce un acord interstatal prealabil care autorizeaza aceasta forma de cooperare (modelul 1.5).
    Mai jos figureaza lista dispozitiilor pe care statutele ar trebui sa le fixeze, in masura in care legea aplicabila nu le prevede.
    Statutele vor determina in special:
    1. membrii fondatori ai asociatiei si conditiile de aderare de noi membri;
    2. numele, sediul, durata si forma juridica ale asociatiei (cu referire la legea care-i confera personalitate juridica);
    3. obiectul asociatiei, conditiile de realizare a acestuia si mijloacele de care ea dispune;
    4. modalitatea in care este format capitalul social;
    5. valoarea angajamentelor asociatiilor si limitele lor;
    6. modul de numire si de revocare a administratorilor sau a girantilor asociatiei, precum si puterile lor;
    7. raporturile asociatiei cu membrii sai, tertii si autoritatile superioare, in special in ceea ce priveste comunicarea bugetelor, bilanturilor si conturilor;
    8. persoanele care sunt insarcinate sa exercite controalele tehnice si financiare cu privire la activitatea asociatiei si comunicarile pe care le antreneaza verificarile lor;
    9. conditiile de modificare a statutelor si de dizolvare;
    10. regulile aplicabile in materie de personal;
    11. regulile aplicabile in materie de limba.