ORDONANTA   Nr. 61 din 24 august 1994

privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by si a facilitatii de transformare sistemica acordate Romaniei de catre Fondul Monetar International

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 247 din 31 august 1994

    In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, precum si ale art. 1 lit. b) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    Art. 1
    Se aproba aranjamentul de credit stand-by, in valoare de 131,97 milioane D.S.T., precum si facilitatea de transformare sistemica in valoare de 377,05 milioane D.S.T., acordate Romaniei de Fondul Monetar International la 11 mai 1994.
    Art. 2
    Echivalentul in lei al sumei de 509,02 milioane D.S.T. se acopera de Banca Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in contul nr. 1 al Fondului Monetar International deschis la Banca Nationala a Romaniei.
    Art. 3
    Rambursarea creditelor prevazute la art. 1, plata dobanzilor si a comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
    Art. 4
    Banca Nationala a Romaniei va exercita toate drepturile si va indeplini toate obligatiile care revin Romaniei in calitate de membra a Fondului Monetar International, inclusiv contractarea, impreuna cu Ministerul Finantelor, in numele statului, de credite pe termen mediu pentru nevoile balantei de plati externe si consolidarea rezervelor valutare ale tarii.
    Art. 5
    Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor, si Banca Nationala a Romaniei sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar International, amendamente la textul aranjamentului stand-by care privesc detaliile acestuia si nu sunt de natura sa sporeasca obligatiile financiare ale Romaniei fata de Fondul Monetar International sau sa determine noi conditionari economice fata de cele convenite initial intre parti.
    Guvernul va informa periodic Parlamentul in legatura cu aceste amendamente in cadrul Raportului privind datoria publica interna si externa a Romaniei.

            PRIM-MINISTRU
          NICOLAE VACAROIU

                  Contrasemneaza:
                  Guvernatorul Bancii
                  Nationale a Romaniei,
                  Mugur Isarescu

                  Ministru de stat,
                  ministrul finantelor,
                  Florin Georgescu

                  Ministru de stat,
                  Presedintele Consiliului
                  pentru Coordonare, Strategie
                  si Reforma Economica,
                  Mircea Cosea

                     ROMANIA: ARANJAMENT STAND-BY

    Anexat la acesta se afla o scrisoare cu un memorandum, purtand data de 18 aprilie 1994, semnata de ministru de stat, ministrul finantelor al Romaniei, si de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, prin care se solicita un aranjament stand-by si se stabilesc:
    a) obiectivele si politicile pe care autoritatile din Romania intentioneaza sa le urmeze in perioada acestui aranjament stand-by; si
    b) intelegerile Romaniei cu Fondul Monetar International (Fondul) asupra examinarilor care vor fi facute cu privire la progresul inregistrat in realizarea obiectivelor programului si la masurile pe care autoritatile din Romania le vor urma in perioada ramasa din acest aranjament stand-by.
    Pentru sprijinirea acestor obiective si politici, Fondul Monetar International acorda acest aranjament stand-by in conformitate cu urmatoarele prevederi:
    1. In perioada de la 11 mai 1994 pana la 10 decembrie 1995, Romania va avea dreptul sa faca cumparari de la Fond intr-o suma echivalenta cu 131,97 milioane D.S.T., sub rezerva paragrafelor 2, 3, 4 si 5 de mai jos, fara o noua examinare din partea Fondului.
    2. a) Cumpararile in baza acestui aranjament stand-by nu vor putea depasi, fara consimtamantul Fondului, echivalentul a 37,71 milioane D.S.T. pana la 16 august 1994, echivalentul a 56,56 milioane D.S.T. pana la 16 noiembrie 1994, echivalentul a 75,41 milioane D.S.T. pana la 16 mai 1995, echivalentul a 94,26 milioane D.S.T. pana la 16 august 1995 si echivalentul a 113,12 milioane D.S.T. pana la 16 noiembrie 1995.
    b) Nici una dintre limitele de la lit. a) de mai sus nu se va aplica vreunei cumparari, supusa rascumpararii, efectuata in baza acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilitatile Fondului in moneda Romaniei peste 25% din cota.
    3. Romania nu va face cumparari, supuse rascumpararii, in baza acestui aranjament stand-by, care vor spori disponibilitatile Fondului in moneda Romaniei peste 25% din cota:
    a) In cursul oricarei perioade in care datele de la sfarsitul perioadei precedente arata ca:
    (i) limita pentru preluarea datoriei intreprinderilor catre banci de catre bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru imprumuturile bancilor catre intreprinderi, descrisa in paragraful 18 si in anexa nr. II a memorandumului anexat; sau
    (ii) limita pentru volumul creditului net al sistemului bancar catre bugetul general consolidat, descrisa in paragraful 19 si in anexa nr. III a memorandumului anexat; sau
    (iii) limita pentru stocul activelor interne nete ale sistemului bancar, descrisa in paragraful 26 si in anexa nr. V a memorandumului anexat; sau
    (iv) nivelul minim pentru rezervele internationale nete ale sistemului bancar, descris in paragraful 63 si in anexa nr. VIII a memorandumului anexat; sau
    (v) limita pentru contractarea si garantarea unei datorii externe mai mari de un an si pana la cinci ani inclusiv, descrisa in paragraful 66 si in anexa nr. IX a memorandumului anexat; sau
    (vi) limita pentru contractarea si garantarea unei datorii externe mai mari de un an si pana la 12 ani inclusiv, descrisa in paragraful 66 si in anexa nr. IX a memorandumului anexat; sau
    (vii) limita pentru soldul datoriei externe cu scadenta initiala de pana la un an inclusiv, descrisa in paragraful 66 si in anexa nr. X a memorandumului anexat
    nu sunt respectate; sau
    b) daca, oricand in cursul perioadei acestui aranjament stand-by, administratia publica consolidata, Banca Nationala a Romaniei, regiile autonome sau bancile comerciale proprietate de stat acumuleaza arierate externe, asa cum se descrie in paragraful 66 al memorandumului anexat; sau
    c) daca, dupa 30 iunie 1994, Romania nu a eliminat licitatiile valutare si nu a adoptat cursul mediu la care au loc tranzactiile valutare directe pe piata interbancara drept curs oficial publicat de Banca Nationala a Romaniei si utilizat in scopuri care sa includa evaluari vamale si raportari statistice, asa cum se descrie in paragraful 58 din memorandumul anexat; sau
    d) daca, dupa 15 august 1994, Parlamentul Romaniei nu a adoptat legea falimentului descrisa in paragraful 50 din memorandumul anexat; sau
    e) daca, dupa 15 noiembrie 1994, Parlamentul Romaniei nu a adoptat legea impozitului pe profit descrisa in paragraful 11 al memorandumului anexat; sau
    f) daca dupa 15 februarie 1995 si dupa 15 august 1995, pana cand examinarile respective preconizate in paragraful 6 al memorandumului anexat nu sunt incheiate; sau
    g) daca, oricand in cursul perioadei aranjamentului stand-by, Romania:
    (i) impune restrictii sau le intensifica pe cele existente asupra platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente; sau
    (ii) introduce sau modifica practicile valutare multiple; sau
    (iii) incheie acorduri bilaterale de plati care sunt incompatibile cu prevederile art. VIII; sau
    (iv) impune sau intensifica restrictiile asupra importurilor din motive de balanta de plati.
    In cazul in care Romania este impiedicata sa faca cumparari in baza acestui aranjament stand-by datorita paragrafului 4, cumpararile vor fi reluate numai dupa ce a avut loc o consultare intre Fond si Romania si s-a ajuns la o intelegere a circumstantelor in care cumpararile respective pot fi reluate.
    4. Romania nu va face cumparari in baza acestui aranjament stand-by in cursul oricarei perioade in care ea are o obligatie financiara restanta fata de Fond sau esueaza in efectuarea unei rascumparari asteptate:
    a) in cazul unei cumparari neconforme prevederilor Deciziei nr. 7842 - (84/165) referitoare la liniile directoare pentru actiunea de corectare; sau b) in cazul unei cumparari in sprijinul operatiunilor de reducere a datoriei si a serviciului datoriei prevazute in Decizia nr. 9331 -(89/167), cu modificarile ulterioare; sau c) in baza subparagrafului 16 a) sau 33 a) din Decizia nr. 8955 - (88/126), cu modificarile ulterioare, referitoare la facilitarea de finantare compensatorie si neprevazuta.
    5. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactiile acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai in ceea ce priveste cererile primite de Fond dupa: a) o ineligibilitate explicita; sau b) o decizie a Consiliului executiv de suspendare a tranzactiilor, fie in general, fie pentru a examina o propunere facuta de un director executiv sau de directorul general in vederea suspendarii sau limitarii oficiale a eligibilitatii Romaniei. Atunci cand instiintarea despre o decizie privind ineligibilitatea explicita sau despre o decizie pentru examinarea unei propuneri se face potrivit acestui paragraf 5, cumpararile in baza acestui aranjament vor fi reluate numai dupa ce a avut loc o consultare intre Fond si Romania si s-a ajuns la o intelegere in ceea ce priveste circumstanta in care cumpararile respective pot fi reluate.
    6. Cumpararile in baza acestui aranjament stand-by vor fi facute in monedele altor membri, selectate in conformitate cu politicile si procedurile Fondului, exceptand cazurile in care Fondul, la solicitarea Romaniei, este de acord ca la data cumpararii sa furnizeze D.S.T.-uri.
    7. Romania va plati o dobanda pentru acest aranjament in conformitate cu deciziile Fondului.
    8. a) Romania va rascumpara suma in moneda sa, care rezulta dintr-o cumparare in baza acestui aranjament stand-by, in conformitate cu prevederile statutului si cu deciziile Fondului, inclusiv acelea referitoare la rascumparare; atunci situatia balantei de plati si cea a rezervelor se imbunatateste.
    b) Orice reducere in moneda Romaniei, detinuta de Fond, va diminua sumele supuse rascumpararii prevazute la lit. a) de mai sus in conformitate cu principiile aplicate de Fond in acest scop la data reducerii.
    9. In perioada aranjamentului stand-by, Romania se va consulta in mod strans cu Fondul. Aceasta consultare poate include corespondenta si vizite ale personalului Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond. Romania va furniza Fondului, prin rapoarte, la intervalele sau datele solicitate de Fond, acele informatii pe care Fondul le cere in legatura cu progresul inregistrat de Romania in realizarea obiectivelor si politicilor stabilite in scrisoarea si memorandumul anexate.
    10. In conformitate cu paragraful 4 al scrisorii anexate, Romania se va consulta cu Fondul in ceea ce priveste adoptarea oricaror masuri care pot fi corespunzatoare, la initiativa Guvernului, sau ori de cate ori directorul general solicita o consultare atunci cand oricare dintre criteriile de la paragraful 3 de mai sus nu este respectat sau cand el considera ca o consultare asupra programului este de dorit.
    In plus, dupa perioada aranjamentului stand-by, cat timp Romania are cumparari nerambursate in transele superioare de credit, Guvernul se va consulta periodic cu Fondul, la initiativa sa sau la cererea directorului general, in ceea ce priveste politica in domeniul balantei de plati a Romaniei.

                                                  18 aprilie 1994

                     Stimate domnule Camdessus,
    Guvernul Romaniei continua sa implementeze un program complex de reforme economice, care vizeaza stabilizarea economiei si pune bazele pentru o crestere suportabila. Acest program a fost sprijinit de doua aranjamente stand-by cu Fondul Monetar International, precum si de asistenta tehnica a Fondului. S-a inregistrat un progres considerabil in directia obiectivului nostru de creare a unui cadru in care fortele pietei sa joace un rol proeminent si noi apreciem foarte mult sprijinul financiar si tehnic pe care Fondul ni-l acorda.
    Eforturile Guvernului pentru reforma au fost intreprinse intr-un cadru extern foarte dificil, iar problemele structurale ale economiei romanesti la inceputul acestei tranzitii au fost deosebit de profunde. Ca urmare, cu toate progresele inregistrate in transformarea economiei, un efort puternic de ajustare este necesar pentru a reduce inflatia si a intari balanta de plati. Guvernul intentioneaza, de aceea, ca in 1994 si 1995 sa continue politicile foarte prudente in domeniile fiscal, monetar si al veniturilor si sa completeze aceste obiective financiare cu un numar de masuri cuprinzatoare de reforma structurala, inclusiv o accelerare a privatizarii si restructurarii intreprinderilor, implementarea unor reforme substantiale in sectorul fiscal si financiar, precum si crearea unei piete valutare interbancare. Detalii ale politicii pe care Guvernul intentioneaza s-o urmeze pentru atingerea obiectivelor sale economice sunt descrise in Memorandumul privind politica economica.
    Pentru sprijinirea programului sau de ajustare economica si reforma din perioada 1994 - 1995, Guvernul solicita, prin prezenta, un aranjament stand-by, pe o perioada de 19 luni, cu Fondul, intr-o suma echivalenta cu 131,97 milioane D.S.T. (17,5% din cota). Guvernul intentioneaza, de asemenea, sa solicite doua cumparari egale in suma totala de 377,05 milioane D.S.T. (50% din cota) in cadrul Facilitatii de transformare sistemica (F.T.S.), in care prima cumparare (in suma de 188,525 milioane D.S.T.) sa fie facuta la aprobarea aranjamentului stand-by, iar a doua (de asemenea de 188,525 milioane D.S.T.) la incheierea primei examinari facute de Fond in cadrul aranjamentului.
    Guvernul considera ca politicile si masurile stabilite in memorandumul anexat sunt corespunzatoare pentru atingerea obiectivelor programului sau, dar va lua orice alte masuri suplimentare si va cauta noi intelegeri cu Fondul, daca va fi necesar, pentru a mentine programul pe fagas. In orice caz, autoritatile romane vor ramane in stransa consultare cu Fondul, in conformitate cu politicile Fondului privind aceste consultari, si vor furniza Fondului informatiile cerute pentru evaluarea progresului inregistrat in atingerea obiectivelor programului.
    Criterii de performanta in cadrul aranjamentului vor fi stabilite pentru activele interne nete si rezervele internationale nete ale sistemului bancar, pentru creditul bancar net catre bugetul general consolidat, pentru garantiile acordate de Guvern si preluarea de catre acesta a datoriei intreprinderilor catre bancile interne si pentru datoria externa publica si garantata public pe termen scurt, mediu si lung, precum si criterii de performanta obisnuite referitoare la orice intensificare a restrictiilor valutare si comerciale, incheierea de acorduri bilaterale de plati sau contractarea de arierate externe. Eliminarea pietei licitatiilor si sprijinirea pe o piata valutara interbancara atotcuprinzatoare pana la sfarsitul lunii iunie 1994 va constitui, de asemenea, un criteriu de performanta, asa cum vor fi si aprobarea de catre Parlament, pana la 15 august 1994, a Legii falimentului si, respectiv, a Legii impozitului pe profit, pana la 15 noiembrie 1994. Pentru a ajuta la directionarea politicilor, vor fi stabilite obiective indicative pentru baza monetara si pentru rezervele internationale nete ale Bancii Nationale a Romaniei.
    Pentru a ajuta la urmarirea implementarii programului, vom efectua cu Fondul doua examinari ale evolutiei si politicilor economice in cadrul programului: prima, pana la finele lunii februarie 1995, iar cea de-a doua, pana la sfarsitul lunii august 1995. Cu ocazia primei examinari vor fi formulate obiectivele macroeconomice si cele bugetare si monetare pentru 1995 si analizate previziunile financiare externe ale programului. Aprobarea de catre Parlament a unui buget pentru 1995 care sa fie compatibil cu obiectivele programului va constitui o conditie pentru terminarea primei examinari. La data primei examinari vor fi stabilite criterii de performanta cantitative pentru 31 martie, 30 iunie si 30 septembrie 1995, impreuna cu obiective indicative pentru baza monetara si rezervele internationale nete ale Bancii Nationale a Romaniei.
    In plus, in cursul acestei prime examinari, o atentie speciala va fi acordata progresului inregistrat in reformele structurale, care includ, in principal, privatizarea intreprinderilor si disciplina financiara, masuri pentru sporirea competitivitatii si strategia de restructurare si privatizare a bancilor si intarirea sectorului financiar. Evolutia in aceste domenii va fi evaluata fata de reperele structurale pentru aceasta examinare, care au fost stabilite in paragrafele 22 si 32 - 56 din memorandumul anexat, inclusiv fata de reperele cantitative pentru arieratele brute ale intreprinderilor si pierderile intreprinderilor.
    A doua examinare va evolua progresul realizat in continuare in atingerea obiectivelor reformei structurale initiate de Guvern si se va concentra, din nou, in principal, pe implementarea masurilor referitoare la restructurarea si privatizarea intreprinderilor si, respectiv, a bancilor, ca si pe reforma sistemului de plati, acordand o deosebita atentie reperelor structurale si cantitative stabilite pentru aceasta a doua examinare, care sunt subliniate, de asemenea in paragrafele 22 si 32 - 56 din memorandumul anexat.

    Ai dumneavoastra sinceri,
                  Florin Georgescu,
                  ministru de stat,
                  ministrul finantelor

                  Mugur Isarescu,
                  Guvernatorul Bancii Nationale
                  a Romaniei

      Anexa:
      Memorandumul privind politica economica
      a Guvernului Romaniei

      D-lui Michel Camdessus
      Director general
      Fondul Monetar International
      Washington D. C. 20431

          MEMORANDUM PRIVIND POLITICA ECONOMICA A GUVERNULUI ROMANIEI

    I. Introducere

    1. In Romania se afla in plina desfasurare un program complex de reforme menit sa transforme economia tarii bazata pe sistemul de planificare centralizata intr-o economie de piata. Guvernul a pus in practica un set de reforme cu spectru larg in domeniul legislativ si institutional, care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului in economie. Subventiile pentru consum au fost eliminate si controlul preturilor se aplica acum numai la un numar redus de bunuri de consum. Restrictiile cantitative oficiale la import au fost eliminate si numai taxele vamale au ramas pentru protejarea industriei nationale. Sistemul financiar a fost liberalizat in mare masura, iar bancile sunt libere sa lucreze in cadrul normal al supravegherii si reglementarii, stabilit de Banca Nationala a Romaniei (B.N.R.). Toti cetatenii au acum dreptul sa se lanseze in afaceri, sa concureze liber pe piata si sa achizitioneze, sa detina si sa dispuna de proprietati. In sfarsit, Guvernul a inceput sa transfere activele statului catre populatie.
    2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma al Guvernului in 1994 si 1995, va fi necesar sa se urmeze si sa se consolideze politici macroeconomice si structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de a se sprijini mai mult pe mecanismul preturilor, cursul de schimb si rata dobanzii pentru alocarea resurselor in economie si pentru impunerea restrictiilor monetare au fost impiedicate, intre altele, de probleme structurale profunde, inclusiv slabirea disciplinei financiare a intreprinderilor. Acestea, impreuna cu socurile externe si cu insuficienta finantarii externe, au contribuit la cresterea inflatiei, deprecierea puternica a cursului de schimb si nivelul scazut al rezervelor valutare. Principalul obiectiv al politicii economice in perioada urmatoare este rezolvarea acestor probleme prin imbinarea politicilor financiare ferme cu accelerarea privatizarii si reformei intreprinderilor, incheind astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma si punand bazele unei cresteri durabile.
    3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru perioada 1994 - 1995 este declansarea unui atac in forta asupra inflatiei, in conditiile in care perioada de ajustari corective ale preturilor in economie este practic incheiata. Pentru a completa efectul antiinflationist al politicilor fiscale si monetare, Guvernul intreprinde o serie de masuri de impunere a unor restrictii bugetare severe asupra intreprinderilor de stat si regiilor autonome si de reducere substantiala a nivelului real al platilor restante intre intreprinderi. Masuri importante se iau pentru imbunatatirea disciplinei financiare a intreprinderilor care inregistreaza pierderi, inclusiv amenzi asupra platilor restante, intarirea stimulentelor conducerii si accelerarea privatizarii si restructurarii intreprinderilor de stat. Noile masuri menite sa imbunatateasca alocarea resurselor si sa incurajeze cresterea economica includ liberalizarea regimului valutar, accentuarea deschiderii sistemului valutar si de comert exterior, continuarea reformelor financiare si intarirea in continuare a cadrului legal si institutional in vederea facilitarii activitatii sectorului privat si imbunatatirii concurentei in economie.
    4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protectiei sociale este incurajarea unei cresteri economice sanatoase cu o inflatie scazuta. In acelasi timp, Guvernul este ferm in parerea ca reforma economica si ajustarea pot reusi numai daca se iau masuri corespunzatoare, prin bugetul de stat si fondurile speciale, care sa stabileasca ajutorul social pentru cele mai vulnerabile grupuri ale populatiei; in acest scop, un element important al prezentului program il constituie masurile specifice de realizare a acestui obiectiv.
    5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sunt aducerea inflatiei sub control, incurajarea unei relansari durabile a cresterii economice si restabilirea unei situatii viabile a balantei de plati. Astfel, este de asteptat ca odata incheiata faza de stabilizare a acestei ajustari, cresterea economica sa urce treptat la 4% pe an in ultima parte a deceniului, iar rata anuala a inflatiei sa scada la niveluri exprimate de o singura cifra. Cresterea economica durabila va necesita o sporire substantiala a investitiilor fixe, ceea ce, in contextul constrangerilor finantarii externe si necesitatii de limitare a deficitului contului curent al balantei de plati externe, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, in special in sectorul public si in societatile comerciale cu capital majoritar de stat.
    6. Prin eforturile de largire a bazei exporturilor si de crestere a eficientei in utilizarea importurilor, in conditiile unei finantari externe limitate, este de asteptat sa se reduca deficitul contului curent al balantei de plati externe de la circa 8% din P.I.B. in 1992 la mai putin de 2% in 1997. Datorita incertitudinilor privind perspectiva pe termen mediu si a concentrarii rambursarii datoriei externe catre sfarsitul acestui deceniu, Guvernul intentioneaza sa sporeasca rapid rezervele valutare brute ale sistemului bancar, incurajand astfel cresterea increderii in cursul de schimb si reducand vulnerabilitatea economiei la socurile negative externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu importurile pe o perioada de cel putin 2,5 luni, pana la sfarsitul anului 1994 si 3,3 luni pana in anul 1997. Astfel, in pofida dirijarii prudente a cererii si a eforturilor de mobilizare a acumularilor interne, nevoile Romaniei de finantare vor ramane, probabil, semnificative, necesitand o noua finantare exceptionala in urmatorii cativa ani. Cu toate acestea, Guvernul estimeaza ca necesitatea pentru o finantare exceptionala va disparea pana in 1998, ca urmare a imbunatatirii prognozate a situatiei contului curent, a cresterii fluxului de investitii straine directe ca raspuns la reformele economice, inclusiv liberalizarea cursului de schimb si privatizarea intreprinderilor, ca si a perspectivei unei oarecare posibilitati de crestere a finantarii de pe pietele internationale de capital.
    7. Guvernul a supus Parlamentului, spre aprobare, Memorandumul privind politica economica impreuna cu o schita a proiectului de buget pe anul 1994 si legislatia principala pentru cresterea veniturilor, necesara pentru realizarea bugetului pe anul 1994. Parlamentul a aprobat acest memorandum la 9 februarie 1994; textul actual a fost modificat pentru a reflecta ultimele date disponibile si intervalul de timp scurs intre prezentarea sa Parlamentului si transmiterea catre Consiliul de administratie al F.M.I.

    II. Politici structurale si macroeconomice pentru anii 1994 si 1995

    8. Guvernul va implementa in perioada 1994 - 1995 un program de politici financiare si structurale care urmareste reducerea substantiala a inflatiei si formarea unor rezerve corespunzatoare, simultan cu asigurarea conditiilor pentru o relansare durabila a productiei. In ceea ce priveste inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la un maximum de 314%, inregistrat in cele 12 luni incheiate in octombrie 1993, la circa 75% in anul ce se va incheia in decembrie 1994 si la aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale proiectului de aranjament. B.N.R. isi va desfasura operatiunile pe piata valutara astfel incat sa-si sporeasca disponibilitatile in rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. pana la sfarsitul anului 1995, iar strategia sa de interventie pe piata valutara si de acumulare a rezervelor va fi ghidata de sarcinile indicative pentru rezervele internationale nete ale B.N.R. prevazute in anexa nr. I.
    Politica fiscala
    9. Guvernul a depus eforturi sustinute in 1993 pentru a tine sub control deficitul consolidat al bugetului de stat, al bugetelor locale si al fondurilor extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, deficitul bugetului consolidat in 1993 (inclusiv toate fondurile si conturile extrabugetare) a fost 0,1% din P.I.B., in scadere fata de 4,6% in 1992. Acest rezultat a fost obtinut mai ales prin masuri stricte in privinta cheltuielilor si intarirea sistemului de colectare a veniturilor. Urmare inlaturarii tuturor subventiilor pentru consum, incepand cu mai 1993, subventiile totale masurate ca procent din P.I.B. au scazut de la 12,9% in 1992 la circa 5,5% in 1993, iar alte cheltuieli au fost sever restranse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita in continuare prin introducerea unei prevederi care permite blocarea a 40% din cresterile de cheltuieli in trimestrul IV/1993, in cazul in care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. In ceea ce priveste veniturile, principala schimbare care a avut loc in 1993 a fost introducerea T.V.A. de la 1 iulie, la un nivel de 18%, ceea ce a intarit semnificativ baza de impozitare a consumului. Cu toate acestea, in 1993, veniturile bugetului consolidat au scazut in raport cu P.I.B.
    10. Pentru a asigura indeplinirea obiectivului sau de stabilizare economica, Guvernul, desi a prevazut cheltuielile esentiale pentru activitatile orientate spre reforma, in cadrul procesului de ajustare, considera esentiala continuarea unei politici de austeritate fiscala in 1994 si, in acest scop, a elaborat masuri ferme de limitare a deficitului bugetului consolidat in 1994 la cel mult 2,5% din P.I.B. Este, de asemenea, prevazuta continuarea imbunatatirii structurii cheltuielilor, ca o reflectare a economiilor ce vor fi obtinute prin politicile la care se angajeaza fiecare minister, si care va fi insotita de masuri fiscale menite sa largeasca substantial baza de impozitare si astfel sa contracareze erodarea veniturilor.
    11. In ceea ce priveste veniturile, Guvernul a prezentat Parlamentului un pachet de masuri pentru sporirea acestora, care se asteapta sa genereze incasari suplimentare de aproximativ 0,5% din P.I.B. in 1994, oprindu-se astfel scaderea veniturilor bugetare si realizandu-se chiar o redresare partiala a lor ca procent in P.I.B. Aceste masuri, in prezent aprobate de ambele Camere ale Parlamentului, includ imbunatatiri in impozitarea venitului agricol si modificarea accizelor, inclusiv accize mai mari la produsele petroliere si introducerea de noi accize pentru anumite bunuri de folosinta indelungata, inclusiv autoturisme de lux. Mai mult, Guvernul elaboreaza masuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea metodelor de control si colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Aceste masuri, coroborate cu impactul T.V.A. asupra intregului an fiscal, incasarea unor accize mai mari la produsele petroliere, pe masura ce preturile acestora sunt ajustate pentru a reflecta modificarile cursului de schimb, preturilor mondiale si ale altor factori, si estimarea unor incasari mai mari din impozitul pe profit, sunt menite sa sporeasca veniturile bugetului consolidat de la un nivel de 30,9% in P.I.B. in anul 1993, la 32,2% in anul 1994. Ca element al continuarii procesului de reforma a impozitelor, Guvernul intentioneaza, de asemenea, sa prezinte Parlamentului un proiect de lege care va schimba fundamental sistemul de impozitare a profitului prin corectarea integrala cu inflatia a bazei de impozitare si reducerea impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv a celor prevazute in Legea investitiilor straine pentru societatile mixte. Dupa aprobarea acestei noi legi a impozitului pe profit, Guvernul intentioneaza sa anuleze unele impozite existente bazate pe volumul de activitate al intreprinderilor, simultan cu asigurarea conditiilor ca impactul acestor masuri de reforma a impozitarii intreprinderilor, luate in ansamblu, sa nu duca la reducerea veniturilor bugetului consolidat prevazute pentru anul 1994. Adoptarea, pana la 15 noiembrie 1994, a noii legi a impozitului pe profit care va asigura cel putin protejarea integrala a bazei de impozitare impotriva inflatiei, va constitui un criteriu de performanta in cadrul aranjamentului propus.
    12. In ceea ce priveste cheltuielile, Guvernul considera ca este necesara continuarea reducerii cheltuielilor curente in scopul atingerii obiectivului sau pentru deficitul bugetar si al crearii unei marje pentru resursele necesare accelerarii procesului de restructurare economica. O schita a bugetului pe anul 1994, care reflecta aceste obiective, a fost prezentata Parlamentului impreuna cu acest memorandum si aprobata la data de 9 februarie 1994. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului in totalitatea sa pana la sfarsitul lunii aprilie 1994. Acest proiect de buget va reflecta rezultatele executiei bugetare ceva mai favorabile decat se anticipase pentru anul 1993, ceea ce a permis prevederea unor cheltuieli ceva mai mari si a unui deficit mai mic decat se preconizase in schita de buget. Guvernul va continua sa reduca cheltuielile la bunuri si servicii, ca si cele pentru salarii; cu toate acestea, datorita nevoii de crestere a cheltuielilor pentru activitatile orientate spre reforma, inclusiv o marire a numarului personalului, legat de extinderea activitatii Curtii Constitutionale si a Curtii de Conturi, ca si a cheltuielilor pentru intretinere si reparatii, ponderea acestor cheltuieli, ca procent din P.I.B., va creste de la 11,4% in 1993 la 11,9% in 1994. Guvernul va continua sa reduca subventiile, inclusiv cele pentru agricultori si alti producatori, deoarece ele deformeaza grav alocarea resurselor si constituie o povara financiara importanta pentru buget; subventiile vor scadea de la circa 5,5% in P.I.B. in anul 1993 la aproximativ 4% in anul 1994. In plus, prin imbunatatirea destinatiei transferurilor sociale, Guvernul va putea limita cresterea acestora de la circa 8,9% din P.I.B. in anul 1993 la 10,7% in anul 1994, in pofida cheltuielilor mai mari datorate cresterii proiectate a numarului de someri si pensionari in anul 1994, pe masura adaptarii in continuare a economiei la mecanismul de piata.
    13. Guvernul va continua si in anul 1994 sistemul de controlare stricta a cheltuielilor, initiat in ultimul trimestru din anul 1993, care inseamna reducerea cheltuielilor in masura in care veniturile nu se realizeaza conform prevederilor. Acest sistem va fi oficializat prin prevederile legale pertinente din Legea bugetului de stat pe anul 1994. Astfel, in anul 1994, in ceea ce priveste cheltuielile care reprezinta mai mult de trei sferturi din totalul cheltuielilor bugetului consolidat, 10% din cheltuielile autorizate prin Legea bugetului de stat pentru primele sapte luni ale anului 1994 vor fi blocate pana la 31 iulie 1994 si vor fi dependente de realizarea veniturilor in conformitate cu prevederile din acest memorandum. Cheltuielile bugetare curente in anul 1994 vor fi astfel limitate la 15.373 miliarde lei, reprezentand circa 28,6% din P.I.B. (o crestere de 1,9% din P.I.B. fata de nivelul din anul 1993), in timp ce cheltuielile de capital vor creste de la 3,9% la 5,7% din P.I.B. Pentru definirea acestor limite, cheltuielile vor include toate platile de capital sau de dobanda efectuate de Guvern care sunt scadente dar neefectuate la datele la care aceasta limita se aplica.
    14. O data cu eliminarea subventiilor de consum si intensificarea reformelor structurale, Guvernul s-a angajat sa mentina si sa imbunatateasca protectia sociala de baza, in vederea prevenirii suferintelor inutile pentru grupurile vulnerabile ale populatiei, in cursul tranzitiei si dupa aceea. In mod special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea in anul 1994 a sistemului de acordare a ajutoarelor sociale catre familiile cu venituri reduse, pe baza verificarii mijloacelor de trai, cu asistenta din partea Bancii Mondiale. Datorita resurselor limitate, este esentiala imbunatatirea obiectivului sprijinului social actual. In cadrul bugetului consolidat prezentat mai sus, cheltuielile pentru asigurari sociale (incluzand in special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala si maternitate si ajutoare de somaj) sunt prevazute a reprezenta, in anul 1994, 8,2% din P.I.B. Numarul somerilor este de asteptat sa creasca in 1994, iar ajutoarele totale de somaj se anticipeaza sa fie de ordinul a 1,4% din P.I.B.; daca aceste ajutoare sunt mai mari cheltuielile ce vor rezulta vor fi compensate de economii.
    15. In plus fata de redefinirea obiectivelor pe termen mediu pentru protectia sociala, Guvernul a considerat esentiala implementarea unor programe pe termen scurt de protectie sociala, pentru atenuarea impactului imediat al masurilor de ajustare economica asupra populatiei cu venituri reduse - asa cum au fost platile speciale de pensii si salarii efectuate in legatura cu eliminarea subventiilor de consum in mai 1993 - care sa se adauge recentei imbunatatiri a regimului alocatiilor pentru copii prin generalizarea acestora. Mai mult, masuri specifice de protectie sociala, ca de exemplu alocatia pentru incalzirea locuintelor, au fost implementate in vederea protejarii celor mai vulnerabile grupuri ale populatiei fata de efectele masurilor de ajustare, incepand din noiembrie 1993, cu respectarea limitelor bugetare generale stabilite in acest memorandum.
    16. Pe langa politica in domeniul veniturilor si al cheltuielilor planificate prevazute a se aplica in anul 1994, Guvernul pregateste mai multe masuri pentru situatii neprevazute care sa fie aplicate in cazul in care veniturile si/sau finantarea externa in anul 1994 se vor situa sub nivelurile sau daca evolutii neasteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decat cele prevazute. Aceste masuri, ale caror efecte sunt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B), vor fi pregatite in urmatoarele domenii: accize noi sau majorate la bunurile de folosinta indelungata si automobile (55 miliarde lei); rate majorate de accize la produsele petroliere si gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea in continuare a bazei de aplicare a T.V.A. (80 miliarde lei); un impozit redus pe veniturile persoanelor fizice, provenite din dobanzi (95 miliarde lei); reducerea personalului in sectorul de stat in cursul anului, corespunzator unei reduceri anuale de 2% (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subventiilor la producatori, exceptand producatorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai putin esentiale (55 miliarde lei). In cazul unei nerealizari a veniturilor si/sau a finantarii externe care va depasi 1% din P.I.B., vor fi implementate masuri suplimentare care sa asigure indeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.
    17. Programul de investitii publice in anul 1994 se va concentra asupra necesitatilor esentiale ale infrastructurii, in special in domeniile energetic, transporturi, lucrari edilitare si telecomunicatii, si va fi finantat cu respectarea limitelor deficitului bugetului general consolidat. Datorita faptului ca resursele pentru investitii sunt reduse, Guvernul va acorda o deosebita atentie asigurarii concentrarii programului de investitii publice asupra acelor proiecte de investitii - noi si de refacere - cu rentabilitate maxima si va institutionaliza intocmirea unui program adecvat al investitiilor publice. Guvernul a purtat discutii sustinute cu Banca Mondiala asupra prioritatilor in investitiile publice, iar in mai 1993 a avut loc intalnirea Grupului consultativ pentru solicitarea de fonduri suplimentare, pe termen mediu, pentru acest program. Analizarea de catre Banca Mondiala a programului de investitii publice a constituit un element important in evaluarea proiectului politicii fiscale preconizate in contextul acestui program. O noua intalnire a Grupului consultativ este programata provizoriu, pentru iunie 1994, iar evaluarile Bancii Mondiale asupra programului Guvernului de investitii publice curente si de perspectiva vor constitui iarasi un element important in evaluarea obiectivelor si a prioritatilor fiscale pentru anul 1995 la data primei analize.
    18. Guvernul este ferm angajat in accelerarea restructurarii economice, dar este si constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei intreprinderilor si a sistemului bancar necesita o analiza atenta a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intentioneaza ca in 1994 sa contribuie la finantarea restructurarii intreprinderilor cu capital majoritar de stat, dupa cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietatii de Stat (F.P.S.) si al recent infiintatei Agentii de Restructurare (a se vedea paragrafele 38 - 47 de mai jos). Agentia de Restructurare este o agentie specializata a Guvernului, insarcinata cu coordonarea restructurarii si redimensionarii intreprinderilor confruntate indeosebi cu probleme comerciale grave; procesul de restructurare va primi fonduri de la F.P.S., din credite externe si interne garantate de Guvern si din alte surse de finantare externa. Cheltuielile si veniturile F.P.S. si ale Agentiei de Restructurare trebuie sa se incadreze in limitele fiscale ale bugetului consolidat, prevazute in acest program. Cheltuielile consolidate ale F.P.S. si Agentiei de Restructurare, inclusiv cheltuielile finantate din surse externe vor fi limitate la nivelul incasarilor totale ale F.P.S. provenite din dividende si al veniturilor din privatizare si, mai mult, nu vor depasi 0,8% din P.I.B. in anul 1994. Nici F.P.S. si nici Agentia de Restructurare nu vor emite garantii la creditele bancare sau externe catre intreprinderi. De asemenea, va fi fixata o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garantiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micsorarea si restructurarea intreprinderilor actualmente neviabile si aceasta limita va cuprinde si asumarea datoriei intreprinderilor catre banci in contextul atenuarii presiunilor datorate ajustarii economice. Nu se vor intreprinde actiuni de garantare si asumare de datorii, cu exceptia celor prevazute in cadrul planurilor de restructurare a intreprinderilor, analizate de F.P.S. si de Agentia de Restructurare si convenite cu Guvernul. Limita acestor garantii si asumari de datorii va constitui criteriu de performanta in cadrul proiectului de aranjament stand-by (anexa nr. II). In sfarsit, Guvernul - in stransa colaborare cu F.P.S. - va asigura, in anul 1994, daca este necesar, si mai ales in anul 1995, disponibilizarea de fonduri, in masura in care o injectie de capital este justificata pentru refacerea raportului fonduri proprii/active, in functie de risc, ale principalelor banci apartinand statului, in cadrul limitelor totale pentru deficitul bugetului consolidat, stabilite in acest memorandum.
    19. Deficitul bugetului consolidat pe anul 1994 de 1.329 miliarde lei va fi acoperit prin imprumuturi interne nete de 275 miliarde lei si finantare externa neta in valoare de 1.054 miliarde lei. Ca urmare, criteriile de performanta ale programului se bazeaza pe limitele creditului net al sistemului bancar catre bugetul general consolidat (anexa nr. III). Limitele vor fi diminuate cu sumele care depasesc finantarea interna nebancara si finantarea externa, incluse in program, precum si cu orice obligatie a bugetului consolidat fata de intreprinderi sau banci, scadenta dar neplatita.
    20. Pentru anul 1995, in vederea extinderii imbunatatirii proiectate a balantei de plati si a reducerii in continuare a inflatiei, Guvernul intentioneaza sa intareasca in continuare situatia bugetului de stat. De aceea, va limita deficitul bugetului consolidat la maximum 2% din P.I.B., iar marimea exacta a deficitului va fi determinata tinand seama de posibilitatile de finantare externa si de necesitatea cresterii corespunzatoare a creditului real catre sectorul neguvernamental. Va fi realizata o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, inclusiv, in special, in ceea ce priveste realocarea cheltuielilor pentru subventii catre investitiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul pregateste introducerea impozitului pe venitul global la jumatatea anului 1995. Obiectivele si continutul politicii fiscale guvernamentale in anul 1995 vor fi discutate in cadrul pregatirii primei analize a programului, iar aprobarea unui buget pentru anul 1995 care sa satisfaca obiectivele programului va constitui o conditie de indeplinit la data acestei prime analize.
    Politica monetara si reforma sectorului financiar
    21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare stricte, insotita de rate ale dobanzii real pozitive, este esentiala pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, cresterea increderii pe plan intern in moneda nationala si asigurarea unui cadru adecvat pentru liberalizarea cursului de schimb valutar. Politica monetara va furniza astfel principala ancora nominala a programului de stabilizare pe anul 1994, cu sarcina ca, sprijinita de masuri fiscale si salariale si de o disciplina financiara mai stricta, sa reduca substantial rata inflatiei. In lumina experientei de dupa anul 1990, Guvernul si B.N.R. au intreprins in ultimele luni mai multe reforme structurale in vederea imbunatatirii eficientei politicii monetare, prezentate in continuare.
    22. In primul rand, implementarea unei politici monetare severe a fost impiedicata in trecut de lipsa disciplinei financiare in intreprinderile de stat, care a dus la cresterea rapida a platilor restante, deoarece intreprinderile au cautat sa-si finanteze activitatile din resurse din afara sistemului bancar. Guvernul acorda o foarte mare prioritate reducerii volumului platilor restante ale intreprinderilor in timpul procesului de stabilizare. In acest scop, este aplicat un program energic in vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare in intreprinderile proprietate de stat si in regiile autonome, asa cum se arata in paragrafele 37 - 52 de mai jos, si se asteapta ca implementarea ferma a acestor masuri sa determine o reducere foarte substantiala in termen reali a nivelului platilor restante. Reducerea platilor restante la nivelurile stabilite in anexa nr. IV va constitui un reper cantitativ in cadrul primei si celei de-a doua analize a programului; mai mult, obiectivul privind platile restante ale intreprinderilor la 30 iunie 1994 va constitui o sarcina indicativa in cadrul programului si, daca aceasta nu va fi realizata, Guvernul si B.N.R. se vor consulta cu reprezentantii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite in acest memorandum si vor fi propuse, daca este cazul, modificarile necesare ale criteriului de performanta referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie si respectiv 31 decembrie 1994.
    23. B.N.R. nu va efectua nici un fel de alte operatiuni de compensare selectiva sau globala si nici alte aranjamente speciale pentru a acorda credite bancilor sau direct intreprinderilor in vederea facilitarii lichidarii datoriei sau a creantelor acumulate sub forma platilor restante intre intreprinderi.
    24. In al doilea rand, in vederea inlaturarii a noi obstacole in aplicarea politicii monetare, Guvernul si B.N.R. au eliminat treptat, pana la sfarsitul anului 1993, toate creditele de refinantare subventionate (cu exceptia volumului existent de creante conform Legii nr. 71/1992). Pe durata acestui aranjament propus, B.N.R. nu va acorda noi credite de refinantare cu rate ale dobanzii sub nivelul ratei de referinta, si nici alte credite la care dobanda sa fie amanata pentru perioade mai mari de o luna.
    25. In al treilea rand, conform conventiei cu B.N.R., Guvernul a luat masuri ferme de limitare a impactului monetar al finantarii deficitului prin transferarea unei parti considerabile a imprumuturilor sale de la B.N.R. la C.E.C., ca si prin transferarea majoritatii depozitelor sale de la bancile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament propus, Guvernul va lua masuri pentru ca marimea datoriei sale catre B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate in art. 31 al statutului care reglementeaza operatiunile B.N.R. (Legea nr. 34/1991), reducand astfel substantial presiunea pe care finantarea bugetara o exercita asupra administrarii bazei monetare. Guvernul si B.N.R. considera ca rolul B.N.R. in derularea unei politici monetare severe a fost mult intarit prin reformele structurale descrise mai sus, care au completat masurile anterioare de eliminare a plafoanelor de credit, de introducere a cerintelor pentru rezerve in numerar si de imbunatatire a eficientei sistemului cerintelor pentru rezerve prin largirea bazei acestuia spre a include depunerile populatiei si prin aplicarea unor penalizari severe pentru nerespectarea acestora.
    26. In acest context si luand in considerare scaderea programata a volumului platilor restante intre intreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evolutiilor preturilor si cererii de bani. In acest scop, programul Guvernului permite o crestere a masei monetare (exprimata in moneda nationala) de 54% in primul semestru din anul 1994 si 35% in cel de-al doilea semestru, care este corelata cu scaderea rapida a nivelului inflatiei. Programul de credit pentru 1994 este menit a fi compatibil cu aceasta crestere monetara si cu cresterea stabilita pentru rezervele internationale nete, dar trebuie, de asemenea, sa asigure in anul 1994 o crestere corespunzatoare a nivelului real al creditului bancar catre sectorul neguvernamental, inclusiv catre intreprinderile de stat si private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate sa creasca cu aproximativ 54% si 31% in primul si respectiv al doilea semestru al anului 1994. Plafoanele pentru volumul activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un criteriu de performanta, asa cum se detaliaza in anexa nr. V. Datorita schimbarilor majore care afecteaza in prezent sistemul financiar din Romania, inclusiv ajustarile in ratele dobanzii si in cursul de schimb valutar, este posibil ca cererea de bani sa se abata considerabil de la proiectiile incluse in acest program. In cazul unei evolutii a cererii de bani substantial diferita de cea anticipata in perioada care se incheie la 30 iunie 1994 (ca si in cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru platile restante ale intreprinderilor la finele lunii iunie 1994), Guvernul si B.N.R. se vor consulta cu reprezentantii F.M.I. in vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din anul 1994, incluzand propunerea oricaror modificari necesare ale criteriilor de performanta pentru 30 septembrie si 31 decembrie 1994. La data efectuarii primei analize, se vor conveni cu F.M.I. si obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca si criteriile de performanta privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 martie, 30 iunie si 30 septembrie 1995.
    27. Desi datele privind distributia creditului bancar sunt nesemnificative, B.N.R. va acorda o atentie deosebita protejarii accesului sectorului privat in curs de dezvoltare la credite bancare noi, in special prin aplicarea mai eficienta a masurilor prudentiale care sa evite dirijarea creditului catre intreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului si ale F.P.S. de a intari disciplina financiara si restructurarea intreprinderilor vor constitui o completare esentiala a acestor politici. In plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor inregistrate in identificarea si supravegherea cresterii creditului catre intreprinderile de stat si catre sectorul privat.
    28. Pentru indeplinirea obiectivelor politicii monetare in anul 1994, B.N.R. intentioneaza sa continue folosirea, in special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitand injectia de lichiditate neta prin operatii de refinantare la niveluri corespunzatoare obiectivelor sale monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, obiective cantitative pentru baza monetara, ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivele pana la 31 decembrie 1994 pentru baza monetara au fost discutate cu personalul F.M.I. si corespund programului privind politica monetara din aranjamentul propus; ele constituie sarcini indicative in cadrul programului financiar (anexa nr. VI). La data efectuarii primei analize, sarcinile indicative pentru baza monetara vor fi stabilite pentru restul perioadei acoperite de aranjamentul propus.
    29. Reformele prezentate mai sus, in vederea intaririi partii structurale a politicii monetare, au ca scop facilitarea mentinerii controlului strict asupra cresterii bazei monetare, contribuind astfel la cresterea semnificativa a ratelor nominale ale dobanzilor. Actiunile recente ale B.N.R. in aceasta directie au inclus reintroducerea licitatiilor de credit in care ratele dobanzii determinate pe piata au depasit substantial rata normala de referinta, precum si o crestere semnificativa a ratei creditului "overdraft", avand drept consecinta o crestere puternica a ratei medii a dobanzii asupra creditelor B.N.R. In ultimele luni, B.N.R. a extins astfel folosirea licitatiilor de credit, impreuna cu aplicarea de dobanzi penalizatoare pentru creditul "overdraft", reducand utilizarea liniilor sale obisnuite de credit si eliminand practic creditele subventionate. B.N.R. intareste, in continuare, tehnicile sale de refinantare prin solicitarea de garantii corespunzatoare pentru fiecare instrument de refinantare si prin evitarea utilizarii excesive a creditului "overdraft" sau a dependentei imprudente a bancilor de acesta, prin fixarea de plafoane pentru accesul fiecarei banci la aceasta facilitate. In plus, transferarea majoritatii depozitelor administratiei de la bancile comerciale la B.N.R. a limitat accesul bancilor la o finantare ieftina din aceasta sursa. B.N.R. supravegheaza si introduce proceduri stricte de control asupra sumelor in tranzit ("float") din sistemul bancar, prin intermediul penalizarilor financiare asupra sumelor excesive in tranzit ale fiecarei banci.
    30. Actiunile de intarire a restrictiilor monetare au avut ca rezultat o crestere semnificativa a ratelor dobanzilor la bancile comerciale si la C.E.C. la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul si B.N.R. au considerat aceasta ca fiind esentiala pentru intarirea increderii in activele interne si au acordat, in acest scop, stimulente corespunzatoare deponentilor interni. Astfel, pe baza anualizata, rata medie a dobanzii de refinantare a B.N.R. (excluzand creditele "overdraft") este actualmente de ordinul a 250%, iar ratele la creditele bancilor comerciale sunt in mod obisnuit la nivelul de 150% . Pentru a imbunatati eficienta alocarii creditelor si a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratelor dobanzilor si niveluri ale acestora care sa reflecte conditiile pietei. Daca ratele dobanzilor bancilor comerciale se adapteaza prea lent la schimbarile intervenite in ratele B.N.R., aceasta va introduce un set de masuri suplimentare in scopul imbunatatirii structurii ratelor dobanzii. Asemenea masuri pot include, intre altele, transferul la B.N.R. al depozitelor administratiei aflate inca la bancile comerciale, preluarea depunerilor de la C.E.C. si de la alte banci, emiterea de certificate de depozit B.N.R. cu dobanda aliniata la structura ratei dobanzii B.N.R. in vederea absorbirii lichiditatii si, daca este cazul, masuri administrative cum ar fi limitarea accesului la licitatiile de refinantare pentru bancile care nu reusesc sa-si adapteze ratele dobanzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodica a evolutiei ratelor dobanzilor, B.N.R. a introdus in februarie 1994 un sistem de urmarire sistematica si regulata a ratelor dobanzilor care va cuprinde evolutiile ratelor reprezentative la depozite si credite din sistemele C.E.C. si bancar.
    31. Cresterea substantiala a ratelor nominale ale dobanzilor inregistrata in ultima perioada a generat profituri importante pentru B.N.R., care se asteapta sa ramana la niveluri mari pana cand inflatia se va reduce substantial si deci si ratele nominale ale dobanzilor se vor reduce corespunzator. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intentioneaza sa utilizeze o parte a profiturilor sale in scopul cresterii capitalului si rezervelor proprii la niveluri care sa-i permita anularea pierderilor substantiale din reevaluari, inregistrate in cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve, anularea creantelor restante fata de administratia centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R. va fi transferat la bugetul de stat.
    32. Aplicarea efectiva in anul 1994 a controlului monetar indirect, ca si reactia ratelor dobanzilor din sistemul financiar la actiunea mecanismelor pietei, vor fi usurate de infiintarea pietelor de capital si titlurilor de valoare, in special in ce priveste instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtatoare de dobanda la nivelul ratelor pietei. Guvernul a inceput emiterea acestor titluri in martie 1994 si evolutia acestui program va fi discutata in cadrul primei analize.
    33. Guvernul si B.N.R. sunt ferm hotarati sa infiinteze o piata moderna de capital care sa faciliteze finantarea investitiilor de catre agentii economici si sa asigure surse nemonetare pentru finantarea publica. In anul 1994 va fi aplicat un program care sa sprijine dezvoltarea pietei titlurilor de valoare, iar Guvernul si B.N.R. vor sustine aprobarea unei legi privind infiintarea Bursei de valori ca o prioritate si punerea sa in functiune pana la 15 noiembrie 1994, ca un reper structural, a carei realizare va fi evaluata la data efectuarii primei analize in cadrul aranjamentului propus. In plus, optimizarea sistemului de plati si cliring constituie in prezent o prioritate pentru B.N.R. si se asteapta inregistrarea unui progres substantial in acest domeniu pana la data efectuarii primei analize prevazute de program. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de catre bancile comerciale a unor noi instrumente de plata care sa poata fi onorate cu o intarziere minima, in vederea accelerarii platilor dintre clientii diferitelor banci. Sub egida B.N.R. va fi infiintat un sistem modern de plati, realizarea acestuia constituind un reper structural la data efectuarii celei de-a doua analize prevazute de program.
    34. Guvernul si B.N.R. intentioneaza, de asemenea, sa faca C.E.C-ul sa fie mai receptiv la cerintele fortelor pietei. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reformarea si restructurarea activitatii C.E.C., inclusiv modificari in legislatie care sa clarifice rolul C.E.C. in cadrul sistemului bancar. Vor fi intarite stimulentele manageriale si va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor ca baza pentru largirea gamei de servicii oferite de C.E.C. In plus, Guvernul si B.N.R. intentioneaza sa asigure, pe durata programului, rate ale dobanzii real pozitive pentru depunerile la termen efectuate la C.E.C, precum si rate ale dobanzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflatiei decat in trecut. Progresele inregistrate in elaborarea propunerilor pentru reforma structurala a C.E.C. vor fi discutate la data primei analize in cadrul programului, iar progresele in implementarea reformei vor constitui un reper structural la data celei de-a doua analize prevazute de program.
    35. Tinand seama de contributia pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra cresterii economice, B.N.R. intreprinde masuri pentru intarirea activitatii sale curente de supraveghere bancara. In acest scop, B.N.R. primeste asistenta tehnica de la C.E. PHARE si din alte surse. La inceputul anului 1994 au fost emise directive de prudentialitate pentru sistemul bancar referitoare la clasificarea imprumuturilor, ca si in ce priveste constituirea de provizioane, necesitatea unui capital adecvat si gradul de expunere valutara. Incepand cu luna decembrie 1993, B.N.R. a initiat inspectii lunare la sediile bancilor de stat si private, in vederea asigurarii soliditatii financiare a acestor institutii, ca si a respectarii de catre acestea a legilor si regulamentelor in vigoare. Succesul reformei sistemului bancar va necesita cresterea substantiala a personalului B.N.R. implicat in activitatea de supraveghere, in vederea asigurarii respectarii unor directive judicioase de prudenta de catre banci si a realizarii unui program corespunzator de inspectii pe teren. De asemenea, B.N.R. si Guvernul vor incuraja bancile importante sa-si infiinteze unitati care sa faciliteze restructurarea intreprinderilor si sa intreprinda si alte actiuni care sa intareasca disciplina financiara in cadrul acestora. Pe masura ce sfera restructurarii intreprinderilor care inregistreaza pierderi mari este definitivata, iar implementarea acestei actiuni a inceput, creditele neperformante ramase la banci vor fi complet provizionate si provizioanele respective vor fi neimpozabile pana cel mai tarziu in anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de catre B.N.R. are drept scop sa contracareze riscul moral potential in sistemul financiar; mai mult, in cazul perturbarilor in sistemul financiar, Guvernul si B.N.R. intentioneaza sa limiteze sprijinul acordat in onoarea garantiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca si posibilitatea B.N.R. de a acorda credite de ultima instanta.
    36. Paralele cu restructurarea intreprinderilor, Guvernul si B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare si restructurare a bancilor comerciale, iar pregatirea unor planuri corespunzatoare pentru aceasta va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea bancilor va fi realizata pe baza unor expertize detaliate ale bilanturilor bancilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatului activitatilor sale de supraveghere si a rapoartelor anuale pe 1993 si 1994, B.N.R. va pregati evaluari in scris asupra necesitatii, volumului si datelor recapitalizarii bancilor. Bilanturile bancilor comerciale de stat vor fi restructurate in timp printr-o combinatie adecvata de titluri guvernamentale si capital nou, incluzand mai ales o infuzie de capital privat in vederea cresterii caracterului adecvat al capitalului bancilor la niveluri suficiente pentru atingerea standardelor convenite pe plan international. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare si recapitalizare a bancilor, care este prevazut sa includa privatizarea a doua banci de stat pana in mai 1995, va constitui un reper structural in cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, impreuna cu alte reforme ale sectorului financiar, vor fi elaborate impreuna cu reprezentantii Bancii Mondiale, in contextul viitorului credit pentru ajustarea sectorului financiar si al intreprinderilor (F.E.S.A.L.).
    Privatizarea, reforma intreprinderilor si disciplina financiara
    37. Guvernul priveste privatizarea activelor proprietate de stat ca esentiala pentru imbunatatirea eficientei si competitivitatii economiei romanesti si pentru relansarea unei cresteri economice substantiale. Progrese foarte insemnate s-au inregistrat in vanzarea intreprinderilor mici catre sectorul privat, ca si in transferul proprietatii pamantului si locuintelor. Guvernul a privatizat marea majoritate a fondului locativ. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe dintre fostele cooperative agricole, prin distribuirea pamantului catre tarani. Aproximativ 80% din terenul arabil este in proprietate privata, restul de 20% apartinand intreprinderilor de stat care au fost transformate in societati comerciale si care vor fi privatizate la timpul potrivit. Cu toate acestea, procesul de inregistrare a terenurilor, care ar facilita vanzarea acestora, nu este inca finalizat; finalizarea sa este prevazuta pentru jumatatea anului 1994. Intre timp, Parlamentul este pe cale de a incheia activitatea asupra legislatiei care permite proprietarilor de pamant de a-l arenda sau ipoteca, drept care ar induce sporirea productiei agricole; adoptarea si promulgarea acestei legi este prevazuta pentru aprilie 1994. Ca o consecinta a acestor masuri, s-a produs deja o orientare a fortei de munca catre sectorul privat, care, la sfarsitul anului 1992, detinea 37% din totalul fortei de munca (inclusiv sectorul privat agricol); in prezent, sectorul privat contribuie la realizarea P.I.B. cu 26% .
    38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul institutional pentru schimbarea formei de proprietate a intreprinderilor. In anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populatiei adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. detine 30% din aproximativ o cincime din numarul societatilor comerciale. Aceste certificate au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetateni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct in actiuni la diferite intreprinderi sau utilizate in participarea la licitatiile de actiuni in cadrul procesului de privatizare. In 1992 a fost infiintat si Fondul Proprietatii de Stat (F.P.S.), ca organism independent, raspunzator fata de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini terminarea rapida a procesului privatizarii si, ca urmare, este raspunzator pentru administrarea, controlul financiar si vanzarea sau lichidarea celor 70 procente ramase (dupa preluarea de cele 5 F.P.P. a 30%) din capitalul societatilor comerciale F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 intreprinderi de stat; restul se prevede a fi preluat pana la mijlocul lunii aprilie 1994.
    39. Pentru desfasurarea operativa a privatizarii, portofoliul cumulat al intreprinderilor de stat a fost provizoriu impartit de F.P.S. in trei categorii, functie de marimea lor. F.P.S. intentioneaza sa desfasoare privatizarea acestor categorii de intreprinderi pe cai paralele; pentru fiecare categorie vor fi aplicate masuri specifice de accelerare a privatizarii. Intreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda MEBO sau printr-o procedura de licitatie competitiva simpla, similar cu procedura competitiva utilizata pentru vanzarea activelor intreprinderilor, si aceste metode vor fi destinate, in principal, investitorilor romani. Mai mult de 400 din cele aproximativ 2.600 de societati comerciale clasificate drept mici au fost privatizate pana la sfarsitul lunii martie 1994. Pentru societatile mijlocii, in numar aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizarii a fost acordata F.P.S. si F.P.P. Incepand cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost infiintat de Agentia Nationala de Privatizare (A.N.P.), implicand 32 societati, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea bancilor si a societatilor comerciale mari va fi realizata de F.P.S. si F.P.P., printr-o abordare caz cu caz. In primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzand peste 100 intreprinderi mijlocii si mari care urmeaza a fi privatizate cu prioritate.
    40. Guvernul considera accelerarea privatizarii ca fiind esentiala pentru restructurarea economiei romanesti, atat ca dovada a angajamentului pe termen lung al autoritatilor de a crea economia de piata, cat si ca mijloc de atragere a increderii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind de acum distribuite populatiei si metodologia de privatizare a intreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul reanalizeaza modalitatile menite sa contribuie la simplificarea procedurilor in scopul accelerarii ritmului privatizarii.
    41. F.P.S. a intocmit un program de privatizare pentru anul 1994, precum si un raport financiar anual asupra activitatilor sale din 1993. Aceste documente au fost aprobate de Parlament la 16 martie 1994 si puse la dispozitia F.M.I. F.P.S. intentioneaza ca pana la sfarsitul lunii decembrie 1994 sa privatizeze inca 1.930 de intreprinderi mici cu un capital social de 280 miliarde lei (la 31 decembrie 1992). De asemenea, F.P.S. isi propune ca obiectiv sa privatizeze, in 1994, 403 intreprinderi mijlocii care aveau un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. In sfarsit, F.P.S. intentioneaza sa realizeze pana la sfarsitul anului 1994 privatizarea a 35 intreprinderi mari cu capital social de 442 miliarde lei (la 31 decembrie 1992).
    42. Avand in vedere programele de privatizare propuse pentru intreprinderile mici, mijlocii si mari, se prevede ca un numar de intreprinderi reprezentand aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societati comerciale cu capital majoritar de stat sa fie privatizate in anul 1994. Progresul semnificativ realizat in indeplinirea obiectivelor privatizarii in anul 1994 prevazute mai sus va constitui un reper structural pentru prima analiza din cadrul programului, cand vor fi discutate si obiectivele procesului de privatizare in anul 1995. Progresele semnificative in realizarea privatizarii in anul 1995 vor constitui un reper structural pentru a doua analiza din cadrul programului.
    43. Guvernul considera ca progresele rapide in privatizarea intreprinderilor reprezinta calea cea mai eficienta de imbunatatire a conduitei societatilor si disciplinei financiare a intreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datorita duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul - in colaborare cu F.P.S., in calitatea sa de actionar principal al intreprinderilor - intentioneaza sa asigure luarea de urgenta a unor masuri de imbunatatire a conduitei si performantelor financiare in cea mai mare parte a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta va fi realizata atat prin masuri specifice de restructurare, reducere a dimensiunilor sau de inchidere a intreprinderilor cu pierderi si neviabile, cat si prin stabilirea unor intelegeri cu intreprinderile asupra contractelor de management. Aceasta va sprijini imbunatatirea disciplinei financiare a intreprinderilor si a alocarii resurselor in economie si va pune bazele accelerarii procesului de transferare a proprietatii. Legea privind contractele de management pentru intreprinderile de stat, aprobata de Parlament in octombrie 1993, ofera cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. in aceasta privinta.
    44. Desi restructurarea si reorientarea majoritatii intreprinderilor va fi realizata cu timpul de F.P.S. si F.P.P., de actionarii privati si de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar ca in aceasta perioada sa-si asume un rol vizibil si important in restructurarea, micsorarea sau inchiderea unui numar semnificativ de intreprinderi cu pierderi si/sau plati restante mari. Acestea sunt intreprinderi ale caror dificultati au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzator de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale bancilor comerciale. Cateva din actiunile recente si de perspectiva in aceasta privinta sunt prezentate in paragrafele urmatoare.
    45. In primul rand, in septembrie 1993, Ministerul Finantelor si B.N.R., de comun acord, au declarat in incapacitate de plata, conform Legii nr. 76/1992, 20 intreprinderi de stat cu volume mari de plati restante, in timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru o alta intreprindere de stat.
    46. In al doilea rand, ca un pas important in intarirea disciplinei financiare in asemenea intreprinderi, au fost "izolate" de sistemul bancar 30 intreprinderi cu plati restante mari fata de banci, si puse sub supravegherea unui Comitet de Restructurare, compus din reprezentanti ai Ministerului Finantelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. si F.P.S. Acest Comitet de Restructurare, care si-a incheiat activitatea la sfarsitul anului 1993, a fost insarcinat sa decida in ce masura garantiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate conform planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste intreprinderi. In ultimele luni ale anului 1993, Comitetul de Restructurare, sprijinit de asistenta tehnica, a elaborat planuri detaliate de actiune pentru fiecare din aceste intreprinderi, aprobate ulterior de Guvern. Aplicarea acestor planuri a inceput in ianuarie 1994. Ca parte a acestor planuri de actiune au fost identificate trei intreprinderi pentru care lichidarea este singura optiune. A fost convenit cu Banca Mondiala un grafic detaliat pentru inchiderea sau lichidarea acestor intreprinderi, si implementarea acestui program a inceput in ianuarie 1994.
    47. In al treilea rand, in privinta altor intreprinderi cu capital majoritar de stat cu volum mare de pierderi sau plati restante, F.P.S. si Agentia de Restructurare, actionand in colaborare cu Guvernul, vor asigura conditiile ca deciziile operative luate de fiecare intreprindere sa fie puse urgent de acord cu criteriile financiare, inclusiv prin parghia contractelor de management, cu prioritate pentru un grup initial de circa 250 intreprinderi cu volum mare de pierderi si/sau plati restante. Ca parte a acestui proces de impunere a unei discipline financiare mai severe, circa 25 societati comerciale care, impreuna cu 5 mari regii autonome, inregistreaza cel putin 50% din pierderile nete si peste o treime din platile restante ale sectorului de stat, vor fi in mod special supravegheate de F.P.S. si Agentia de Restructurare in primele luni ale anului 1994, si vor fi convenite cu aceste intreprinderi planuri care sa asigure performante financiare imbunatatite. Progresele semnificative in introducerea contractelor de management in sectorul de stat si, in special, in implementarea acestui regim de supraveghere speciala pentru intreprinderile selectate, ca si analiza restructurarii celor 30 intreprinderi "izolate" discutate in paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural in cadrul primei analize a programului, cand vor fi discutate si obiectivele pe anul 1995. Progresele semnificative ulterioare in restructurare si reducerea pierderilor si platilor restante, ale intreprinderilor discutate in acest paragraf, asa cum se va arata la data primei analize a programului, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza. In aceasta privinta, reperele cantitative pentru pierderile intreprinderilor sunt stabilite in anexa nr. VII.
    48. Regiile autonome sunt considerate o categorie aparte de intreprinderi datorita faptului ca ele nu sunt constituite ca societati pe actiuni si nu exista intentia privatizarii lor intr-un viitor apropiat. Prin Ordonanta nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definitie a regiilor autonome, conform careia acestea se vor limita la realizarea activitatii lor de baza. Un numar de asemenea regii, cum este RENEL, intreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a inceput sa dea curs acestei ordonante prin transferarea functiilor si activelor nestrategice catre societati comerciale separate. A fost infiintat un grup de lucru insarcinat cu favorizarea activitatilor la care se face referire in aceasta ordonanta, in special analizarea regiilor existente si stabilirea activelor de care vor fi private. Ministerele importante, impreuna cu Ministerul Finantelor, vor institui controlul managerial asupra acestor intreprinderi si vor solicita prezentarea de planuri financiare eficiente, in prima etapa pentru 50 regii autonome importante, incluzand 5 din regiile autonome cu cele mai mari volume de plati restante si pierderi nete care au fost identificate pentru tratament prioritar in cadrul acestui proces. Modalitatile de restructurare si reforma acestor regii sunt discutate in legatura cu diferitele actiuni ale Bancii Mondiale. Implementarea masurilor de reducere substantiala a numarului acestor regii - in prezent 900 - si supunerea lor unor restrictii bugetare severe cu costuri de functionare si de capital intr-o relatie corespunzatoare cu veniturile va fi, de asemenea, luata in considerare in cadrul primei analize a programului.
    49. In ceea ce priveste cadrul legal de promovare a administrarii eficiente a intreprinderilor, Guvernul a luat o serie de masuri pentru a impune penalizari legale mai severe intreprinderilor care nu respecta disciplina financiara. In acest scop, Legea nr. 76/1992 aprobata in iulie 1992 prevede posibilitatea creditorilor de a popri activele interne ale debitorilor. In iulie 1993, aceasta lege a fost amendata in vederea intaririi prevederilor sale, intre altele prin aplicarea unei dobanzi la platile restante existente intre intreprinderi si o prevedere similara se aplica si platilor restante din impozite; in luna ianuarie 1994 ratele acestor dobanzi au fost majorate si reprecizate la un nivel de 0,4% pe zi. In acelasi timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri a nivelului salariilor care nu sunt supuse impozitului suplimentar pe salarii va fi aplicata intreprinderilor creditoare care continua sa vanda companiilor care nu-si achita obligatiile fata de ele si contracteaza astfel plati restante.
    50. Legea falimentului, considerata de Guvern parte integranta a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiara, este prevazuta a fi adoptata de Parlament cu maxima prioritate. Guvernul va cauta sa obtina aprobarea Parlamentului pana la 15 august 1994 ca un criteriu de performanta in cadrul aranjamentului propus. Aceasta lege va permite creditorilor sa initieze proceduri de declarare a falimentului in cadrul tribunalelor romanesti oricarei persoane juridice (inclusiv intreprinderi comerciale) si, de asemenea, va legaliza procedurile de incasare a sumelor de la debitori, rezolvarea in cele din urma a creantelor fata de debitori si va prevedea un plan de reorganizare si prioritate in distribuirea activelor pentru creantele creditorilor ulteriori falimentului. Pana atunci, creditorii initiaza in mod efectiv actiuni de declarare a debitorilor in stare de faliment conform Codului comercial existent. Este in pregatire un proiect de lege pentru infiintarea tribunalelor comerciale in vederea facilitarii consolidarii legislatiei falimentului si simplificarii procesului de obtinere a reparatiilor pentru creditori conform Legii nr. 76/1992; adoptarea si aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern si este de asteptat sa aiba loc pana la jumatatea anului 1994. Pana la adoptarea acestei legi, Ministerul Justitiei a aprobat o procedura de reorganizare a tribunalelor civile existente in sensul crearii unor sectii separate care sa se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a inceput in ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta in prezent surse de asistenta tehnica in vederea pregatirii judecatorilor pentru aceste tribunale.
    51. In sfarsit, B.N.R. elaboreaza propuneri de incurajare a aparitiei pietei efectelor comerciale pentru a face creditul dintre intreprinderi transparent si mai eficient, si evolutia acestei piete va fi discutata la data primei analize a programului. Guvernul intentioneaza ca prin aceste masuri sa reduca progresiv interesul intreprinderilor de a-si finanta activitatea prin arierate.
    52. Daca masurile descrise mai sus se vor dovedi necorespunzatoare pentru reducerea arieratelor, Guvernul va lua masuri suplimentare directe pentru a se asigura ca intreprinderile publice din sectorul nefinanciar (regiile autonome) nu acorda noi credite intreprinderilor debitoare si ca ele insele isi platesc la timp datoriile catre furnizori si va lua masuri similare si fata de societatile comerciale de stat aflate sub control, asa cum se prevede in Legea nr. 76/1992. Penalizarile financiare aferente arieratelor vor fi, de asemenea, intensificate pentru a preveni orice noua formare a acestora.
    Preturi si salarii
    53. Procesul liberalizarii preturilor este in prezent aproape incheiat in ce priveste comertul cu amanuntul, cu exceptiile prezentate mai jos, iar Guvernul nu va reintroduce controale asupra preturilor. Mai curand Guvernul va lua noi masuri pentru a-si reduce participarea la procesul de negociere a preturilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor si notificarilor prealabile ale modificarilor de preturi. La 1 mai 1993 Guvernul a inlaturat practic toate subventiile ramase la bunurile de consum; totusi, ramane in vigoare un sistem de control si supraveghere a preturilor pentru un numar redus de bunuri de consum. Guvernul s-a angajat sa reduca subventiile la producator in anul 1994 - conform schitei de buget - si din nou in anul 1995. Controalele ramase asupra preturilor pentru bunurile de consum care au fost subventionate pana la 1 mai 1993 au fost inlaturate in marea lor majoritate la inceputul lunii aprilie 1994 si sistemul existent de supraveghere a preturilor pentru produsele mentionate in Hotararea Guvernului nr. 206/1993 si in Hotararea Guvernului nr. 45/1994 va fi in curand limitat in continuare la produsele si serviciile realizate de monopolurile naturale si la produsele si serviciile subventionate.
    54. Guvernul considera esentiala asigurarea protectiei consumatorilor si a altor clienti impotriva practicilor neloiale ale monopolului. De asemenea, recunoaste necesitatea rezolvarii urgente a necesitatii intaririi concurentei reale, inclusiv in ceea ce priveste cumpararea si vanzarea de produse agricole, prin aceasta sporindu-se stimulentele pentru producatori si evitandu-se preturile necorespunzator de mari pentru consumatori. In viitorul imediat, concentrarile de forta pe piata vor continua sa fie tratate prin proceduri ad-hoc, insa Guvernul intentioneaza ca pana la 15 aprilie 1994 sa prezinte Parlamentului o lege a concurentei dupa modelul vest-european si american si sa creeze si sa asigure cu personal o autoritate insarcinata cu aplicarea acestei legi. O data cu cresterea autoritatii respective va inceta responsabilitatea Ministerului Finantelor in domeniul supravegherii preturilor, aceasta trecand in sarcina noii autoritati. Promulgarea legii concurentei si crearea autoritatii mentionate vor constitui un reper structural in cadrul primei analize a programului.
    55. Guvernul considera ca fiind foarte importanta pentru intreprinderi libertatea de a introduce in preturile lor costurile aferente importurilor, pentru a se evita variatii mari ale preturilor si aparitia efectelor perturbatoare ale unei abordari esalonate. In special, Guvernul s-a angajat sa continue ajustarea preturilor tuturor produselor energetice livrate agentilor economici, pentru a se mentine paritatea cu preturile internationale.
    56. O politica a veniturilor bazate pe impozite este considerata de Guvern ca fiind esentiala pentru stoparea presiunii inflationiste si promovarea competitivitatii economiei romanesti. Guvernul intentioneaza sa continue aplicarea actualei scheme de indexare in perspectiva a salariilor, in vederea realizarii cresterilor permise in legea privind fondul de referinta al salariilor pentru toti angajatii intreprinderilor de stat si ai administratiei publice. Intreprinderile vor continua sa fie supuse unui impozit suplimentar punitiv pe salarii (cu cote mergand pana la 500%) asupra cresterilor de salarii peste suma de referinta. Pentru a se evita spirala preturi-salarii, in special in lumina inflatiei care reflecta cresterile corective de preturi, coeficientul de indexare va continua sa fie destinat asigurarii unei compensatii partiale pentru cresterile de preturi. In plus, Guvernul va continua sa urmareasca indeaproape evolutia fondului de salarii al fiecarei intreprinderi, pentru a se asigura ca plafoanele de salarii functioneaza intr-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal, acolo unde este cazul.
    Sectorul extern
    57. Pentru imbunatatirea situatiei balantei de plati si furnizarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul intreprinde in prezent o serie de actiuni pentru reforma pietei valutare si unificarea cursului de schimb, in cadrul unor politici financiare restrictive adecvate. Elementele initiale ale reformei, care au fost implementate pana la 12 aprilie 1994, au inclus: modificarea mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitatii astfel incat sa se acopere integral piata licitatiilor; canalizarea tuturor tranzactiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, prin licitatii; asigurarea accesului liber al intreprinderilor la licitatiile valutare; si autorizarea bancilor comerciale nationale si straine din Romania de a cumpara valuta in nume propriu, in cadrul limitelor prudentiale instituite saptamanal asupra pozitiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervina direct pe piata, cu exceptia cumpararilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale si pentru efectuarea de operatiuni ocazionale de reglare si nu va da niciodata sfaturi participantilor la tranzactii, astfel incat cursul de schimb sa fie determinat exclusiv de piata. Functionarea pietei valutare va fi urmarita cu grija pentru a se asigura ca ea reflecta pe deplin fortele pietei. Punctele de referinta in aceasta privinta vor include in special primele din birourile de schimb, volumele tranzactate pe piata, accesul liber al intreprinderilor la valuta fara interventii sau intarzieri, eliminarea lipsei de valuta pentru platile curente ale intreprinderilor si competitivitatea cursului de schimb. Autoritatile vor furniza F.M.I. informatii complete despre evolutia pietei, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. in Romania la licitatii si prin consultatii periodice ale personalului Fondului cu participantii la piata asupra experientei lor in evolutia pietei. In perioada anterioara reformei mecanismului de licitatie descrisa mai sus, politica valutara si monetara a fost directionata spre eliminarea treptata a diferentei dintre cursul determinat prin licitatie si cursul paralel neoficial. Dupa aceasta reforma a licitatiilor, aceste politici continua sa aiba drept scop mentinerea relativ mica a diferentei dintre cursul stabilit la licitatie si cel al birourilor de schimb. La aceasta data, cursul de schimb la licitatie este de 1.679 lei/dolar S.U.A., iar cursul mediu de cumparare si vanzare la birourile de schimb este de aproximativ 1.666 lei - 1.719 lei/dolar S.U.A. Pana la jumatatea lunii aprilie 1994 vor fi luate masurile necesare pentru legalizarea tranzactiilor directe intre banci si intre banci si birourile de schimb, astfel incat aceste tranzactii directe sa se desfasoare in paralel cu piata oficiala a licitatiilor. Guvernul intentioneaza sa elimine rapid restrictiile valutare care interzic intreprinderilor cu restante la platile interne sa cumpere valuta la licitatie.
    58. Cu asistenta tehnica acordata in continuare de Fond, pana la sfarsitul lunii iunie 1994 va fi operationala o piata valutara interbancara atotcuprinzatoare a tranzactiilor directe, care va inlocui actualele licitatii si la care vor participa direct atat birourile de schimb, cat si bancile comerciale. Piata valutara interbancara va avea urmatoarele caracteristici: tuturor participantilor autorizati care vor include bancile autorizate sa efectueze operatiuni valutare si tuturor birourilor de schimb autorizate li se va permite sa cumpere sau sa vanda valuta direct de la si catre orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociate, fara limitari (dar tinand cont de faptul ca autoritatile pot impune limite prudentiale pentru pozitia valutara a participantilor autorizati). Eliminarea licitatiilor valutare si adoptarea cursului mediu la care au loc tranzactiile valutare directe pe piata interbancara drept curs oficial publicat de B.N.R. si utilizat pentru scopuri care sa includa evaluari vamale si raportari statistice, pana la 30 iunie 1994, vor constitui un criteriu de performanta pentru tragerea din august 1994 in cadrul aranjamentului propus.
    59. Persoanelor juridice li se va permite sa cumpere valuta de la orice banca autorizata in scopul efectuarii de plati pentru tranzactii internationale curente autorizate. B.N.R. a marit limita asupra accesului la valuta al rezidentilor persoane fizice pentru efectuarea de calatorii in strainatate si recent a modificat specificarea acestei limite astfel incat ea se stabileste in dotari S.U.A. la nivelul de 500 dolari S.U.A./persoana anual. Sumele care depasesc aceasta limita indicativa vor fi puse la dispozitie cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzactii curente autorizate, cum ar fi studii, ingrijire medicala si calatorii. Guvernul intentioneaza sa anuleze pana la sfarsitul perioadei aranjamentului stand-by propus toate acordurile bilaterale de plati in vigoare si sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R., care constituie restrictii valutare conform art. XIV al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanta, in perioada aranjamentului stand-by Guvernul nu va incheia acorduri bilaterale de plati care contravin prevederilor art. VIII al Statutului F.M.I. In plus, tot ca un criteriu de performanta, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple si nici nu le va intensifica sau modifica pe cele existente, dupa cum nu va institui sau intensifica nici o restrictie la import din motive de balanta de plati, in perioada aranjamentului.
    60. Guvernul a liberalizat in mare masura sistemul comertului exterior. Toate interdictiile si contingentele la export au fost inlaturate, cu exceptia unei liste restranse de bunuri supuse controlului preturilor interne sau deficitare, daunatoare mediului, considerate strategice, sau pentru care restrictiile sunt cerute de tarile importatoare. La export se vor mentine temporar interdictii la grau, unt, anumite minerale, ca si contingentele la ingrasaminte chimice si unele uleiuri minerale. Guvernul, actionand conform angajamentelor sale internationale, s-a angajat deplin sa elimine aceste interdictii si contingente la export pana la sfarsitul anului 1995, pe masura ce controalele corespunzatoare de preturi sunt inlaturate sau pe masura ce oferta interna se imbunatateste si nu va introduce noi licente de export. In vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi bauturile alcoolice, tutunul si televizoarele vor fi modificate pana la jumatatea anului 1994 pentru a se elimina discriminarea fata de produsele de provenienta straina. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% in octombrie 1993. Pentru a asigura deplina participare a tarii la sistemul comercial multilateral, ca o economie de piata, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. si cauta sa renegocieze un protocol-standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.
    61. Exporturile au crescut cu 14% in 1993, datorita, in parte, reorientarii comertului catre pietele occidentale iar importurile au crescut cu 6%, reflectand partial o crestere a importurilor de cereale pentru refacerea stocurilor. Prin imbunatatirea deficitului comercial, deficitul contului curent a scazut cu 0,2 miliarde dolari, ajungand la 1,5 miliarde dolari (aproximativ 5,5% din P.I.B.) in 1993. In anii 1994 - 1995 se prognozeaza o crestere a exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectand devalorizarea leului, efectul acordului interimar cu C.E.E., devenit efectiv in mai 1993 si acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate de catre S.U.A. in octombrie 1993. Importurile sunt prognozate sa creasca foarte putin in aceasta perioada, reflectand devalorizarea reala a leului si impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este astfel prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari S.U.A. (circa 3,5% din P.I.B.) in 1994 si 1995.
    62. Se asteapta ca investitiile straine directe sa joace un rol important in restructurarea economiei, ca si in limitarea datoriei externe. Pentru a atrage investitorii straini, Romania a liberalizat substantial regimul investitiilor straine directe, eliminand limitarile asupra repatrierii dividendelor si veniturilor, permitand efectuarea de investitii straine directe in practic toate sectoarele si eliminand limitele asupra participarii capitalului strain intr-o societate comerciala infiintata in Romania. Ca o consecinta a continuarii si extinderii acestei politici liberale si a eforturilor in directia accelerarii privatizarii, se asteapta o crestere a fluxurilor de investitii straine cu 80% in anul 1994 si mult mai substantiala in urmatorii ani.
    63. Guvernul prevede o crestere a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. anual in perioada 1994 - 1995, adica la un nivel care sa acopere 3,1 luni de importuri pana la sfarsitul anului 1995. In concordanta cu acest obiectiv final, au fost stabilite obiective trimestriale privind nivelul rezervelor internationale nete, care vor fi un criteriu de performanta (anexa nr. VIII). In plus, rezervele internationale nete ale B.N.R. sunt programate sa creasca cu 211 milioane dolari S.U.A. in anul 1994 si cu 450 milioane dolari S.U.A. in anul 1995 si obiectivele trimestriale pentru aceste rezerve vor constitui sarcini indicative (anexa nr. I).
    64. Luand in considerare cresterea planificata a rezervelor valutare, necesitatile totale de finantare sunt prognozate la un nivel de 1,6 miliarde dolari S.U.A. in anul 1994 si de 18,6 miliarde dolari S.U.A. in anul 1995. Au fost identificate surse de finantare in valoare de aproximativ 1,5 miliarde dolari S.U.A. in anul 1994 si de 1,6 miliarde dolari S.U.A. in anul 1995, in principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L si imprumutul F.E.S.A.L.), B.E.R.D./B.E.I. si surse bilaterale, altele decat membrii G-24/C.E. In consecinta, va exista necesitatea unei finantari suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari S.U.A. in anul 1994 - 1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea acestei diferente.
    65. Primirea la timp a finantarii externe constituie o componenta importanta a programului guvernamental de ajustare si stabilizare. Progresul in primirea finantarii externe, in special imprumutul F.E.S.A.L. si creditele C.E./G-24, va fi considerat in cadrul ambelor analize ale programului. In cazul unei insuficiente finantari externe, Guvernul va actiona rapid si ferm in directia inaspririi politicilor fiscale si monetare pentru a asigura indeplinirea obiectivelor programului.
    66. Guvernul isi propune sa urmeze o politica prudenta de gestionare a datoriei in vederea limitarii cresterii datoriei externe corespunzator capacitatii de plata a Romaniei, acordand o atentie deosebita structurii datoriei si varfului in rambursarea creditelor, prevazut pentru anul 1999. Astfel, se propune ca plafoanele la contractarea si garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1 - 5 ani si de 1 - 12 ani (inclusiv datoria contractata sau garantata de bancile comerciale apartinand statului) sa constituie criterii de performanta conform anexei nr. IX. Vor fi considerate, de asemenea, drept criterii de performanta plafoanele pentru imprumuturile contractate sau garantate public cu scadente sub un an, cu exceptia finantarii importurilor obisnuite, asa cum se arata in anexa nr. X. In sfarsit, va constitui un criteriu de performanta si neacumularea de arierate externe de catre bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome sau bancile comerciale proprietatea statului. Pentru a se asigura incadrarea in aceste limite, Guvernul va urmari indeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe de catre sectorul public.

    ANEXA 1

                       OBIECTIVELE INDICATIVE
pentru nivelurile minime ale rezervelor internationale nete ale B.N.R.
---------------------------------------------------------
                                   Obiective indicative
---------------------------------------------------------
                                 (milioane dolari S.U.A.)
                                 ------------------------
 Volum la:
  30 septembrie 1993 (efectiv)           - 732
  31 decembrie 1993 (efectiv)            - 742
  31 martie 1994                         - 731
  30 iunie 1994                          - 664
  30 septembrie 1994                     - 621
  31 decembrie 1994                      - 532
---------------------------------------------------------

    Rezervele internationale nete ale B.N.R. sunt formate din activele de rezerva minus pasivele care afecteaza rezervele.
    Pentru scopurile programului, activele de rezerva sunt definite ca incluzand: aur monetar, disponibilitati in DST, orice pozitie a transei de rezerva la F.M.I. si disponibilitatile in valuta convertibila ale B.N.R. Sunt excluse din rezervele brute activele pe termen lung, activele in moneda neconvertibila si metalele pretioase altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret de inregistrare de 362,18 dolari S.U.A. uncia. La 30 septembrie 1993, activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 913 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
    Pentru scopurile programului, pasivele care afecteaza rezervele sunt definite ca incluzand: credite primite, depozite, swap si angajamente la termen in valute convertibile catre rezidenti si nerezidenti, care au o scadenta initiala de pana la un an inclusiv, ca si angajamentele decurgand din creditele F.M.I. si creditele punte de la B.R.I., indiferent de scadenta lor. La 30 septembrie 1993, pasivele afecteaza rezervele B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.645 milioane dolari S.U.A.
    Toate activele si pasivele exprimate in alte valute convertibile decat dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi convertite in dolari S.U.A. la respectivele lor cursuri de schimb din 30 septembrie 1993. Toate modificarile in definirea si evaluarea activelor sau pasivelor, ca si detaliile operatiunilor de vanzare, cumparare sau swap de aur vor fi comunicate personalului F.M.I.
    Obiectivele vor fi majorate cu suma cu care intrarile nete din imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate in anexa nr. III.
    Indeplinirea obiectivelor respective va fi urmarita pe baza datelor din conturile B.N.R., transmise lunar Fondului de aceasta in forma prevazuta intr-un memorandum tehnic separat.

    ANEXA 2

                               LIMITE
pentru preluarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci si emiterea de garantii guvernamentale pentru creditele bancare acordate intreprinderilor
---------------------------------------------------------
 Datoria preluata si garantiile            Limite maxime
 acordate de Guvern
---------------------------------------------------------
                                          (miliarde lei)
                                          ---------------
 Cumulat de la
  30 septembrie 1993 pana la:
  31 decembrie 1993 (efectiv)                   36
  31 martie 1994 (indicativ)                    95
  30 iunie 1994 (criteriu
  de performanta)                              158
  30 septembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                              231
  31 decembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                              311
---------------------------------------------------------

    Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci si emiterea de garantii pentru preluarea acestei datorii in circumstante viitoare, precis formulate, sunt considerate echivalente. La 30 septembrie 1993, volumul creditelor bancare interne catre intreprinderi, garantate de stat, se ridica la 128,4 miliarde lei, exclusiv creditele prevazute in proiectul de lege referitor la preluarea la buget a datoriei intreprinderilor, transmis Parlamentului inainte de 10 decembrie 1993.
    Limitele se aplica tuturor preluarilor la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci care cad sub incidenta proiectelor legislative inaintate Parlamentului dupa 9 decembrie 1993, ca si tuturor garantiilor noi pentru creditele bancilor romanesti acordate intreprinderilor. Bugetul consolidat este definit in anexa nr. III.
    Datele pentru urmarirea acestui obiectiv vor fi furnizate F.M.I., lunar, de Ministerul Finantelor, in forma stabilita intr-un memorandum tehnic separat.

    ANEXA 3

                                LIMITE
ale creditului net al sistemului bancar catre bugetul consolidat
---------------------------------------------------------
                                             Limite
---------------------------------------------------------
                                       (in miliarde lei)
                                       -----------------
 Stoc la 31 decembrie 1993                   - 625
 Stoc la:
  31 martie 1994 (indicativ)                 - 533
  30 iunie 1994 (criteriu
  de performanta)                            - 619
  30 septembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                            - 555
  31 decembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                            - 350
---------------------------------------------------------

    Bugetul consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritatilor locale, fondurile pentru protectie sociala, alte fonduri extrabugetare prevazute in Legea bugetului de stat pe anul 1993, fondul de reevaluare a stocurilor, fondul de reevaluare a stocului de aur si argint, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finantelor in afara cadrului bugetar, echivalentul in lei al imprumuturilor externe cu care se finanteaza alte operatiuni extrabugetare ale ministerelor, fondurile corespunzatoare in lei provenite din veniturile aduse de imprumuturile externe, bugetele F.P.S. si ale Agentiei de Restructurare. Orice noi fonduri create in perioada programului in vederea derularii unor operatiuni de natura fiscala - conform definitiei acestora din Manualul privind Statistica Finantelor Administratiei F.M.I. - vor fi incluse in definitia bugetului consolidat.
    Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar catre bugetul consolidat se defineste ca incluzand toate creantele sistemului bancar asupra bugetului consolidat, mai putin depozitele statului la sistemul bancar. Creantele bancilor asupra Guvernului rezultand din prevederile Legii nr. 7/1992 sunt excluse din definitia creantelor asupra Guvernului. Imprumuturile Guvernului catre banci cu rate ale dobanzii mai mici decat rata de referinta a B.N.R., pentru finantarea creditarii agentilor economici, sunt excluse din definitia depozitelor guvernamentale; o lista convenita a conturilor care vor fi considerate in cadrul acestui program drept depozite guvernamentale este prezentata intr-un memorandum tehnic separat.
    Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi diminuate la paritate cu fiecare suma care este transferata din contul tranzitoriu al B.N.R. de reevaluare a aurului catre orice cont, altul decat contul corespondent permanent de reevaluare din bilantul B.N.R.
    Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi diminuate la fiecare data de verificare cu suma cu care volumul platilor restante ale Guvernului catre rezidentii interni depaseste volumul acestor restante la 31 decembrie 1993.
    Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi diminuate cu cresterea cumulata a volumului datoriei guvernamentale detinute de sectorul public nebancar. Datoria guvernamentala detinuta de acest sector se ridica, la 30 septembrie 1993, la 1,7 miliarde lei. In plus, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi diminuate cu contravaloarea in lei a intrarilor din imprumuturile externe pentru bugetul consolidat, care depasesc 131 milioane dolari in primele sase luni ale anului 1994, 251 milioane dolari in primele noua luni ale anului 1994 si 394 milioane dolari in intregul an 1994.
    Datele referitoare la creantele si angajamentele sistemului bancar catre bugetul consolidat sunt preluate din bilanturile B.N.R. si ale bancilor comerciale si vor fi furnizate lunar F.M.I. de catre B.N.R. intr-o forma stabilita intr-un memorandum tehnic separat. Datele referitoare la transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar F.M.I. de catre B.N.R. Datele privind volumul arieratelor si al datoriei publice catre sectorul nebancar, ca si datele referitoare la intrarile din creditul extern net catre bugetul consolidat vor fi furnizate lunar F.M.I. de catre Ministerul Finantelor.

    ANEXA 4

                           REPERE CANTITATIVE
pentru volumul de plati restante (arierate) ale intreprinderilor de stat
-------------------------------------------------
                                      Reper
-------------------------------------------------
                                  (miliarde lei)
                                  --------------
 Volum la 30 septembrie 1993          3.012
 Volum la:
  31 decembrie 1993                   3.721
  31 martie 1994                      4.550
  30 iunie 1994                       4.325
  30 septembrie 1994                  4.009
  31 decembrie 1994                   4.009
-------------------------------------------------

    Platile restante ale intreprinderilor de stat sunt definite ca suma a tuturor obligatiilor de plata cu termene depasite ale intreprinderilor de stat catre creditorii interni (indiferent de forma de proprietate), dar excluzand obligatiile restante catre banci. Obligatii restante sunt toate obligatiile de plata inregistrate de o intreprindere ca restante in cadrul termenilor unui contract sau, daca nu este specificat nici un termen contractual, de la 30 de zile in sus, fara reducere pentru sumele datorate intreprinderii debitoare. Intreprinderile proprietate de stat sunt definite ca totalitatea regiilor autonome, societatilor comerciale si oricaror alte intreprinderi in care Guvernul sau F.P.S. au un interes majoritar.
    In scopul urmaririi programului, volumul platilor restante va fi majorat cu o suma corespunzatoare aplicarii oricarui program global sau partial de compensare a arieratelor intreprinderilor. Un program de compensare a volumului arieratelor este definit ca orice activitate organizata pentru a acorda credite sau subventii bancilor in scopul de a permite intreprinderilor sa se imprumute, cu dobanzi mai mici decat media ratelor dobanzilor incasate de B.N.R. pentru creditele acordate prin liniile sale de credit si prin licitatiile de credit, pentru a-si plati obligatiile restante catre orice creditor.
    Obiectivele vor fi urmarite prin intermediul datelor colectate trimestrial de Directia generala a contabilitatii din Ministerul Finantelor si transmise Fondului in forma stabilita printr-un memorandum tehnic separat. Ori de cate ori schimbarile din practicile contabile si in grupul intreprinderilor care raporteaza Directiei generale a contabilitatii vor induce modificari in definitia datelor, Ministerul Finantelor va transmite o notificare Fondului si va furniza acestuia un raport trimestrial, intocmit atat pe baza vechii definitii, cat si a celei noi.

    ANEXA 5

                                LIMITELE
           pentru activele interne nete ale sistemului bancar
---------------------------------------------------------
                                            Limite
---------------------------------------------------------
                                       (in miliarde lei)
                                       -----------------
 Stoc la:
  30 septembrie 1993                        3.146
  31 decembrie 1993                         4.148
 Stoc la:
  31 martie 1994 (indicativ)                5.353
  30 iunie 1994 (criteriu
  de performanta)                           6.364
  30 septembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                           7.394
  31 decembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                           8.349
---------------------------------------------------------

    Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv ale bancilor comerciale nou-infiintate) sunt definite ca diferenta intre angajamentele sistemului bancar fata de sectorul public nebancar (Masa monetara - M 2 -) si rezervele internationale nete, ambele exprimate in moneda nationala. Masa monetara include depozitele in valuta ale rezidentilor, dar exclude depozitele guvernamentale, ca si depozitele institutiilor monetare straine sau ale altor nerezidenti. Rezervele internationale nete sunt definite in anexa nr. VIII.
    Pentru scopurile programului, rezervele internationale nete si acele componente ale masei monetare care sunt exprimate in valuta vor fi transformate in lei la cursurile de schimb de inregistrare continute intr-un memorandum tehnic separat.
    Limitele vor fi diminuate cu suma cu care intrarile nete din imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate in anexa nr. III.
    Limitele vor fi urmarite pe baza datelor din conturile bancilor si ale sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de catre B.N.R., in forma stabilita intr-un memorandum tehnic separat.

    ANEXA 6

                           OBIECTIVELE INDICATIVE
                            pentru baza monetara
---------------------------------------------------------
                                    Obiectivul indicativ
---------------------------------------------------------
                                      (miliarde lei)
                                      --------------
 Volum la:
  30 septembrie 1993 (efectiv)            1.009
  31 decembrie 1993 (efectiv)             1.285
 Volum la:
  31 martie 1994                          1.581
  30 iunie 1994                           1.987
  30 septembrie 1994                      2.345
  31 decembrie 1994                       2.579
----------------------------------------------------------

    Baza monetara este definita ca fiind suma banilor in circulatie in afara B.N.R. si a depozitelor bancilor comerciale la B.N.R. Pentru scopurile programului, depozitele bancilor la B.N.R. nu includ angajamentele B.N.R. inregistrate ca: (i) fondul de stat in valuta; (ii) depozitele bancilor pentru fixing; si (iii) contul general al trezoreriei.
    Datele despre baza monetara vor fi urmarite pe baza bilantului lunar al B.N.R. si vor fi furnizate Fondului in forma convenita. La 30 septembrie 1993, banii in circulatie in afara B.N.R. insumau 882,3 miliarde lei, iar depozitele bancilor comerciale la B.N.R. se ridicau la 127,2 miliarde lei. Estimarile volumului bazei monetare derivate din conturile B.N.R. vor fi furnizate Fondului, saptamanal.

    ANEXA 7

                           REPERE CANTITATIVE
pentru nivelurile cumulate maxime ale pierderilor nete la un grup de intreprinderi de stat
---------------------------------------------------------
                                             Reper
---------------------------------------------------------
                                         (miliarde lei)
                                         --------------
 Schimbari cumulate de la
  1 ianuarie 1993 pana la:
  30 septembrie 1993 (realizari
  efective)                                   59,2
  31 decembrie 1993                          102,2
  31 martie 1994                             157,6
  30 iunie 1994                              220,6
  30 septembrie 1994                         287,8
  31 decembrie 1994                          356,5
---------------------------------------------------------

    Pierderile nete ale grupului de intreprinderi cu pierderi mari sunt definite ca pierderile unui grup stabilit de 30 intreprinderi de stat carora le revin cel putin 50% din pierderile nete ale tuturor intreprinderilor de stat in primele noua luni ale anului 1993.
    Intreprinderile incluse in acest grup vor fi reconsiderate in cadrul primei analize a programului. Pierderile nete sunt definite ca suma tuturor cheltuielilor, impozitelor pe circulatia marfurilor, accizelor si impozitelor pe spectacole minus suma tuturor veniturilor si subventiilor primite pentru pierderi aferente productiei vandute si incasate, exprimate in moneda nationala. In categoria intreprinderilor de stat intra toate societatile comerciale sau alte intreprinderi cu capital majoritar detinut de stat (inclusiv F.P.S. si orice alta agentie guvernamentala) si regiile autonome.
    Schimbarile maxime mentionate mai sus vor fi cumulate si vor fi urmarite pe baza datelor colectate lunar de Directia generala a contabilitatii din Ministerul Finantelor. Ori de cate ori apar schimbari in practicile contabile si in grupul intreprinderilor care raporteaza Directiei generale a contabilitatii si care induc modificari in seriile de date, Ministerul Finantelor va informa Fondul si va furniza acestuia, trimestrial, date calculate atat pe baza vechii definitii, cat si a celei noi.

    ANEXA 8

                             OBIECTIVE
pentru nivelurile minime ale rezervelor internationale nete ale sistemului bancar
---------------------------------------------------------
                                        Obiectiv
---------------------------------------------------------
                                 (milioane dolari S.U.A.)
                                 ------------------------
 Stoc la:
  30 septembrie 1993                       240
  31 decembrie 1993                        298
  31 martie 1994 (indicativ)               182
  30 iunie 1994 (criteriu
  de performanta)                          243
  30 septembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                          276
  31 decembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                          370
---------------------------------------------------------

    Rezervele internationale nete cuprind activele de rezerva, mai putin pasivele care afecteaza rezervele.
    Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzand aurul monetar, disponibilitatile D.S.T., orice pozitie a transei rezerva la F.M.I. si disponibilitatile de valute liber convertibile ale B.N.R. si ale bancilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse: activele pe termen lung, activele exprimate in valute neconvertibile, metalele pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret de inregistrare de 362,18 dolari S.U.A. uncia. La 30 septembrie 1993, activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, se ridicau la 1.675 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
    Pentru scopurile programului, pasivele care afecteaza rezervele vor fi definite ca angajamente exprimate in valute convertibile, ale B.N.R. si ale bancilor comerciale fata de nerezidenti, cu o scadenta initiala de pana la 1 an inclusiv si aranjamentele aferente creditelor primite de la F.M.I. si imprumuturile punte de la B.R.I., indiferent de scadenta acestora. La 30 septembrie 1993, pasivele Romaniei care afecteaza rezervele, conform definitiei de mai sus, se ridicau la suma de 1.435 milioane dolari S.U.A.
    Toate activele si pasivele exprimate in alte valute convertibile decat dolarul S.U.A., inclusiv in D.S.T., vor fi transformate in dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb in vigoare la 30 septembrie 1993. Orice modificare in definirea sau evaluarea activelor sau pasivelor, precum si detaliile oricaror operatiuni de vanzare, cumparare sau operatiuni de swap de aur vor fi comunicate personalului F.M.I.
    Sarcinile vor fi majorate cu suma cu care intrarile nete din imprumuturi externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate in anexa nr. III.
    Indeplinirea obiectivelor va fi urmarita pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de catre B.N.R. in forma stabilita intr-un memorandum tehnic separat.

    ANEXA 9

                              LIMITELE
pentru contractarea si garantarea de datorie externa pe termen mediu si lung
------------------------------------------------------------
                                       Limite maxime
                                  (milioane dolari S.U.A.)
 Datorie externa contractata    ----------------------------
       sau garantata             cu scadenta    cu scadenta
                                   intre           intre
                                 1 - 5 ani      1 - 12 ani
------------------------------------------------------------
 Cumulat de la
  30 septembrie 1993 pana la:
   31 decembrie 1993 (efectiv)        7             106
   31 martie 1994 (indicativ)        69             203
   30 iunie 1994 (criteriu
   de performanta)                  183             560
   30 septembrie 1994 (criteriu
   de performanta)                  238             755
   31 decembrie 1994 (criteriu
   de performanta)                  293             900
------------------------------------------------------------

    Limitele se aplica la contractarea si garantarea de datorie externa de catre bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome si bancile comerciale la care Guvernul sau F.P.S. au participare de capital majoritara, cu scadentele initiale intre 1 an si 12 ani. Bugetul consolidat este definit in anexa nr. III. Limitele nu includ pasivele care afecteaza rezervele internationale, asa cum sunt definite in anexa nr. VIII. Datoria care intra sub incidenta acestor limite va fi evaluata in dolari S.U.A. la cursul de schimb de la data la care contractul sau garantia intra in vigoare.
    Incadrarea in aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar Fondului de catre Ministerul Finantelor si B.N.R. in forma stabilita intr-un memorandum tehnic separat.

    ANEXA 10

                              LIMITELE
                pentru datoria externa pe termen scurt
---------------------------------------------------------
                                         Limite
---------------------------------------------------------
                                (milioane dolari S.U.A.)
                                ------------------------
 Datoria efectiva la
 30 septembrie 1993                       110
 Datoria efectiva la data de:
  31 decembrie 1993                        55
  31 martie 1994 (indicativ)               50
  30 iunie 1994 (criteriu
  de performanta)                          40
  30 septembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                          30
  31 decembrie 1994 (criteriu
  de performanta)                          21
---------------------------------------------------------

    Limitele se aplica la volumul datoriei pe termen scurt, cu scadente initiale de pana la 1 an inclusiv, contractata sau garantata de bugetul consolidat (definit in anexa nr. III), B.N.R., regiile autonome si bancile comerciale, in care statul sau F.P.S. are o participare majoritara de capital. Datoria pe termen scurt include toate obligatiile pe termen scurt, altele decat creditele normale de import; soldurile existente ale aranjamentelor bilaterale de plati sunt incluse in datoria pe termen scurt. Limitele nu includ pasivele care afecteaza rezervele sistemului bancar, asa cum sunt definite in anexa nr. VIII. Datoria care intra sub incidenta acestor limite va fi exprimata in dolari S.U.A. la cursul de schimb in vigoare.
    Incadrarea in aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar Fondului de catre Ministerul Finantelor si B.N.R. in forma stabilita intr-un memorandum tehnic separat.

    ANEXA 11

                              REZUMATUL
criteriilor de performanta si al reperelor cantitative si structurale

    Criterii de performanta
    Limite pentru activele interne nete ale sistemului bancar.
    Nivelurile minime pentru rezervele internationale nete ale sistemului bancar.
    Limite pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul consolidat.
    Limite pentru volumul datoriei externe pe termen mediu si lung, contractata sau garantata.
    Limite pentru datoria externa pe termen scurt.
    Limite pentru preluarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci si pentru emiterea de garantii guvernamentale la creditele bancare catre intreprinderi.
    Neacumularea de plati restante la datoria externa.
    Neintroducerea sau neintensificarea de restrictii valutare, practici valutare multiple sau restrictii asupra importurilor din motive de balanta de plati F.M.I.
    Intrarea in functiune a unei piete valutare interbancare atotcuprinzatoare pana la sfarsitul lunii iunie 1994.
    Aprobarea de catre Parlament a Legii falimentului pana la 15 august 1994.
    Aprobarea de catre Parlament a Legii impozitului pe profit pana la 15 noiembrie 1994.

    Repere structurale pentru prima analiza (februarie 1995)
    Aprobarea de catre Parlament a unui buget satisfacator pentru anul 1995.
    Aprobarea de catre Parlament a unei legi privind infiintarea bursei de valori si aplicarea prevederilor ei pana la 15 noiembrie 1994.
    Promulgarea Legii concurentei si infiintarea autoritatii competente.
    Elaborarea planurilor privind restructurarea si privatizarea bancilor comerciale.
    Realizarea unor progrese semnificative in procesul de privatizare a intreprinderilor in anul 1994 si stabilirea obiectivelor pentru anul 1995.
    Analiza stadiului restructurarii celor 30 intreprinderi "izolate"; extinderea supravegherii financiare pentru a cuprinde cel putin 250 societati comerciale care, impreuna cu un grup de 50 regii autonome, detin cel putin 50% din pierderile nete de 30% din arieratele sectorului de stat; realizarea unor progrese semnificative de catre F.P.S. si Agentia de Restructurare (care actioneaza in cooperare cu Guvernul) in asigurarea punerii urgente de acord a deciziilor operative luate in aceste intreprinderi cu criteriile financiare, in special prin intermediul contractelor de management, si stabilirea obiectivelor in aceasta directie pentru anul 1995.

    Repere structurale pentru cea de-a doua analiza (august 1995)
    Crearea unui sistem modern de plati sub egida B.N.R.
    Realizarea unor progrese semnificative in implementarea reformei structurale a C.E.C.
    Implementarea primei faze a planului de restructurare si recapitalizare a bancilor, care este de asteptat sa includa si privatizarea a doua banci cu capital de stat.
    Progrese semnificative in ce priveste privatizarea intreprinderilor de stat in anul 1995.
    Realizarea in continuare a unor progrese semnificative in restructurarea si reducerea volumului pierderilor si arieratelor grupului de 250 societati comerciale si 50 regii autonome incluse in prima analiza.

    Repere cantitative pentru analizele programului
    Volumul arieratelor intreprinderilor de stat.
    Volumul pierderilor nete ale unui grup de intreprinderi de stat.

    Obiective indicative
    Baza monetara.
    Rezervele internationale nete ale B.N.R.

    ANEXA 12

    TABELUL Nr. 1

                 ROMANIA: PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

-------------------------------------------------------------------------------
                           1990    1991   1992    1993         1994     1995
                                                  preliminari  program  program
-------------------------------------------------------------------------------
                             1       2      3       4            5         6
-------------------------------------------------------------------------------
                                                (modificari procentuale)
 P.I.B. in preturi
 constante                - 7,4  - 15,1  - 13,6     -            -       + 2
 Preturi cu amanuntul
 (sfarsitul perioadei)       -    222,8   198,5    295           77       27
 Preturi cu amanuntul
 (medie)^1)                 4,7   161,1   210,3    256          156       38
                                                 (procente din P.I.B.)
 Balanta fiscala^2), ^3)
                                                                        max.
 Sold                       1,2     0,6   - 4,6  - 0,1        - 2,5    - 2,0
 Venituri                  40,5    41,0    37,6   30,9         32,2       -
 Cheltuieli                39,3    40,4    42,2   31,0         34,7       -
                                                 (modificari procentuale)
 Masa monetara
 (sfarsitul perioadei)     22,0   101,2    74,8    143          108      53

             (in miliarde dolari S.U.A., daca nu se indica altfel)
 Importuri^4)               5,4     4,9     5,7    6,0          5,7      6,1
 Exporturi^4)               3,6     3,5     4,3    4,9          5,3      5,7
 Cont curent extern       - 1,8   - 1,3   - 1,7  - 1,5        - 0,8    - 0,8
 (% din PIB)^5)           - 7,9   - 4,7   - 8,6  - 5,5        - 3,5    - 3,2
 Datoria externa
 bruta^5)                   1,1     2,1     3,4    4,4          5,5      6,4
 din care: la F.M.I          -      0,8     1,0    1,0          1,3      1,3
 Rezerve valutare
 brute^6)                   0,5     0,5     0,7    0,9          1,2      1,6
 (in luni de import)        1,2     1,2     1,6    1,7          2,5      3,1
-------------------------------------------------------------------------------

    Sursa: autoritatile romane si estimari F.M.I.

    ^1) Media ponderata a preturilor bunurilor si serviciilor vandute si respectiv prestate de intreprinderi de stat si cooperative si a preturilor practicate pe piata taraneasca pana la sfarsitul anului 1990; indicele preturilor de consum incepand cu ianuarie 1991.
    ^2) Bugetul consolidat.
    ^3) Din motive statistice, P.I.B. nominal estimat pentru anul 1993 cuprinde un grad ridicat de incertitudine; ponderea din P.I.B. in anii 1993 si 1994 va fi interpretata prudent, desi modificarile in ponderile celor doi ani sunt indicative pentru tendintele proiectate.
    ^4) Exclus comertul in ruble transferabile.
    ^5) Devize convertibile, inclusiv acreditive si plati datorate pentru importurile primite.
    ^6) Inclusiv banci comerciale, din care s au scazut angajamentele lor pe termen scurt.