TRATAT Nr. 0
din 20 octombrie 2005
intre Romania si Republica
Ungara privind regimul frontierei de stat romano-ungare, cooperarea si
asistenta reciproca
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 519 din 15 iunie 2006
România şi Republica Ungară, denumite în continuare părţi
contractante,
guvernate de dorinţa de a contribui la dezvoltarea în
continuare a relaţiilor lor bilaterale,
în spiritul eforturilor lor de integrare în Uniunea
Europeană,
luând în considerare dispoziţiile Tratatului de
înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară,
semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996,
având în vedere experienţa acumulată în cursul
aplicării Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul
Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare,
colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Budapesta
la 28 octombrie 1983,
cu intenţia de a preveni, cerceta şi rezolva
încălcările regimului de frontieră la frontiera de stat comună,
au convenit următoarele:
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Semnificaţiile expresiilor utilizate în prezentul tratat
sunt următoarele:
a) frontieră de stat - succesiunea acelor segmente de planuri verticale imaginare care
despart teritoriul de stat al României de teritoriul de stat al Republicii
Ungare în spaţiul aerian, la nivelul solului şi în subsol;
b) linie de frontieră - linia de intersecţie a frontierei de stat cu suprafaţa pământului,
ale cărei date sunt prevăzute în documentele de demarcare, care este marcată pe
teren de semne de frontieră;
c) apă de frontieră - toate apele naturale sau artificiale, stătătoare
ori curgătoare, pe care trece linia frontierei de stat, pe lăţimea dintre linia
de frontieră şi maluri, precum şi apele intersectate de frontiera de stat pe o
distanţă de 50 metri de o parte şi de alta, socotită de
la linia frontierei de stat;
d) organe de control la
frontieră - acele organe care efectuează paza frontierei de stat, menţinerea regimului
de frontieră şi controlul traficului de frontieră.
ARTICOLUL 2
(1) Sunt considerate încălcări ale regimului
frontierei de stat acele acţiuni sau inacţiuni pornite de pe teritoriul uneia
dintre părţile contractante, săvârşite la frontiera de stat sau în apropierea
acesteia şi care, în sine sau prin urmările lor, lezează, periclitează sau
prejudiciază interesele celeilalte părţi contractante, teritoriul acesteia,
starea mediului înconjurător, viaţa, integritatea corporală sau sănătatea
persoanelor aflate pe teritoriul lor ori interesele legitime ale acestora,
precum şi bunurile aflate pe teritoriul celeilalte părţi contractante.
(2) Următoarele evenimente de frontieră nu vor fi
considerate de către părţile contractante încălcări ale regimului frontierei de
stat:
a) rătăcirea peste frontiera
de stat a persoanelor - trecerea neintenţionată a frontierei de stat, de exemplu, lipsa de
orientare sau a cunoaşterii locului, adormirea în trenurile internaţionale, din
cauza condiţiilor atmosferice sau a lipsei capacităţii de discernământ;
b) rătăcirea animalelor
domestice peste frontiera de stat - ajungerea pe
teritoriul celeilalte părţi contractante a animalelor
de casă nesupravegheate sau speriate;
c) zborul peste frontiera
de stat a unor mijloace de transport aeriene, trecerea în derivă peste
frontiera de stat a unor mijloace de transport fluviale şi a altor obiecte plutitoare - ajungerea pe teritoriul
celeilalte părţi contractante a unor mijloace de transport aerian, fluvial, a
unor obiecte plutitoare, respectiv a altor obiecte, din cauze ce nu pot fi
evitate ori din întâmplare.
CAPITOLUL II
Cercetarea încălcărilor regimului de frontieră şi
organele competente
ARTICOLUL 3
Părţile contractante vor lua la frontiera de stat
româno-ungară toate măsurile necesare pentru prevenirea încălcării regimului
frontierei de stat, înlăturarea consecinţelor, reducerea efectelor şi diminuarea
pagubelor produse.
ARTICOLUL 4
(1) Părţile contractante cercetează şi rezolvă
încălcările la regimul frontierei de stat, prin intermediul organelor lor
teritoriale de control la frontieră competente, în funcţie de locul producerii
încălcării.
(2) La cercetările prevăzute
în alin. (1), la solicitarea organelor de control la frontieră, în conformitate
cu prevederile legislaţiilor părţilor contractante, pot colabora şi alte
autorităţi de ordine publică, militare şi de protecţie a mediului.
(3) Organele centrale de
control la frontieră ale părţilor contractante cercetează şi rezolvă acele
încălcări ale regimului frontierei de stat care nu au putut fi soluţionate, din
lipsa unui consens, de către organele teritoriale de control la frontieră.
(4) Incălcările regimului
frontierei de stat care nu au putut fi rezolvate din lipsa unui consens, de
către organele centrale de control la frontieră ale părţilor contractante, vor
fi cercetate şi rezolvate pe cale diplomatică.
ARTICOLUL 5
(1) Organele de control la
frontieră ale oricărei părţi contractante vor informa fără întârziere organele
de control la frontieră ale celeilalte părţi contractante despre încălcările
regimului frontierei de stat şi la alte evenimente legate de regimul frontierei
de stat, denumite în continuare încălcare a regimului de frontieră, de
care au luat cunoştinţă.
(2) Informarea conţine denumirea încălcării regimului
de frontieră, locul, data producerii, împrejurările, dovezile acesteia, în
măsura în care acestea se află la dispoziţie, precum şi propunerile pentru
cercetarea în comun a împrejurărilor încălcării regimului de frontieră.
(3) La iniţiativa organului de control la frontieră
al oricărei părţi contractante, încălcările la regimul de frontieră pot fi cercetate în comun de organele de
control la frontieră.
(4) Organele de control la frontieră ale părţilor
contractante vor cerceta întotdeauna în comun următoarele încălcări ale
regimului de frontieră:
a) focul de armă peste frontiera de stat sau explozia
cu efecte peste frontieră.
In înţelesul prezentului articol:
- explozia cu efecte peste frontiera de stat - acea explozie care produce pagube, respectiv creează o stare de
pericol pe teritoriul celeilalte părţi contractante, prin efectul undei de
presiune atmosferică ori prin efectul schijelor sau
fragmentelor;
- focul de armă peste
frontiera de stat - situaţia în care proiectilul
ajunge pe teritoriul celeilalte părţi contractante sau îl tranzitează,
indiferent de consecinţe;
b) încălcarea teritoriului
de către persoane înarmate - trecerea ilegală, cu arme de foc, a frontierei de stat, pe
teritoriul celeilalte părţi contractante, dacă persoana se întoarce din proprie iniţiativă sau
intenţionează să se întoarcă;
c) constrângerea la trecerea peste frontiera de
stat - acea acţiune violentă sau ameninţătoare
care este în măsură să determine persoanele aflate în apropierea frontierei de
stat, pe teritoriul celeilalte părţi contractante, la trecerea frontierei de
stat, împotriva voinţei lor;
d) încălcarea intenţionată
a spaţiului aerian - zborul intenţionat, fără
aprobare, peste frontiera de stat;
e) poluarea mediului - acea acţiune produsă pe teritoriul uneia dintre părţile
contractante, care are drept urmare ajungerea pe teritoriul celeilalte părţi
contractante a materialelor explozive, radioactive, biologice, chimice sau a
deşeurilor periculoase ori trecerea unor asemenea materiale fără aprobare pe
teritoriul celeilalte părţi contractante şi care are ca urmare producerea de
prejudicii sănătăţii oamenilor, poluarea sau producerea de pagube teritoriului,
mediului construit şi natural al celeilalte părţi contractante;
f) provocarea de incendiu - acea acţiune care are drept urmare extinderea incendiului de pe
teritoriul unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, respectiv provocarea incendiului pe acesta;
g) deteriorarea semnului de
frontieră - acţiunea care are drept urmare
distrugerea, deteriorarea, mutarea ilegală, deplasarea, respectiv îndepărtarea
semnului ce serveşte la marcarea frontierei de stat.
(5) Organele de control la frontieră vor cerceta în
comun, de asemenea, şi acele încălcări ale regimului frontierei de stat în
legătură cu care s-a produs decesul sau rănirea gravă a unei persoane ori s-au
produs pagube materiale importante, respectiv dacă au pus în pericol nemijlocit
viaţa sau integritatea corporală a persoanei ori sănătatea sau dacă au
prejudiciat în alt mod libertatea acesteia.
ARTICOLUL 6
(1) In cursul cercetării comune a încălcărilor
regimului de frontieră organele de control la frontieră aplică legislaţia
acelei părţi contractante pe al cărei teritoriu se efectuează cercetarea
în comun. In cursul acesteia pot efectua investigaţii la faţa locului, pot
audia martori şi experţi şi pot adopta şi alte măsuri pentru clarificarea împrejurărilor
în care s-a produs evenimentul, precum şi pentru strângerea de probe.
(2) Cercetarea în comun nu aduce atingere
competenţelor organelor judiciare, ale administraţiei de stat sau ale altor
organe cu drept de aplicare a unor proceduri aparţinând părţilor contractante.
(3) Cercetarea în comun a încălcării regimului de
frontieră se va consemna de organele competente ale părţilor contractante în
procese-verbale încheiate în limbile română şi maghiară, la care trebuie
anexate probele administrate în timpul cercetării.
CAPITOLUL III
Măsuri luate în cazul încălcării regimului de
frontieră, reguli privind răspunderea şi despăgubirea
ARTICOLUL 7
(1) In cazul încălcării regimului de frontieră,
părţile contractante vor lua fără întârziere măsuri pentru încetarea acţiunii
care a produs încălcarea regimului de frontieră, în măsura în care este
posibil, având în vedere caracterul acţiunii. De asemenea, partea contractantă
răspunzătoare va oferi celeilalte părţi contractante garanţii corespunzătoare
referitoare la faptul că acţiunea nu se va repeta.
(2) Partea contractantă răspunzătoare pentru
încălcarea regimului de frontieră va lua măsuri pentru repararea prejudiciului
produs celeilalte părţi contractante prin acţiunea sa care încalcă prevederile
prezentului tratat. Reparaţia va acoperi toate prejudiciile, fie materiale sau
morale.
(3) Reparaţia prejudiciului produs prin încălcarea
regimului de frontieră se poate face prin restabilirea stării de fapt iniţiale,
prin despăgubire sau satisfacţie, aplicate separat ori împreună, cu luarea în
considerare a următoarelor:
a) în cazul restabilirii stării de fapt iniţiale,
trebuie restabilită starea dinaintea săvârşirii sau producerii încălcării
regimului de frontieră, cu condiţia şi în măsura în care restabilirea este
imposibilă fizic; beneficiul ce poate fi obţinut prin alegerea restabilirii în
locul compensării nu poate depăşi paguba suferită;
b) în măsura în care partea contractantă răspunzătoare
pentru încălcarea regimului de frontieră nu a reparat, prin restabilirea stării
de fapt iniţiale, prejudiciul produs celeilalte părţi contractante, atunci este
obligată să acopere paguba produsă. Despăgubirea cuprinde toate pagubele
comensurabile, inclusiv beneficiul care poate fi stabilit şi nu a fost realizat;
c) în măsura în care prejudiciul cauzat prin
încălcarea regimului de frontieră nu poate fi reparat prin restabilirea stării
de fapt iniţiale sau prin despăgubire, atunci partea contractantă răspunzătoare
pentru încălcarea regimului de frontieră este obligată să dea satisfacţie
celeilalte părţi contractante pentru prejudiciul produs prin această acţiune.
Aceasta se poate face prin recunoaşterea încălcării
obligaţiilor cuprinse în prezentul tratat, prin exprimarea de regrete, de scuze
formale sau în alt mod corespunzător.
Satisfacţia nu poate fi disproporţionată în comparaţie cu prejudiciul;
d) la stabilirea reparaţiei se va avea în vedere
contribuţia, cu intenţie sau prin neglijenţă, în producerea prejudiciului a
părţii contractante lezate sau a oricărei persoane ori organizaţii care urmează
să beneficieze de reparaţie.
(4) Efectele juridice prevăzute la alin. (1) - (3) nu
aduc atingere obligaţiei părţii contractante de a îndeplini şi în continuare
obligaţiile asumate prin prezentul tratat.
ARTICOLUL 8
(1) Răspunderea părţilor
contractante pentru încălcarea regimului de frontieră, care s-a produs şi este
prevăzută la art. 2 alin. (1), este exclusă de următoarele împrejurări:
a) consimţământul celeilalte părţi contractante;
b) legitima apărare;
c) forţa majoră sau un fenomen natural ce nu poate fi
prevăzut;
d) starea de necesitate, în măsura în care nu poate fi
salvată viaţa făptuitorului încălcării regimului de frontieră sau a unei alte
persoane printr-un alt mod rezonabil, cu condiţia ca acţiunea să nu producă pe
teritoriul celeilalte părţi contractante un prejudiciu egal sau mai mare;
e) constrângerea, presupunând că acţiunea săvârşită
este unica modalitate de înlăturare a unui pericol grav şi nemijlocit, iar
acţiunea nu produce pe teritoriul celeilalte părţi contractante un prejudiciu
egal sau mai mare.
(2) Existenţa împrejurării care exclude răspunderea
prevăzută la alin. (1) nu exonerează părţile contractante de obligaţia
garantării reparării pagubei materiale produse de acţiunea dată.
ARTICOLUL 9
(1) In măsura în care în urma încălcării regimului de
frontieră s-a produs o pagubă şi autorul este cunoscut, cererea de despăgubire,
în lipsa reparaţiei voluntare, poate fi promovată pe cale judecătorească.
(2) Cererea de despăgubire menţionată la alin. (1) se
soluţionează de către instanţa competentă a părţii contractante pe teritoriul
căreia s-a produs paguba, potrivit legislaţiei sale interne.
(3) In cazul acelor pagube în care nu poate fi
stabilită identitatea celui care a produs paguba, repararea acesteia este
asigurată de acea parte contractantă:
a) de pe al cărei teritoriu a pornit acţiunea
cauzatoare de pagube; şi
b) paguba s-a produs pentru că partea contractantă nu
şi-a îndeplinit una dintre obligaţiile legate de regimul de frontieră asumate în prezentul tratat; de asemenea
c) paguba s-a produs în urma încălcării regimului
juridic al frontierei de stat; şi
d) partea contractantă implicată şi-a recunoscut
responsabilitatea; în absenţa acesteia, părţile contractante au stabilit de comun acord această
responsabilitate pe cale diplomatică sau în alt mod.
(4) Hotărârile judecătoreşti definitive şi
irevocabile şi înţelegerile care au ca obiect cererile de despăgubire
menţionate la alin. (1) şi (2), pronunţate de instanţa competentă a uneia
dintre părţile contractante, respectiv încheiate în faţa unei asemenea
instanţe, vor fi executate pe teritoriul celeilalte părţi contractante, pe baza
acordului ce reglementează asistenţa juridică reciprocă, aflat în vigoare între
cele două părţi contractante.
(5) Organele de control la frontieră ale părţilor
contractante vor preda instanţei competente procesul-verbal al cercetării
încălcării regimului de frontieră, împreună cu documentele ce conţin probele
din care pot fi stabilite cauzele şi împrejurările producerii pagubei, precum
şi evaluarea preliminară a acesteia.
CAPITOLUL IV
Aplicarea tratatului
ARTICOLUL 10
(1) Analiza aplicării prezentului tratat se va face
în cadrul şedinţelor de lucru ce se vor ţine, anual sau la nevoie, alternativ
pe teritoriul părţilor contractante, de reprezentanţii:
- din partea României: Inspectoratului General al
Poliţiei de Frontieră;
- din partea Republicii Ungare: Comandamentului
Naţional al Grănicerilor.
(2) Conducătorii organelor nominalizate la alin. (1)
îşi vor transmite în scris, în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentului tratat, coordonatele organelor lor centrale şi
teritoriale competente, prevăzute la art. 4.
(3) Organele prevăzute la alin. (1) vor încheia, în
termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului tratat, un
protocol de cooperare în care vor consemna regulile de detaliu ale aplicării
prezentului tratat, în special următoarele:
a) regulile detaliate ale cercetării în comun şi
rezolvării încălcărilor regimului de frontieră;
b) regulile detaliate ale predării persoanelor
potrivit art. 12 alin. (2);
c) regulile detaliate ale predării, preluării
animalelor domestice, obiectelor şi documentelor;
d) regulile de procedură ce trebuie urmate în cursul
furnizării, primirii şi distrugerii datelor personale;
e) regulile detaliate ale predării cuprinse la art.
20 alin. (2);
f) regulile informării şi luării măsurilor prevăzute
la art. 21-23.
ARTICOLUL 11
(1) Personalul organelor de control la frontieră, în
cursul executării sarcinilor
stabilite în prezentul tratat, poate trece frontiera de stat româno-ungară cu permisul de trecere a frontierei eliberat în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare
Ungare privind unificarea permiselor de trecere a frontierei de stat româno-ungare în interes de serviciu,
semnat la Budapesta la 18 martie 1982. Experţii solicitaţi şi personalul
auxiliar pot trece frontiera de stat comună pe baza tabelului nominal reglementat
conform acordului susmenţionat şi a documentelor care atestă identitatea.
Organele de control la frontieră competente se vor informa reciproc şi nemijlocit privind locul şi
data trecerii frontierei de stat.
(2) In cursul îndeplinirii sarcinilor stabilite în
prezentul tratat, persoanele menţionate la alin. (1) nu pot fi lipsite de
libertate şi au drept la portul uniformei lor pe teritoriul celeilalte părţi
contractante. Obiectele personale, documentele de serviciu, purtătorii tehnici
de date şi mijloacele de transport ale acestora sunt scutite de cercetare şi
sechestru, respectiv de vamă, impozit, de plata taxelor şi a altor obligaţii
financiare. Obiectele enumerate pot fi duse temporar pe teritoriul celeilalte
părţi contractante, cu obligaţia de a fi readuse, iar controlul autovehiculelor
se va face fără îndeplinirea formalităţilor vamale.
(3) Organele de control la frontieră ale părţilor
contractante vor acorda ajutor persoanelor care contribuie la efectuarea
cercetărilor pentru elucidarea cât mai rapidă a motivelor încălcărilor
regimului de frontieră şi pentru înlăturarea urmărilor acestora. La cerere, pe
timpul şederii, vor asigura gratuit mijloacele de transport şi cazarea şi vor
face posibil contactul cu autorităţile proprii.
CAPITOLUL V
Reprimirea persoanelor, predarea-primirea animalelor
domestice, a obiectelor şi documentelor
ARTICOLUL 12
(1) Persoanele reţinute pentru trecerea frauduloasă a
frontierei de stat comune, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), vor fi
reprimite de părţile contractante potrivit prevederilor Acordului dintre
Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind readmisia cetăţenilor
proprii şi a altor persoane, semnat la Bucureşti la 10 decembrie 2001.
(2) Persoanele rătăcite peste frontiera de stat comună,
care au fost reţinute în apropierea frontierei de stat, trebuie predate
neîntârziat acelui organ de control la frontieră competent al părţii
contractante de pe teritoriul căreia persoanele în cauză au trecut frontiera de
stat prin cel mai apropiat punct de trecere a acesteia.
(3) Părţile contractante pot refuza predarea
persoanelor prevăzute la alin. (2), în măsura în care persoana în cauză:
a) este cetăţean al acelei părţi contractante pe al
cărei teritoriu a fost reţinut sau este apatrid ori refugiat sau rezident legal
pe teritoriul acestei părţi contractante;
b) a săvârşit o infracţiune pe teritoriul părţii
contractante predătoare, incriminată de legislaţia acesteia.
(4) Concomitent cu predarea
persoanelor prevăzute la alin. (2), trebuie predate, cu luarea în considerare a
prevederilor vamale ale părţilor contractante, acele obiecte, documente şi înscrisuri care s-au aflat
asupra lor şi despre care se poate dovedi că au fost aduse de pe teritoriul
celeilalte părţi contractante.
ARTICOLUL 13
(1) Organele de control la frontieră, competente
teritorial, ale părţilor contractante se vor informa reciproc privind animalele
domestice rătăcite peste frontiera de stat şi vor lua măsurile necesare pentru
găsirea acestora. Animalele domestice rătăcite trebuie predate, cu luarea în
considerare a prevederilor vamale şi sanitar-veterinare ale părţilor
contractante, de regulă, în apropierea locului descoperirii acestora.
(2) Obiectele ajunse pe
teritoriul celeilalte părţi contractante din motive ce nu puteau fi evitate
(forţă majoră) sau din întâmplare trebuie returnate, cu luarea în considerare a
prevederilor vamale ale părţilor contractante, în cel mai scurt timp, prin cel
mai apropiat punct de trecere a frontierei de stat, organului de control la
frontieră al acelei părţi contractante de unde acestea au provenit.
(3) Cheltuielile legate de întreţinerea şi asistenţa
sanitar-veterinară a animalelor domestice rătăcite peste frontiera de stat
comună, de paza, transportul şi păstrarea obiectelor şi documentelor ajunse pe
teritoriul celeilalte părţi contractante, inclusiv cheltuielile de procedură
vamală, vor fi stabilite potrivit legislaţiei interne a părţii contractante
predătoare.
(4) Cheltuielile stabilite la
alin. (3) vor fi suportate voluntar sau pe baza unei hotărâri judecătoreşti de
proprietarul animalului domestic rătăcit, respectiv al obiectului sau
documentului ajuns pe celălalt teritoriu.
(5) Nu pot fi pretinse despăgubiri pentru animalele
domestice rătăcite sau obiectele
ajunse pe celălalt teritoriu, în măsura în care căutarea acestora nu a dus la
vreun rezultat.
(6) Nu se vor aplica dispoziţiile alin. (1) şi (3)
dacă rătăcirea animalelor domestice
este sesizată imediat, dacă nu s-a produs o pagubă şi dacă înapoierea acestora
pe teritoriul celeilalte părţi contractante poate fi efectuată imediat.
ARTICOLUL 14
Reprimirea persoanelor prevăzute la art. 12 şi
preluarea animalelor domestice şi a obiectelor prevăzute la art. 13 nu pot fi refuzate.
CAPITOLUL VI
Protecţia datelor personale
ARTICOLUL 15
(1) In interesul aplicării prezentului tratat, părţile
contractante îşi pot transmite următoarele date personale:
a) datele personale de identitate ale persoanelor
predate sau care au săvârşit încălcări ale regimului de frontieră (denumite în
continuare persoane în cauză): numele de familie, eventual numele de
familie anterior, prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, sexul,
cetăţenia actuală sau, eventual, cea anterioară, precum şi starea sănătăţii, în măsura în care
aceasta este necesară în vederea reprimirii;
b) datele înscrise în paşaport, în actul de identitate
sau în alte documente aflate asupra persoanei în cauză: numărul, data
eliberării, denumirea autorităţii emitente, locul
emiterii, perioada de valabilitate;
c) alte date necesare identificării persoanei în
cauză;
d) date referitoare la împrejurările încălcării
regimului de frontieră.
(2) Pentru protecţia datelor personale se vor respecta
următoarele dispoziţii, cu luarea în considerare a prevederilor legislaţiei în
vigoare a părţilor contractante:
a) datele personale pot fi transmise doar
autorităţilor competente în aplicarea prezentului tratat. Remiterea datelor
către alte autorităţi se poate face doar cu acordul scris, în prealabil, al
părţii contractante predătoare;
b) partea contractantă predătoare răspunde pentru
corectitudinea şi exactitatea datelor transmise. Dacă se dovedeşte că au fost
predate date eronate sau care nu puteau fi comunicate, partea contractantă
beneficiară va fi informată fără întârziere despre acest fapt, iar aceasta va
lua imediat măsuri pentru corectarea datelor eronate, respectiv pentru
distrugerea datelor ce nu puteau fi transmise;
c) persoana în cauză ale cărei date se predau, la
cererea sa, trebuie informată referitor la datele gestionate în legătură cu
persoana sa şi cu scopul în care acestea urmează să fie utilizate, precum şi
privind destinatarul şi scopul transmiterii datelor sale. Obligaţia de
informare poate fi refuzată doar dacă legislaţia părţii contractante predătoare
permite acest lucru. Persoana în cauză poate cere corectarea sau ştergerea
datelor sale personale dacă se dovedeşte că au fost furnizate şi date eronate
sau care nu puteau fi predate;
d) părţile contractante garantează persoanelor în
cauză posibilitatea ca, în cazul încălcării drepturilor lor legate de protecţia
datelor personale, să se adreseze instanţelor judecătoreşti competente, în
conformitate cu legislaţia părţii contractante implicate în gestionarea
datelor, şi să solicite acordarea de despăgubiri;
e) cu prilejul transmiterii datelor personale, partea
contractantă predătoare comunică termenele valabile de distrugere a acestora,
prevăzute de legislaţia sa. Datele primite trebuie distruse dacă scopul
precizat la preluare s-a realizat, dacă a expirat termenul de păstrare potrivit
legislaţiei părţii contractante predătoare, care a făcut posibilă utilizarea
datelor, sau dacă distrugerea datelor este cerută de partea contractantă
predătoare;
f) părţile contractante sunt obligate să ţină evidenţa
transmiterii, primirii şi distrugerii datelor personale, înregistrând denumirea
organului şi numele persoanei care le-au transmis şi, respectiv, le-au primit,
precum şi data transmiterii, respectiv a primirii şi distrugerii acestora;
g) părţile contractante sunt obligate să ia măsurile
organizatorice şi tehnice necesare pentru asigurarea protecţiei eficiente a
datelor personale şi în vederea împiedicării accesului neautorizat, a modificării, distrugerii şi
publicităţii lor.
CAPITOLUL VII
Utilizarea apelor de frontieră
ARTICOLUL 16
(1) Pe apele de frontieră navele părţilor contractante
pot circula pe întreaga lăţime a şenalului navigabil, iar bărcile până la linia
de frontieră, de la răsăritul până la apusul soarelui.
(2) Mijloacele de transport
pe apă, de serviciu, aparţinând organelor de control la frontieră, organelor
competente ale poliţiei, autorităţilor vamale, organelor de protecţie civilă,
protecţie a mediului şi de gospodărirea apelor ale părţilor contractante pot
circula la orice oră, pe întreaga lăţime a apelor de frontieră.
(3) Mijloacele de transport pe apă ale uneia dintre
părţile contractante pot acosta pe teritoriul celeilalte părţi contractante
doar în caz de pericol, respectiv în scopul acordării de ajutor. Despre aceasta,
persoana răspunzătoare de mijlocul de transport pe apă trebuie să informeze
neîntârziat organul de control la frontieră al celeilalte părţi contractante.
(4) Mijloacele de transport pe apă ale autorităţilor
părţilor contractante prevăzute la alin. (2) pot acosta pe teritoriul
celeilalte părţi contractante din motive de serviciu legate de aplicarea
prezentului tratat.
ARTICOLUL 17
(1) Părţile contractante vor lua toate măsurile
posibile în scopul protecţiei apelor de frontieră şi al împiedicării deteriorării
malurilor şi albiilor acestora.
(2) Gospodărirea apelor de frontieră se efectuează în
conformitate cu prevederile acordului internaţional încheiat între părţile
contractante în materie.
(3) In interesul asigurării traseului liniei de frontieră
potrivit documentelor de demarcare, nu se pot schimba unilateral albia şi zona
inundabilă ale apelor de frontieră. Dragarea albiei apelor de frontieră se
poate face până la frontiera de stat.
CAPITOLUL VIII
Alte activităţi la frontiera de stat
ARTICOLUL 18
Construirea, utilizarea, reconstrucţia şi îndepărtarea
podurilor, barajelor,ecluzelor, digurilor şi altor instalaţii pe apele de
frontieră se fac în baza acordurilor internaţionale separate.
ARTICOLUL 19
Ordinea traficului şi regulile întreţinerii căilor
ferate ce trec frontiera de stat, drumurilor de frontieră, căilor navigabile,
construirea de obiective peste frontiera de stat şi utilizarea acestora sunt
prevăzute de acorduri internaţionale separate.
CAPITOLUL IX
Pescuitul, vânatul,
activităţile economice şi protecţia mediului în apropierea frontierei de stat
ARTICOLUL 20
(1) Pescuitul în apele de frontieră este permis până
la linia de frontieră, potrivit legislaţiilor interne ale părţilor
contractante.
(2) Vânatul este permis până
la linia de frontieră, potrivit legislaţiilor interne ale părţilor
contractante. Sunt interzise focul de armă peste frontiera de stat şi urmărirea
vânatului peste aceasta. Vânatul împuşcat în apropierea frontierei de stat pe
teritoriul uneia dintre părţile contractante, dar căzut pe teritoriul
celeilalte părţi contractante, trebuie înapoiat.
ARTICOLUL 21
Dacă în urma acţiunii forţelor naturii sau în cursul
exploatării forestiere copacii cad peste frontiera de stat, organele de control
la frontieră ale părţilor contractante se informează reciproc şi iau măsuri de
transport al acestor copaci pe teritoriul părţii contractante de pe care au căzut, In aceste
cazuri, transportul înapoi peste frontiera de stat al copacilor este scutit de
orice taxă vamală, impozite şi alte taxe.
ARTICOLUL 22
(1) Părţile contractante îşi asumă obligaţia de a
aproba activităţile economice şi de altă natură efectuate în apropierea
frontierei de stat în aşa fel încât să nu pericliteze teritoriul, mediul
natural şi construit al celeilalte părţi contractante. In acest scop, părţile
contractante vor lua toate măsurile necesare.
(2) Nu se pot efectua lucrări de prospectare minieră
şi exploatare a minereurilor solide în limita a 20 metri de la frontiera de
stat, activitatea de prospectare şi exploatare a hidrocarburilor în limita a
100 metri de la frontiera de stat, explozii cu scop civil sub distanţa de
siguranţă, respectiv în limita a 100 metri de la frontiera de stat, şi alte
activităţi periculoase în limita a 100 metri de la frontiera de stat, cu
excepţia minelor aflate în exploatare, respectiv dacă printr-un acord
internaţional nu se dispune în alt fel.
ARTICOLUL 23
In măsura în care ajung peste frontiera de stat comună
materiale poluante ale mediului înconjurător sau există un asemenea pericol,
organele de control la frontieră ale părţilor contractante se informează
reciproc, fără întârziere, precum şi autorităţile competente de protecţia
mediului şi iau măsurile imediate necesare pentru evitarea pagubelor şi
limitarea urmărilor acestora.
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 24
Diferendele rezultate din interpretarea sau din
aplicarea prezentului tratat vor fi soluţionate de organele competente ale părţilor contractante, stabilite la
art. 10 alin. (1), pe calea negocierilor, iar în cazul nereuşitei acestora, pe
cale diplomatică.
ARTICOLUL 25
(1) Prezentul tratat va fi ratificat în conformitate
cu legislaţiile interne ale părţilor contractante. Tratatul intră în vigoare în
a 30-a (treizecea) zi ce urmează primirii ultimei note
diplomatice referitoare la ratificarea tratatului.
(2) Prezentul tratat este încheiat pe o perioadă
nedeterminată. Oricare parte contractantă poate denunţa tratatul în scris, pe
cale diplomatică. Tratatul iese din vigoare după 6 (şase) luni de la primirea
notei privind denunţarea acestuia.
(3) Părţile contractante, de comun acord, în scris,
pot modifica sau completa prezentul tratat. In acest caz, se vor aplica în mod
corespunzător dispoziţiile alin. (1).
(4) La data intrării în vigoare a prezentului tratat
îşi încetează valabilitatea cap. I şi III-VI ale Acordului dintre Guvernul
Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind
regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea şi asistenţa mutuală în
problemele de frontieră, semnat la Budapesta la 28 octombrie 1983.
Semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005, în două
exemplare originale, în limbile
română şi maghiară, toate textele fiind egal autentice.
Pentru România,
Vasile
Blaga
Pentru Republica Ungară,
Monika Lamperth