Acordul Nr.- din 28.09.2006

Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze,recunoscând că cele două ţări au o relaţie profundă şi veche, bazată pe francofonie şi alimentată de multitudinea de schimburi culturale,felicitându-se pentru succesul adunărilor generale ale francofoniei din luna martie 2006,dorind să elaboreze instrumente specifice pentru răspândirea francofoniei,dorind să sprijine, în comun, dezvoltarea predării limbii franceze şi să pună în practică măsurile privind învăţământul bilingv, certificările şi formarea de personal,au convenit cele ce urmează: Articolul 1Proiectul-pilot „De la învăţământul bilingv către filierele francofone“, care implică 15 licee bilingve şi care s-a desfăşurat în perioada 2003-2007, va face obiectul unei extinderi până în anul 2010 la 30 de licee bilingve. Articolul 2Şcolarizarea urmată în secţiile bilingve ale liceelor implicate în proiect se va finaliza prin bacalaureat şi face obiectul unei menţiuni speciale „secţie bilingvă“ care va figura pe această diplomă. Modalităţile de evaluare finală ale studiilor efectuate în secţiile bilingve francofone au fost definite de către cele două părţi (anexa nr. 2). Elevii români care au obţinut această diplomă primesc un atestat de limba şi civilizaţia franceză, destinat să faciliteze înscrierea lor într-o universitate franceză. Articolul 3Cele două părţi elaborează în liceele bilingve din România, recunoscute de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării român, un program de predare a disciplinelor nonlingvistice în limba franceză (istorie, geografie, matematică, fizică, biologie, ştiinţe economice şi sociale), conform curriculumului stabilit de către acest minister. Articolul 4Cele două părţi organizează certificările pentru diploma elementară de limbă franceză (DELF) şcolară în clasele intensive şi bilingve, având ca obiectiv să le aducă la nivelul de competenţă B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi (CECRL). Articolul 5Ministerul Educaţiei şi Cercetării român recunoaşte formarea formatorilor asigurată de către Ambasada Franţei în parteneriat cu inspectoratele şcolare din România, pe baza aceloraşi criterii ca şi cele reţinute pentru formările asigurate de către partea română. Articolul 6Recrutarea profesorilor de discipline nonlingvistice pe posturi de specialitate este efectuată în mod prioritar dintre cadrele didactice care au urmat formări specifice (anexa nr. 1, art. 6). Articolul 7Cele două părţi recunosc că liceul francez din Bucureşti, omologat de către Ministerul francez al Educaţiei Naţionale, al Învăţământului Superior şi al Cercetării, contribuie la dezvoltarea unui învăţământ bilingv în România. Articolul 81. Fiecare parte va notifica celeilalte părţi îndeplinirea procedurilor interne pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care intră în vigoare în ziua primirii ultimei notificări. 2. Fiecare parte poate denunţa prezentul acord în orice moment, prin notificare scrisă adresată celeilalte părţi cu cel puţin 10 luni înainte de începerea anului şcolar român. 3. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul acord. Semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006, în dublu exemplar, în limba română şi în limba franceză, ambele texte fiind egal autentice. Pentru Guvernul României, Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe Pentru Guvernul Republicii Franceze, Philippe Douste-Blazy, ministrul afacerilor externe ANEXA Nr. 1MODALITĂŢI DE PUNERE ÎN APLICARE Articolul 1

Articolul 2Conform directivelor europene care preconizează predarea limbilor în scopuri de mobilitate profesională şi de deschidere culturală, proiectul prevede să modernizeze conţinuturile învăţământului lingvistic şi nonlingvistic, precum şi practicile pedagogice, să pună în practică un dispozitiv de formare şi să propună o certificare adaptată la acest ciclu. Acest proiect permite elevilor să îşi însuşească competenţe în domeniile următoare: prelucrarea informaţiei, dirijarea unei abordări pluridisciplinare şi lucrul în echipă. Demersul adoptat îl face pe elev să devină actorul propriei sale formări şi îl pregăteşte pentru a învăţa pe tot parcursul vieţii conform finalităţii preconizate de către Uniunea Europeană. Pentru coordonarea proiectului, părţile vor elabora un regulament de calitate al secţiilor bilingve. Articolul 3Proiectul, în stadiul său experimental, se derulează pe parcursul a 4 ani, începând cu anul 2003. O primă fază, mai 2003-august 2005, a constat în realizarea organizării globale a proiectului, lansarea primelor acţiuni de formare şi evaluarea lor. Luând în consideraţie rezultatele acestei evaluări, o a două fază de extindere la alte unităţi şcolare a fost lansată în septembrie 2005, cu 6 licee suplimentare. În baza acestui proiect, 15 noi licee vor fi integrate programului între 2007 şi 2010. Articolul 4Părţile apelează, dacă este cazul, la colaborarea cu următoarele instituţii: în România: – Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC);– Serviciul Naţional de Evaluare şi de Examinare (SNEE);în Franţa: – Ministerul Educaţiei Naţionale, al Învăţământului Superior şi al Cercetării (MENESR);– Centrul Internaţional de Studii Pedagogice (CIEP);– Şcoala Superioară de Educaţie Naţională (ESEN);– Conferinţa Directorilor de Institute Universitare pentru Formarea de Profesori (CDIUFM);– Agenţia pentru Învăţământul Francez în Străinătate (AEFE);– Asociaţia Generală a Profesorilor Pensionari (AGIR). Articolul 5Modalităţi pedagogice

În fiecare liceu-pilot, module de învăţământ pluridisciplinar predate de manieră bilingvă sunt integrate în programa clasei a XI-a pentru secţiile implicate în acest proiect. În ceea ce priveşte numărul de discipline implicate în modul, pragul minim este de două discipline şi pragul maxim este de 4 discipline. Alegerea disciplinelor este în funcţie de resursele materiale şi umane ale fiecărei unităţi de învăţământ. Alegerea subiectului trebuie să se înscrie în domeniile următoare: „cultură economică şi socială“, „cultură ştiinţifică şi tehnică“ şi „tehnici de expresie şi de comunicare“ şi să se articuleze strâns cu programele oficiale. Subiectul este ulterior validat de către inspectoratul şcolar. Programul stabilit de către cele două părţi prevede pentru acest modul un număr de ore de coordonare pentru echipa pedagogică.

Articolul 6Un program de formare este propus şi, după validarea de către partea română, este pus în aplicare de către partea franceză. El ia în consideraţie: – cerinţele pentru limba franceză ca limbă străină (FLE) ale profesorilor de discipline nonlingvistice (DNL), cu scopul de a-i aduce la nivelul de competenţă B2, precizat în Cadrul european comun de referinţă pentru limbi (CECRL); – formarea pentru predarea de DNL a profesorilor implicaţi în cadrul organizării unui bacalaureat român cu menţiunea bilingvă franceză; – nevoile profesorilor de limbă franceză în ceea ce priveşte pregătirea noilor certificări ale DELF;– necesităţile unei formări în meseria de documentarist pentru bibliotecarii din liceele-pilot, în legătură cu programul naţional pentru centrele de documentare şi de informare (CDI); – organizarea unei formări pentru proiectul de liceu şi pentru concepţia de proiecte europene pentru echipele de conducere, precum şi pentru personalul didactic, pentru a întări secţia bilingvă.În fiecare an, o universitate de vară reuneşte partenerii proiectului pentru o perioadă de două săptămâni. O evaluare internă intermediară este realizată cu această ocazie de către comitetul de pilotaj. Punerea în practică a acestor acţiuni se sprijină pe: – resursele şi expertiza disponibile local (Ambasada Franţei, centrele culturale franceze şi alianţele franceze din România, Liceul francez din Bucureşti);– resursele şi expertiza instituţiilor partenere din Franţa.Un stagiu în perfecţionare este organizat pentru profesorii din fiecare liceu-pilot într-un liceu francez cu secţie europeană din Franţa, pentru a confrunta practicile pedagogice şi cu scopul de a încuraja dezvoltarea parteneriatelor dintre licee franceze şi române. Se pot organiza acţiuni în colaborare cu Liceul francez din Bucureşti. Acţiunile de formare sunt stabilite în fiecare an de către cele două părţi. Articolul 7Comitetul de pilotaj Va fi constituit un comitet de pilotaj, format din experţi ai ambelor părţi, din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării român, profesori de la secţiile bilingve francofone, ataşatul de cooperare educativă de la Ambasada Franţei din Bucureşti şi alte persoane mandatate. Membrii acestui comitet sunt propuşi şi numiţi de către cele două părţi şi numărul lor poate să se schimbe pe baza acceptării mutuale a celor două părţi. Acest comitet de pilotaj se reuneşte în fiecare an la iniţiativa comună a Ministerului Educaţiei şi Cercetării român şi a Ambasadei Franţei la Bucureşti. Articolul 8 Rolul acestui comitet de pilotaj este definit după cum urmează: – să efectueze în mod regulat, cel puţin o dată pe an, o evaluare internă a proiectului şi să propună modificările necesare sub formă de raport adresat fiecăreia dintre părţi; – să decidă excluderea sau includerea liceelor candidate la acest proiect în cadrul extinderii progresive programate la alte unităţi şcolare; – să stabilească în fiecare an programul de acţiuni ce se vor desfăşura;– să asigure difuzarea de documente (texte oficiale legate de proiect, producţii realizate în cadrul proiectului, rezultatul anchetelor sau al evaluărilor privind proiectul, contribuţii sau rezultate ale experimentărilor) în spiritul unei politici de dezvoltare pedagogică; – să organizeze o comisie pedagogică şi să asigure organizarea şi monitorizarea lucrărilor sale. Articolul 9Comisia pedagogică Comisia pedagogică este formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării român, inspectori şi experţi ai Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (specialişti de franceză şi de DNL implicate), membri ai SNEE, profesori din proiectul-pilot şi, de asemenea, un comisar francez desemnat de Ministerul Afacerilor Externe francez. Alţi membri pot să participe în funcţie de necesităţi. Articolul 10Rolul acestei comisii pedagogice este definit după cum urmează: – să elaboreze programa de limbă şi civilizaţie franceză conform curriculumul stabilit (anexa nr. 2);– să analizeze propunerile pentru examenele scrise şi orale de limbă şi de disciplină nonlingvistică;– să valideze conţinutul probelor pentru bacalaureat;– să coordoneze evaluarea modulului pluridisciplinar;– să organizeze urmărirea şi evaluarea proiectului în fiecare liceu;– să facă propuneri de evoluţii şi de amenajări ale proiectului în funcţie de tipurile de licee implicate;– să pună în practică formarea relativă la proiect (până la constituirea unei echipe de formatori naţionali);– să elaboreze documentele de difuzat în liceele implicate sau/şi în altele;– să realizeze anchetele preconizate de către comitetul de pilotaj. Articolul 11Modalităţi financiare a)Partea română, în limita disponibilităţilor sale bugetare:– suportă cheltuielile de deplasare şi de cazare pentru personalul român, legate de diferitele formări şi evaluări organizate de partea franceză în România, precum şi toate cheltuielile de deplasare internaţională pentru stagiile organizate în Franţa; – prevede alocarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de informatizare specifice fiecărui liceu bilingv; – suportă cheltuielile legate de crearea de centre de examen pentru DELF şcolar, supraveghere, corectarea lucrărilor scrise de examen, participarea la juriile de armonizare; – suportă cazarea stagiarilor/lectorilor de franceză - limbă străină şi îi sprijină în demersurile lor administrative; – autorităţile române asigură gratuitatea vizei de lung sejur şi gratuitatea eliberării permisului de şedere în România pentru stagiarii/lectorii din oraşele româneşti care au licee bilingve participante la proiect; – Ministerul Educaţiei şi Cercetării comunică liceelor indicaţiile şi documentele necesare pentru aplicarea acestei proceduri;– de asemenea, autorităţile centrale şi locale se străduiesc să organizeze în măsura posibilităţilor un buget specific pentru a asigura finanţarea modificărilor structurale şi a ajustărilor necesare pentru renovarea bibliotecilor din liceele implicate în proiect şi transformarea lor în centre de documentare şi de informare (CDI). b)Partea franceză, în limita disponibilităţilor sale bugetare:– suportă cheltuielile de formare ale profesorilor români relativ la acest proiect, atât în România, cât şi în Franţa;– suportă cheltuielile de cazare şi masă ale profesorilor români în Franţa;– asigură ansamblul de cheltuieli pentru profesori cu ocazia întâlnirilor regionale (Bulgaria, Macedonia, Moldova, Albania);– furnizează liceelor vizate la art. 1 din acord materialul didactic şi documentar necesar pentru buna desfăşurare a proiectului;– se angajează să trimită, dacă partea română o solicită şi în limita bugetului aprobat, stagiari/lectori de limba franceză - limbă străină în fiecare dintre aceste unităţi şcolare. Partea franceză suportă indemnizaţia financiară a acestor stagiari/lectori trimişi din Franţa. Articolul 12În vederea realizării acestui proiect, condiţiile care permit un sprijin practic şi material adaptat cerinţelor echipelor pedagogice, profesori şi documentarişti, sunt prevăzute încă de la început în fiecare liceu-pilot. Cele două părţi se angajează să doteze fiecare unitate de învăţământ cu mijloace materiale şi tehnice, în limita disponibilităţilor lor bugetare. Pentru partea română: – amenajarea unui centru de documentare şi de informare;– punerea în reţea a unităţii de învăţământ şi conectarea la reţeaua internet;– conceperea unui mod de organizare care să permită un acces generalizat Ia posturile informatice multimedia, conectate la reţeaua internet;– recrutarea de documentarişti francofoni, dacă este posibil.Pentru partea franceză: – aport de resurse documentare (cărţi, reviste, programe soft);– formări;– căutare de parteneri francezi. Articolul 13Recrutarea profesorilor Parcursul bilingv specific presupune recrutarea de profesori cu un profil particular, capabili să predea o disciplină nonlingvistică în limba franceză. Candidaţii trec un interviu de evaluare în prezenţa unui inspector de franceză şi a unui inspector de specialitate. În urma acestui interviu, candidatul poate fi considerat apt să predea o disciplină nonlingvistică în limba franceză. ANEXA Nr. 2ORGANIZAREA BACALAUREATULUI I. Licee bilingve din România Programul bilingv este introdus în clasa a IX-a, conform anexei nr. 3. Modulul pluridisciplinar este introdus în clasa a XIa. Ciclurile de învăţământ în secţiile bilingve se finalizează printr-un examen de bacalaureat specific. Examenul de bacalaureat reprezintă certificarea ciclului de stadii absolvit şi permite continuarea de studii superioare atât într-o ţară, cât şi în cealaltă, conform legislaţiei în vigoare. 1. Organizarea examenelor 1.1. La examenul final de bacalaureat specific participă elevii care au absolvit ultima clasă a cursului bilingv. 1.2. Examenul constă în probe scrise şi în probe orale. El se desfăşoară conform prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi conţine, pentru clasele bilingve vizate de prezentul acord, următoarele probe specifice: a)Limbă şi civilizaţie franceză:Examen scris - 3 ore (un examen suplimentar şi specific pentru secţie) Examen oral - 20 de minute Probele se desfăşoară obligatoriu în limba franceză. b)Disciplină nonlingvistică:Examen scris - 3 ore (Examenul scris va fi unul dintre examenele prevăzute pentru probele „d“, „e“ şi „f“ de către legea română.) Examen oral - 15 minute (un examen suplimentar şi specific pentru secţie) Proba scrisă pentru disciplina nonlingvistică este susţinută la alegere în română sau în franceză. Proba orală pentru această disciplină se desfăşoară obligatoriu în limba franceză. Observaţie: Disciplina nonlingvistică (DNL) este aceeaşi pentru oral şi scris. c)Modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingvAcest modul va fi evaluat intern la sfârşitul clasei a XI-a şi evaluarea va fi luată în consideraţie pentru trecerea în clasa superioară. Control continuu: maximum 3 puncte Examen final: maximum 7 puncte (din care 1 punct din oficiu) 1.3. Conţinutul programelor de limbă şi civilizaţie franceză şi al disciplinelor nonlingvistice, prevăzut pentru examenul de bacalaureat, poate fi revăzut şi amendat de către cele două părţi, la cererea uneia dintre ele, cu cel puţin 3 luni înainte de începutul anului şcolar. 2. Structura şi conţinutul examenelor Probe scrise: a)Limbă şi civilizaţie francezăProba scrisă urmăreşte să evalueze competenţele de înţelegere şi de expresie scrise ale candidatului. Acesta are de ales între două subiecte care pot avea forme diferite: rezumatul unui text urmat de întrebări şi de un eseu, comentariu dirijat asupra unui text literar, compoziţie asupra unui subiect de civilizaţie sau altceva. Tipurile de subiecte vor fi anunţate elevilor la începutul anului şcolar terminal. Proba este o probă suplimentară specifică secţiunii şi va fi susţinută, în perioada prevăzută de către legea română, pentru examenul scris al probei „c“. b)Disciplină nonlingvisticăProba se referă la disciplina nonlingvistică predată în limba franceză. Subiectele trebuie să se refere la ansamblul întrebărilor înscrise în programa de bacalaureat. Disciplina nonlingvistică face obiectul unui examen prevăzut pentru proba „d “, „e“ sau „f“ de către legea română. Această probă scrisă este susţinută, la alegere, în limba română sau în limba franceză. Probe orale: a)Limbă şi civilizaţie francezăAceastă probă înlocuieşte proba „b“ a bacalaureatului român. Subiectul examinării este tras la sorţi de către candidat şi se regăseşte în programa de bacalaureat. Proba orală va avea o durată de maximum 20 de minute. b)Disciplină nonlingvisticăCu o durată de aproximativ 15 minute, examinarea, desfăşurată în limba franceză, se referă la un subiect ales prin tragere la sorţi din ansamblul întrebărilor înscrise în programa de bacalaureat. El este susţinut ca probă suplimentară în perioada prevăzută pentru examenul oral al probei „c“. c)Modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingvEvaluarea modulului are loc la sfârşitul clasei a XI-a. Înainte de sfârşitul lunii octombrie din anul şcolar în curs, fiecare liceu-pilot trebuie să comunice comisiei pedagogice disciplinele cuprinse în modulul pluridisciplinar, precum şi părţile din programă care vor fi abordate în cursul anului şcolar. Notarea ia în consideraţie, pentru fiecare dintre elevii grupului: 1. evaluarea activităţii efectuate, pentru un maximum de 3 puncte din 10. Aceasta notă corespunde evaluării intervenţiei personale a elevului şi a modului în care el s-a remarcat pe parcursul desfăşurării modulului; 2. o probă orală, pentru 7 puncte din 10. Nota rezultă din evaluarea de către un juriu compus din cel puţin 2 profesori, alţii decât cei care i-au inclus pe elevi în cadrul modulului. Această evaluare ţine cont de: – finalizarea modulului (o sinteză, redactată individual de către fiecare elev - maximum două pagini - permite individualizarea aprecierii: 3 puncte din 7); – susţinere orală, cu o durată de 10 minute pentru fiecare candidat (4 puncte din 7).3. Elaborarea subiectelor Elaborarea şi selectarea subiectelor propuse candidaţilor la probele scrise şi orale pentru limbă şi civilizaţie franceză, precum şi pentru disciplina nonlingvistică sunt plasate sub responsabilitatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării român şi a SNEE. Profesorii responsabili cu predarea limbii şi civilizaţiei franceze din fiecare unitate de învăţământ implicată în proiectul-pilot sunt invitaţi de către director să elaboreze 3 propuneri de subiect redactate în limba franceză. Propunerile sunt transmise comisiei pedagogice, care trebuie să le valideze. Profesorii responsabili cu predarea disciplinelor nonlingvistice în unităţile de învăţământ implicate în proiectul-pilot sunt invitaţi de către directori să elaboreze 3 propuneri de subiect, redactate în limba franceză, care se referă atât la partea din programa predată în limba română, cât şi la cea care este predată în limba franceză. Aceste propuneri, cu consemnele redactate în două limbi, sunt transmise de către directori comisiei pedagogice pentru validare. Un comisar desemnat de către partea franceză şi vizat la art. 9 din anexa nr. 1 este asociat la alegerea definitivă a subiectelor şi veghează la conformitatea lor cu programa şcolară bilingvă. Acest comisar poate, de asemenea, să urmărească derularea examenelor fără să intervină nici în modalităţile, nici în conţinutul examenului. 4. Desfăşurarea probelor La cererea părţii franceze, comisarul are dreptul să asiste la probe şi să pună întrebări juriului. La sfârşitul examenului, el transmite observaţiile sale comisiei pedagogice. Ulterior, o analiză a desfăşurării examenului este efectuată de către această comisie, care transmite concluziile sale comitetului de pilotaj. Evaluarea tuturor probelor se face în funcţie de modalităţile şi în forma prevăzută de către regulamentul în vigoare pentru bacalaureatul român. 5. Recunoaşterea diplomei finale Elevii care au reuşit la toate probele, inclusiv la cele specifice, obţin la sfârşitul examenului diploma de bacalaureat, prevăzută de legea română, cu menţiunea specială vizată de art. 2 din acord, precum şi un atestat de limbă şi civilizaţie franceză. Aceşti elevi beneficiază de toate drepturile care rezultă din aplicarea prezentului acord. Elevii care au reuşit la toate probele stabilite de către legea română, dar care nu au reuşit la cel puţin una dintre probele specifice secţiei bilingve, obţin la sfârşitul examenului diploma de bacalaureat român, fără menţiunea specială vizată de art. 2 din acord. Aceşti elevi nu beneficiază de drepturile care rezultă din aplicarea prezentului acord. Diploma de bacalaureat este recunoscută pentru înscrierea în universităţile româneşti şi în universităţile franceze, plecând de Ia examenele susţinute conform modalităţilor de mai sus, imediat după intrarea în vigoare a prezentului acord. II. Liceul francez din Bucureşti Elevii români, francezi sau de altă naţionalitate ai Liceului francez din Bucureşti susţin, la terminarea studiilor secundare, probele bacalaureatului francez. Ministerul Educaţiei şi Cercetării român recunoaşte acest titlu final pentru înscrierea în universităţile române. ANEXA Nr. 3SECŢII BILINGVE FRANCOFONE Secţie ştiinţifică - număr de ore săptămânal pe tot parcursul anului

Secţie umanistă - număr de ore săptămânal pe tot parcursul anului