CONSTITUTIA din 1 iulie 1866
ACT EMIS DE: ADUNAREA ELECTIVA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 142 din 1 iulie 1866

Constitutia este redactata dupa modelul Constitutiei din 25 februarie 1835
a regatului Belgian; a suferit insa mai multe modificari prin legile de la 13
octombrie 1879 si 8 iunie 1884. Prin cea dintai i s-a revizuit mult discutatul
art. 7, care si astazi inca provoaca multe discutii, iar prin a doua lege, i
s-a modificat art. 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 68, 69, 70, 71,
72, 75, 77, 78, 105, 118, 121, 122, 131 si 133.
Prin Legea de la 8 iunie 1884 s-a adaugat la Constitutie si art. 133 numit
articol aditional, prin care se dispune aplicarea Constitutiei, prin legi speciale,
si in partea Romaniei de peste Dunare, in Dobrogea. De asemenea, prin Legea din
1 martie 1913 si Regulamentul sau din 25 aprilie 1913 s-au instituit Curti cu
jurati in orasele Tulcea si Constanta, pentru judecarea crimelor ordinare si a
delictelor politice si de presa.
Inainte de 1 iulie 1866, data promulgarii acestei Constitutii, Legea
fundamentala a tarii era "Conventiunea de la Paris" din 7/19 august
1858, completata prin "Statutul" din 2 iulie 1864.
TITLUL I
Despre teritoriul Romaniei
Art. 1*)
Regatul Romaniei cu judetele sale din dreapta Dunarii constituie un singur
Stat indivizibil.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 2
Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea
unei legi.
Art. 3
Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina.
Art. 4
Teritoriul este impartit in judete, judetele in plasi, plasile in comune.
Aceste diviziuni si subdiviziuni nu pot fi schimbate sau rectificate decat
printr-o lege.
TITLUL II
Despre drepturile Romanilor
Art. 5
Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului,
de libertatea presei, de libertatea intrunirilor.
Art. 6
Constitutia de fata si celelalte legi relative la drepturile politice
determina care sunt, osebit de calitatea de Roman, conditiile necesare pentru
exercitarea acestor drepturi.
Art. 7*)
Diferenta de credinte religioase si confesiuni nu constituie in Romania o
piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita.
1. Strainul, fara deosebire de religie, supus sau nesupus unei protectii
straine, poate dobandi impamantenirea cu conditiile urmatoare:
a) Va adresa guvernului cererea de naturalizare, in care va arata capitalul
ce poseda, profesia sau meseria ce exercita si vointa de a-si stabili
domiciliul in Romania;
b) Va locui, in urma acestei cereri, zece ani in tara si va dovedi prin
faptele sale ca este folositor ei.
2. Pot fi scutiti de stagiu:
a) Acei care vor fi adus in tara industrii, inventii utile sau talente
distinse, sau care vor fi fundat aici stabilimente mari de comert sau de
industrie;
b) Acei care, fiind nascuti si crescuti in Romania din parinti stabiliti in
tara, nu s-au bucurat nici unii, nici altii, vreodata, de vreo protectiune
straina;
c) Acei care au servit sub drapel in timpul razboiului pentru independenta
si care vor putea fi naturalizati in mod colectiv, dupa propunerea guvernului,
printr-o singura lege si fara alte formalitati.
3. Naturalizarea nu se poate acorda decat prin lege si in mod individual.
4. O lege speciala va determina modul prin care strainii vor putea stabili
domiciliul lor pe teritoriul Romaniei.
5. Numai Romanii sau cei naturalizati romani pot dobandi imobile rurale in
Romania.
Drepturile pana acum castigate sunt respectate.
Conventiile internationale astazi existente raman in vigoare cu toate
clauzele si termenul cuprinse intr-insele.
------------
*) Modificat prin Legea din 13 Octombrie 1879. (Monitorul Oficial nr. 232
din 13 octombrie 1879).
A se vedea Nota 1.
Art. 8
Impamantenirea se da de puterea legislativa.
Numai impamantenirea aseamana pe strain cu Romanul, pentru exercitarea
drepturilor politice.
------------
*) A se vedea Nota 2.
Art. 9
Romanul din orice Stat, fara privire catre locul nasterii sale, dovedind
lepadarea sa de protectiunea straina, poate dobandi indata exercitarea
drepturilor politice printr-un vot al Corpurilor legiuitoare.
------------
*) A se vedea Nota 3.
Art. 10
Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa. Toti Romanii sunt egali
inaintea legii si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice.
Ei singuri sunt admisibili in functiile publice, civile si militare.
Legi speciale vor determina conditiile de admisibilitate si de inaintare in
functiile Statului.
Strainii nu pot fi admisi in functii publice decat in cazuri exceptionale
si anume statornicite de legi.
Art. 11
Toti strainii aflati pe pamantul Romaniei se bucura de protectia data de
legi persoanelor si averilor in general.
-------------
*) A se vedea Nota 4.
Art. 12
Toate privilegiile, scutirile si monopolurile de clasa sunt oprite pentru
totdeauna in Statul Roman.
Titlurile de noblete straina, precum: principi, grafi, baroni si alte
asemenea, ca contrarii vechiului asezamant al tarii, sunt si raman neadmise in
Statul roman.
Decoratiile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
------------
*) A se vedea Nota 5.
Art. 13
Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit decat in cazurile prevazute de legi si dupa
formele prevazute de ele.
Nimeni nu poate fi oprit sau arestat, afara de cazul de vina vegheata,
decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat, si care trebuie sa-i fie
comunicat la momentul arestarii sau cel mult in 24 ore dupa arestare.
Art. 14
Nimeni nu poate fi sustras in contra vointei sale de la judecatorii ce-i da
legea.
Art. 15
Domiciliul este neviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat in cazurile anume
prevazute de lege si potrivit formelor de ea prescrise.
Art. 16
Nici o pedeapsa nu poate fi infiintata nici aplicata decat in puterea unei
legi.
Art. 17
Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor.
Art. 18
Pedeapsa mortii nu se va putea reinfiinta, afara de cazurile prevazute in
Codul penal militar, in timp de razboi.
------------
*) A se vedea Nota 6.
Art. 19
Proprietatea de orice natura, precum si toate creantele asupra Statului,
sunt sacre si neviolabile.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, legalmente
constatata si dupa o dreapta si prealabila despagubire.
Prin cauza de utilitate publica urmeaza a se intelege numai comunicatiunea
si salubritatea publica, precum si lucrarile de apararea tarii.
Legile existente, privitoare la alinierea si largirea strazilor de prin
comune, precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe langa ele, raman in
vigoare.
Legi speciale vor regula procedura si modul exproprierii.
Libera si neimpiedicata intrebuintare a raurilor navigabile si flotabile, a
soselelor si altor cai de comunicare este de domeniul public.
Art. 20
Proprietatea data taranilor prin legea rurala si despagubirea garantata
proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodata atinse.
Art. 21
Libertatea constiintei este absoluta.
Libertatea tuturor cultelor este garantata, intru cat insa celebratiunea
lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri.
Religia ortodoxa a Rasaritului este religia dominanta a Statului roman.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarchie
straina, pastrandu-si insa unitatea cu Biserica ecumenica a Rasaritului in
privinta dogmelor.
Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale Bisericii ortodoxe
romane se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei
legi speciale.
Mitropolitii si episcopii eparhioti ai Bisericii ortodoxe romane sunt alesi
dupa modul ce se determina printr-o lege speciala.
Art. 22
Actele Statului civil sunt de atributia autoritatii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada intotdeauna benedictiunea
religioasa, care pentru casatorii va fi obligatorie, afara de cazurile ce se
vor prevedea prin anume lege.
Art. 23
Invatamantul este liber.
Libertatea invatamantului este garantata, intrucat exercitiul ei nu ar
atinge bunele moravuri sau ordinea publica.
Represiunea delictelor este regulata numai prin lege.
Se vor infiinta treptat scoli primare in toate comunele Romaniei.
Invatatura in scolile Statului se da fara plata.
Invatatura primara va fi obligatorie pentru tinerii romani pretutindeni
unde se vor afla instituite scoli primare.
O lege speciala va regula tot ce priveste invatamantul public.
Art. 24*)
Constitutia garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile
si opiniile lor prin viu grai, prin scris si prin presa, fiecare fiind
raspunzator de abuzul acestor libertati, in cazurile determinate prin Codul
penal, care nici intr-un caz nu va putea restrange dreptul in sine.
Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta materie.
Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitia, vinderea sau
distributia oricarei publicatii nu se va putea infiinta.
Nu este nevoie de autorizatia prealabila a nici unei autoritati pentru
aparitia oricarei publicatii.
Nici o cautiune nu se va cere de la ziaristi, scriitori, editori, tipografi
si litografi.
Presa nu va fi pusa niciodata sub regimul avertismentelor.
Nici un ziar sau publicatie nu va putea fi suspendat sau suprimat.
Autorul este raspunzator de scrierile sale; in lipsa autorului este
raspunzator girantul; iar in lipsa acestuia, editorul.
Orice ziar trebuie sa aiba un girant raspunzator, care sa se bucure de
drepturile civile si politice.
Delictele de presa se judeca de juriu, afara de acele care s-ar comite in
contra persoanei Regelui si a Familiei Regale sau contra Suveranilor Statelor
straine. Aceste delicte se vor judeca de tribunalele ordinare dupa dreptul
comun.
Arestul preventiv in materie de presa este interzis.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 7.
Art. 25
Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este neviolabil.
O lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru violarea
secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei si telegrafului.
Art. 26
Romanii au dreptul de a se aduna pasnici si fara arme, conformandu-se
legilor care reguleaza exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de
chestiuni; intru aceasta nu este trebuinta de autorizatie prealabila.
Aceasta dispozitie nu se va aplica si intrunirilor in loc deschis, care
sunt cu totul supuse legilor politienesti.
Art. 27
Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor care reguleaza
exercitiul acestui drept.
Art. 28
Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni
subscrise de catre una sau mai multe persoane, neputand insa petitiona decat in
numele subscrisilor.
Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume
colectiv.
Art. 29
Nici o autorizatie prealabila nu este necesara pentru a se exercita
urmariri contra functionarilor publici pentru faptele administratiei lor de
partile vatamate; ramanand insa neatinse regulile speciale statornicite in
privinta ministrilor.
Cazurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege.
Dispozitiile speciale in Codul penal vor determina penalitatile
prepuitorilor.
------------
*) A se vedea Nota 8.
Art. 30
Nici un Roman, fara autorizatia guvernului, nu poate intra in serviciul
unui Stat fara ca insusi prin aceasta sa isi piarda nationalitatea.
Extradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
Despre puterile Statului
Art. 31
Toate puterile Statului emana de la natiune, care nu le poate exercita
decat numai prin delegatie si dupa principiile si regulile asezate in
Constitutia de fata.
Art. 32
Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea
nationala.
Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari:
Senatul si Adunarea deputatilor.
Orice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi
discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
------------
*) A se vedea Nota 9.
Art. 33
Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii
legislative.
Totusi, orice lege relativa la veniturile si cheltuielile Statului sau la
contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intai de Adunarea deputatilor.
Art. 34
Interpretarea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea
legiuitoare.
Art. 35
Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul
regulat prin Constitutie.
Art. 36
Puterea judecatoreasca se exercita de curti si tribunale. Hotaririle si
sentintele lor se pronunta in virtutea legii si se executa in numele Regelui.
Art. 37
Interesele exclusiv judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliile
judetene sau comunale, dupa principiile asezate prin Constitutie si prin legi
speciale.
CAP. 1
Despre reprezentarea nationala
Art. 38
Membrii amandurora Adunarilor reprezinta natiunea, iar nu numai judetul sau
localitatea care i-a numit.
Art. 39
Sedintele Adunarilor sunt publice.
Cu toate acestea, fiecare Adunare se formeaza in comitet secret dupa
cererea presedintelui sau a zece membri.
Ea decide in urma cu majoritate absoluta daca sedinta trebuie redeschisa in
public asupra aceluiasi obiect.
Art. 40
Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sai si judeca
contestatiile ce se ridica in aceasta privinta.
(Modificat prin Legea din 8 iunie 1884). Nici o alegere nu poate fi
invalidata decat cu doua treimi din numarul membrilor prezenti.
Art. 41
Nimeni nu poate fi totodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.
Art. 42
Membrii uneia sau celeilalte Adunari, numiti de guvern intr-o functiune
salariata pe care o primesc, inceteaza de a fi deputati si nu-si reiau
exercitiul mandatului lor decat in virtutea unei noi alegeri.
Aceste dispozitii nu se aplica ministrilor.
Legea electorala determina incompatibilitatile.
Art. 43
La fiecare sesiune, Adunarea deputatilor isi numeste presedintele,
vicepresedintii si compune biroul sau.
Art. 44*)
Senatul alege din sanul sau pe presedinte, pe vicepresedinti, precum si pe
ceilalti membrii ai biroului sau.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 45*)
Orice rezolutie este luata cu majoritate absoluta a sufragiilor, afara de
ceea ce se va statornici prin regulamentele Corpurilor legiuitoare in privinta
alegerilor si prezentatiunilor.
In caz de imparteala a voturilor, propozitiunea in deliberatiune este
respinsa.
Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi
in apelul nominal.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 46
Voturile se dau prin sculare si sedere, prin viu grai sau prin scrutin
secret.
Un proiect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s-a votat articol cu
articol.
Art. 47
Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta.
Art. 48
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti
articolele si amendamentele propuse.
Art. 49
Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor interpelari.
Art. 50
Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin mijlocirea biroului
sau a unuia din membrii sai.
Fiecare din Adunari are dreptul de a trimite ministrilor petitiunile ce-i
sunt adresate. Ministrii sunt datori a da explicatii asupra cuprinderii lor,
ori de cate ori Adunarea ar cere-o.
Art. 51
Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau
prigonit pentru opiniile si voturile emise de dansul in cursul exercitiului
mandatului sau.
Art. 52
Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul
sesiunii, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, decat cu
autorizatia Adunarii din care face parte, afara de cazul de vina vadita.
Detentia sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunari este
suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
Art. 53
Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa care ea isi
exercita atributiile.
Art. 54
Fiecare din Adunari delibereaza si iau rezolutiile lor separat, afara de
cazurile anume specificate in Constitutia de fata.
Art. 55
Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a exercita propria sa
politie prin presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate
da ordin guardei de serviciu.
Art. 56
Nici o putere armata nu se poate pune la usile sau in jurul uneia sau
alteia din Adunari fara invoirea ei.
SECTIUNEA I
Despre Adunarea deputatilor
Art. 57
Adunarea deputatilor se compune din deputati alesi in modul indicat mai
jos.
Art. 58*)
Corpul electoral este impartit in fiecare judet in trei colegiuri.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 10.
Art. 59*)
Fac parte din colegiul intai toti acei care, intrunind celelalte conditii
cerute de lege, au un venit funciar rural sau urban de cel putin 1.200 lei.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 11.
Art. 60*)
Fac parte din colegiul al doilea toti acei care, intrunind celelalte
conditii prevazute de lege, au domiciliul si resedinta in orase si platesc
catre Stat o dare anuala directa, de orice natura, de cel putin 20 de lei.
Sunt scutiti de cens in acest colegiu:
a) Profesiunile libere;
b) Ofiterii in retragere;
c) Pensionarii Statului;
d) Cei ce au absolvit cel putin invatamantul primar.
Toate comunele urbane dintr-un judet formeaza un singur colegiu cu orasul
de resedinta.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 12.
Art. 61*)
Fac parte din colegiul al treilea toti care nu sunt alegatori in colegiul
intai si al doilea si platesc o dare cat de mica catre Stat.
Alegatorii acestui colegiu, care au venit funciar rural de la 300 lei in
sus si care stiu citi si scrie, pot sa voteze, dupa vointa lor, sau direct pe
deputat la orasul de resedinta, sau indirect pe delegat in comunele lor,
impreuna cu alegatorii fara stiinta de carte si care nu au venitul cerut.
Voteaza asemenea direct, cu dispensa de cens:
a) Invatatorii satesti si preotii;
b) Cei ce platesc o arenda anuala de cel putin 1.000 lei.
50 alegatori aleg un delegat.
Primarul, notarul, perceptorul, seful de garnizoana, precum si orice
functionar public, nu vor putea fi alesi delegati.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 62*)
Aceste trei colegiuri aleg direct in modul urmator:
Colegiul intai alege cate doi deputati de fiecare judet, cu exceptia
judetelor Ilfov, Iasi, Dolj, Buzau, Mehedinti, Prahova, Teleorman, Bacau,
Putna, Botosani si Tutova, care aleg dupa cum urmeaza:
Ilfov, cinci; Iasi si Dolj, cate patru; Buzau, Mehedinti, Prahova,
Teleorman, Bacau, Putna, Botosani si Tutova, cate trei.
Colegiul al doilea alege precum urmeaza: Bucuresti, noua deputati; Iasi
sase; Craiova si Ploiesti, cate patru: Braila, Turnu-Magurele, Bacau, Roman,
Galati, Focsani, Barlad si Botosani, cate trei; Buzau, Giurgiu, Husi, Pitesti
si Turnu-Severin, cate doi; iar celelalte cate unul.
Colegiul al treilea alege un deputat pentru fiecare judet, cu exceptia
urmatoarelor judete, si anume: Ilfov, Dolj, Mehedinti, Prahova, Buzau, Bacau,
Putna si Suceava, care aleg cate doi.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 63*)
Censul nu se poate dovedi decat prin rolul de contributie, chitantele sau
avertismentele din partea implinitorilor de dari pe anul incetat si pe anul
curent.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 64
Legea electorala hotaraste toate celelalte conditii cerute de la alegatori,
precum si mersul operatiunilor electorale.
Art. 65
Spre a fi eligibil trebuie:
a) a fi Roman din nastere sau a fi primit marea impamantenire;
b) a se bucura de drepturile civile si politice;
c) a avea varsta de douazeci si cinci ani impliniti;
d) a fi domiciliat in Romania.
Legea electorala va determina incapacitatile.
Art. 66
Membrii Adunarii deputatilor sunt alesi pentru patru ani.
SECTIUNEA II
Despre Senat
Art. 67
Pentru Senat corpul electoral se imparte in fiecare judet in doua
colegiuri.
Art. 68*)
Fac parte din colegiul intai acei ce au un venit funciar rural sau urban de
cel putin 2.000 lei anual, cu dispensa de cens pentru urmatoarele persoane:
a) Fostii si actualii presedinti sau vicepresedinti ai vreuneia din
Adunarile legiuitoare;
b) Fostii si actualii deputati si senatori care au facut parte din doua
legislaturi;
c) Generalii si coloneii si acei ce au un grad asimilat cu acela de general
sau colonel;
d) Fostii si actualii ministri sau reprezentanti diplomatici ai tarii;
e) Fostii si actualii membri sau presedinti de curte, procurori generali pe
langa curtile de apel, presedinti, membrii sau procurori la Curtea de casatie;
f) Acei ce au diploma de doctor sau de licentiat in orice specialitate si
care vor fi exercitat profesia lor in timp de sase ani;
g) Membrii Academiei Romane.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 13.
Art. 69*)
Fac parte din colegiul al doilea toti alegatorii directi din orase si din
comunele rurale care au un venit funciar rural sau urban de la 2.000 lei in jos
pana la 800, cum si comerciantii si industriasii care platesc o patenta de
clasa I sau a II-a.
Sunt dispensati de cens in acest colegiu urmatoarele persoane:
a) Acei ce poseda o diploma de doctor de orice specialitate sau un alt
titlu echivalent cu acela de doctor, emanat de la scolile speciale superioare;
b) Licentiatii in drept, in litere, filozofie sau stiinte;
c) Fostii si actualii magistrati care au functionat in timp de sase ani;
d) Inginerii, arhitectii, farmacistii si medicii veterinari cu diploma;
e) Profesorii scolilor din orase ale Statului sau ai scolilor secundare
recunoscute de Stat;
f) Pensionarii care primesc o pensie minimum de 1.000 lei anual.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 14.
Art. 70*)
Fiecare din aceste doua colegii voteaza separat.
Colegiul intai da doi senatori pentru fiecare judet.
Colegiul al doilea da un senator de fiecare judet, cu exceptia urmatoarelor
judete, care aleg dupa cum urmeaza: Ilfov, cinci; Iasi, trei; Braila, Covurlui,
Dolj, Prahova, Botosani, Tutova, Teleorman, Mehedinti, Buzau, Bacau, Putna,
Dambovita, Romanati, Neamtu, cate doi senatori de judet.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 71*)
Ori in cate sectii ar fi impartit colegiul electoral, fiecare alegator
voteaza numarul de reprezentanti pe care trebuie sa-l dea colegiul din care
face parte.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 72*)
Operatiunile alegerii fiecarui colegiu de Camera sau Senat se vor face
intr-o singura zi.
Legea electorala determina celelalte conditii cerute de la alegatori,
precum si mersul operatiunilor electorale.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 73
Universitatile din Iasi si Bucuresti trimit fiecare cate un membru la
Senat, ales de profesorii universitatii respective.
Art. 74
Spre a putea fi ales la Senat este nevoie:
1) a fi Roman din nastere sau naturalizat;
2) a se bucura de drepturile civile si politice;
3) a fi domiciliat in Romania;
4) a avea varsta de 40 ani;
5) a avea un venit de orice natura de 9.400 lei, dovedit in modul prevazut
la art. 63.
Art. 75*)
Sunt dispensati de cens:
a) Fostii presedinti sau vicepresedinti ai vreuneia din Adunarile
legiuitoare;
b) Fostii deputati si fostii senatori care au facut parte din doua legislaturi;
c) Generalii si asimilatii lor;
d) Coloneii in demisie si disponibilitate;
e) Fostii si actualii ministri sau reprezentanti diplomatici ai tarii;
f) Acei ce au ocupat in timp de trei ani functia de membru de curte sau in
timp de un an functiile de presedinte de curte, de procuror general, de
procuror sau membru la Curtea de casatie;
g) Acei ce au diploma de doctor sau licentiat de orice specialitate si care
vor fi exercitat profesia lor in timp de sase ani cel putin;
h) Membrii Academiei Romane.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 76
Vor fi de drept membri ai Senatului:
1) Mostenitorul Tronului la varsta de 18 ani; insa el nu va avea vot
deliberativ decat la varsta de 25 ani;
2) Mitropolitii si episcopii eparhioti.
Art. 77*)
Senatorii si deputatii primesc o diurna pe timpul sesiunilor.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 78*)
Membrii Senatului se aleg pe opt ani si se reinnoiesc pe jumatate la
fiecare patru ani prin tragere la sorti.
Regulamentul Senatului va regula tragerea la sorti asa incat eliminarea sa
fie repartita pe toate judetele.
Art. 79
Membrii iesiti sunt reeligibili.
Art. 80
La caz de disolutiune, Senatul se reinnoieste in intregul sau.
Art. 81
Orice intrunire a Senatului afara de timpul sesiunii Adunarii deputatilor
este nula de fel.
CAP. 2
Despre Rege si ministri
SECTIUNEA I
Despre Rege
Art. 82
Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboratoare
directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern
Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu
excluderea perpetua a femeilor si coboratorilor lor.
Coboratorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religia ortodoxa a
Rasaritului.
Art. 83
In lipsa de coboratori in linie barbateasca ai Majestatii Sale Carol I de
Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta
dintre fratii sai sau coboratorilor acestora, dupa regulile statornicite in
articolul precedent.
Daca nici unul dintre fratii sau coboratorii lor nu s-ar mai gasi in viata
sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea numi
succesorul sau dintr-o Dinastie suverana din Europa, cu primirea
Reprezentatiunei nationale, data in forma prescrisa de art. 84.
Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 84
La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr-o
singura Adunare, chiar fara convocatiune, si, cel mai tarziu pana in opt zile
de la intrunirea lor, aleg un Rege dintr-o dinastie suverana din Europa
occidentala.
Prezenta a trei patrimi din membrii care compun fiecare din ambele Adunari
si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se
putea proceda la aceasta alegere.
La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci
in a noua zi, la amiaza, Adunarile intrunite vor pasi la alegere, oricare ar fi
numarul membrilor prezenti si cu majoritate absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s-ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va
urma dupa modul prescris la articolul urmator.
In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta
regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la
suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
Art. 85
La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune cel
tarziu 10 zile dupa declararea mortii.
Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocatiunea lor
a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor 10 zile,
atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora care au a le
inlocui.
Art. 86
De la data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului
sau la Tron, puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele
poporului roman, de ministrii intruniti in consiliu si sub a lor
responsabilitate.
Art. 87
Regele este major la varsta de 18 ani impliniti.
La suirea sa pe Tron, el va depune mai intai in sanul Adunarilor intrunite
urmatorul juramant:
"Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, de a mentine
drepturile lui nationale si integritatea teritoriului".
Art. 88
Regele, in viata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane,
care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii
succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunei
nationale, data in forma prescrisa la art. 84 din Constitutia de fata.
Regenta va exercita totodata si tutela succesorului Tronului in timpul
minoritatii acestuia.
Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s-ar gasi numita si succesorul
Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand
dupa formele prescrise la art. 84 din Constitutia de fata.
Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn
inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 87 din
Constitutia de fata.
Art. 89
Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au
constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile.
Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.
Art. 90
Nici o modificatie nu se poate face Constitutiei in timpul Regentei.
Art. 91
Regele nu va putea fi totodata si seful unui alt Stat fara consimtamantul
Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect, daca nu vor
fi prezenti cel putin doua treimi din membrii care le compun, si hotarirea nu
se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.
Art. 92
Persoana Regelui este neviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.
Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un
ministru, care prin acesta chiar devine raspunzator de acel act.
Art. 93
Regele numeste si revoca pe ministrii sai.
El sanctioneaza si promulga legile.
El poate refuza sanctiunea sa.
El are dreptul de amnistie in materie politica.
Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de
ceea ce se statorniceste in privirea ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni
prin nici un mod in administratia justitiei.
El numeste sau confirma in toate functiunile publice.
El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata
vreodata modifica sau suspenda legile, si nu poate scuti pe nimeni de
executarea lor.
El este Capul puterii armate.
El confera gradurile militare in conformitate cu legea.
El va conferi decoratiunea romana conform unei anume legi.
El are dreptul de a bate moneta conform unei legi speciale.
El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert,
navigatie si alte asemenea; insa, pentru ca aceste acte sa aiba autoritate
indatoritoare, trebuie mai intai a fi supuse Puterii legislative si aprobate de
ea.
------------
*) A se vedea Nota 15.
Art. 94
Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecarei Domnii.
Art. 95
La 15 noiembrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc
fara convocatiune, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.
Durata fiecarei sesiuni este de trei luni.
La deschiderea sesiunii, Regele expune printr-un mesaj starea tarii, la
care Adunarile fac raspunsurile lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele.
Actul de dizolvare trebuie sa contina convocatiunea alegatorilor pana in
doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni.
Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate exceda termenul de
o luna, nici a fi reinnoita in aceeasi sesiune fara consimtamantul Adunarilor.
Art. 96
Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutie.
------------
*) A se vedea Nota 16.
CAP. 3
Despre ministri
Art. 97
Nu poate fi ministru decat cel care este Roman din nastere sau cel care a
dobandit impamantenirea.
Art. 98
Nici un membru al familiei regale nu poate fi ministru.
Art. 99
Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la
dezbaterea legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota.
La dezbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e necesara.
Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile lor.
Art. 100
In nici un caz, ordinul verbal sau inscris al Regelui nu poate apara pe un
ministru de raspundere.
Art. 101
Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele, au dreptul de a acuza pe
ministri si a-i trimite dinaintea Inaltei Curti de Casatiune si Justitie, care
singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor
statua prin legi in ceea ce priveste exercitiul actiunii civile a partii lezate
si in ceea ce priveste crimele si delictele comise de ministri afara de
exercitiul functiunii lor.
Punerea sub acuzatie a ministrilor nu se poate rosti decat prin majoritate
de doua treimi a membrilor de fata.
O lege, prezentata la cea dintai sesiune, va determina cazurile de
responsabilitate, pedepsele aplicabile ministrilor si modul de urmarire in
contra lor, atat in privirea acuzatiei admisa de Reprezentatiunea nationala cat
si in privirea urmaririi din partea partilor lezate.
Acuzatia pornita de Reprezentatiunea nationala contra ministrilor se va
sustine de ea insasi.
Urmarirea pornita de Rege se va face prin ministerul public.
Art. 102
Pana se va face legea prevazuta in articolul precedent, Inalta Curte de
Casatiune si Justitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina
pedeapsa.
Pedeapsa insa nu va putea fi mai mare decat detentia, fara prejudiciul
cazurilor anume prevazute de legile penale.
Art. 103
Regele nu poate sa ierte sau sa micsoreze pedeapsa hotarita ministrilor de
catre Inalta Curte de Casatiune si de Justitie decat numai dupa cererea
Adunarii care i-ar fi pus in acuzatie.
CAP. 4
Despre puterea judecatoreasca
Art. 104
Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in puterea unei anume
legi.
Comisii si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire
si sub nici un fel de cuvant.
Pentru intregul Stat roman este o singura curte de casatie.
Art. 105*)
Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele
politice si de presa.
Actiunea pentru daune-interese, rezultand din fapte si delicte de presa, nu
se poate intenta decat inaintea aceleiasi jurisdictiuni. Numai comisia
juratilor va judeca si pronunta asupra daunelor-interese si asupra cuantumului
lor.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 17.
CAP. 5
Despre institutiile judetene si comunale
Art. 106
Institutiile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Art. 107
Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administratiei mai completa
si independenta comunala.
TITLUL IV
Despre finante
Art. 108
Orice impozit este asezat numai in folosul Statului, judetului sau comunei.
Art. 109
Nici un impozit al Statului nu se poate stabili si percepe decat numai in
puterea unei legi.
Art. 110
Nici o sarcina, nici un impozit judetean nu se poate aseza decat cu
invoirea consiliului judetean.
Nici o sarcina, nici un impozit comunal nu se poate pune decat cu consimtamantul
consiliului comunal.
Impozitele votate de consiliile judetene si comunale trebuie sa primeasca
confirmarea puterii legiuitoare si intarirea Regelui.
------------
*) A se vedea Nota 18.
Art. 111
Nu se pot statornici privilegii in materii de impozit.
Nici o exceptie sau micsorare de impozit nu se poate statornici decat
printr-o lege.
Art. 112
Nici un fond pentru pensii sau gratificatii in sarcina tezaurului public nu
se poate acorda decat in virtutea unei legi.
------------
*) A se vedea Nota 19.
Art. 113
In fiecare an Adunarea deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul.
Toate veniturile sau cheltuielile Statului trebuiesc trecute in buget si in
socoteli.
Bugetul se va prezenta totdeauna, cu un an inainte de punerea lui in
aplicare, Adunarii deputatilor, si nu va fi definitiv decat dupa ce se va vota
de dansa si sanctiona de Rege.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va indestula
serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel
buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 114
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarii cel
mai tarziu in termen de doi ani de la incheierea fiecarui exercitiu.
Art. 115
Legile de finante se publica in Monitorul Oficial ca si celelalte legi si
regulamente de administratie publica.
------------
*) A se vedea Nota 20.
Art. 116
Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi.
Art. 117
Diferitele fonduri, provenite pana acum din case speciale si de care
guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse in bugetul
general al veniturilor Statului.
TITLUL V
Despre puterea armata
Art. 118*)
Tot Romanul face parte din unul din elementele puterii armate, conform
legilor speciale.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 119
Militarilor nu li se pot lua gradele, onorurile si pensiile decat numai in
virtutea unei sentinte judecatoresti si in cazurile determinate de lege.
Art. 120
Contingentul armatei se voteaza pe fiecare an.
Legea care fixeaza acest contingent nu poate avea tarie pe mai mult decat
pe un an.
Art. 121*)
Garda cetateneasca este si ramane desfiintata.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 122*)
Nici o trupa straina nu va putea fi admisa in serviciul Statului, nici
ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el decat in puterea unei anume legi.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
TITLUL VI
Dispozitii generale
Art. 123
Culorile Romaniei urmeaza a fi: Albastru, Galben si Rosu.
Art. 124
Orasul Bucuresti este capitala Statului roman si resedinta guvernului.
Art. 125
Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat in puterea unei legi, care
hotaraste si formula lui.
Art. 126
Nici o lege, nici un regulament de administratie generala judeteana sau
comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarit de
lege.
Art. 127
Constitutia de fata nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte.
TITLUL VII
Despre revizuirea Constitutiei
Art. 128
Puterea legiuitoare are dreptul a declara ca este trebuinta a se supune
reviziei dispozitiile din Constitutie anume aratate.
Dupa aceasta declaratie, citita de trei ori, din 15 in 15 zile, in sedinta
publica, si primita de ambele Adunari, acestea sunt dizolvate de drept si se
convoaca altele in termenul prescris de art. 95.
Adunarile cele noi proced, in acord cu Regele, la modificarea punctelor
supuse reviziei.
In acest caz, Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua treimi a
membrilor din care se compun nu sunt prezenti, si nici o schimbare nu se poate
adopta daca nu va intruni cel putin doua treimi ale voturilor.
TITLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si suplimentare
Art. 129
Din ziua punerii in vigoare a Constitutiei de fata sunt abrogate toate
dispozitiile din lege, decrete, regulamente si alte acte contrarii cu cele
asezate de ea.
Art. 130
Consiliul de Stat, cu atributii de contencios administrativ, nu se poate
reinfiinta.
Curtea de casatie se va rosti, ca si in trecut, asupra conflictelor de
atributiuni.
Se va putea infiinta o comisie permanenta, care nu va avea alte atributii
decat studierea si elaborarea proiectelor de legi si regulamentelor de
administratie publica.
Se vor putea infiinta subsecretari de Stat. Ei vor putea lua parte la
dezbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor.
Art. 131*)
Se vor face in cel mai scurt timp legi speciale privitoare la obiectele
urmatoare:
1) asupra descentralizarii administrative.
2) asupra responsabilitatii ministrilor si celorlalti agenti ai puterii
executive;
3) asupra masurilor celor mai nemerite pentru a stabili abuzul cumulului;
4) asupra modificarii legii pensiunilor;
5) asupra conditiilor de admisibilitate si de inaintare in functiunile
administratiei publice;
6) asupra dezvoltarii cailor de comunicatie;
7) asupra exploatarii minelor si padurilor;
8) asupra fluviilor si raurilor navigabile sau flotabile;
9) asupra organizatiei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere si
asupra diferitelor pozitii ale ofiterilor;
10) asupra justitiei militare.
Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a se pune in armonie
cu Constitutia de fata.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
Art. 132*)
Pamanturile fostilor clacasi, ale insurateilor si ale locuitorilor care au
cumparat sau vor cumpara in loturi mici proprietati de ale Statului, sunt si
vor fi inalienabile in timp de 32 ani, cu incepere de la promulgarea acestei
legi.
Locuitorilor insa cuprinsi in raza vreunei comune urbane se va putea acorda
prin legi speciale facultatea de a instraina locurile lor de casa.
Inalienabilitatea se aplica si la pamanturile vandute de Stat in loturi
mici in partea Romaniei de peste Dunare.
Schimburile de pamant contra pamant nu intra in prohibitiunea legii de
fata.
Schimburile pamanturilor, de care e vorba in acest articol, nu se vor putea
face decat contra altor pamanturi de aceeasi intindere si calitate.
------------
*) Modificat prin Legea din 8 iunie 1884.
A se vedea Nota 21.
Art. 133*)
Dispozitiile acestei Constitutii se vor putea aplica prin legi speciale si
in partea Romaniei de peste Dunare.
------------
*) A se vedea Nota 22.
NOTA:
La data de 29 iunie 1866, Adunarea Electiva a adoptat, in unanimitate de 91
de voturi, Constitutia. La 30 iunie 1866, M.S. Domnul Principatelor-Unite
Romane Carol I depune juramantul pe Constitutie, pe care o sanctioneaza si
promulga in aceeasi zi.
In "Monitorul-Jurnal Oficial al Romaniei" nr. 142 din 1/13 iulie
1866 sunt publicate:
a) Comunicatul privind votarea Constitutiei de Camera la 29 iunie 1866 si
depunerea juramantului de M.S. Domnul Carol I la 30 iunie 1866;
b) Discursul Presedintelui Adunarii Deputatilor catre M.S. Domnul;
c) Raspunsul M.S. Domnul Carol I;
d) Juramantul depus de M.S. Domnul Carol I;
e) Adresa Presedintelui Adunarii Elective, nr. 777 din 30 iunie 1866, catre
Presedintele Consiliului de Ministri, prin care i se comunica faptul ca
Adunarea Electiva a adoptat, in sedinta din 29 iunie 1866, in unanimitate de 91
de voturi, Constitutia; adresa este semnata de Presedintele Adunarii Elective,
M. Costache, si de 4 secretari;
f) Raportul nr. 1393 din 30 iunie 1866 al Consiliului de Ministri catre
M.S. Domnul Carol I prin care, sub semnatura Presedintelui Consiliului de
Ministri, Lascar Catargiu, si a altor 5 membri ai guvernului, se prezinta
Domnului Constitutia pentru sanctionare; pe acest raport Domnul scrie: "Se
sanctioneaza. Carol";
g) Constitutia, sanctionata prin decret semnat de Carol I si contrasemnat
de Presedintele Consiliului de Ministri, Lascar Catargiu, si de 6 ministri,
purtand data de 30 iunie 1866.
Constitutia a intrat in vigoare la data sanctionarii, adica 30 iunie 1866.
In redactarea initiala ea cuprindea 133 de articole, grupate in 8 titluri.
Constitutia din 1866 a fost amendata expres de trei ori, prin urmatoarele
acte normative:
a) Legea revizuitoare a art. 7 din Constitutiune, sanctionata prin Decretul
Regal nr. 2186 din 12 octombrie 1879 si publicata in "Monitorul Oficial al
Romaniei" nr. 232 din 13(25) octombrie 1879;
b) Legea sanctionata prin Decretul Regal nr. 1786 din 8 iunie 1884,
publicata in "Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 51 din 8(20) iunie
1884 (modifica art. 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59, 61, 62, 63, 69, 72, 75, 77, 78,
105, 118, 121, 131, 133; modifica si divide art. 68 in trei articole: 68, 69,
70; abroga art. 60, 70, 71, 122; introduce: un articol fara numar dupa art. 71,
un articol aditional; inlocuieste denumirile de Principatele-Unite si Domn cu
Romania si Rege);
c) Legea pentru modificarea articolelor 19, 57 si 67 din Constitutie,
sanctionata prin Decretul Regal nr. 721 din 19 iulie 1917, publicata in
"Monitorul Oficial al Romaniei" nr. 93 din 20 iulie (2 august) 1917.
Modificari implicite ale Constitutiei din 1866 s-au realizat prin:
Decretul-lege nr. 3902 din 29 decembrie 1918 relativ la incetatenire, publicat
in "Monitorul Oficial" nr. 223 din 30 decembrie 1918 (12 ianuarie
1919); Decretul-lege nr. 2085 din 22 mai 1919 pentru acordarea drepturilor
cetatenesti, publicat in "Monitorul Oficial" nr. 33 din 28 mai 1919
(abroga Decretul-lege nr. 3902/1918); Decretul-lege nr. 3464 din 12 august
1919, publicat in "Monitorul Oficial" nr. 93 din 13 august 1919 (prelungeste
termenele din Decretul-lege nr. 2085/1919). Aceste acte normative au fost date
sub rezerva aprobarii ulterioare a Camerelor si au fost ratificate prin art.
133 alin. 1 din Constitutia din 1923.
Constitutia din 1866 a fost abrogata implicit la data de 28 martie 1923,
prin Constitutia din 1923.
Nota 1 - la art. 7:
1. a) Strainii neimpamanteniti nu pot face parte intre alegatorii vreunui
colegiu.
b) Strainii neimpamanteniti, care s-au stramutat in Dobrogea, nu pot
beneficia de drepturile politice precum beneficiaza supusii turci gasiti in
Dobrogea la incorporarea acestei tari cu Statul Roman.
c) Nationalitatea unei societati anonime se determina dupa cum dansa isi
are sediul si obiectul principal al intreprinderii in Romania sau in tara
straina. Prin urmare, se comite o eroare de fapt si se interpreteaza gresit
art. 7 paragraful V din Constitutie cand instanta de fond tagaduieste Bancii
Romaniei de a cumpara imobile in Romania.
d) Copilul nascut in Romania dintr-un roman este roman.
Faptul ca parintele a cerut din ignoranta impamantenirea lui, cand in
realitate era roman, nu poate atinge cu nimic dreptul copilului.
e) Copilul unui strain, nascut si crescut in tara, care nu se va fi bucurat
niciodata de protectie straina, poate reclama calitatea de roman, in cursul
unui an dupa majorat.
f) Israelitul, de origine pamantean roman, botezat in religia crestina,
inaintea promulgarii codicelui civil din decembrie 1854, a incetat a fi
israelit si prin urmare a devenit pamantean crestin; astfel fiind, el nu are
nevoie de a reclama calitatea sa de pamantean, nici de a obtine naturalizarea.
g) Naturalizarea nu se acorda decat prin lege si in mod individual.
Naturalizarea conferita parintelui nu confera copilului nascut inainte de
dobandirea calitatii de roman.
h) Copilul devenit major dupa promulgarea art. 9 din Constitutia modificata
in 1879, nu poate invoca beneficiile art. 8 din codul civil.
i) Romanii din alte state, care n-au dobandit pe cale legislativa
recunoasterea calitatii lor de roman, nu pot dobandi imobile rurale in Romania.
j) Recunoasterea calitatii de roman a unui roman de nastere din orice stat
strain are ca efect, cu deosebire de naturalizare, de a fi intinsa si asupra
fiului nascut deja in momentul obtinerii de catre parinte, asa ca un asemenea
fiu trebuie considerat roman in exercitiul drepturilor politice, pe cata vreme
locuieste in Romania si nu este supus la nici o protectie straina.
k) Dispozitiunea prohibitiva pentru straini de a dobandi imobile rurale in
Romania, cuprinsa in art. 7 paragraful V din Constitutia revizuita in 1879,
fiind luata de legiuitor intr-un interes de ordine politica si sociala, orice
act contrar ei e izbit de nulitate radicala, putand fi invocat de oricine.
l) Posesiunea de stat a calitatii de cetatean roman nu poate fi daramata
decat prin proba contrarie care incumba partii ce contesta aceasta calitate.
Astfel, cand instanta judecatoreasca constata in fapt ca o persoana s-a
bucurat intotdeauna de posesiunea de stat a calitatii de cetatean roman, si a
fost considerat ca roman, acelui caruia i se contesta aceasta calitate trebuie
sa dovedeasca ca nu o are.
m) Art. 7 din Constitutie, astfel cum a fost modificat in 1879, a abrogat
dispozitiunea art. 8 din codul civil, asa ca toti cei nascuti si crescuti in
Romania pana la majorat, fara sa se fi bucurat niciodata de vreo protectie
straina, nu mai au, in urma ziselor modificari, dreptul de a reclama calitatea
de roman in cursul unui an, dupa majorat, ci trebuie sa ceara naturalizarea
conform art. 7 din Constitutie, acesta fiind singurul mod de dobandire a
impamantenirii.
n) Art. 7 paragraful V din Constitutie care nu recunoaste strainilor
dreptul de a dobandi imobile rurale in Romania, nu a adus nici o schimbare la
ordinea succesorala admisa de codul civil.
Dispozitiunea din citatul anterior nu are alt inteles decat acela ca
legiuitorul a voit, in caz cand in mostenirea deferita unui strain se afla si
imobile rurale, sa ridice acestui mostenitor dreptul de a poseda asemenea imobile
in natura, fara insa a-i lua dreptul la valoarea lor, deoarece legea civila ii
da, in calitatea sa de mostenitor, un drept de proprietate asupra acelor
imobile si acest drept nici o alta dispozitie de lege nu-l atribuie altei
persoane.
Nota 2 - la art. 8:
Recunoasterea calitatii de roman de nastere din orice stat strain, are ca
efect, cu deosebire de naturalizare, de a fi intinsa si asupra fiului nascut
deja in momentul obtinerii ei de catre parinte, asa ca un asemenea fiu trebuie
considerat ca roman cu exercitiul drepturilor politice, pe cata vreme locuieste
in Romania si nu este supus la nici o protectie straina.
Nota 3 - la art. 9:
a) Copilul devenit major dupa promulgarea art. 9 din Constitutie modificata
la 1879 nu poate invoca beneficiile art. 8 din codul civil.
b) Romanii din alte state care nu au dobandit pe cale legislativa
recunoasterea calitatii lor de roman, nu pot dobandi imobile rurale in Romania.
c) Cand este constatat ca o persoana este de origine straina, dansa desi
este nascuta in Romania si nu s-a bucurat de o protectie straina, nu se poate
considera ca avand calitatea de roman, daca n-a dobandit impamantenirea conform
art. 9 din Constitutie.
d) Participarea unei persoane straine de nationalitate, in comisia
juratilor vitiaza constituirea comisiei juratilor si a verdictului ce a
pronuntat, ceea ce pe cale de consecinta atrage nulitatea deciziunii Curtii cu
jurati, si aceasta chiar in cazul cand acel jurat ar fi un roman dintr-un alt
stat, si caruia in urma pronuntarii verdictului i s-a recunoscut calitatea de
cetatean roman.
e) Romanii din alte state nu pot dobandi proprietatea imobiliara rurala in
Dobrogea, fara sa se fi lepadat de protectia straina.
f) A se vedea si nota art. 81 din Constitutie.
Nota 4 - la art. 11:
Actele emanate de la autoritatile straine si interpretarile ce aceste
autoritati dau acelor acte, nu pot fi primite de autoritatile judecatoresti
romane, decat ca simple mijloace iar nu ca acte doveditoare, a caror validitate
si deplina credinta sa nu poata fi pusa in discutie.
Nota 5 - la art. 12:
a) Art. 12, 108 si urmatoarele din Constitutie prohibind conventiunea prin
care se impune o redeventa anuala pentru exercitarea unui comert, invoielile
anterioare incheiate pentru un timp determinat intre proprietarul unui targ si
targovet, nu mai produc efect dupa sfarsirea termenului, nici nu pot fi
prelungite fie expres, fie tacit.
b) A se vedea notele de la art. 11 din Constitutie.
Nota 6 - la art. 18:
a) Primarul fiind insarcinat cu articolele de indestulare publica este in
drept sa faca regulamente in privinta debitarii acestor obiecte care sunt
obligatorii pentru pentru locuitorii comunei, fara ca prin aceasta sa se atinga
principiul proprietatii inscris in Constitutie.
b) Art. 19 din Constitutie cerand pentru orice expropriere declaratia
prealabila a utilitatii publice "legalmente" constatata a inteles ca
acea constatare sa se faca conform legilor speciale in vigoare, adica prin
decret regal.
c) Tribunalele nu sunt in drept sa hotarasca exproprierea de utilitate
publica, decat daca, numai din actele aflate in dosarul cauzei se constata ca
toate formalitatile prescrise de lege sunt observate.
d) Daca expropriatul din cauza de urgenta este deposedat din imobilul
expropriat mai inainte de a i se plati pretul indemnizatiei, dansul are dreptul
si la o despagubire echivalenta cu venitul imobilului pe timpul de la
deposedare pana la plata indemnizatiei; atunci dar cand juriul chemat pentru a
fixa indemnizatia n-a prevazut in evaluare si despagubirea pentru venit pana la
plata efectiva a indemnizatiei, expropriatul este in tot dreptul de a cere de
la autoritatile judecatoresti ordinare, condamnarea administratiei expropriante
la plata acelor despagubiri.
e) Judecatorul actiunii posesorii nu prejudeca chestiunea petitorie,
respingand cererea statului defendor, care invoca drept titlu, art. 11 din
Legea drumurilor spre a justifica deposedarea proprietarului, fara o prealabila
despagubire.
f) Dupa art. 19 din Constitutie, utilitatea publica trebuie sa aiba de
cauza orice comunicatiune, ori salubritate publica, conditii esentiale fara de
care exproprierea nu poate avea loc. Aceste dispozitii sunt generale si
aplicabile atat la stat cat si la judet si comuna. Asadar cand tribunalul, fara
a stabili daca se gaseste in fata unei cauze de natura a fi privita de
utilitate publica si fara a observa daca consiliul comunal a indeplinit
cerintele legii pentru facerea cuvenitelor cercetari, declara exproprierea ceruta
de acea comuna, pronunta o hotarare casabila.
g) Dispozitiile art. 4 din Legea de la 1 iunie 1893, prin care se acorda
primariei comunei Bucuresti dreptul de a expropria cu totul un imobil atacat
prin alinierea unei strazi existente, sau unei piete deschise din nou, nu este
constitutionala caci prin art. 19 din Constitutie se prevede ca legi speciale
vor regula modul exproprierii si sus-mentionata lege nu este decat o regulare
in ceea ce priveste interesele speciale ale orasului Bucuresti.
h) Legea din 1 iunie 1893, derogand dispozitiile Legii de expropriere din
1864, nu se mai poate invoca valoarea dispozitiilor din Legea de la 1864, in
cazurile cand prin Legea din 1893, s-a derogat la acele dispozitii.
i) Conform art. 19 din Constitutie combinat cu art. 14, din Legea de
expropriatiuni, tribunalul a fost in drept sa hotarasca exproprierea unui
imobil pentru alinierea unei strazi vechi, deschiderea unei strazi noi si
largirea unei piete publice intr-un oras, daca utilitatea publica a fost constatata
si declarata dupa formele prescrise de lege.
Nota 7 - la art. 24:
a) Ofensa adusa contra persoanei Regelui fiind un delict de drept comun,
iar nu politic, se judeca de tribunalele ordinare, iar nu de jurati.
b) Orice tipografie este obligata a remite, din orice carti, ziare, sau
alte tiparituri, ce se vor executa in atelierul sau, cate trei exemplare
institutiilor statului, fara ca prin aceasta sa se inteleaga ca se violeaza
dreptul de proprietate garantat de Constitutie.
c) Libertatea presei fiind garantata prin Constitutie, ca factor esential
al suveranitatii, urmeaza ca orice fapt delictuos indreptat in contra presei si
avand drept cauza opiniile emise de dansa constituie o violare de ordine
publica si prin urmare un delict politic de competenta Curtilor cu Jurati.
d) Art. 31 din Constitutie, declarand ca toate puterile statului emana de
la natiune, recunoaste principiul suveranitatii poporului adica suprematia
vointei generale asupra oricarei vointe particulare; ca desi acest articol
prevede ca aceste puteri "natiunea nu le poate exercita decat prin
delegatiune" totusi la art. 24 "garantand tuturor libertatea de a
comunica si publica ideile lor prin grai, prin scris si prin presa" iar
art. 26 recunoscand romanilor dreptul de a se intruni "pentru a trata tot
felul de chestiuni" este invederat ca dreptul de discutie asupra mersului
si regularii afacerii publice, nu este restrans numai in puterile constituite,
dar ca cetatenii au dreptul de a le discuta prin presa si prin intruniri publice
si prin urmare a-si manifesta opinia lor nu numai prin delegati, dar inca prin
mijloacele aratate in art. 24 si 26 din Constitutie.
e) In materie de calomnie prin presa expresia "daca este
culpabil" contine toate elementele care constituie culpabilitatea
inculpatului, fara a fi trebuinta a se mai pune juratilor chestiunea daca
inculpatul a comis faptul "cu vointa".
Nota 8 - la art. 29:
Calitatea de membru al politiei judiciare nu se modifica intru nimic prin
imprejurarea ca delictul sau crima pe care o urmarea este inchipuita.
Nota 9 - la art. 32:
Dupa principiile puse in Constitutie nici o pensiune nu se poate pune in
sarcina statului fara o anume lege, si instantelor judecatoresti este lasata
sarcina de a constata din oficiu, daca este sau nu lege, incuviintand plata ei.
Simplul vot al unuia din corpurile legiuitoare nu constituie o lege si prin
urmare judecatorul nu se poate intemeia pe dansul pentru a obliga tezaurul
public de a servi o pensiune oarecare.
Nota 10 - la art. 58:
Tribunalele ordinare, sunt competente a se pronunta asupra cererilor de
pensiune facuta de fostii militari, iar ministerul de razboi este dator sa
verifice titlurile celor interesati, care in caz de neintelegere, pot face sa
valoreze drepturile lor inaintea instantelor judecatoresti.
Nota 11 - la art. 59:
Cel care voieste sa-si exercite drepturile politice intr-un district, pe
langa celelalte conditiuni prescrise de lege, trebuie sa aiba o proprietate
oarecare, pentru care plateste o dare funciara pe anul trecut si curent.
Nota 12 - la art. 60:
In venitul care constituie censul electoral, trebuieste socotit si scutirea
de impozit care se face pentru intretinerea imobilelor.
Nota 13 - la art. 68:
a) In venitul care constituie censul electoral, trebuieste socotit si
scutirea de impozit care se face pentru intretinerea imobilelor.
b) Cel care voieste sa-si exercite drepturile politice intr-un district, pe
langa celelalte conditiuni prescrise de lege, trebuie sa aiba o proprietate
oarecare pentru care plateste o dare funciara pe anul trecut si curent.
Nota 14 - la art. 69:
In venitul care constituie censul electoral trebuieste socotit si scutirea
de impozit care se face pentru intretinerea imobilelor.
Nota 15 - la art. 93:
a) Exproprierea pentru utilitate publica in privinta lucrarilor militare se
declara prin decret regal fara sa fie necesitate de o lege. Regula prescrisa de
art. 1 din Legea de 1864, nu se aplica la lucrarile militare.
b) Medalia militara fiind un drept exclusiv al Regelui de a o conferi,
curtea de fond nu poate sa acorde pensiunea reclamata de un gardist care a
servit 12 ani, ca una ce este un accesoriu al medaliei.
c) Dupa art. 93 alin. 5 din Constitutie, dreptul de gratiere al suveranului
se refera numai la starea sau micsorarea pedepselor corporale iar nu si la
pedepsele accesorii sau alte efecte ale executarii hotararilor judecatoresti;
caci asemenea efecte nu pot sa dispara decat prin declararea reabilitarii
condamnatilor, reabilitare care insa nu este prevazuta de legiuitorul roman. De
aici urmeaza ca persoana condamnata la o pedeapsa corporala si la pierderea
dreptului de pensiune, nu-si redobandeste, prin gratiere dreptul de pensie.
Nota 16 - la art. 96:
Nu este necesar ca decretul regal care declara utilitatea publica, sa
individualizeze anume terenul de expropriat, caci aceasta se rezerva lucrarilor
pe teren. Este destul ca locul supus exproprierii sa fie individualizat ca
situatiune, intindere si calitate, incat sa nu fie proprietarul in dubiu asupra
obiectului a carui cesiune se reclama.
Nota 17 - la art. 105:
a) Judecatorul, insarcinat a se pronunta asupra culpabilitatii, este in
drept a cerceta daca acorda sau nu circumstante atenuante. In delicte de presa,
juriul are acest drept.
b) Ofensa adusa contra persoanei Regelui fiind un delict de drept comun iar
nu politic se judeca de tribunalele ordinare, iar nu de jurati.
c) Dupa jurisprudenta constanta a Curtii de Casatie in materie penala, cand
recursul nu este sustinut, lipsind recurentul, si nu este motivat, se judeca
totdeauna ex-oficio.
d) Cand prin verdictul juratilor se declara ca delictul de calomnie prin
presa nu exista si reclamantul se condamna in lipsa la despagubiri civile,
rezultate din acea actiune, ele nu se pot judeca decat pe cale obisnuita a
actiunilor civile, adica prin acordarea dreptului de opozitie a celui judecat
in lipsa.
e) Delictele comise in sala de alegeri de la primarie cu ocaziunea alegerii
unui senator prin batai si violente, fiind delicte politice se judeca de catre
curtea cu jurati.
f) Delictul de calomnie prin presa savarsit printr-unul din ziarele din
Galati este de competenta Curtii cu Jurati din Galati, cu toate ca autorul
articolului incriminat isi are locuinta in Dobrogea.
g) Juratii in materie de presa sunt competenti a se pronunta in privinta
daunelor-interese. Ei pot acorda daune, chiar cand au dat un verdict de
achitare asupra faptului imputat acuzatului.
h) In materie de delicte de presa, Curtea cu jurati poate condamna la
despagubiri civile pe prevenitul achitat cu responsabilitate penala, sub
conditia ca acele despagubiri sa fie fixate prin verdictul comisiei juratilor.
i) Arestarea ilegala a unui cetatean in scopul de a fi impiedicat de a lua
parte la vot, constituie un delict politic. De aici urmeaza ca ofiterii
politiei judecatoresti sunt justitiabili pentru asemenea fapte de curtile cu
jurati, conform art. 105 din Constitutie, iar nu de curtile de apel conform
art. 493 din procedura penala.
j) Libertatea presei fiind garantata prin Constitutie, ca factor esential
al suveranitatii, urmeaza ca orice fapt delictuos indreptat in contra presei,
si avand drept cauza opiniile emise de dansa, constituie o violare de ordine
publica si prin urmare un delict politic de competenta Curtilor cu jurati.
k) Orice fapt delictuos comis cu intentia de a atinge libertatea
intrunirilor, cand ele au de obiect discutia chestiunilor de interes public,
precum este alegerea unui consiliu judetean, constituie un delict politic de
competenta Curtilor cu jurati.
l) Orice fapt delictuos exercitat contra presei care ar avea drept cauza
opiniile emise de ea, constituie o violare, nu a unui drept de ordine privata,
ci a unui drept a carei respectare este ceruta in interesul organizarii publice
a Statului si prin urmare de ordine publica, ca astfel fiind, o asemenea
violare, constituie un delict politic de competenta numai a Curtii cu jurati
conform art. 105 din Constitutie.
m) Cand se iveste un conflict negativ de competenta intre tribunalele
ordinare represive si Curtea cu Jurati, in judecarea unui delict politic, si
judecatorul de instructie s-a pronuntat deja in afacere, prin ordonanta
definitiva, Curtea de Casatie este in drept sa pronunte un regulament de
competenta si sa trimita afacerea camerei de punere sub acuzare respectiva.
n) Din economia generala a codului penal rezulta ca natura si caracterul
delictelor, din punctul de vedere al dreptului penal, nu se determina dupa
faptul material comis, ci dupa intentia cu care delicventul l-a comis; de aici
urmeaza ca daca delictul prevazut de art. 181 din codul penal imputat cuiva
este datorat pasiunii si framantarilor politice in timpul alegerilor si in scop
de a influenta pe alegatori ca sa voteze pentru aderentii inculpatilor, acest
delict constituie o violenta a unui drept de ordine publica si prin urmare un
delict politic de competenta Curtii cu Jurati.
o) Delictele de presa comise prin orice fel de imprimate sunt de competenta
Curtii cu Jurati. Astfel, constituie un delict de presa de competenta Curtii cu
jurati delictul de atentat la bunele moravuri, comise prin intermediul unei
brosuri tiparite si vandute in public, brosuri care cuprindeau naratiuni
obscene.
p) Dupa art. 33 din Legea organizarii judecatoresti din Dobrogea, delictele
de presa comise in Dobrogea se judeca de Curtea de Apel din Galati, iar nu de
Curtea cu jurati.
q) In urma Legii de la 1 aprilie 1894 pentru introducerea judecatorilor de
instructie in Dobrogea, pentru crimele savarsite acolo si care au a fi judecate
de Curtea de Apel din Galati, trebuie sa se comunice acuzatului decizia camerei
de punere sub acuzare, aceasta sub pedeapsa de nulitate si casarea hotararii
pronuntata de zisa Curte.
r) In urma casarii unei hotarari data de Curtea de Apel din Galati, in
materie de crima savarsita in Dobrogea, afacerea trebuie a fi trimisa spre a fi
judecata din nou inaintea Curtii cu jurati, iar nu a unei Curti de Apel din
tara.
s) Imputarea in persoana cuiva pe nedrept prin foi volante tiparite,
adresate autoritatilor si la diferite persoane, a unor fapte necorecte si
nedemne, constituie un delict de presa, care dupa art. 105 din Constitutie,
este de competenta Curtii cu jurati de a-l judeca.
Nota 18 - la art. 110:
a) Impozitele stabilite prin hrisoave domnesti anterioare, nu mai sunt
obligatorii dupa promulgarea Constitutiei daca ele nu au fost stabilite in
conditiile prescrise in art. 110 din Constitutie.
b) Conform art. 110 si 130 din Constitutie s-au abrogat orice impozite
impuse prin decrete domnesti anterioare ei, iar art. 184 alin. II din Legea
maximului de la 1871, nu are in vedere decat acele taxe care, conform
principiului stabilit in art. 110 din Constitutie s-au hotarat printr-un vot al
Corpurilor legiuitoare.
c) Nici un impozit comunal nu poate fi constituit decat cu consimtamantul
consiliului comunal, confirmat de puterea legiuitoare si intarit de Capul
Statului.
Nota 19 - la art. 112:
Dupa principiile puse in Constitutie, nici o pensiune nu se poate pune in
sarcina statului, fara o anume lege si instantelor judecatoresti este lasata
sarcina de-a constata din oficiu daca este sau nu lege, incuviintand plata ei.
Simplul vot al unuia din corpurile legiuitoare, nu constituie o lege si prin
urmare judecatorul nu se poate intemeia pe dansul pentru a obliga tezaurul
public de a servi o pensiune oarecare.
A se vedea si nota de la art. 110 din Constitutie.
Nota 20 - la art. 115:
Pentru ca o lege sa fie obligatorie, trebuie sa fie publicata prin
Monitorul Oficial. Asadar, desi calitatea de cetatean roman a unei persoane a
fost recunoscuta si votata de corpurile legiuitoare, dansa insa nu poate fi
inscrisa in listele electorale, pana ce legea nu va fi publicata si promulgata.
Nota 21 - la art. 132:
a) Art. 132 din Constitutia revizuita la 1884, n-a modificat Legea rurala
din 1864, in sensul de a opri pe satenii improprietariti ca sa instraineze
pamanturile la alti sateni, sau familii de sateni.
b) Pamanturile date bisericilor conform Legii rurale din 1864 sunt
inalienabile si imprescriptibile, ca si acele date fostilor clacasi.
c) Legiuitorul roman declarand inalienabile pamanturile acordate fostilor
clacasi, prin aceasta le-a facut a nu fi susceptibile de prescriptiune.
d) Art. 132 din Constitutia revizuita la 1884, n-a modificat Legea rurala
din 1864 si cea interpretativa din 1879, in sensul de a opri pe satenii
improprietariti ca sa instraineze pamanturile la alti sateni sau familii de
sateni. Legiuitorul prin art. 132 din Constitutie, nu a voit sa faca altceva
decat sa dea inalienabilitatii pamanturilor date satenilor un caracter
constitutional si sa prelungeasca termenul fixat pentru aceasta stare de
alienabilitate.
e) Inalienabilitatea pamanturilor rurale, prevazuta de art. 132 din
Constitutie, nu opreste pe sateni de a instraina pamanturile lor la sateni in
conditiile Legii din 1864, si cea interpretativa din 1879. Prin urmare,
asemenea pamanturi vor fi urmarite prin licitatie publica silita, dupa cererea
creditorilor sateanului improprietarit.
f) Sateanul are dreptul si facultatea de a dispune prin testament, de
pamantul sau rural.
g) Dupa art. 8 si 14 din Legea de la 12 februarie 1879, pentru mentinerea
si executarea art. 7 din Legea din 1864, hotararile pronuntate de tribunale in
actiunile intentate pentru anularea vanzarii pamanturilor date dupa legea
rurala, sunt definitive si executorii, fara drept de apel sau recurs in
casatie.
h) Asemanat art. 8 si 14 din Legea din 9 februarie, interpretativa Legii
din 1864 numai sentintele date de tribunal pentru anularea vanzarii
pamanturilor date conform legii rurale sunt definitive si nu pot fi atacate pe
calea apelului, nici pe aceea a recursului in casatie, nu si sentintele date de
tribunal in anularea vanzarii pamanturilor cumparate de sateni in loturi fie de
la stat, fie de la alti sateni care cumparase acele loturi in urma acestor legi
si care sunt supuse apelului si recursului.
Nota 22 - la art. 133:
1. In editia oficiala, acest articol poarta titlul de Articol Aditional, ca
unul care a fost adaugat la Constitutia din 1879, dupa anexarea Dobrogei de
Romania, in urma Tratatului de la Berlin.
Prin Legea de la 14 aprilie 1910 cu regulamentul sau de aplicare din 16
aprilie 1910, s au acordat drepturile politice si locuitorilor din Dobrogea. De
asemenea, prin Legea din 1 martie 1913 si regulamentul sau din 25 aprilie 1913
s au instituit Curti cu jurati, in orasele Tulcea si Constanta, pentru
judecarea crimelor ordinare si a delictelor politice si de presa.