DECIZIE   Nr. 102 din  6 mai 1997

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 183 din  5 august 1997

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Raul Petrescu          - procuror
    Florentina Geangu      - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Giurculescu Ioan si Mihaescu Maria impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 110 din 8 octombrie 1996*).
----------------
    *) Decizia Curtii Constitutionale nr. 110 din 8 octombrie 1996 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 6 martie 1997.

    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 29 aprilie 1997, in prezenta partilor si a reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 6 mai 1997.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Decizia nr. 110 din 8 octombrie 1996 Curtea Constitutionala a respins ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila. Pentru a se pronunta aceasta solutie, s-a retinut ca, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, Curtea a constatat ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale in masura in care se aplica hotararilor pronuntate inainte de 26 iulie 1993, data intrarii in vigoare a Legii nr. 59/1993.
    Impotriva acestei decizii au declarat recurs Giurculescu Ioan si Mihaescu Maria, pentru urmatoarele motive:
    - necitarea la judecata in fond;
    - nemotivarea Deciziei nr. 110/1996, deoarece se limiteaza doar la referiri privitoare la decizii anterioare ale Curtii Constitutionale.
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului.
    In punctul sau de vedere Guvernul considera ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila privesc promovarea recursului in anulare numai pentru motive strict determinate, in scopul apararii anumitor valori generale, care exced interesului partilor, cum este respectarea principiului constitutional al separarii puterilor in stat. Dispozitiile speciale privind recursul in anulare, precum si regulile de desfasurare a activitatii de judecata, in general, isi au temeiul in prevederile de principiu ale art. 125 si 128 din Constitutie, potrivit carora atat competenta si procedura de judecata, cat si caile de atac exercitate de partile interesate ori de Ministerul Public sunt stabilite de lege. Ca urmare, prevederile referitoare la recursul in anulare nu pot fi considerate neconstitutionale. In consecinta, se apreciaza ca recursul introdus impotriva Deciziei nr. 110/1996 este neintemeiat.
    Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedura civila, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Motivul de recurs privind necitarea recurentilor la judecata in fond este neintemeiat. Legea nr. 47/1992 prevede in art. 24 alin. (2) ca, atunci cand exceptia este vadit nefondata, solutia se adopta de catre completul de judecata cu unanimitate de voturi, fara citarea partilor. Legiuitorul a prevazut insa si garantii pentru parti: o atare solutie poate fi pronuntata numai cu unanimitate de voturi, iar impotriva deciziei se poate exercita calea de atac a recursului, care in toate cazurile se solutioneaza cu citarea partilor si a Ministerului Public. Rezulta ca dispozitiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 sunt derogatorii de la dreptul comun. In acest sens sunt si deciziile Curtii Constitutionale nr. 88 din 3 octombrie 1995 si nr. 96 din 24 octombrie 1995, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 26 octombrie 1995, si, respectiv, nr. 274 din 24 noiembrie 1995.
    De asemenea, este neintemeiat si motivul de recurs privind nemotivarea deciziei de fond prin trimiterea la precedente judiciare, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aceasta statueaza numai asupra problemelor de drept, asa incat o prevedere legala nu poate fi constitutionala intr-o cauza si neconstitutionala in alta cauza, cat timp legitimitatea sa constitutionala se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozitiile si principiile constitutionale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecinta, referirea la decizii anterioare, prin care Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila, nu inseamna o nemotivare, ci, dimpotriva, aplicarea consecventa a dispozitiilor constitutionale si legale.
    Pentru motivele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c) si ale art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. A. c), ale art. 25 si ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge recursul declarat de Giurculescu Ioan si Mihaescu Maria impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 110 din 8 octombrie 1996.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 6 mai 1997.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
             prof. univ. dr. IOAN MURARU

                         Magistrat asistent,
                         Florentina Geangu