DECIZIE Nr.
1072 din 20 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 1 alin. 4 si art. 224 4 din Codul
de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 853 din 12 decembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 861 alin. 4 şi ale art. 2244 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sorin Liviu
Vodă în Dosarul nr. 1.790/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 4 aprilie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.790/2005, Tribunalul Mureş - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 861 alin. 4 şi art. 2244 din
Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Sorin Liviu Vodă în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate încalcă dreptul
la apărare şi dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la o procedură
contradictorie care „implică posibilitatea părţilor, dar şi a judecătorului, de
a lua cunoştinţă de toate piesele şi observaţiile folosite în toate fazele
procesului penal, întrucât, în baza acestora, partea îşi va putea întemeia
apărarea iar judecătorul ar putea să se pronunţe în mod obiectiv". Se
menţionează că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
statuat în numeroase rânduri că dreptul la o bună administrare a justiţiei
ocupă un loc important, astfel că o condamnare nu poate fi fundamentată numai,
sau într-o măsură determinantă, pe declaraţii anonime; aceasta mai ales atunci
când identitatea martorilor anonimi nu este cunoscută nici de judecătorul în
cauză şi mai ales dacă aceştia nu au fost ascultaţi de judecători, nu au fost
ascultaţi în public şi nici în prezenţa acuzatului.
Tribunalul Mureş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
arătând că „prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor
constituţionale invocate (...) nu îngrădesc cu nimic dreptul la apărare al
inculpatului, textele fiind în acord cu prevederile art. 53 din Constituţie,
referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, referindu-se
şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că normele
criticate „nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor de a beneficia de
un proces echitabil, soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi
dreptului de a fi asistate, în tot cursul procesului,
de un avocat ales sau din oficiu".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 861 alin. 4 şi ale art. 2244din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:
- Art. 861 alin. 4: „Documentele privind identitatea reală a martorului vor fi
prezentate procurorului sau, după caz, completului de judecată, în condiţii de
strictă confidenţialitate.";
-Art. 2244: „Identitatea
reală a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvăluită în timpul ori
după terminarea acţiunii acestora.
Procurorul competent
să autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul sa-i
cunoască adevărata identitate, cu respectarea secretului profesional."
Prevederile constituţionale invocate în motivarea
excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces
echitabil şi cele ale art. 24 privind dreptul la apărare. Se invocă totodată
art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că dispoziţiile art. 861 din Codul de procedură penală, referitoare la protecţia datelor de
identificare a martorului, au mai fost supuse controlului instanţei de
contencios constituţional sub aspectul unor critici similare. Astfel, prin
Decizia nr. 193 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 461
din 24 mai 2004, la ale cărei considerente face referire, şi prin Decizia nr.
11 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie
2007, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate
ridicată, a reţinut că prevederile art. 861 din Codul de procedură penală nu aduc atingere existenţei
dreptului la apărare, „ci doar îl restrâng, în limitele stabilite de
Constituţie, şi, de asemenea, există suficiente elemente procesuale de
echilibrare a măsurilor reglementate prin aceste norme, în concordanţă cu
prevederile art. 24 şi 53 din Constituţie, republicată, precum şi cu
dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale".
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi
considerentele deciziilor menţionate sunt valabile şi în prezenta cauză,
inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2244 din Codul de procedură penală, referitoare la măsuri de protecţie
a investigatorilor sub acoperire, criticate în raport cu aceleaşi dispoziţii
constituţionale şi cu argumente asemănătoare.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 861 alin. 4 şi art. 2244 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sorin Liviu
Vodă în Dosarul nr. 1.790/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penală.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta