DECIZIE Nr. 117 din 27 iunie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 388 din 21 august 2000
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Mariana Trofimescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
exceptie ridicata de Marta Draghici, Alexandru Draghici, Lucia Draghici si Oana
Draghici in Dosarul nr. 12.602/1999 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
La apelul nominal raspunde Lucia Draghici. Lipsesc celelalte parti: Marta
Draghici, Alexandru Draghici, Oana Draghici, Delia Heinemann si Vanda Vera
Mitasch, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Lucia Draghici solicita admiterea exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor
unor articole din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 Curtea
Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 224/1999, statuand ca textele
criticate sunt constitutionale. In ceea ce priveste dispozitiile ordonantei in
ansamblul ei, acestea nu contravin prevederilor constitutionale, ci,
dimpotriva, ele au scopul de a asigura protectie chiriasilor din imobilele
restituite fostilor proprietari.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 septembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr.
12.602/1999, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Marta Draghici,
Alexandru Draghici, Lucia Draghici si Oana Draghici.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia contesta
constitutionalitatea ordonantei in intregul ei, considerand ca prevederile sale
"contravin dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20
alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2), art. 22 alin. (1), art. 43 alin. (1), art.
49 alin. (1), art. 51, art. 54, art. 114 alin. (4) si ale art. 128 din
Constitutie, precum si principiilor cuprinse in Declaratia Universala a
Drepturilor Omului".
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei instanta de judecata considera ca
aceasta este neintemeiata, deoarece prin dispozitiile ordonantei criticate nu
se incalca principiile si drepturile constitutionale garantate prin art. 4
alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2), art.
22 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 49 alin. (1), art. 51, 54, art. 114 alin.
(4) si art. 128; instanta apreciaza, totusi, ca "pentru unele situatii
juridice prevazute de lege se puteau gasi si alte rezolvari ce ar fi putut fi
solutii mai bune".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata, deoarece prevederile acesteia au menirea de a asigura
protectie chiriasilor din imobilele restituite fostilor proprietari. Urgenta
reglementarii a fost determinata atat de necesitatea de a solutiona situatiile
litigioase aparute ca urmare a aplicarii Legii nr. 112/1995, cat si de faptul
ca la data de 18 aprilie 1999 expira termenul prevazut de Legea nr. 17/1994.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999.
Autorii exceptiei considera ca actul normativ criticat contravine, in
primul rand, dispozitiilor art. 114 alin. (4) din Constitutie, referitoare la
conditiile in care Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. In conformitate
cu prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie, "In cazuri
exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in
vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament". Autorii
exceptiei sustin ca nu pot fi considerate cazuri exceptionale
"reglementarea incheierii si derularii contractelor de inchiriere,
modificarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, reglementarea
schimbului obligatoriu de locuinta, redefinirea institutiei ordonantei
presedintiale, regimul probatiunii in dreptul civil", dar recunosc ca
"singura imprejurare care putea justifica adoptarea unei ordonante de
urgenta era incetarea efectelor Legii nr. 17/1994, pentru prelungirea sau
reinnoirea contractelor de inchiriere privind unele suprafete locative."
I. Examinand, sub acest prim aspect, exceptia de neconstitutionalitate,
Curtea Constitutionala constata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/1999 a fost adoptata cu respectarea cerintelor art. 114 alin. (4) din
Constitutie. Cazul exceptional, avut in vedere de Guvern la adoptarea acestei
ordonante, a fost necesitatea reglementarii de urgenta a prelungirii
contractelor de inchiriere, a caror valabilitate expira la data de 18 aprilie 1999,
conform Legii nr. 17/1994, tergiversarea reglementarii putand crea conflicte
sociale. Ordonanta are ca scop protectia chiriasilor prin: prelungirea
contractelor de inchiriere pentru o perioada de 5 sau, dupa caz, 3 ani,
asigurarea stabilitatii, in viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea
dreptului chiriasului la reinnoirea contractului de inchiriere si crearea unor
garantii impotriva unei evacuari abuzive, precum si a unui drept de preemtiune
in cazul in care proprietarul intentioneaza sa vanda locuinta. Capitolul II al
ordonantei reglementeaza schimbul obligatoriu de locuinte, cuprinzand
dispozitii menite sa asigure atat exercitarea de catre proprietari a
prerogativelor dreptului de proprietate, cat si exercitarea dreptului
chiriasilor la o locuinta salubra si avand dependintele strict necesare.
Capitolul III al aceleiasi ordonante reglementeaza modul de stabilire si de
plata a chiriei, modalitatile de negociere a noului cuantum al acesteia si
norme de protectie a chiriasului cu privire la nivelul chiriei, care nu poate
depasi 25% din venitul lunar pe familie, in cazul in care acest venit este sub
nivelul salariului mediu pe economie. Ordonanta reglementeaza si aspecte
privind modificarea si revizuirea chiriei in conditiile cresterii ratei inflatiei,
fiind interzisa expres rezilierea contractului sau evacuarea chiriasului pentru
motivul ca acesta nu este de acord cu majorarea chiriei. Capitolul IV cuprinde
dispozitii finale privind solutionarea litigiilor dintre chiriasi si
proprietari, drepturile chiriasilor care au facut imbunatatiri necesare si
utile locuintei, precum si alte dispozitii.
Curtea observa ca reglementarea de urgenta a acestor raporturi juridice
dintre proprietari si chiriasi se impunea nu numai sub aspectul prelungirii
contractelor de inchiriere, astfel cum au sustinut in motivarea exceptiei
autorii acesteia, ci si sub celelalte aspecte reglementate de ordonanta. Prin
urmare, sub acest aspect, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie
respinsa.
De altfel, la aceeasi solutie de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate se ajunge si pe baza argumentelor infatisate in opinia
separata formulata la Decizia Curtii Constitutionale nr. 15 din 25 ianuarie
2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 14
iunie 2000, opinie pe care autorii acesteia o mentin si in cauza de fata.
II. Autorii exceptiei considera ca prevederile ordonantei de urgenta
contravin si dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 4 alin. (2), art.
16 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2), art. 22 alin. (1),
art. 43 alin. (1), art. 49 alin. (1), art. 51, 54 si 128, care au urmatoarea
redactare:
Art. 4 alin. (2)
"Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai,
fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de
religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine
sociala.";
Art. 16 alin. (1)
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari.";
Art. 20 alin. (1)
"Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile
cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
Romania este parte.";
Art. 21
(1) "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
Art. 22 alin. (1)
"Dreptul la viata, precum si dreptul la integritatea fizica si psihica
ale persoanei sunt garantate.";
Art. 43 alin. (1)
"Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de
protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai
decent.";
Art. 49 alin. (1)
"Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans
numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de
grav.";
Art. 51
"Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este
obligatorie.";
Art. 54
"Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si
exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti.";
Art. 128
"Impotriva hotararilor judecatoresti partile interesate si Ministerul
Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
Autorii exceptiei au mai invocat si incalcarea Declaratiei Universale a
Drepturilor Omului si, totodata, violarea prevederilor art. 20 alin. (1) din
Constitutie, potrivit carora "Dispozitiile constitutionale privind
drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in
concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu
celelalte tratate la care Romania este parte".
Examinand aceste sustineri, Curtea constata ca referirile autorilor
exceptiei la art. 4 alin. (2), art. 49 alin. (1) si la art. 54 din Constitutie
sunt nerelevante, intrucat prin nici o dispozitie a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999 nu se reglementeaza raporturi juridice prin care sa se
creeze discriminari intre cetateni pe criterii de rasa, nationalitate, origine
etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de
avere sau de origine sociala. De asemenea, nu este pusa in discutie
restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale si
nici exercitarea cu buna-credinta a unor asemenea drepturi sau libertati.
Cu privire la sustinerea ca prin aceeasi ordonanta a fost incalcat
principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, consacrat prin art. 16 alin.
(1) din Constitutie, intrucat se face o discriminare pe criteriul averii,
Curtea retine ca dispozitiile ordonantei nu contravin acestui principiu,
deoarece, asa cum a stabilit in mod constant in jurisprudenta sa, principiul
egalitatii nu inseamna uniformitate, asa incat daca la situatii egale trebuie
sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu
poate fi decat diferit. Violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista
atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara a exista o
motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul
urmarit prin tratament inegal si mijloacele folosite.
Referitor la critica de neconstitutionalitate privind incalcarea
Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Curtea considera ca aceasta este
neintemeiata, deoarece prin ordonanta supusa controlului de constitutionalitate
Guvernul a avut in vedere tocmai apararea drepturilor fundamentale ale omului,
ratiunea adoptarii ordonantei fiind protectia chiriasilor si prelungirea
contractelor de inchiriere.
Pentru aceleasi considerente Curtea retine ca nu au fost incalcate nici
dispozitiile art. 43 alin. (1) din Constitutie, prin care este consacrata
obligatia statului de a asigura cetatenilor un nivel de trai decent.
Curtea constata, de asemenea, ca nu sunt intemeiate nici criticile privind
incalcarea art. 128 din Constitutie, referitor la folosirea cailor de atac,
deoarece, potrivit ordonantei criticate, partile interesate pot exercita calea
de atac a recursului in conditiile reglementate prin ordonanta, iar potrivit
art. 125 alin. (3) din Constitutie, "Competenta si procedura de judecata
sunt stabilite de lege".
Observand ca prin Ordonanta de urgenta nr. 40/1999 Guvernul nu a
contravenit acestor dispozitii constitutionale, invocate de autorii exceptiei,
Curtea retine ca nu au fost incalcate nici prevederile art. 51 din Legea
fundamentala, referitoare la respectarea Constitutiei si a legilor, intrucat
prevederile acesteia au fost respectate. Indatorirea fundamentala a cetatenilor
de respectare a legilor nu este de natura sa impiedice Guvernul sa adopte
solutii diferite de reglementarile anterioare.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Marta
Draghici, Alexandru Draghici, Lucia Draghici si Oana Draghici in Dosarul nr.
12.602/1999 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 iunie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Maria Bratu