DECIZIE Nr.
1219 din 18 decembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 117 din 14 februarie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată
de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeană Mureş şi de Vasile Dobrescu în
Dosarul nr. 289/102/2007 (număr format vechi 420/2007) al Tribunalului Mureş -
Secţia civilă.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11
decembrie 2007 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea Constituţională a amânat
pronunţarea pentru data de 18 decembrie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 27 aprilie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 289/102/2007 (număr format vechi 420/2007), Tribunalul Mureş -
Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeană
Mureş şi de Vasile Dobrescu într-o cauză civilă având ca obiect atribuirea unui
mandat de consilier judeţean supleantului, ca urmare a încetării mandatului
titularului.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorii
excepţiei contestă constituţionalitatea părţii finale a textului din Legea nr.
67/2004, referitoare la ipoteza în care locul devenit vacant al consilierului
ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din
registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, este ocupat de
primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil
exprimate. Se arată, în esenţă, că aceste dispoziţii de lege conduc la
modificarea rezultatului „voinţei populare" şi instituie, în favoarea unui
partid, un privilegiu pe care acesta „nu şi l-a câştigat prin vot".
Totodată, autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat încalcă dreptul
cetăţenilor la liberă asociere.
Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este fondată şi, ca
atare, opinia instanţei este de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate
invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul precizează că,
urmare a republicării Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, obiectul
excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004,
în forma republicată. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate, consideră
că aspectele invocate de autorii acesteia se referă la modul de interpretare a
legii, ceea ce nu poate constitui obiectul controlului de constituţionalitate.
Pentru acest motiv apreciază că excepţia este inadmisibilă. Apreciază că
dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (4), art. 8 şi ale art. 16 alin. (4) din
Constituţie nu sunt incidente în cauză.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, sunt
neconstituţionale. In argumentarea sa, arată că, „potrivit legislaţiei în
vigoare (Legea nr. 14/2003 privind organizarea şi funcţionarea partidelor
politice), instituţia radierii unui partid politic nu are doar un caracter
sancţionator, ci reprezintă consecinţa legală a comasării prin absorbţie a două
sau mai multe partide politice. In acest caz, unul dintre partidele politice
îşi păstrează personalitatea juridică subrogându-se în drepturile şi
obligaţiile partidelor absorbite care îşi încetează activitatea, fiind radiate
din Registrul partidelor politice. Astfel, constatăm că urmare a radierii unui
partid politic, indiferent de motivul acestei radieri, locul devenit vacant
este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de
voturi valabil exprimate, contravenind sub acest aspect regulii constituţionale
potrivit căreia partidele politice «contribuie la definirea şi la exprimarea
voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională,
integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei», infirmând
totodată şi principiul constituţional potrivit căruia «România este stat de
drept, democratic şi social»". In plus, observă că o soluţie conformă
cu dispoziţiile constituţionale ale art. 8 alin. (2) este instituită de art. 30
alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată,
potrivit cărora „Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care,
la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic,
alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în
alegeri".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare şi susţinerilor autorilor
excepţiei, dispoziţiile art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
8/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 131/2005, s-a dispus republicarea Legii nr. 67/2004, dându-se textelor o nouă
numerotare.
In urma renumerotării textelor şi republicării Legii
nr. 67/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai
2007, art. 92 alin. (10) a devenit art. 96 alin. (10), cu acelaşi conţinut.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
Art. 96 alin. (10): „(10) In
caz de vacanţă a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier
aparţinând unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale,
care nu mai are supleanţi pe listă, precum şi în cazul unui consilier ales pe
lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din
registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit
vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr
de voturi valabil exprimate."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1
alin. (3) şi (4) care prevăd că România este stat de drept, democratic şi
social, iar statul se organizează în cadrul democraţiei constituţionale, ale
art. 8 alin. (2), potrivit cărora partidele politice îşi desfăşoară activitatea
în condiţiile legii, respectând ordinea de drept şi principiile democraţiei,
ale art. 16 alin. (4) care statuează dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a
alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale, ale art.
40 alin. (1) care garantează dreptul de asociere, ale art. 53 alin. (1)
referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Totodată, se mai invocă şi dispoziţiile art. 37 şi 39
din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la reorganizarea
partidelor politice în situaţia comasării prin absorbţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea observă că autorii excepţiei vizează doar partea finală a textului art.
96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, şi anume „[...] precum şi în cazul unui
consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile
legii, din registrul partidelor politice, indiferent
de motivul radierii, locul devenit vacant
este ocupat de primul supleant de pe lista
care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate".
Cu toate acestea, întrucât soluţia legislativă este
aceeaşi pentru toate cazurile de vacanţă a mandatului unui consilier menţionate
de text, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr.
47/1992, Curtea urmează să se pronunţe şi asupra celorlalte ipoteze reglementate
de acesta, care, pentru identitate de raţiune, nu pot fi disociate de
prevederile criticate de autorii excepţiei.
Analizând criticile referitoare
la modul de atribuire a mandatelor de consilieri în situaţia în care intervine
vacanţa locului, Curtea constată că sunt întemeiate şi urmează să admită
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (10) din Legea
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în
sensul şi pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 121 alin. (1) din Constituţie,
autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală
în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.
In conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit.
a) din Legea fundamentală, prin lege organică se reglementează „sistemul
electoral".
Legea nr. 67/2004, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, reglementează regimul alegerilor
pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii
judeţene şi primari.
Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi
primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe
circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului
reprezentării proporţionale.
Din textele constituţionale şi legale enunţate se
deduce că mandatele de consilier ce se atribuie fiecărui partid politic,
fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale sunt rezultatul numărului de
voturi valabil exprimate de corpul electoral pentru fiecare listă de candidaţi.
Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi
în listele respective. In caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe
liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea
în care sunt înscrişi în liste.
Dispoziţiile art. 96 alin. (10)
din Legea nr. 67/2004, criticate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, reglementează
modul de repartizare a mandatelor de consilieri în situaţia în care intervine
vacanţa mandatului, precizându-se că, „In caz de vacanţă a mandatului unui
consilier independent sau a unui consilier aparţinând unui partid politic, unei
alianţe politice sau alianţe electorale, care nu mai are supleanţi pe listă,
precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost
radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de
motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe
lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate".
Legea poate stabili mecanisme de transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora,
ca rezultat al alegerilor, dar nu poate, în niciun caz, să prevadă acordarea
unui mandat de consilier prin transfer de la un partid la altul, în situaţiile
prevăzute de textul criticat, fără ca prin această operaţiune să nu modifice
configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului, iar prin aceasta să se
contravină principiului constituţional, potrivit căruia „România este stat
de drept, democratic şi social". In cadrul procesului electoral, mandatele se obţin numai ca rezultat al
voturilor exprimate de alegători în favoarea formaţiunilor politice. Un mandat
care a fost atribuit, în urma rezultatelor votului, listei unui partid sau
candidat independent, nu poate ca, ulterior, în caz de vacanţă a acestuia, să
fie transferat unui alt partid, nici chiar dacă acesta este cel care a obţinut
cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. In mod nejustificat se ajunge
la o majorare a numărului mandatelor unui partid cu un alt program electoral
decât al celui care a obţinut iniţial mandatul şi care ulterior a devenit
vacant în cazurile prevăzute de lege.
Totodată, soluţia legislativă cuprinsă în art. 96 alin.
(10) din Legea nr. 67/2004 este în dezacord cu prevederile art. 8 alin. (2)
fraza a doua din Legea fundamentală, potrivit cărora partidele politice „contribuie
la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând
suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi
principiile democraţiei". In plus, Curtea observă că o soluţie
conformă cu aceste dispoziţii constituţionale este prevăzută de art. 30 alin.
(6) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007,
potrivit căruia „Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care,
la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic,
alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în
alegeri".
Aşadar, atribuirea mandatului în cazurile de vacanţă
enumerate la art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 se poate face doar în
urma unui vot exprimat de corpul electoral, în cadrul unor alegeri parţiale de
completare a structurii consiliului local sau judeţean respectiv, iar nu prin
modalitatea reglementată prin textul de lege criticat.
Curtea semnalează că, în cadrul procesului de
reexaminare a dispoziţiilor declarate neconstituţionale, pentru punerea lor de
acord cu decizia Curţii Constituţionale şi în funcţie de soluţiile adoptate,
Parlamentul urmează să analizeze şi incidenţa acestora asupra prevederilor art.
96 în ansamblul său.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de
Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeană Mureş şi de Vasile Dobrescu în
Dosarul nr. 289/102/2007 (număr format vechi 420/2007) al Tribunalului Mureş -
Secţia civilă şi constată că prevederile art. 96 alin. (10) din Legea nr.
67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale sunt
neconstituţionale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului
şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu