DECIZIE Nr.
1276 din 12 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (1) teza finala din Legea
sindicatelor nr. 54/2003
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 746 din 9 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Petre Lazaroiu -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Benke Karoly - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (1) din Legea sindicatelor
nr. 54/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala „Arcelormittal" -
S.A. Galati în Dosarul nr. 4.587/121/2009 al Tribunalului Galati - Sectia
civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de
care procedura de citare a fost legal îndeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata
urmatoarele:
Prin Incheierea din 8 februarie 2010, pronuntata în
Dosarul nr. 4.587/121/2009, Tribunalul Galati - Sectia civila a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 35 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala „Arcelormittal" - S.A. Galati într-o cauza având ca
obiect, printre altele, obligarea autorului exceptiei de a reduce programul de
lucru pentru 34 de angajati alesi membri în organul de conducere al unei
organizatii sindicale cu 5 zile pe luna.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciaza ca textul de lege criticat instituie un privilegiu în
favoarea membrilor organelor de conducere ale sindicatelor, întrucât acestora
li s-a acordat dreptul de a lucra cu 3-5 zile lunar mai putin la locul de
munca, fara afectarea drepturilor salariale. Or, salariul este acordat pentru
munca efectiv prestata si nu pentru desfasurarea de activitati sindicale.
Textul legal criticat încalca si dreptul de proprietate al angajatorului,
întrucât impune în sarcina acestuia plata unor drepturi salariale chiar si în
situatia în care angajatul nu a prestat munca în favoarea sa. Nici art. 53 din
Constitutie nu poate justifica restrângerea dreptului de proprietate al
angajatorului, ci, din contra, masura legala criticata este lipsita de
proportionalitate.
Tribunalul Galati - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate formulata este
neîntemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considera
ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea
sindicatelor nr. 54/2003, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 73 din 5 februarie 2003. In realitate, din motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate, Curtea constata ca este contestata numai teza finala a
acestui text legal, astfel încât, potrivit jurisprudentei sale, Curtea urmeaza
sa se pronunte numai asupra acesteia. Dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea
sindicatelor nr. 54/2003 au urmatorul cuprins:
„Art- 35. - (1)
Membrii alesi în organele de conducere ale organizatiilor sindicale, care
lucreaza nemijlocit în unitate în calitate de salariati, au dreptul la
reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activitati sindicale,
fara afectarea drepturilor salariale."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale
criticate încalca prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în
drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privata si art. 53 privind
restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
Examinând dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile constitutionale pretins încalcate, Curtea constata urmatoarele:
Anterior adoptarii Legii nr. 54/2003, cadrul juridic
care privea sindicatele era reglementat de Legea nr. 54/1991 cu privire la
sindicate, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7
august 1991. Acest din urma act normativ, la art. 35 alin. (1), prevedea ca „(1)
Membrii alesi în organele de conducere ale sindicatelor, care lucreaza
nemijlocit în unitate în calitate de salariati, au dreptul la reducerea
programului lunar cu pâna la 5 zile pentru activitati sindicale". Prin
urmare, Curtea observa ca, fata de legea în vigoare în momentul de fata, vechea
reglementare nu cuprindea teza referitoare la reducerea timpului de lucru „fara
afectarea drepturilor salariale".
In lipsa acestei sintagme, Curtea Constitutionala, prin
Decizia nr. 130 din 4 iulie 2000, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 392 din 22 august 2000, a constatat constitutionalitatea art. 35
alin. (1) din Legea nr. 54/1991, statuând ca „acest text nu contravine art. 16
alin. (1) din Constitutie. într-adevar, membrii alesi în organele de conducere
ale sindicatelor se afla într-o situatie diferita fata de ceilalti salariati,
în sensul ca acestia trebuie sa activeze pentru realizarea rolului
sindicatelor, care, potrivit art. 9 teza a doua din Constitutie, «contribuie
la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si
sociale ale salariatilor». In jurisprudenta sa constanta Curtea
Constitutionala a statuat ca situatia diferita în care se afla anumite
categorii de cetateni impune si tratamentul juridic diferentiat al drepturilor
si obligatiilor acestora. Astfel, de exemplu, în Decizia nr. 49 din 10 martie
1998, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23
aprilie 1998, s-a retinut ca «Principiul egalitatii nu înseamna uniformitate,
asa încât, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, în
situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit»."
Curtea Constitutionala a mai retinut ca „textul de lege
criticat nu cuprinde dispozitii referitoare la plata salariului membrilor alesi
în organele de conducere ale sindicatelor pentru perioada reducerii programului
de lucru. Reglementarea expresa a acestei probleme presupune modificarea sau
completarea dispozitiei legale, ceea ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale,
deoarece, asa cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, «In
exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra
problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala
supusa controlului [...]». Aceasta modificare sau completare este o
atributie exclusiva a legiuitorului."
Dispozitiile art. 35 din Legea nr. 54/1991 nu prevedeau
obligatia angajatorului, pe perioada reducerii programului de lucru cu pâna la
5 zile lunar, de a plati membrilor alesi în organele de conducere ale
sindicatelor salariul în lipsa prestarii unei munci efective în folosul sau,
iar prin decizia susmentionata Curtea Constitutionala a constatat ca acest
continut normativ al art. 35 din lege este conform cu art. 16 din Constitutie.
Prin adoptarea Legii nr. 54/2003 s-a introdus însa si
obligatia angajatorului de a nu afecta salariul membrilor alesi în organele de
conducere ale sindicatelor pe perioada reducerii programului de lucru cu pâna
la 5 zile lunar. Este evident ca, pe perioada mentionata, angajatorul sufera o
pierdere patrimoniala, întrucât continua sa plateasca drepturi salariale chiar
daca angajatul sau nu presteaza efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea
contractului individual de munca. Astfel, în situatia de fata, cauza
contraprestatiei din partea angajatorului lipseste, acesta suferind practic o
diminuare a activului sau patrimonial.
Curtea, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicata
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a
statuat ca „salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta
contraprestatia angajatorului în raport cu munca prestata de catre angajat în
baza unor raporturi de munca. Efectele raporturilor de munca stabilite între
angajat si angajator se concretizeaza în obligatii de ambele parti, iar una
dintre obligatiile esentiale ale angajatorului este plata salariului
angajatului pentru munca prestata."
Astfel, în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate
fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta
situatie concreta si obiectiva. In aceasta situatie, Curtea retine ca textul
legal criticat afecteaza în esenta sa dreptul de proprietate al angajatorului,
ceea ce contravine art. 44 din Constitutie.
Curtea constata ca restrângerea operata asupra dreptului
de proprietate nu poate fi justificata prin dispozitiile art. 53 din
Constitutie, din moment ce masura criticata nu este necesara într-o societate
democratica. Totodata, Curtea nu poate retine nici faptul ca solutia
legislativa criticata a fost promovata pentru apararea unui drept sau unei
libertati, întrucât, în lipsa ei, libertatea sindicala, ca forma de manifestare
a dreptului la asociere, nu ar fi fost grav afectata (a se vedea, mutatis
mutandis, Decizia Curtii Constitutionale nr. 139/1994, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 21 decembrie 1994). O
atare teza este sustinuta si de dispozitiile art. 34 alin. (1) din lege, care
prevad ca „membrii alesi în organele de conducere ale organizatiilor
sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora
pot fi salarizati din fondurile organizatiei sindicale sau în conformitate cu
prevederile contractului colectiv de munca", ceea ce înseamna ca, pe
perioada în care aceste persoane desfasoara activitati sindicale, ele pot fi
remunerate din fondurile organizatiei sindicale. Astfel, textul de lege
criticat creeaza premisele unei duble remunerari a aceleiasi activitati
sindicale desfasurate: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de alta
parte, din cele ale angajatorului. Or, dintr-o atare perspectiva, scopul
reglementarii, acela de a proteja activitatea sindicala, vine într-o evidenta
coliziune cu interesele angajatorului, care este pus în situatia de a suporta o
sarcina excesiva, de natura a-i afecta esenta dreptului de proprietate.
In consecinta, Curtea ajunge si la concluzia ca textul
legal criticat cuprinde o masura care nu instituie un raport just de
proportionalitate între mijloacele folosite si scopul legitim urmarit
(întarirea libertatii sindicale prin limitarea dreptului de proprietate al
angajatorului).
Fara a reveni asupra jurisprudentei sale si având în
vedere cele de mai sus, Curtea constata ca teza finala a textului art. 35 alin.
(1) din Legea nr. 54/2003 încalca art. 44 si 53 din Constitutie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 35 alin. (1) teza finala din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala „Arcelormittal" - S.A. Galati în Dosarul
nr. 4.587/121/2009 al Tribunalului Galati - Sectia civila, si constata ca
acestea sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 12 octombrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly