DECIZIE Nr.
138 din 21 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 1 pct. 1 lit. b) si art. 361
alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala, precum si a dispozitiilor
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea
notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 211 din 19 martie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură
penală, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, excepţie invocată de Cornelia Agachi în Dosarul n r.
2.464/39/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
La apelul nominal este prezentă partea Elena Chiriac,
lipsind autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curţii că autoarea
excepţiei a depus la dosar „note de susţineri în privinţa excepţiei de
neconstitutionalitate", însoţite de un set de acte, şi a solicitat
judecarea cauzei şi în lipsă.
Având cuvântul, Elena Chiriac
solicită respingerea excepţiei de neconstitutionalitate, depunând la dosar
concluzii scrise în acest sens.
Ministerul Public solicită respingerea excepţiei ca
neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispoziţiile
constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 27 aprilie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 2.464/39/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură
penală, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, excepţie invocată de
Cornelia Agachi în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine, în esenţă, că, prin abrogarea art. 31 din Legea nr.
36/1995, avizul ministrului justiţiei nu mai este o condiţie procedurală pentru
cercetarea şi trimiterea în judecată a notarului public şi, ca efect, procedura
în raport cu acesta devine una de drept comun, astfel încât „ar fi normal să
fie una cu acces la toate căile de atac". In măsura în care regulile
privind competenţa după calitatea persoanei, stabilite de art. 28 pct. 1 lit.
b) din Codul de procedură penală, se păstrează în raport cu notarii, prin
abrogarea normelor privind avizul ministrului justiţiei ca şi condiţie a
trimiterii în judecată a categoriei profesionale menţionate se creează o
inegalitate între aceasta şi celelalte categorii profesionale la care face
referire art. 28 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, categorii care
beneficiază în continuare de procedura prealabilă celei judecătoreşti (condiţia
prealabilă a avizului). Se arată că ar fi necesară corelarea legii „prin
aducerea împreună a normelor privind competenţa după calitatea persoanei cu
normele privind procedurile prealabile, avize". Totodată, se susţine că
exceptarea sentinţei recurate de la calea de atac a apelului limitează accesul
liber la justiţie şi creează o situaţie de inegalitate între persoanele care
beneficiază de toate căile de atac şi cele care beneficiază numai de calea de
atac a recursului.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia invocată nu este întemeiată, deoarece
dispoziţiile criticate sunt în acord cu Legea fundamentală. Arată că
reglementarea unei singure căi de atac, respectiv cea a recursului, nu creează
nicio discriminare între cetăţeni; în considerarea unor situaţii diferite
legiuitorul poate reglementa soluţii diferite. De asemenea, prin abrogarea art.
31 din Legea nr. 36/1995, „legiuitorul revine la o situaţie normală, conformă
Constituţiei cu privire la egalitatea în faţa legii în ceea ce priveşte
regulile de cercetare penală".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile
legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea
excepţiei.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile
art. 281 pct. 1
lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi
cele ale articolului unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005
pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale
nr. 36/1995 nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în
drepturi şi dreptul la un proces echitabil. In plus, arată că stabilirea
competenţei, inclusiv a celei după calitatea persoanei, precum şi instituirea
regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de
competenţa exclusivă a legiuitorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură
penală, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005
pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale
nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din
4 aprilie 2005.
Textele din Codul de procedură penală criticate au
următorul cuprins:
- art. 281 pct. 1 lit. b): „Curtea de
Apel:
1. judecă în primă instanţă:
[...] b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de
la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează
pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de
controlorii financiari ai Curţii de Conturi.";
- art. 361 alin. 1 lit. c): „Sentinţele
pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [...] sentinţele pronunţate
de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel."
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 a abrogat
art.31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, care
prevedea că „Notarii publici nu pot fi cercetaţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi
sau trimişi în judecată penală sau contravenţională, fără avizul ministrului
justiţiei, pentru fapte săvârşite în legătură cu exerciţiul activităţilor
profesionale".
In opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi şi art. 21
privind Accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces
echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
I. Dispoziţiile art. 281 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1
lit. c) din Codul de procedură penală nu aduc atingere prevederilor art. 16 din
Legea fundamentală, întrucât, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în
jurisprudenţa sa, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi a
cetăţenilor instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte
căile de atac, câtă vreme ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în
utilizarea lor. De asemenea, aceste texte de lege nu contravin liberului acces
la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli
de competenţă după calitatea persoanei, precum şi stabilirea regulii potrivit
căreia sentinţele pronunţate de curtea de apel nu pot fi atacate cu apel nu
îngrădesc dreptul persoanelor, în speţă al notarilor, de a se adresa
instanţelor judecătoreşti şi de a beneficia de drepturile şi garanţiile
procesuale instituite prin lege în cadrul unui proces public, judecat de către
o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen
rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi în situaţia judecării cauzelor în
primă instanţă de către curţile de apel. Totodată, textele de lege criticate
asigură dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, reglementat de
art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
II. Nu pot fi primite nici
criticile dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2005.
Abrogarea prin acest act normativ a art. 31 din Legea notarilor publici şi a
activităţii notariale nr. 36/1995, care stabilea că „Notarii publici nu pot
fi cercetaţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată
penală sau contravenţională, fără avizul ministrului justiţiei, pentru fapte
săvârşite în legătură cu exerciţiul activităţilor profesionale", a avut în vedere, aşa cum se precizează
chiar în cuprinsul ordonanţei de urgenţă, Recomandarea XII cuprinsă în Raportul
Grupului de State împotriva Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO), adoptat
la Plenara din 28 iunie - 2 iulie 2004, care recomandă României ca legislaţia
naţională să se modifice în sensul restrângerii categoriilor de persoane care
se bucură de imunitate de urmărire penală, precum şi angajamentele asumate de
România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană la capitolul 24 „Justiţie
şi Afaceri Interne", în sensul eliminării, cât mai curând posibil, a imunităţii penale a
notarilor publici. Contrar susţinerilor autoarei excepţiei, actul normativ
abrogator criticat este menit să dea expresie principiului constituţional care
consacră egalitatea în faţa legii şi nu aduce atingere cu nimic dreptului
persoanelor aparţinând categoriei profesionale vizate de a se adresa justiţiei
şi de a beneficia de toate garanţiile ce caracterizează dreptul la un proces
echitabil.
De altfel, se constată că, prin criticile formulate,
este vizată, în realitate, o lipsă de corelare a dispoziţiilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 25/2005 cu normele Codului de
procedură penală ce fac obiectul excepţiei. Se arată
în acest sens că ar fi necesară corelarea legii „prin aducerea împreună a
normelor privind competenţa după calitatea persoanei cu normele privind
procedurile prealabile, avize". Asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale,
care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art.1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) şi art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură
penală, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, excepţie invocată de Cornelia Agachi în Dosarul nr.
2.464/39/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta