DECIZIE   Nr. 156 din 17 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societatilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritatilor administratiei publice locale

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 471 din  3 iunie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Aurelia Popa            - procuror
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 569/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, exceptie ridicata de Asociatia "Unirea" din Bucuresti in Dosarul nr. 8.344/2004 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza este in stare de judecata.
    Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 8.344/2004, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 569/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat. Exceptia a fost ridicata de Asociatia "Unirea" din Bucuresti cu prilejul solutionarii recursului formulat impotriva Sentintei nr. 313 din 7 aprilie 2004, pronuntata de Tribunalul Prahova in Dosarul nr. 10.456/2003.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 16, 20, 44 si 115 din Constitutie, fara a preciza in ce consta neconcordanta dintre reglementarea legala si prevederile constitutionale. In schimb, arata ca "art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2003, modificata si completata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2003, a fost contestat la Curtea Constitutionala, exceptia ajungand pe rolul Curtii, insa dupa abrogarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 si intrarea in vigoare a Legii nr. 569/2003". Astfel, exceptia de neconstitutionalitate a ramas fara obiect si Curtea Constitutionala nu a mai avut prilejul de a se pronunta asupra textului de lege criticat.
    Curtea de Apel Ploiesti - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens aminteste ca textul de lege criticat a mai fost supus controlului exercitat de Curtea Constitutionala, care a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate. Astfel, instanta de contencios constitutional a considerat ca aceste dispozitii legale, care exclud vocatia recurentei contestatoare de a beneficia de plati compensatorii prevazute de contractul colectiv de munca, sunt constitutionale, intrucat contractul de privatizare a unitatii intimate a fost incheiat in perioada la care se refera textul art. 2 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 569/2003.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza, in principal, ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, avand in vedere ca autorul ei nu a precizat nici un motiv de ordin juridic care sa justifice critica de neconstitutionalitate, iar potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, orice sesizare adresata Curtii Constitutionale trebuie sa fie motivata. Pe fond, considera ca exceptia este neintemeiata. In acest sens arata ca textul de lege criticat nu instituie un tratament juridic diferit pentru situatii egale sau analoage, ci are in vedere situatii obiectiv diferite, ceea ce, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii in drepturi consacrat de art. 16 din Constitutie. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate formulata in raport cu prevederile art. 44 din Constitutie, arata ca in jurisprudenta sa Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja in sensul ca "textul de lege criticat nu contine dispozitii prin care sa opereze un transfer de proprietate, dupa cum, prin reglementarile sale, nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate al societatilor comerciale vizate". In sfarsit, referindu-se la dispozitiile art. 20 si 115 din Constitutie, arata ca acestea nu sunt pertinente in cauza.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Astfel, arata ca acestea vizeaza acordarea platilor compensatorii in doua situatii diferite, respectiv in cazul societatilor comerciale din portofoliul autoritatii de privatizare, aflate in curs de privatizare, si in cazul societatilor comerciale privatizate prin incheierea contractului de vanzare-cumparare a actiunilor acestora. Asa fiind, diferenta de tratament juridic este justificata de situatiile obiectiv diferite avute in vedere de legiuitor. De altfel, atat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, cat si in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalitatii nu are semnificatia instituirii unei uniformitati, ci permite ca in situatii diferite sa se aplice un tratament juridic diferit, cand acesta se justifica in mod rational si obiectiv. Cat priveste pretinsa neconstitutionalitate a textului de lege criticat in raport cu dispozitiile art. 44, arata ca acesta nu contine dispozitii prin care sa opereze un transfer de proprietate si nu aduce atingere dreptului de proprietate al societatilor vizate. In sfarsit, mentioneaza ca celelalte dispozitii constitutionale invocate de autorul exceptiei nu sunt incidente in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Potrivit incheierii prin care Curtea a fost sesizata si in acord cu sustinerile autorului exceptiei, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 2 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 569/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 932 din 23 decembrie 2003.
    In realitate, Curtea observa ca prin aceasta lege a fost aprobata cu modificari si completari Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2003, care si-a pastrat in continuare existenta si individualitatea.
    In consecinta, Curtea retine ca, in realitate, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societatilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritatilor administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 5 martie 2003, dispozitii introduse prin Legea nr. 569/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003.
    Textul de lege criticat are urmatoarea redactare:
    - Art. 2 alin. (5): "In situatia in care societatile care efectueaza concedieri colective potrivit art. 1 nu pot achita platile compensatorii prevazute prin contractele colective de munca, pana la sfarsitul anului 2003, acestea pot fi acordate lunar, dupa caz, si ulterior acestei date, aceste plati avand acelasi regim de impozitare ca si indemnizatia de somaj. Prevederile prezentului alineat nu se aplica societatilor comerciale cu capital majoritar de stat ale caror actiuni au facut obiectul contractelor de vanzare-cumparare semnate de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului intre data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si data publicarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 16, 20, 44 si 115 din Constitutie, potrivit carora:
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
    (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
    (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
    - Art. 115: "(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
    (2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.
    (3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
    (4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
    (5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).
    (6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.
    (7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3).
    (8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca dispozitiile textului de lege criticat au fost cuprinse initial in art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 252 din 11 aprilie 2003. In urma aprobarii cu modificari si completari a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 prin Legea nr. 569/2003, dispozitiile legale criticate au fost inscrise in art. 2 alin. (5) teza a doua din aceasta ordonanta.
    Curtea constata ca prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2003 au fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 16 alin. (1) si art. 44 din Constitutie. Astfel, prin Decizia nr. 457 din 2 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 20 ianuarie 2004, Curtea a statuat ca dispozitiile legale criticate nu sunt contrare principiului constitutional al egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice. In acest sens a statuat ca "diferenta de tratament juridic in ce priveste acordarea platilor compensatorii, introdusa prin textul de lege criticat, intre categoria exceptata de societati comerciale cu capital majoritar de stat si celelalte societati apare ca justificata, fiind aplicata unor situatii diferite".
    Prin aceeasi decizie Curtea a constatat si netemeinicia criticii privind incalcarea prevederilor art. 44 din Constitutie, statuand ca "textul criticat nu contine dispozitii prin care sa opereze un transfer de proprietate, dupa cum, prin reglementarile sale, nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate al societatilor comerciale vizate".
    Deoarece autorul exceptiei nu a formulat argumente care sa justifice reconsiderarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia din decizia amintita sunt valabile si in prezenta cauza.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 in raport cu art. 16 alin. (2), (3) si (4), art. 20 si art. 115 din Constitutie, Curtea observa ca autorul exceptiei nu a precizat in ce consta incalcarea acestor dispozitii constitutionale. Analiza prevederilor legale ce fac obiectul exceptiei nu releva insa existenta vreunei neconcordante intre acestea si dispozitiile constitutionale amintite.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societatilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata de Asociatia "Unirea" din Bucuresti in Dosarul nr. 8.344/2004 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 17 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Patricia Marilena Ionea