DECIZIE Nr.
174 din 26 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 580 2 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 263 din 3 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „MDL Management Co" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr.
6.683/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde, pentru Ministerul Apărării,
consilierul juridic Alexandru Varona, cu delegaţie la dosar, lipsă fiind
autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
1.798D/2007, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică
ridicată de Nicoleta Asmarandei în Dosarul nr. 1.467/229/2007 al Judecătoriei
Feteşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în
discuţie conexarea Dosarului nr. 1.798D/2007 la Dosarul nr. 1.515D/2007, având
în vedere faptul că sunt îndeplinite cerinţele conexării prevăzute de art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992.
Consilierul juridic al Ministerului Apărării nu se
opune conexării dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de
acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.798D/2007 la
Dosarul nr. 1.515D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Apărării solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece
dispoziţiile art. 5802 din Codul de procedură civilă nu contravin
prevederilor art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece se solicită completarea şi
modificarea textului criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 18 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 6.683/303/2007, şi prin Incheierea din 5 decembrie 2007, pronunţată
în Dosarul nr. 1.467/229/2007, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoria
Feteşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 5802 din Codul de procedură civilă. Excepţia
a fost ridicată de Societatea Comercială „MDL Management Co" - S.R.L, din
Bucureşti şi de Nicoleta Asmarandei în cadrul soluţionării unor acţiuni având
ca obiect autorizarea unor obligaţii de a face.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile criticate încalcă
atributele dreptului de proprietate, în măsura în care permit demolarea unei
construcţii atâta vreme cât nu s-a făcut dovada relei credinţe în edificarea
acesteia, iar dreptul de proprietate a fost consolidat prin eliberarea
autorizaţiei de construcţie şi prin atitudinea tacită a celeilalte părţi.
Totodată, susţin că dispoziţiile criticate instituie în favoarea creditorului unei obligaţii de a face dreptul de a
modifica, de a restrânge şi de a limita dreptul de proprietate al debitorului,
fără ca asupra modului în care creditorul acţionează să se poată exercita vreun
control.
Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile criticate nu aduc atingere dreptului de
proprietate, deoarece, fiind incluse în capitolul din Codul de procedură civilă
referitor la executarea silită, nu pot face distincţie între buna sau reaua
credinţă, ci reglementează exclusiv posibilităţile pe care le are creditorul în
situaţia în care debitorul refuză îndeplinirea unei obligaţii. De asemenea,
invocă şijurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la
obligaţia executării unei hotărâri judecătoreşti.
Judecătoria Feteşti consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul
criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate al debitorului unei
creanţe.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
criticate reprezintă o garanţie pentru creditorul care are un titlu executoriu.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât conţinutul şi limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite în condiţiile legii. Aşadar,
legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea
atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune
cu interesele generale sau cu cele particulare ale altor subiecte de drept, în
egală măsură ocrotite.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 5802 din Codul de procedură civilă, modificate prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, având
următorul cuprins: „Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a
face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea
somaţiei, creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare, prin
încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de
proprietate privată şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd posibilitatea autorizării
creditorului de către instanţa de executare de a îndeplini - pe cheltuiala
debitorului - o obligaţie de a face, în cazul în care debitorul refuză
îndeplinirea acestei obligaţii cuprinse într-un titlu executoriu. Având în
vedere că ipoteza acestor dispoziţii procedurale este cea a neîndeplinirii de
bunăvoie a unei obligaţii de a face cuprinse într-un titlu executoriu şi ţinând
cont de prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit
cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege,
Curtea constată că susţinerile autorilor excepţiei sunt neîntemeiate.
In ceea ce priveşte critica de
neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 53 din Legea fundamentală,
Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece prin dispoziţiile
criticate din Codul de procedură civilă nu se restrânge exerciţiul dreptului de
proprietate privată şi, în consecinţă, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de
norma constituţională.
Referitor la susţinerea autorilor excepţiei potrivit
căreia dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care permit
demolarea unei construcţii atâta vreme cât nu s-a făcut dovada relei credinţe
în edificarea acesteia, Curtea constată, pe de-o parte, că aplicarea
dispoziţiilor de lege criticate la speţa dedusă judecăţii se poate face numai
de către instanţa de judecată chemată să soluţioneze respectivul litigiu, iar
pe de altă parte, că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
modificarea sau completarea dispoziţiilor criticate nu intră în competenţa
Curţii Constituţionale, aceasta nefiind legislator pozitiv.
Pentru considerentele expuse mai
sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „MDL Management Co" - S.R.L, din Bucureşti în Dosarul nr.
6.683/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi de
Nicoleta Asmarandei în Dosarul nr. 1.467/229/2007 al Judecătoriei Feteşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean