DECIZIE   Nr. 179 din 22 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) si ale art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 499 din  3 iunie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 26 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, exceptie ridicata de Ilie Gheorghe Vasile Cornel in Dosarul nr. 3.319/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Ilie Gheorghe Vasile Cornel solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 24 si 26 din Legea nr. 3/2000, potrivit carora au dreptul sa participe la activitatea birourilor electorale numai membrii partidelor parlamentare, contravin prevederilor art. 16 si art. 53 alin. (2) din Constitutie, republicata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, principiul egalitatii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic poate fi reglementat diferit.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 octombrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.319/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 26 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, exceptie ridicata de Ilie Gheorghe Vasile Cornel.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca art. 24 si 26 din Legea nr. 3/2000 sunt neconstitutionale, deoarece nu prevad participarea in Biroul Electoral Central, precum si in birourile electorale de circumscriptie si in cele ale sectiilor de votare a reprezentantilor partidelor care nu sunt reprezentate in Parlament, in cazul referendumului national, sau in consiliul local ori judetean, in cazul referendumului local.
    Potrivit autorului exceptiei, textele de lege criticate incalca dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, formulandu-si opinia asupra exceptiei, considera ca textele de lege criticate "nu contravin normelor constitutionale cuprinse in art. 16 din Legea fundamentala". Potrivit opiniei instantei, "a stabili anumite conditii de reprezentativitate, competenta sau calificare pentru exercitarea anumitor activitati, in conditiile legii, nu inseamna o incalcare a egalitatii in drepturi a cetatenilor, fiecare cetatean avand vocatia si sansa de a exercita aceste activitati, fara discriminari sau privilegii, daca indeplineste conditiile prevazute in legea speciala".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata, in esenta, ca este justificata deosebirea de tratament juridic intre partidele care au reprezentare in Parlament sau in autoritatile locale ale administratiei publice si cele care nu au o asemenea reprezentare, ceea ce, in consecinta, "nu inseamna o incalcare a egalitatii in drepturi". Guvernul mai arata ca "principiul egalitatii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit".
    Avocatul Poporului considera exceptia neintemeiata. In sustinerea acestui punct de vedere se arata ca diferentierea facuta de legiuitor intre reprezentantii partidelor politice dupa cum sunt sau nu reprezentate in Parlament isi are justificarea in situatia juridica diferita a acestora, fundamentata "pe diferenta de legitimitate politica a acestor doua categorii de partide politice". Totodata se precizeaza ca, "in ceea ce priveste principiul egalitatii in fata legii, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 1/1994, statuand ca acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, conform memoriului depus de autorul exceptiei, dispozitiile art. 24 alin. (1) si ale art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificarile ulterioare, texte care au urmatorul cuprins:
    - Art. 24 alin. (1): "Biroul Electoral Central este alcatuit din 7 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie, dintre care unul va indeplini functia de presedinte, precum si din cate un delegat al fiecarui partid politic reprezentat in Parlament.";
    - Art. 26 alin. (1): "Birourile electorale de circumscriptie ale judetelor si al municipiului Bucuresti, ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si birourile electorale ale sectiilor de votare se compun dintr-un presedinte si cel mult 6 delegati ai partidelor politice reprezentate in Parlament, in cazul referendumului national, sau ai partidelor politice reprezentate in consiliul local sau judetean, in cazul referendumului local."
    Critica de neconstitutionalitate se bazeaza pe sustinerea ca textele mentionate incalca prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, text care are urmatorul cuprins: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege."
    Autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate incalca principiul constitutional al egalitatii in drepturi prin distinctia pe care o fac in legatura cu participarea in organismele electorale intre partidele politice, bazata pe criteriul reprezentarii lor in Parlament sau in consiliile judetene ori in cele locale.
    Analizand sub acest aspect exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata.
    Curtea Constitutionala a stabilit in jurisprudenta sa, in acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului in legatura cu interpretarea dispozitiilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care se refera la nediscriminare, ca egalitatea in drepturi nu exclude un tratament juridic diferit in cazul unor situatii juridice diferite, cand acesta are o justificare obiectiva si rationala.
    Dispozitiile legale criticate, care reglementeaza componenta Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscriptie si a birourilor electorale ale sectiilor de votare, stabilind ca numai partidele care au reprezentare parlamentara, in cazul referendumului national, sau care sunt reprezentate in consiliul local sau judetean, in cazul referendumului local, pot desemna delegati in organismele electorale respective, au la baza un criteriu rational si obiectiv. In nici un caz nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale sa faca parte reprezentanti ai tuturor partidelor politice existente in tara, intrucat astfel aceste organisme ar fi devenit nefunctionale, iar activitatea electorala ar fi riscat sa se blocheze.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) si ale art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, exceptie ridicata de Ilie Gheorghe Vasile Cornel in Dosarul nr. 3.319/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 aprilie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta