DECIZIE Nr.
180 din 6 aprilie 2010
pentru publicarea în
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Hotararii arbitrale din data de 30
martie 2010 avand ca obiect forma finala a Metodologiei privind stabilirea
remuneratiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere
muzicale pentru reproducerea si/sau comunicarea publica a operelor muzicale
prin servicii online sau mobile
ACT EMIS DE:
OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 273 din 27 aprilie 2010
Având în vedere dispoziţiile art. 1312
alin. (8) şi ale art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi
completările ulterioare,
în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7
din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea,
funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare
îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu
modificările ulterioare,
directorul general al Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor emite următoarea decizie:
Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Hotărârea arbitrală din data de 30 martie 2010
având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea
remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor
de opere muzicale pentru reproducerea şi/sau comunicarea
publică a operelor muzicale prin servicii online sau mobile,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta
decizie.
Art. 2. - Prezenta decizie intră în vigoare la
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Directorul general al Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor,
Laurenţiu Oprea
ANEXĂ
OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR CORPUL DE
ARBITRI
HOTĂRÂRE ARBITRALĂ din data de 30 martie
2010
având ca obiect forma finală a Metodologiei
privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi
patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea şi/sau
comunicarea publică a operelor muzicale prin servicii online sau mobile
Completul de arbitri:
- Gheorghiu Gheorghe
- Lucan-Arjoca Marius
- Roş Viorel
- Tănăsescu Mihai
- Ţiclea Alexandru
Pe rol se află cererea de arbitraj
înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (denumit în
continuare ORDA) cu nr. 2.207 din 17 martie 2009, introdusă de
organismul de gestiune colectivă „Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România -Asociaţia pentru Drepturile de Autor"
(denumit în continuare UCMR-ADA), cu sediul în municipiul
Bucureşti, Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, reprezentată legal
prin director general Ana Achim, care solicită declanşarea procedurii
de arbitraj în contradictoriu cu Asociaţia pentru Tehnologie şi
Internet (denumită în continuare APŢI), cu sediul în
municipiul Bucureşti, bd. LC. Brătianu nr. 44, sc. A, et. 5, ap. 46,
sectorul 3, reprezentată legal prin director executiv Bogdan Manolea,
Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilordin România
(denumită în continuare ANISP), cu sediul în municipiul
Bucureşti, bd. Naţiunile Unite nr. 1, bl. 108A, et. 1, sectorul 5,
reprezentată legal prin director executiv Gheorghe Serban, şi S.C.
ORANGE ROMÂNIA S.A. (denumită în continuare ORANGE ROMÂNIA), cu
sediul în municipiul Bucureşti, bd. Lascăr Catargiu nr. 51-53,
sectorul 1, reprezentată legal prin manager Milena Horvat, cerere având ca
obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind stabilirea
remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de
opere muzicale pentru reproducerea operelor muzicale pe sisteme informatice de
stocare şi pentru punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului
prin servicii online sau mobile.
Arbitrajul s-a desfăşurat la termenele din 1,
15 şi 22 aprilie 2009, respectiv 3, 11, 18 şi 23 martie 2010, la
sediul ORDA din municipiul Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul
1. La termenele menţionate părţile au depus înscrisuri şi
au avut loc dezbateri privind obiectul cauzei, aspecte consemnate în
procesele-verbale de şedinţă încheiate şi aflate la dosarul
de arbitraj, dezbaterile fiind încheiate în şedinţa din 23 martie
2010, când părţile au formulat concluzii asupra fondului cauzei.
In cadrul şedinţei din 11 martie 2010, S.C.
ROTON S.R.L, (denumită în continuare ROTON) şi S.C. UNIVERSAL
MUSIC ROMÂNIA - S.R.L, (denumită in continuare UNIVERSAL ROMÂNIA), cu
sediul ales în municipiul Bucureşti, str. George Enescu nr. 7, ap. 23,
sectorul 1, reprezentate legal prin avocat Magdalena-Daniela Popescu, au
formulat în cauză o cerere de intervenţie principală,
respinsă de completul de arbitri ca inadmisibilă, întrucât interesul
intervenienţilor nu este actual ca urmare a neimplicării în faza
legală obligatorie de negociere. Totodată, nici cererea de
intervenţie accesorie nu poate fi admisă, având în vedere
aceleaşi considerente.
La termenul din 23 martie 2010, completul arbitrai,
având nevoie de timp pentru a delibera, a decis ca pronunţarea să
aibă loc la data de 30 martie 2010, când, în temeiul prevederilor art.
1312 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, a
fost pronunţată, cu unanimitate de voturi, prezenta hotărâre.
COMPLETUL DE ARBITRI
constată:
Ca urmare a Cererii de arbitraj formulate de reclamanta
UCMR-ADAşi înregistrate la ORDA cu nr. 2.207 din 17 martie 2009, prin care
acest organism de gestiune colectivă a solicitat stabilirea formei finale
a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de
drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea operelor
muzicale pe sisteme informatice de stocare şi pentru punerea operelor
muzicale la dispoziţia publicului prin servicii online sau mobile, ORDA
[în temeiul prevederilor art. 1312 alin. (4) din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările
şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr.
8/1996] a convocat părţile la data de 23 martie 2009 în vederea
desemnării prin tragere la sorţi a 5 arbitri titulari care să
constituie completul de arbitraj, precum şi a 3 arbitri de rezervă.
Conform procesului-verbal încheiat la 23 martie 2009,
părţile au procedat la tragerea la sorţi a arbitrilor din lista
prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 1.287/2002 privind numirea
membrilor corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile
de Autor.
Ulterior, prin Adresa nr. 2.207 din 25 martie 2009,
ORDA, în conformitate cu prevederile art. 1312 alin. (5) din Legea
nr. 8/1996, a convocat pentru 26 martie 2009, la sediul său din municipiul
Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, arbitrii desemnaţi
şi părţile, în vederea constituirii completului de arbitraj.
La şedinţa din data de 8 aprilie 2009, ORDA a
luat act de retragerea din completul de arbitraj a domnului Baias Flavius, din
motive obiective, astfel încât a fost convocat pentru participarea în cadrul
arbitrajului primul dintre arbitrii de rezervă desemnaţi, şi
anume domnul Ţiclea Alexandru.
Comisia de negociere a metodologiei a fost
constituită prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor nr. 178/2008 pentru constituirea Comisiei de negociere a
Metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin reproducere şi/sau
comunicare publică, prin punere la dispoziţia publicului prin
internet sau alte reţele de comunicaţii de date, cu fir sau fără
fir, şi remuneraţiile cuvenite în mod corespunzător titularilor
de drepturi de autor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 667 din 25 septembrie 2008. Conform prevederilor acesteia,
părţile sunt: UCMR-ADA, APŢI, Asociaţia Operatorilor Mobili
din România (AOMR), ANISP, Societatea
Comercială VODAFONE ROMANIA - S.A., Societatea
Comercială ORANGE ROMÂNIA - S.A. si Societatea Comercială ARHEXIM -
S.R.L.
Având în vedere faptul că Societatea
Comercială VODAFONE ROMÂNIA - S.A., Societatea Comercială ARHEXIM -
S.R.L, şi AOMR nu au efectuat plata onorariului arbitrilor, cele 3
părţi nu au participat în cadrul procedurii de arbitraj.
Conform procesului-verbal încheiat, completul de
arbitraj s-a constituit la data de 15 aprilie 2009, primul termen de la care
s-a desfăşurat arbitrajul.
La termenul din 22 aprilie 2009, completul arbitrai
constată că sunt întrunite condiţiile de sesizare a Curţii
Constituţionale în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr.
47/1992, republicată, şi astfel admite cererea de sesizare a
Curţii Constituţionale, formulată de ANISP, privind
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 151
lit. b) din Legea nr. 8/1996, şi trimite dosarul pentru soluţionare
Curţii Constituţionale.
ORDA, prin Adresa nr. 3.554 din 29 aprilie 2009,
înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.134 din 29
aprilie 2009, trimite spre soluţionare Curţii Constituţionale
cererea de sesizare, precum şi dosarul de arbitraj.
Curtea Constituţională, în Dosarul nr.
4.042D/2009, prin Decizia nr. 1.652 din 15 decembrie 2009 referitoare la
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 151
lit. b) din Legea nr. 8/1996, respinge, ca fiind inadmisibilă,
excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către ANISP.
Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.652 din
15 decembrie 2009 este comunicată ORDA prin Adresa nr. 1.479 din 11
februarie 2010, înregistrată la ORDA cu nr. RGII/7377/15.02.2010.
ORDA, prin Adresa nr. RGII/7411/17.02.2010,
convoacă arbitrii şi părţile în vederea reluării
arbitrajului suspendat pentru data de 24 februarie 2010, când completul de
arbitri repune pe rol arbitrajul suspendat. La termenul din 11 martie 2010,
ORDA a luat act de retragerea din completul de arbitraj a domnului Anagnoste
Victor, din motive obiective, astfel încât a fost convocat pentru participarea
în cadrul arbitrajului următorul arbitru de rezervă, şi anume
domnul Lucan-Arjoca Marius.
La termenul din 18 martie 2010, utilizatorii
precizează că propunerea de metodologie depusă de ANISP este
comună pentru toţi utilizatorii, ORANGE ROMÂNIAachiesând la
această propunere de metodologie.
Prin cererea de arbitraj formulată, UCMR-ADA
solicită să fie stabilită forma finală a metodologiei
privind utilizarea operelor muzicale prin reproducere şi comunicare
publică prin punerea acestora la dispoziţia publicului prin servicii
online sau mobile şi drepturile patrimoniale cuvenite în mod
corespunzător titularilor drepturilor de autor. In acest sens, UCMR-ADA
arată că metodologia priveşte utilizarea operelor muzicale prin
reproducere şi comunicare publică prin servicii online sau mobile,
întrucât art. 13 lit. a) şi f) din Legea nr. 8/1996 recunoaşte
autorilor de opere muzicale drepturile patrimoniale de a autoriza şi de a
interzice reproducerea operei, distribuirea operei şi comunicarea
publică a acesteia. Totodată, UCMR-ADA arată că drepturile
ce fac obiect al metodologiei sunt dreptul de reproducere şi dreptul de
comunicare publică, întrucât acestea sunt prevăzute ca drepturi distincte
de Legea nr. 8/1996. De asemenea, gestiunea colectivă a acestor drepturi
are o întindere diferită potrivit dispoziţiilor art. 1231
şi 1232 din Legea nr. 8/1996: pentru comunicarea publică a
operelor muzicale gestiunea colectivă este obligatorie, iar pentru
reproducerea operelor muzicale gestiunea colectivă este facultativă.
In aceste condiţii, gestiunea colectivă se realizează
diferenţiat pentru cele două drepturi, întrucât repertoriul gestionat
colectiv facultativ nu este identic ca întindere cu cel gestionat colectiv în
mod obligatoriu.
Astfel, în timp ce în cazul gestiunii colective
obligatorii (comunicarea publică) UCMR-ADA îi reprezintă pe toţi
titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale, indiferent
dacă i-au acordat sau nu mandat în acest sens, în cazul gestiunii colective
facultative UCMR-ADA îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care
i-au acordat mandat. Referitor la remuneraţii, UCMR-ADA arată că
acestea trebuie să fie diferenţiate, în acord cu fiecare modalitate
de utilizare a operelor muzicale, şi să fie în acord cu practica
europeană. Astfel, propunerea UCMR-ADA referitoare la utilizările
precum streaming, webcasting, concerte live şi muzică de fundal
prevede o remuneraţie de două treimi din totalul remuneraţiei
pentru dreptul patrimonial de comunicare publică, iar pentru dreptul de
reproducere remuneraţia va fi mai mică, respectiv de o treime din
totalul remuneraţiei. In cazul descărcării operelor muzicale
(download) proporţia este diferită, şi anume remuneraţia va
fi mai mare: două treimi din totalul remuneraţiei pentru dreptul
patrimonial de reproducere, iar pentru dreptul de comunicare publică
remuneraţia va fi mai mică, de o treime din totalul
remuneraţiei. In domeniul utilizării operelor muzicale pe internet,
UCMR-ADA arată că intensitatea utilizării este dată de
numărul de vizitatori unici ai paginii de internet pe care sunt puse la
dispoziţia publicului operele muzicale. Totodată, UCMR-ADA arată
că propunerea sa referitoare la cuantumul remuneraţiilor este în
concordanţă cu remuneraţiile ce se regăsesc în practica
europeană pentru reproducerea şi comunicarea publică a operelor
muzicale prin servicii online şi mobile. In privinţa
remuneraţiilor minime, UCMR-ADA a propus şi a solicitat ca stabilirea
acestora să ţină seama de practica europeană, potrivit căreia
remuneraţiile sunt prevăzute distinct pentru fiecare modalitate de
utilizare şi, în principal, în raport cu numărul de vizitatori unici
sau ascultători online, după caz.
Prin întâmpinarea formulată, ANISP solicită
respingerea propunerii de metodologie a reclamantei şi stabilirea formei
finale a metodologiei privind utilizarea operelor muzicale pe internet şi
drepturile patrimoniale cuvenite titularilor drepturilor de autor în forma
propusă de pârâtă. In susţinerea întâmpinării, ANISP
arată că reclamanta este desemnată de către ORDA drept
colector unic al remuneraţiilor cuvenite titularilor drepturilor de autor
doar pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică, pentru
care, în conformitate cu prevederile art. 1231 lit. e) din Legea nr.
8/1996, gestiunea colectivă este obligatorie. Prin urmare, dreptul de
reproducere, la care face referire UCMR-ADA în propunerea de metodologie, nu
poate face obiectul unei metodologii opozabile erga omnes atâta vreme
cât organismul de gestiune colectivă nu are nici prerogativa legală
şi nici mandate de la toţi titularii acestui drept, astfel încât
să se poată exercita o gestiune colectivă obligatorie, cu
repertoriu extins. Din punctul de vedere al utilizării operelor muzicale
pe internet, dreptul de reproducere prevăzut la art. 1232 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 este „consumat" la momentul fixării
operei muzicale ca fonogramă sau videogramă, obiectul utilizării
care se reglementează prin metodologia supusă arbitrajului
reprezentându-l comunicarea publică şi reproducerea fonogramei
şi/sau videogramei în scopul comunicării ei publice prin internet,
ceea ce reprezintă o etapă ulterioară acelei reproduceri
reglementate prin textul de lege indicat anterior. Totodată, ANISP
arată că nu se poate face „comunicarea publică" a unei
opere muzicale prin internet fără ca în prealabil aceasta să nu
fie reprodusă pe un mediu de stocare denumit server, iar această
reproducere, realizată printr-o operaţiune de schimbare a formatului
operei muzicale în unul compatibil utilizării pe internet, face parte din
categoriile exceptate de la dreptul de reproducere, drept de reproducere care
este definit de art. 14 din Legea nr. 8/1996. In acest fel, utilizarea operelor
muzicale pe internet sub forma comunicării publice îndeplineşte
condiţiile impuse de art. 33 alin. (3) din Legea nr. 8/1996, respectiv:
reproducerea folosită este un act tranzitoriu şi accesoriu
utilizării, este parte integrantă şi esenţială a
procesului tehnic de transformare a formatului operei muzicale, scopul reproducerii
este acela de a permite transmiterea în cadrul reţelelor de calculatoare,
în cadrul unei utilizări licite, iar această reproducere nu are o
semnificaţie economică de sine stătătoare. Prin raportare
la Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11
decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE privind coordonarea
anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre
cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a
programelor de televiziune, la prevederile art. 148 alin. (2) şi (4) din
Constituţia României, republicată, şi ale art. 189 din Tratatul
de la Roma institutiv al CEE, se trage concluzia ca sintagma „cu
excepţia reţelelor de calculatoare"conţinută de
definiţia dată radiodifuzării în art. 151 lit. b) din
Legea nr. 8/1996, nu mai poate produce efecte juridice, legislaţia
comunitară prevalând dispoziţiilor contrare din legislaţia
internă. Astfel, sintagma „cu excepţia reţelelor de
calculatoare" cuprinsă în art. 151 lit. b) din Legea
nr. 8/1996, care defineşte radiodifuzarea, va trebui eliminată.
Părţile au depus concluzii scrise,
arătând, în esenţă, următoarele:
UCMR-ADA solicită ca metodologia să aibă
în vedere remuneraţia cuvenită autorilor de opere muzicale pentru
utilizarea acestora pe internet sau alte reţele de comunicaţii de
date, cu fir sau fără fir, mai puţin utilizarea operelor
muzicale ca tonuri de apel pentru telefoanele mobile, care nu face obiect al
propunerii de metodologie. Referitor la înţelesul termenilor
utilizaţi în metodologie, propunerea UCMR-ADA a avut în vedere practica
europeană în domeniu şi înţelesul aceloraşi termeni în
raporturile dintre utilizatorii de opere muzicale pe internet şi pe alte
reţele online sau mobile şi organismele de gestiune colectivă
din Europa. Drepturile patrimoniale ce fac obiectul metodologiei sunt dreptul
de reproducere şi dreptul de comunicare publică (punere la
dispoziţia publicului); dată fiind strânsa legătură dintre
reproducere şi comunicare publică şi interesul urmărit,
UCMR-ADA apreciază că primează în cauză gestiunea
colectivă obligatorie. In acest sens, poate fi cuprins în metodologie
termenul „utilizare" care reuneşte atât activitatea de reproducere,
cât şi pe cea de comunicare publică, cu stabilirea distinctă a
remuneraţiilor corespunzătoare dreptului de comunicare publică
şi, respectiv, a celor corespunzătoare dreptului de reproducere.
Potrivit practicii europene, proporţia dintre remuneraţia pentru
dreptul de reproducere şi dreptul de comunicare publică este: pentru
downloads, în cazul dreptului de reproducere, remuneraţia este de
două treimi din cuantumul total al remuneraţiei şi de o treime
pentru dreptul de comunicare publică, iar pentru streaming, webcasting
şi muzică de fundal, remuneraţia este de o treime din cuantumul
total al remuneraţiei şi de două treimi pentru dreptul de
comunicare publică. Totodată, UCMR-ADA arată că în
concordanţă cu practica europeană, remuneraţia minimă
sau cea forfetară, după caz, trebuie să ţină seama de
modalităţile de utilizare, de numărul de opere muzicale
utilizate, de numărul de consumatori finali care accesează site-ul
sau pagina de internet a utilizatorului, de numărul de ascultători
online care pot accesa simultan pagina de webcasting etc. Se impune, prin
urmare, stabilirea unor remuneraţii forfetare/minime care să
aibă un caracter echitabil şi să fie de natură a încuraja
actul de creaţie. In sprijinul celor susţinute de UCMR-ADA, de
stabilire distinctă a remuneraţiilor în funcţie de modalităţile
de utilizare a operelor muzicale, sunt şi următoarele elemente:
propunerea utilizatorilor ORANGE ROMÂNIA şi VODAFONE ROMÂNIA, de stabilire
diferenţiată a remuneraţiilor pe diferite modalităţi
de utilizare, şi solicitările altor utilizatori pentru a se avea în vederea
stabilirea unor remuneraţii distincte pe modalităţi de
utilizare. UCMR-ADA a propus o remuneraţie totală de 12%
(defalcată între drepturi mecanice şi drepturi de comunicare
publică), iar potrivit practicii europene în domeniu, remuneraţia se
situează în ţările europene între 8% şi 15%, în cele mai
multe ţări remuneraţiile fiind cuprinse între 10% şi 12%.
Referitor la baza de calcul al remuneraţiilor, propusă de UCMR-ADA,
aceasta este constituită din „totalitatea veniturilor brute lunare
obţinute ca urmare a descărcării operelor muzicale sau
accesării de către public a serviciului online sau mobil pe care sunt
puse la dispoziţia publicului opere muzicale, venituri reprezentând, dar
fără a se limita la: tarifele solicitate consumatorilor finali,
indiferent dacă sumele sunt plătite de consumatorul final direct
utilizatorului ori unui intermediar, publicitate, abonamente, sponsorizări
etc". UCMR-ADA arată că baza de calcul al remuneraţiilor
este în concordanţă cu dispoziţiile Legii nr. 8/1896, dar
şi cu practica din România, precum şi cu practica europeană. In
ceea ce priveşte raportările utilizatorilor, UCMR-ADA precizează
că în absenţa unor informaţii corecte, complete şi
furnizate de utilizatori la timp, UCMR-ADA se află în imposibilitatea de a
repartiza remuneraţiile, iar autorii nu pot beneficia de acestea. Din
acest motiv este foarte important ca metodologia să prevadă
obligaţia utilizatorilor de a întocmi rapoarte complete cuprinzând operele
muzicale utilizate, autorii acestora, durata de utilizare, perioada în care au
fost utilizate etc.
In concluzie, în raport cu dispoziţiile legale
invocate, cu practica europeană, cu probele administrate, cu negocierile
şi recunoaşterile sau achiesările unora dintre utilizatori,
UCMR-ADA solicită completului de arbitraj ca la stabilirea formei finale a
metodologiei să aibă în vedere forma propusă de UCMR-ADA.
La termenul pentru susţinerea concluziilor, ANISP
a arătat că o metodologie anterioară în domeniu, în vigoare din
anul 2005, conţine principii simple, suple de aplicat oricăror modele
de business şi se raportează la caracterul oneros sau gratuit al
utilizării. Dacă cuantumul remuneraţiei va fi majorat aşa
cum solicită UCMR-ADA, în opinia ANISP utilizatorii care îşi
desfăşoară afaceri în domeniu nu vor mai putea să le
continue; astfel piaţa în domeniu va fi distrusă. Faţă de
contractele de revenue share aplicabile de către intermediari (de exemplu
ORANGE ROMÂNIA), nu poate fi avută în vedere solicitarea UCMR-ADA; astfel
remuneraţia poate fi percepută şi de la intermediar şi de
la utilizator. Totodată, arată că sponsorizările nu pot
face parte din baza de calcul, iar referitor la cuantumul remuneraţiei,
aceasta este, conform propunerii de metodologie, de 8%. In continuare, ANISP a
arătat că dacă s-ar menţine acelaşi procent de 10%
stabilit prin metodologia anterioară din 2005, această
remuneraţie ar constitui o variantă echilibrată de
remuneraţie. In ceea ce priveşte criteriul practicii europene, ANISP
arată că practica europeană trebuie avută în vedere doar
pentru faza negocierilor dintre părţi, nu şi pentru cea a
arbitrajului, dispoziţiile legale referitoare la acestea
neregăsindu-se şi la prevederile referitoare la arbitraj. La nivelul
Uniunii Europene, nu există o unitate de reglementare în domeniul
metodologiei supuse arbitrajului, iar la nivel european nu există tarife
stabilite diferenţiat pentru dreptul de reproducere şi cel de
comunicare publică.
In concluzie, în raport cu dispoziţiile legale
invocate şi cu probele administrate, ANISP solicită completului de
arbitraj respingerea propunerii de metodologie, formulată de către
reclamantă, şi admiterea formei finale a metodologiei, conform formei
propuse de ANISP.
APŢI arată că prin propunerea de
metodologie a utilizatorilor se susţine realizarea următoarelor
obiective: crearea unui sistem de remuneraţii care să permită
dezvoltarea modelelor de afaceri pe internet în România, în condiţii
similare cu proiectele dezvoltate din afara României în ceea ce priveşte
distribuirea muzicii pe internet; stabilirea unor reduceri semnificative ale procentelor
pentru autorii care îşi publică în mod gratuit pe internet operele
lor, în cazul în care deţin toate drepturile de autor şi conexe,
pentru a încuraja promovarea acestora, dacă ei decid să se promoveze
în acest mod; excluderea muzicii permise de la alt site web prin intermediul
unui terţ (embed) din scopul acestei metodologii; noţiunea de
reproducere în aceste utilizări este un act provizoriu şi accesoriu
de reproducere şi nu are un caracter economic de sine stătător;
utilizările necomerciale trebuie să fie permise în condiţii
clare şi la preţuri accesibile; termenii folosiţi în metodologie
să fie în concordanţă cu legislaţia românească în
domeniul serviciilor pe internet (definite ca servicii ale societăţii
informaţionale în Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic),
să respecte principiile de neutralitate tehnologică prevăzute de
actele normative şi să aibă o semnificaţie din punct de
vedere tehnic; criteriul practicii europene trebuie avut în vedere în
legătură directă cu poziţia dominantă avută de
organismele de gestiune colectivă, în conformitate cu dreptul european
şi naţional şi posibilitatea ca acestea să impună
tarife mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene.
In concluzie, APŢI solicită adoptarea
propunerii de metodologie conform versiunii înaintate de utilizatori,
stabilirea exclusivă a unei remuneraţii procentuale din cifra de
afaceri sau câştigurile obţinute din activitatea respectivă,
reducerea remuneraţiilor pentru autorii care deţin toate drepturile
de autor şi conexe asupra operelor lor la doar 5% din remuneraţiile
datorate în mod obişnuit, stabilirea definiţiei utilizatorului,
după cum urmează: „Este utilizator, în sensul prezentei
metodologii, persoana fizică sau juridică ce oferă servicii ale
societăţii informaţionale cuprinzând operele muzicale
găzduite pe sisteme informatice aflate în gestiunea sa.", excluderea
noţiunii de reproducere din scopul acestei metodologii, având în vedere
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 8/1996, şi respingerea propunerii de
metodologie formulate de UCMR-ADA.
ORANGE ROMÂNIA achiesează la propunerile şi
concluziile ANISP; în plus, aduce în discuţie prevederile legale privind
dreptul de comunicare publică.
Analizând actele şi lucrările dosarului,
completul arbitrai reţine următoarele:
Completul arbitrai este legal învestit şi are
competenţa de a soluţiona cererea de arbitraj formulată de
reclamanta UCMR-ADA în contradictoriu cu pârâtele APŢI, ANISP şi
ORANGE ROMÂNIA în vederea stabilirii formei finale a Metodologiei privind stabilirea
remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de
opere muzicale pentru reproducerea operelor muzicale şi pentru punerea
operelor muzicale la dispoziţia publicului prin servicii online sau
mobile, în temeiul prevederilor art. 1312 din Legea nr. 8/1996.
In prealabil, se constată că titlul
metodologiei, propus de părţi, nu este adecvat cu conţinutul
negocierilor şi medierii prin arbitraj, de stabilire a remuneraţiilor
titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru
reproducerea şi/sau comunicarea publică a operelor muzicale prin
servicii online sau mobile.
In consecinţă, titlul metodologiei va fi
următorul: „Metodologie privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite
titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea
operelor muzicale şi/sau comunicarea publică a operelor muzicale prin
servicii online sau mobile".
Completul constată următoarele elemente de
dezacord dintre părţi:
1. Privitor la licenţele pentru folosirea operelor
muzicale, părţile propun rezolvări cu nuanţări
diferite, sens în care completul decide următoarele:
Autorizaţia licenţă neexclusivă
conferă utilizatorului, după caz, dreptul de a reproduce şi/sau
dreptul de comunicare publică pe teritoriul României a operelor muzicale,
fiind utilizator persoana fizică sau juridică ce oferă
publicului servicii ale societăţii informaţionale cuprinzând
operele muzicale aflate pe un sistem informatic on line sau mobil. In
această categorie se află orice persoană sub al cărei nume
este înregistrat domeniul de internet sau alte reţele, cu sau
fără fir, ori care este responsabilă de conţinutul
site-ului disponibil pe internet sau pe alte reţele, cu sau fără
fir, precum şi cea care exploatează site-ul pe internet sau pe alte
reţele, cu sau fără fir, ori care obţine venituri din
publicitate, din descărcarea sau ascultarea de opere muzicale sau sub
orice altă formă, ca urmare a furnizării serviciilor cuprinzând
opere muzicale prin internet sau pe alte reţele, cu sau fără
fir.
Utilizarea operelor muzicale se realizează prin
comunicare publică (ascultare) fără posibilitatea de stocare a
operelor muzicale, efectuată cu titlu gratuit sau oneros printr-un
serviciu online ori mobil (streaming) sau prin reproducere cu descărcare
(stocare) şi comunicare publică (ascultare) de către consumator
a operelor muzicale, efectuată cu titlu gratuit sau oneros printr-un
serviciu online ori mobil (download).
In vederea obţinerii licenţei, persoana
interesată trebuie să solicite organismului de gestiune
colectivă eliberarea acesteia cu cel puţin 10 zile înainte de
autorizarea utilizării. Odată cu cererea de autorizare se vor depune
fotocopia actului de identitate sau fotocopia certificatului de înmatriculare
şi/sau înregistrare fiscală, fotocopia dovezii de înregistrare a
domeniului de internet deţinut, precum şi orice alte informaţii
privitoare la modalitatea şi reţeaua prin care sunt puse la
dispoziţia publicului operele muzicale.
Cererea de autorizare şi documentele pot fi
transmise şi în format electronic la adresa de e-mail a organismului de
gestiune colectivă. In termen de 10 zile de la depunerea cererii de
autorizare, însoţită de toate documentele, organismul de gestiune
colectivă este obligat să încheie cu solicitantul licenţa
neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pe internet sau pe alte
reţele, cu sau fără fir. Licenţa neexclusivă se
acordă pentru o perioadă de 3 ani, însă la solicitarea
expresă a utilizatorului aceasta se poate acorda pentru o perioadă
mai scurtă. In cazul dreptului de reproducere, autorizaţia
licenţă neexclusivă se încheie numai cu privire la opere
muzicale ce fac parte din repertoriul gestionat în mod facultativ de organismul
de gestiune colectivă. Licenţa neexclusivă se poate acorda
şi prin corespondenţă (e-mail, fax, poştă).
2. Privitor la dreptul de reproducere şi dreptul
de comunicare publică a operelor muzicale prin internet sau prin alte
reţele, cu sau fără fir, în funcţie de care se
stabileşte remuneraţia autorilor, se constată:
Potrivit art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr.
8/1996, dreptul de comunicare publică a operei este un drept patrimonial
distinct şi exclusiv pentru care legiuitorul a prevăzut
obligativitatea gestiunii colective în cazul operelor muzicale. Comunicarea
publică a operelor muzicale se face în scop de ascultare fără
fixare ori pentru fixare şi ascultare. In cazul comunicării operelor
muzicale în scop de ascultare fără fixare, această
operaţiune implică un act provizoriu de reproducere, parte a unui
proces tehnic menit să permită utilizarea licită a operei, fiind
o excepţie de la dreptul distinct de reproducere reglementată de
dispoziţiile art. 33 alin. (3) din lege, astfel: „sunt exceptate de la
dreptul de reproducere (...) actele provizorii de reproducere care sunt
tranzitorii sau accesorii şi constituie o parte integrantă şi
esenţială a unui proces tehnic şi al căror scop unic este
să permită transmiterea, în cadrul unei reţele între terţi,
de către un intermediar, sau utilizarea licită a unei opere ori a
altui obiect protejat şi care nu au o semnificaţie economică de
sine stătătoare." In cazul comunicării operelor muzicale în
scop de fixare şi apoi de ascultare, dreptul de reproducere este de sine
stătător, ca drept autonom.
In acest sens este şi practica europeană,
aşa cum rezultă din răspunsul SACEM-Franţa, depus de
UCMR-ADA, care apreciază că acestea sunt acte provizorii de
reproducere pentru care nu este nevoie de autorizare, deoarece reprezintă
o excepţie de la dreptul de reproducere, prevăzut de art. 5 din
Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2001
privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor
conexe în societatea informaţională. Excepţia a fost
încorporată în legislaţia internă de dispoziţiile art. 33
alin. (3) din Legea nr. 8/1996.
3. Privitor la remuneraţiile pentru autorii
operelor muzicale, completul de arbitraj va ţine seama că
părţile au ajuns la un relativ acord pentru un procent de 10% din
baza de calcul, pentru reproducere şi comunicare publică.
Arbitrii au luat în considerare necesitatea
încurajării serviciilor de furnizare legală de opere muzicale pe
internet şi pe alte reţele şi evitarea situaţiei
inechitabile în care un posibil utilizator ar datora titularilor de drepturi
sume mai mari decât cele încasate. De asemenea, s-a urmărit asigurarea
unui echilibru între interesul publicului de a avea acces la servicii de
utilizare a operelor muzicale în condiţii facile şi rezonabile prin
încurajarea dezvoltării investiţiilor în acest domeniu şi
interesul creatorilor de a fi remuneraţi pentru utilizarea operelor lor.
Completul nu poate lua în considerare propunerea
UCMR-ADA privind exceptarea unor tipuri de utilizări, deoarece dreptul de
comunicare publică se gestionează colectiv în mod obligatoriu,
conform art. 1231 din Legea nr. 8/1996. Exceptarea tonurilor de apel
este reţinută în cauză, deoarece există o altă
metodologie aplicabilă, iar acestea oricum nu au făcut obiect al
negocierilor dintre părţi.
Remuneraţia propusă de utilizatori pentru
situaţia în care autorul îşi oferă spre ascultare sau descărcare
propriile creaţii nu este reţinută în cauză, întrucât Legea
nr. 8/1996 nu reglementează situaţia în care titularul de drepturi
să se autorizeze sau să îşi plătească remuneraţii
prin intermediul organismului de gestiune colectivă, care, potrivit art. 125
din legea menţionată nu este titular de drepturi, ci mandatar al
acestora.
Pentru oferirea spre ascultare (streaming), cu titlu
gratuit, remuneraţia va fi forfetară, în funcţie de numărul
operelor muzicale, cu o creştere şi în funcţie de tranşele
de ascultători. Pentru utilizarea ca muzică de fundal a operelor
muzicale se datorează o remuneraţie lunară de 20 lei.
Pentru oferirea spre ascultare, cu titlu oneros, se
acordă 8% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare
publică, prin punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.
Pentru oferirea spre descărcare (download), cu
titlu gratuit, remuneraţia va fi forfetară în funcţie de
numărul de opere muzicale, cu o creştere în funcţie de operele
muzicale descărcate.
Pentru oferirea spre descărcare (download), cu
titlu oneros, se acordă 7% din baza de calcul, cu titlu de drepturi
patrimoniale de autor pentru reproducerea (fixarea) operelor muzicale, şi
3% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publică prin
punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.
4. Privitor la baza de calcul al remuneraţiilor
procentuale se decide că aceasta este formată din totalitatea
veniturilor brute lunare obţinute de utilizator ca urmare a folosirii
operelor muzicale.
5. Privitor la informaţiile ce trebuie comunicate
organismului de gestiune colectivă pentru autorizarea utilizării nu
se poate reţine în cauză obligaţia transmiterii „operelor
muzicale ce urmează a fi reproduse pe mediul de stocare în vederea punerii
la dispoziţia publicului" deoarece, fiind vorba despre gestiune
colectivă extinsă, obligatorie, înseamnă că organismul de
gestiune colectivă îi reprezintă pe toţi titularii de drepturi
şi poate autoriza utilizarea tuturor operelor acestora, astfel încât
comunicarea de către utilizatori a posibilelor opere care vor fi utilizate
apare ca fiind o acţiune imposibil de realizat practic. Operele care sunt
utilizate nu sunt cunoscute la momentul solicitării autorizaţiei
deoarece există opere muzicale care apar ulterior autorizării şi
sunt imposibil de identificat la momentul solicitării autorizaţiei.
In acest sens, este de esenţa gestiunii colective
ca utilizatorii să transmită ulterior utilizării către
organismul de gestiune colectivă informaţii privind operele
utilizate, în scopul remunerării corespunzătoare a titularilor de
drepturi, în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea
nr. 8/1996. Utilizatorii sunt obligaţi ca până la data de 20 a
fiecărei luni să comunice organismului de gestiune colectivă,
pentru luna precedentă, un raport privind operele muzicale utilizate, care
va cuprinde baza de calcul al remuneraţiei, operele muzicale reproduse
şi/sau comunicate public, cu indicarea pentru fiecare operă
muzicală în parte a denumirii operei muzicale, autorului/autorilor,
interpretului/interpreţilor, numărului de
ascultări/descărcări şi a duratei de utilizare.
Utilizatorii sunt obligaţi să permită realizarea unei
monitorizări şi a unui raport de trafic de către o terţă
persoană independentă, dintre cele agreate de organismul de gestiune
colectivă, sau să implementeze un program de monitorizare a
traficului de către organismul de gestiune colectivă agreat de acesta
din urmă.
Faţă de considerentele expuse, completul de
arbitri
HOTĂRĂŞTE:
Forma finală a metodologiei este următoarea:
METODOLOGIE
privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite
titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru
reproducerea şi/sau comunicarea publică a operelor muzicale prin
servicii online sau mobile
Art. 1. - Reproducerea şi comunicarea publică
a operelor muzicale pe teritoriul României, însoţite sau nu de imagini,
printr-un serviciu online sau mobil, se pot face numai în baza unei
autorizaţii licenţă neexclusivă încheiată cu
organismul de gestiune colectivă pentru operele muzicale.
Art. 2. - (1) Autorizaţia licenţă
neexclusivă conferă utilizatorului, după caz, dreptul de a
reproduce şi/sau dreptul de comunicare publică pe teritoriul României
a operelor muzicale în modalităţile prevăzute de prezenta
metodologie.
(2) Este utilizator, în sensul prezentei
metodologii, persoana fizică sau juridică ce oferă publicului
servicii ale societăţii informaţionale care conţin opere
muzicale aflate pe un sistem informatic online sau mobil.
Art. 3. - (1) Este utilizator orice persoană:
a) sub al cărei nume este înregistrat domeniul la
care este accesibil serviciul prin internet sau alte reţele cu sau
fără fir; sau
b) care este responsabilă de conţinutul
site-ului disponibil pe internet sau pe alte reţele, cu sau fără
fir; sau
c) care exploatează site-ul pe internet sau pe
alte reţele, cu sau fără fir; sau
d) care obţine venituri din publicitate, din
descărcarea sau ascultarea de opere muzicale ori sub orice altă
formă ca urmare a furnizării serviciilor cuprinzând opere muzicale
prin internet sau prin alte reţele, cu sau fără fir.
Art. 4. - Utilizarea operelor muzicale se
realizează prin următoarele operaţiuni:
a) oferirea spre ascultare (comunicare publică,
inclusiv prin punerea la dispoziţia publicului), fără
posibilitatea de stocare a operelor muzicale, efectuată cu titlu gratuit
sau oneros printr-un serviciu online sau mobil;
b) oferirea spre descărcare (reproducere şi
comunicare publică) de către consumator a operelor muzicale,
efectuată cu titlu gratuit sau oneros printr-un serviciu online sau mobil.
Art. 5. - (1) In vederea obţinerii licenţei,
solicitantul trebuie să solicite organismului de gestiune colectivă
eliberarea acesteia cu cel puţin 10 zile înainte de utilizare.
(2) Odată cu cererea de autorizare, solicitantul
are obligaţia să depună următoarele documente: fotocopia
actului de identitate sau fotocopia certificatului de înmatriculare şi/sau
înregistrare fiscală, precum şi orice alte informaţii privitoare
la modalitatea şi reţeaua prin care sunt puse la dispoziţia
publicului operele muzicale.
(3) Cererea de autorizare şi documentele
prevăzute la prezentul articol pot fi transmise şi în format
electronic la adresa de e-mail a organismului de gestiune colectivă.
Art. 6. - (1) In termen de 10 zile de la depunerea
cererii de autorizare, însoţită de toate documentele prevăzute
la art. 4 alin. (2), organismul de gestiune colectivă este obligat să
încheie cu solicitantul licenţa neexclusivă de utilizare a operelor
muzicale pe internet sau pe alte reţele, cu sau fără fir.
(2) Licenţa neexclusivă se poate acorda
şi prin corespondenţă (e-mail, fax, poştă).
(3) Licenţa neexclusivă se acordă pentru
o perioadă de 3 ani, însă la solicitarea expresă a
utilizatorului aceasta se poate acorda pentru o perioadă mai scurtă.
(4) In cazul dreptului de reproducere,
autorizaţia licenţă neexclusivă se încheie numai cu privire
la opere muzicale ce fac parte din repertoriul gestionat în mod facultativ de
organismul de gestiune colectivă.
Art. 7. - Pentru reproducerea şi/sau comunicarea
publică, inclusiv prin punerea la dispoziţia publicului a operelor
muzicale printr-un serviciu online sau mobil, utilizatorii au obligaţia de
a plăti remuneraţii pentru titularii de drepturi patrimoniale de
autor de opere muzicale, după cum urmează:
A. Oferirea spre ascultare (streaming):
a) cu titlu gratuit:
|
Număr de opere muzicale
|
1-20
|
21-200
|
201-1.000
|
Peste 1.000
|
|
Remuneraţie lunară
|
20 lei
|
30 lei
|
50 lei
|
100 lei
|
In situaţia utilizatorilor care oferă spre
ascultare (streaming) peste 200 de opere muzicale, la fiecare tranşă
de câte 500.000 de ascultări lunare se adaugă câte o remuneraţie
echivalentă celei stabilite în tabelul de mai sus.
Pentru utilizarea ca muzică de fundal a operelor
muzicale se datorează o remuneraţie lunară de 20 lei.
b) cu titlu oneros:
- 8% din baza de calcul, cu titlu de drept de
comunicare publică prin punerea operelor muzicale la dispoziţia
publicului.
B. Oferirea spre descărcare (download): a) cu
titlu gratuit:
|
Număr de opere muzicale
|
1-20
|
21-200
|
201-1.000
|
Peste 1.000
|
|
Remuneraţie lunară
|
40 lei
|
60 lei
|
100 lei
|
200 lei
|
In situaţia în care numărul de opere muzicale
descărcate lunar este mai mare de 50.000, se adaugă câte o
remuneraţie suplimentară echivalentă celei stabilite în tabelul
de mai sus pentru fiecare tranşă de 50.000 de opere muzicale. Pentru
mai mult de 2.000.000 de opere muzicale descărcate lunar, nu se mai
adaugă nicio remuneraţie suplimentară.
Remuneraţiile prevăzute în tabelul de mai sus
se repartizează după cum urmează:
- 70% cu titlu de drepturi patrimoniale de autor
pentru reproducerea operelor muzicale;
- 30% cu titlu de drept de comunicare publică prin
punerea operelor muzicale la dispoziţia publicului.
b) cu titlu oneros:
- 7% din baza de calcul, cu titlu de drepturi
patrimoniale de autor pentru reproducerea operelor muzicale;
- 3% din baza de calcul, cu titlu de drept de
comunicare publică prin punerea operelor muzicale la dispoziţia
publicului.
Art. 8. - Baza de calcul al remuneraţiilor
procentuale este formată din totalitatea veniturilor brute lunare
obţinute de utilizator ca urmare a folosirii operelor muzicale, venituri
reprezentând dar fără a se limita la: sume plătite de către
consumatorii finali, indiferent dacă acestea sunt plătite direct
utilizatorului ori unui intermediar, sau sume reprezentând publicitate,
abonamente, sponsorizări.
Art. 9. - (1) Plata remuneraţiilor se
efectuează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru
care sunt datorate.
(2) In caz de întârziere la plata remuneraţiei,
utilizatorii datorează la sumele scadente şi neachitate
penalităţi de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere.
(3) Remuneraţiile stabilite în sumă fixă
prin prezenta metodologie pot fi modificate anual potrivit indicelui de inflaţie,
în conformitate cu dispoziţiile art. 1314 din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările
şi completările ulterioare.
Art. 10. - (1) Utilizatorii sunt obligaţi ca
până la data de 20 a fiecărei luni să comunice organismului de
gestiune colectivă, pentru luna precedentă, un raport privind operele
muzicale utilizate, care va cuprinde:
a) baza de calcul al remuneraţiei;
b) operele muzicale reproduse şi/sau comunicate
public, cu indicarea pentru fiecare operă muzicală în parte a
denumirii operei muzicale, autorului/autorilor,
interpretului/interpreţilor, numărului de
ascultări/descărcări şi a duratei de utilizare.
(2) Utilizatorii sunt obligaţi să
permită realizarea unei monitorizări şi a unui raport de trafic
de către o terţă persoană independentă, dintre cele
agreate de organismul de gestiune colectivă, sau să implementeze un
program de monitorizare a traficului de către organismul de gestiune
colectivă agreat de acesta din urmă.
Art. 11. - (1) Nu fac obiect al prezentei metodologii
reproducerea şi comunicarea publică a operelor muzicale ca tonuri de
apel sau tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile.
(2) Prezenta metodologie intră în vigoare la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu
art. 1312 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul
de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi
completările ulterioare.
Pronunţată astăzi, 30 martie 2010, la
sediul ORDAdin municipiul Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1.
Executorie de la data publicării sale în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Cu apel în termen de 30 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Completul de arbitraj:
Gheorghiu Gheorghe
Lucan-Arjoca Marius
Roş Viorel
Tănăsescu Mihai
Ticlea Alexandru