Decizia Nr.25 din 24.01.2013

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5, art. 7 şi 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Constantin Popescu în Dosarul nr. 4.918/30/2011 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.533D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Decizia civilă nr. 2.007 din 12 septembrie 2012, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5, art. 7 şi 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Popescu cu prilejul soluţionării recursului formulat de Casa Sectorială de Pensii din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi de Comisia de Contestaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii împotriva Sentinţei civile nr. 5.886 din 15 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 4.918/30/2011, având ca obiect constatarea nulităţii unui act.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât aduc atingere dreptului la pensie, care este un drept câştigat. Astfel, recalcularea pensiilor de serviciu, având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora, contravine principiului neretroactivităţii legii civile. Acelaşi principiu constituţional încalcă şi dispoziţiile de lege criticate care prevăd posibilitatea ca eventualele diferenţe încasate de beneficiarul pensiei până la data emiterii deciziei de revizuire să facă obiectul unor reţineri din pensie. Totodată, consideră că este încălcat şi dreptul de proprietate, pensia reprezentând un „bun“ în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În sfârşit, arată că, deşi Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a prevăzut dreptul de a opta pentru cuantumul mai favorabil al pensiei în cazul recalculării acesteia, un asemenea drept nu a fost prevăzut şi cu prilejul recalculării pensiilor de serviciu.Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1-5, art. 7 şi 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum şi cele ale art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011.Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale, art. 56 privind contribuţiile financiare, art. 135 privind economia şi art. 136 referitor la proprietate. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 148 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile Directivei 86/378/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, precum şi cele ale Directivei 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de modificare a Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială. Totodată, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 11 şi 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi art. 23 din Carta socială europeană revizuită.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Legea fundamentală şi aceleaşi dispoziţii internaţionale.Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“.Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. [...] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita“. Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii“.Analizând conformitatea prevederilor de lege criticate cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie, Curtea a constatat, prin prisma celor statuate mai sus, că „aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.“Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 raportate la art. 15 alin. (2) din Constituţie, referitor la principiul neretroactivităţii legii, Curtea, prin Decizia nr. 684 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012, a arătat că dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 dispun că, în situaţia în care cuantumul rezultat în urma recalculării pensiei este mai mic decât cel aflat în plată în luna decembrie 2010, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă examinate şi până la momentul revizuirii pensiei se va acorda cuantumul mai favorabil, respectiv cel din luna decembrie 2010.De asemenea, a arătat că dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 dispun regularizarea pensiilor în funcţie de cuantumurile rezultate după luarea în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1 la ordonanţa de urgenţă.În concluzie, a reţinut că niciuna dintre aceste dispoziţii de lege nu conţine prevederi cu efecte anterioare intrării lor în vigoare, aşa cum în mod eronat a interpretat autorul criticii de neconstituţionalitate.Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, în situaţia textelor de lege analizate, rezultatul unui cuantum diferit al pensiei, ca urmare a luării în calcul a veniturilor realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, reprezintă o aplicare a principiului contributivităţii. În acest sens, a amintit că, potrivit reglementărilor anterioare, respectiv cele ale art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, din cauza lipsei documentelor necesare stabilirii pensiei, punctajul mediu anual fusese stabilit prin luarea în calcul a salariului mediu brut pe economie, iar nu a veniturilor reale realizate.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea constată că autorul excepţiei nu indică în ce mod anume şi între care categorii de persoane textele de lege creează un tratament juridic discriminator, astfel că această critică urmează a fi respinsă ca fiind nemotivată.De asemenea, Curtea constată că nu sunt motivate nici criticile referitoare la dispoziţiile art. 56 şi 135 din Constituţie, astfel că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, şi acestea urmează a fi respinse ca nemotivate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,¹CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5, art. 7 şi 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale art. 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Constantin Popescu în Dosarul nr. 4.918/30/2011 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 ianuarie 2013.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea_____¹ A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.