DECIZIE Nr.
283 din 18 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
apartinut cultelor religioase din Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 3 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri
imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie
ridicată de Georgeta Baesan, Ioan Baesan, Emilia Dana Târnăveanu,
Gheorghe Dorin Târnăveanu şi Viorica Gligor în Dosarul nr.
1.995/175/2007 al Tribunalului Alba - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii că
partea Comisia specială de retrocedare a bunurilor care au aparţinut
cultelor a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea
excepţiei ca neîntemeiată.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
arătând că prevederile de lege criticate nu nesocotesc nici
principiul egalităţii în faţa legii şi a
autorităţilor publice şi nici nu îngrădesc dreptul de acces
liber la justiţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 2 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 1.995/175/2007, Tribunalul Alba - Secţia civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
aparţinut cultelor religioase din România. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Georgeta Baesan, Ioan
Baesan, Emilia Dana Târnăveanu, Gheorghe Dorin Târnăveanu şi
Viorica Gligor într-o cauză, aflată în stadiul procesual al
recursului, având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a
nulităţii absolute parţiale a unei dispoziţii de restituire
emise de Comisia specială de retrocedare a bunurilor care au
aparţinut cultelor.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorii acesteia
arată, în esenţă, că deciziile la care se referă
textul de lege criticat sunt emise în urma unei proceduri necontencioase
aplicabile unor persoane bine determinate, şi anume instituţia de
cult şi comisia de retrocedare. Deşi nu le sunt comunicate, efectele
acestor decizii se răsfrâng însă şi asupra chiriaşilor din
imobilele retrocedate, care sunt terţi faţă de raportul juridic
stabilit între subiectele de drept amintite. Acestora nu le poate fi opus
termenul în interiorul căruia deciziile menţionate pot fi contestate.
Totodată, autorii excepţiei se consideră discriminaţi în
raport cu instituţia de cult, care „îşi poate exprima poziţia în
cadrul procedurii necontencioase" şi căreia îi sunt comunicate
aceste decizii. De asemenea, se consideră discriminaţi şi
faţă de alte categorii de chiriaşi, şi anume cei ai
imobilelor preluate de stat în perioada 1945-1989, pentru care Legea nr.
10/2001 prevede că dispoziţiile emise în baza legii menţionate
pot fi atacate de persoana care se pretinde îndreptăţită,
fiindu-le aplicabilă procedura comună de atac a oricărui act
juridic, „în care termenele sunt mai mari şi posibilitatea de a acţiona
mai lejeră, chiar dacă nu sunt comunicate nici aceste decizii".
Tribunalul Alba - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat vizează o
procedură accelerată, specifică materiei contenciosului
administrativ, care e aplicabilă nu doar părţilor implicate în
procedura de restituire, ci şi terţilor.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul consideră
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Arată că nu se încalcă principiul egalităţii în drepturi,
reglementarea criticată aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor
vizate de norma legală, şi nici dreptul de acces liber la
justiţie, a cărui exercitare poate fi condiţionată prin
lege de îndeplinirea unor cerinţe prealabile şi de respectarea unor
termene de prescripţie sau de decădere.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Avocatul Poporului nu
au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie
prevederile art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
aparţinut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, care au
următorul cuprins:
- Art. 3 alin. (7): „(7) Deciziile Comisiei speciale
de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de
contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat
imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.
Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios
administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004."
In opinia autorilor excepţiei de
neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor
din Legea fundamentală cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind
egalitatea cetăţenilor şi în art. 21 referitor la accesul liber
la justiţie.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate,
Curtea observă că, analizând constituţionalitatea prevederilor
art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
94/2000 prin prisma unei critici similare, referitoare la pretinsa privare a
persoanelor care sunt terţi faţă de raportul juridic stabilit
între persoana îndreptăţită să solicite retrocedarea
imobilului şi comisia specială de retrocedare de dreptul de a ataca
decizia emisă de aceasta din urmă, a pronunţat Decizia nr. 1.635
din 3 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010, prin care a respins ca neîntemeiată
excepţia de neconstitutionalitate. Instanţa de contencios
constituţional a reţinut, cu acel prilej, că deciziile comisiei
speciale de retrocedare, reprezentând acte administrative, pot fi contestate de
către terţi la instanţa de contencios administrativ, astfel
că apare ca nefondată susţinerea privitoare la încălcarea
dreptului de acces liber la justiţie. Curtea Constituţională a
constatat că aceştia au la dispoziţie un termen de un an, care
începe să curgă de la data luării la cunoştinţă
despre decizia de retrocedare, în care au posibilitatea de a ataca actul
administrativ contestat, astfel cum prevede art. 11 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004. Prin urmare, chiar dacă decizia de retrocedare
nu se comunică şi chiriaşilor imobilului restituit, legea le
oferă o cale procedurală eficientă de care pot uza pentru a
contesta acest act, astfel că nu le este îngrădit dreptul de acces
liber la justiţie. Totodată, Curtea constată că, în cadrul
acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea deciziei de
retrocedare, aceşti terţi capătă calitate procesuală
de reclamanţi, având posibilitatea de a formula toate apărările
pe care le consideră utile. De aceea, nu se poate reţine critica
referitoare la pretinsa discriminare existentă în raport cu
instituţia de cult care „îşi poate exprima poziţia în cadrul
procedurii necontencioase". In ceea ce priveşte susţinerea
potrivit căreia ar fi instituită o inegalitate între diverse
categorii de chiriaşi, mai exact între cei ai imobilelor care au
aparţinut cultelor religioase şi cei ai celorlalte imobile preluate
de stat în mod abuziv în perioada 1945-1989 şi pentru care există o
altă procedură de contestare a deciziilor de retrocedare, Curtea
observă că excepţia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată şi sub acest aspect. Astfel cum în mod constant a
statuat în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii în faţa
legii nu semnifică uniformitate, legiuitorul fiind îndreptăţit
să reglementeze în mod diferit situaţii care, prin natura lor, sunt
diferite.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicată de
Georgeta Baesan, Ioan Baesan, Emilia Dana Târnăveanu, Gheorghe Dorin
Târnăveanu şi Viorica Gligor în Dosarul nr. 1.995/175/2007 al
Tribunalului Alba - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 18 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu