DECIZIE Nr. 30 din 22 februarie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit.
r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si
completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr.
112/1998
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 460 din 21 septembrie 2000
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998,
aprobata prin Legea nr. 112 din 5 iunie 1998, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Electrica" - S.A. - Sucursala de distributie Craiova in
Dosarul nr. 7.011/1998 al Tribunalului Dolj - Sectia civila.
La apelul nominal se prezinta consilier juridic Marinela Petrescu, pentru
autorul exceptiei, si Nanca Barbu, lipsind Consiliul local al comunei Goicea si
Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat Dolj,
fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei
solicita admiterea exceptiei si constatarea neconstitutionalitatii art. 15 lit.
r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si
completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112
din 5 iunie 1998, deoarece contravine prevederilor art. 16 si 21 din
Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi si la accesul liber la
justitie. Considera ca textul de lege criticat creeaza o discriminare in cadrul
aceluiasi proces, deoarece persoanele prevazute la art. 15 lit. r) din Legea
nr. 146/1997 sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, iar celelalte
parti au obligatia platii acestei taxe. Totodata considera ca este ingradit si
accesul liber la justitie prevazut la art. 21 din Constitutie, deoarece, fiind
obligate la plata unor taxe judiciare de timbru foarte mari, partile renunta la
exercitarea cailor de atac.
Nanca Barbu arata ca imobilul in litigiu a fost preluat abuziv de stat, iar
tatal sau, fostul proprietar, a fost si privat de libertate. In final, lasa la
aprecierea Curtii modul de solutionare a exceptiei de neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 15 lit. r) din Legea
nr. 146/1997 nu contravin prevederilor constitutionale cuprinse in art. 16 si
21. Mai arata ca textul de lege criticat nu creeaza o inegalitate intre parti
si nu contravine principiului constitutional prevazut in art. 16, ci instituie
doar o exceptie de la regula platii taxelor judiciare de timbru, legiuitorul
avand libertatea de a stabili, prin lege, impozite si taxe, precum si scutiri
de la plata acestora in temeiul art. 138 alin. (1) din Constitutie. In final,
arata ca in temeiul art. 53 alin. (1) din Constitutie cetatenii au obligatia sa
contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice, or,
indeplinirea acestei obligatii constitutionale nu contravine nici principiului
egalitatii in drepturi si nici accesului liber la justitie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 octombrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 7.011/1998,
Tribunalul Dolj - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta
Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112/1998, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Electrica" - S.A. - Sucursala de distributie
Craiova.
In motivarea exceptiei se arata ca textul de lege criticat este
neconstitutional, intrucat incalca prevederile art. 16 si 21 din Constitutie.
Prin scutirea de plata a taxelor judiciare de timbru a proprietarilor si
succesorilor acestora, care cer restituirea imobilelor preluate de stat sau de
alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se creeaza,
in opinia autorului exceptiei, o discriminare vadita intre persoanele care
revendica imobilele scutite de plata taxelor judiciare de timbru si actualii
detinatori ai acestor imobile, care au obligatia de a plati aceste taxe. Se
arata, in final, ca in acest mod se incalca principiile constitutionale
referitoare la egalitatea in drepturi si la accesul liber la justitie.
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate,
instanta de judecata apreciaza ca aceasta este neintemeiata, deoarece scutirea
de plata taxei judiciare de timbru a proprietarilor si succesorilor acestora in
cererile privind restituirea imobilelor preluate abuziv de stat in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989 este de stricta interpretare, urmand ca partile
care nu beneficiaza de scutire sa se supuna regulii generale privind
obligativitatea platii taxei judiciare de timbru. Se mentioneaza ca, intrucat
aceasta a fost vointa legiuitorului expres prevazuta de textul de lege
criticat, celelalte parti nu pot beneficia de scutirea de taxa, fara a se putea
considera ca prin aceasta se incalca principiul egalitatii in drepturi.
Totodata instanta considera ca nu s-a incalcat nici principiul constitutional
referitor la accesul liber la justitie, cuprins in art. 21 din Constitutie,
deoarece accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea acesteia, iar
justitia fiind un serviciu public al statului, costurile sale se suporta de la
bugetul de stat, la ale carui venituri contribuie toti cetatenii. In final,
instanta apreciaza ca, potrivit art. 274 din Codul de procedura civila,
contributia justitiabilului la plata taxei judiciare de timbru poate fi
recuperata de la partea care cade in pretentii, suma fiind inclusa in
cheltuielile de judecata. De asemenea, nu poate fi considerata ca o lipsire de
aparare obligarea autorului exceptiei la plata taxei judiciare de timbru,
intrucat, fiind persoana juridica, autorul exceptiei este reprezentat in
instanta prin consilier juridic, care exercita, in mod legal, dreptul la aparare
pentru acesta.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
In punctul de vedere al Guvernului se considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece textul de lege criticat este
in deplina concordanta cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constitutie,
potrivit carora: "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de
lege", legiuitorul avand astfel libertatea de a statua in aceste domenii.
Nu sunt incalcate nici prevederile art. 21 din Constitutie, referitoare la
accesul liber la justitie, deoarece acest text nu prevede gratuitatea justitiei
sau interdictii cu privire la taxele judiciare de timbru. Textul trebuie
corelat cu dispozitiile art. 138 alin. (1) din Constitutie, care prevad
obligativitatea stabilirii prin lege a taxelor, impozitelor si a oricaror alte venituri
ale bugetului de stat. Curtea Constitutionala, prin Decizia Plenului nr.
1/1994, prin Decizia nr. 7/1993 si prin Decizia nr. 97/1995, a considerat ca
"accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea acesteia",
justitia fiind un serviciu public al statului, "iar costurile sale se
suporta de la bugetul de stat la ale carui venituri contribuie toti
cetatenii".
In fine, potrivit dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 146/1997, Ministerul
Finantelor poate acorda scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata
taxelor judiciare de timbru, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului
finantelor.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate, fiind legal sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998 si aprobata prin
Legea nr. 112/1998, dispozitii care au urmatorul cuprins: "Sunt scutite de
taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru
exercitarea cailor de atac, referitoare la: [...]
r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru
restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cererile accesorii si
incidente."
Aceste prevederi sunt considerate neconstitutionale de autorul exceptiei,
in raport cu dispozitiile art. 16 alin. (1) si ale art. 21 din Constitutie.
Textele constitutionale invocate prevad:
Art. 16 alin. (1)
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari.";
Art. 21
"(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate sub aspectul criticii privind
incalcarea principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor
publice, prevazut in art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea retine ca
aceasta este neintemeiata, deoarece instituirea de catre legiuitor, prin textul
de lege criticat, a unor exceptii de la regula generala a platii taxelor
judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare sau o
atingere adusa acestui principiu constitutional. Potrivit art. 138 alin. (1)
din Constitutie, "Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului
de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin
lege", fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabileasca, in
raport si cu politica statului intr-o anumita perioada, scutiri de taxe sau
impozite, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere principiului egalitatii in
drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezinta un drept, ci o obligatie
constitutionala a cetatenilor, prevazuta la art. 53 alin. (1) din Legea
fundamentala, conform caruia "Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin
impozite si prin taxe, la cheltuielile publice". Asa fiind, nu se poate
considera ca prin textul de lege criticat ar fi fost incalcate prevederile art.
16 din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi.
Curtea mai constata ca nu au fost incalcate nici prevederile art. 21 din
Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, deoarece nu se poate
sustine ca prin indeplinirea de catre justitiabili a unei obligatii
cetatenesti, prevazuta de insasi Legea fundamentala in art. 53 alin. (1), si
anume aceea de a plati taxe (in speta, taxe judiciare de timbru), s-a incalcat
principiul accesului liber la justitie. De asemenea, nu poate fi primita nici
sustinerea autorului exceptiei potrivit careia scutirile de taxe ar fi contrare
Constitutiei, deoarece legiuitorul poate interveni oricand, in conformitate cu
art. 138 alin. (1) din Constitutie, prin stabilirea atat a unor impozite si
taxe, cat si a unor scutiri, cu conditia ca acestea sa fie dispuse prin lege.
Prin urmare, constituie o prerogativa constitutionala a legiuitorului de a
stabili nu numai impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de
stat si ale bugetelor de asigurari de stat, prin lege, ci si orice exceptii de
la aceste obligatii (cum este cea din prezenta cauza).
Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate
referitoare la taxele judiciare de timbru prin mai multe decizii, printre care:
Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, si prin Decizia nr. 97 din 24
octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din
17 ianuarie 1996, stabilind ca "accesul liber la justitie nu presupune
gratuitatea acesteia", justitia fiind un serviciu public al statului,
"iar costurile sale se suporta de la bugetul de stat la ale carui venituri
contribuie toti cetatenii".
Curtea constata ca nu au intervenit elemente noi care sa determine
schimbarea jurisprudentei sale, astfel incat atat decizia de respingere a
exceptiei, cat si considerentele amintite isi mentin valabilitatea si in
prezenta cauza.
Critica de neconstitutionalitate este neintemeiata si cu privire la
incalcarea dreptului la aparare, deoarece textul de lege criticat nu aduce nici
o atingere dreptului la aparare garantat de Constitutie prin art. 24.
Intr-adevar, instituirea de catre legiuitor a unor scutiri de plata taxelor
judiciare de timbru nu este de natura sa aduca atingere dreptului unei parti de
a se apara.
Criticile de neconstitutionalitate fiind neintemeiate, exceptia urmeaza sa
fie respinsa.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c),
al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r)
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si
completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr.
112/1998, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Electrica" -
S.A. - Sucursala de distributie Craiova in Dosarul nr. 7.011/1998 al
Tribunalului Dolj - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 februarie 2000.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Marioara Prodan