Decizia Nr.313 din 29.03.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Maz Truck & Bus“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 37.654/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 479D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 497D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 din Codul civil, excepţie ridicată de Niculina Mihăilescu în Dosarul nr. 22.136/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 479D/2011 şi nr. 497D/2011.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 497D/2011 la Dosarul nr. 479D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 27 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 37.654/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, şi Încheierea din 10 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 22.136/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi 1073 din Codul civil. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Maz Truck & Bus“ - S.R.L. din Bucureşti şi Niculina Mihăilescu în cauze având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate asimilează legii contractele civile, sub aspectul efectelor pe care acestea le produc între părţi. Astfel, prevederile art. 969 şi 1073 din Codul civil sunt neconstituţionale, întrucât permit ca persoanele private să încheie convenţii cu putere de lege, voinţa legiuitorului putând fi înfrântă prin simplul acord de voinţă al părţilor contractante. Totodată, textele de lege criticate contravin principiului consensualismului şi al libertăţii contractuale, deoarece constrâng participanţii din cadrul unor raporturi juridice civile să-şi asume obligaţii la care nu au consimţit în mod liber.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi 1073 din Codul civil este neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu numai că nu contravin normelor constituţionale invocate, ci, dimpotrivă, constituie expresia aplicării principiului constituţional al respectării dreptului părţilor la un proces echitabil şi la apărare şi rezultatul voinţei părţilor contractante, exercitate în limitele legii, aceasta pentru că părţile se bucură de protecţia egală în faţa legii, fără discriminare.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 969 şi 1073 din Codul civil, care au următorul cuprins:– Art. 969: „Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.Ele se pot revoca prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege.“; – Art. 1073: „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi în caz contrar are dreptul la dezdăunare.“Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (2) potrivit cărora proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului. Ulterior sesizării Curţii, prin art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, a fost abrogat vechiul Codul civil, şi, deci, şi prevederile art. 969 şi 1073, însă soluţia legislativă conţinută în aceste articole a fost preluată, în esenţă, în noul act normativ, în cuprinsul art. 1.270 şi, respectiv, în art. 1.530. Având în vedere că textele legale criticate îşi produc în continuare efectele faţă de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, în cauzele concrete deduse judecăţii, Curtea va analiza constituţionalitatea prevederilor cu care a fost sesizată, potrivit principiului tempus regit actum. (În acest sens, este Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.) Examinând excepţia, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare. În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.121 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 5 octombrie 2011, Decizia nr. 461 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 31 mai 2011, sau Decizia nr. 1.125 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 21 octombrie 2010, prin care instanţa de contencios a constatat că prevederile art. 969 şi 1073 din Codul civil nu contravin normelor constituţionale invocate. Prin aceste decizii, Curtea a constatat că art. 969 din vechiul Cod civil consacră principiul forţei obligatorii a convenţiilor civile „pacta sunt servanda“, iar art. 1.073, care face parte din titlul III cap. VII intitulat „Despre efectele obligaţiilor“, stabileşte regula de principiu privind efectul general al obligaţiilor, şi anume dreptul creditorului de a urmări şi a obţine de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Totodată, Curtea a reţinut că finalitatea textului art. 1073 din Codul civil constă în realizarea drepturilor legale ale creditorului, prin determinarea debitorului de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul unui contract încheiat între aceştia, sub sancţiunea suportării unor despăgubiri. Încheierea unui contract fiind guvernată de principiul libertăţii contractuale, părţile pot să determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmează să le producă. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât argumentarea cât şi soluţia reţinute în deciziile menţionate mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. Susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora voinţa legiuitorului poate fi înfrântă prin simplul acord de voinţă al părţilor, exprimat cu ocazia încheierii contractului, reprezintă aspecte care ţin de modul de aplicare a prevederilor legale în cauză. Or, exercitarea controlului asupra activităţii de aplicare a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969 şi 1073 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Maz Truck & Bus“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 37.654/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, precum şi de Niculina Mihăilescu în Dosarul nr. 22.136/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora