DECIZIE Nr.
429 din 25 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 179/2004 privind
pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 558 din 28 iunie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 179/2004 privind
pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor,
excepţie ridicată de Valeriu Ştefan în Dosarul nr. 214/2006 al Tribunalului
Ialomiţa - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Administraţiei şi Internelor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, sens în care arată că în cuantumul pensiei ar trebui să
se reflecte întreaga sa activitate, iar nu doar ultima lună de activitate, care
poate fi defavorabilă. Astfel, consideră că legea ar trebui să-i dea
posibilitatea să aleagă perioada din activitate în funcţie de care să se
calculeze cuantumul pensiei. In susţinerea acestor argumente depune note
scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca inadmisibilă, considerând că cele solicitate de
autorul excepţiei revin competenţei legiuitorului, iar nu instanţei de
contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 27 februarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 214/2006, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22
din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări
sociale ale poliţiştilor. Excepţia a fost ridicată de Valeriu Ştefan cu
prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect stabilirea şi
acordarea drepturilor la pensie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt
contrare principiilor constituţionale privind unitatea poporului român şi
nediscriminarea, aplicabilitatea şi prioritatea reglementărilor din tratatele
internaţionale la care România este parte, dreptul femeilor la salariu egal cu
cel al bărbaţilor şi obligaţia statului de a asigura cetăţenilor săi un trai
decent.
In motivarea acestei susţineri
arată că art. 22 din Legea nr. 179/2004 prevede ca bază de calcul la stabilirea
pensiei poliţiştilor salariul de bază brut avut în ultima lună de activitate.
In aceste condiţii nu se au în vedere întreaga activitate desfăşurată de
poliţist, funcţiile îndeplinite şi veniturile realizate de-a lungul carierei.
Astfel, poliţiştii care în ultima lună de activitate vor avea o funcţie
inferioară celor îndeplinite anterior şi un salariu mai redus vor fi
dezavantajaţi faţă de ceilalţi care au desfăşurat o activitate identică, dar în
ultima perioadă au obţinut o funcţie mai mare.
Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată,
textul de lege criticat nefiind contrar dispoziţiilor constituţionale invocate
de autorul acesteia. In acest sens arată că dispoziţiile art. 22 din Legea nr.
179/2004 se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor subiecţilor de drept care
se încadrează în ipoteza reglementată de acestea. De asemenea, arată că
invocarea respectării obligaţiilor derivând din tratatele internaţionale,
precum şi a principiului egalităţii între femei şi bărbaţi nu este incidenţă în
cauză. In sfârşit, consideră că obligaţia ce revine statului de a asigura un
nivel de trai decent impune analizarea textului de lege criticat în contextul
întregii legislaţii privind pensiile.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 179/2004 sunt constituţionale. Astfel,
textul de lege criticat nu conţine nicio dispoziţie discriminatorie,
aplicându-se în mod nediferenţiat tuturor persoanelor care solicită
recalcularea pensiei în baza acestor reglementări legale. De asemenea, arată
că, potrivit art. 47 din Constituţie, exercitarea dreptului la pensie se poate
face în condiţiile pe care le stabileşte legea. In ceea ce priveşte celelalte
dispoziţii constituţionale invocate de autorul excepţiei, consideră că nu au
incidenţă în cauză. In sfârşit, arată că din modul de redactare a excepţiei
reiese că s-a avut în vedere o omisiune legislativă, aspect ce revine
competenţei legiuitorului, iar nu Curţii Constituţionale.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, legiuitorul are
posibilitatea, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, să stabilească
condiţiile de acordare a dreptului la pensie. De asemenea, textul criticat nu
creează discriminări şi nu contravine dispoziţiilor actelor internaţionale
invocate de autorul excepţiei. In sfârşit, arată că în cauză se ridică, de
fapt, probleme de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale criticate,
iar nu aspecte de constituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2)
şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat
şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din
31 mai 2004, dispoziţii potrivit cărora: „(1) Baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei poliţiştilor este salariul de bază brut avut în ultima lună
de activitate, care include salariul pentru gradul profesional deţinut la data
încetării raporturilor de serviciu.
(2) In cazul în care au avut loc modificări ale
salariului pentru funcţia îndeplinită, în ultimele 6 luni de activitate, baza
de calcul o constituie media salariilor de bază lunare brute din această
perioadă, cu excepţia salariului pentru gradul profesional. La media obţinută
se adaugă salariul gradului profesional prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în
care modificările au fost determinate de majorări sau indexări stabilite prin
lege sau prin hotărâre a Guvernului.
(4) Când pensia se stabileşte ulterior încetării
raporturilor de serviciu fără drept la pensie, asupra cuantumului acesteia se
aplică măsurile de actualizare prevăzute la art. 48, dispuse în perioada
cuprinsă între data încetării raporturilor de serviciu şi data solicitării
pensiei."
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale
criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 4 alin.
(2) şi art. 16 alin. (1) referitoare la criteriile în raport cu care nu este
permisă nicio discriminare şi la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 11
alin. (1) şi art. 20 referitoare la obligaţia statului de a îndeplini cu bună
credinţă obligaţiile asumate prin tratatele internaţionale şi la prioritatea reglementărilor internaţionale
privind drepturile omului, art. 41 alin. (4) privitoare la dreptul femeilor la salariu
egal cu cel al bărbaţilor pentru muncă egală şi art. 47 alin. (1) privind
obligaţia statului de a lua măsuri în vederea asigurării cetăţenilor săi un
nivel de trai decent.
De asemenea, consideră că sunt încălcate şi
dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Pactului
internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi ale
Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice care
consacră egalitatea tuturor oamenilor în faţa legii şi dreptul, fără nicio
deosebire, la protecţia egală a legii, dreptul la securitate socială şi la un
salariu egal pentru muncă egală şi dreptul la o remuneraţie pentru munca depusă
care să asigure un nivel de trai corespunzător.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie,
dreptul la pensie, la alte măsuri de asigurări sociale şi la alte forme de
asistenţă socială se exercită potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept
să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi,
inclusiv modalităţile de calculare a lor, putând institui şi reguli speciale în
considerarea situaţiilor deosebite în care se află anumite categorii
socio-profesionale. Principiul constituţional al egalităţii în drepturi a
cetăţenilor impune tratament juridic identic numai pentru categoriile de
cetăţeni care se află în situaţii egale. Acest principiu nu este încălcat de
dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 179/2004, acestea aplicându-se în mod nediferenţiat
faţă de toţi cei care se află în aceeaşi situaţie.
De altfel, Curtea constată că nici autorul excepţiei nu
demonstrează caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor legale criticate şi
nici modul în care textul de lege criticat ar încălca celelalte dispoziţii
constituţionale şi din actele internaţionale invocate, ci consideră necesară
altă reglementare, care să prevadă posibilitatea ca, la pensionare, poliţistul
să aleagă o perioadă de timp delimitată din întreaga carieră, care să
constituie baza de calcul în stabilirea cuantumului pensiei.
Această solicitare, potrivit prevederilor art. 2 alin.
(3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei Curţii Constituţionale şi face
ca excepţia ridicată să fie inadmisibilă, aspect ce trebuia observat şi de
instanţa judecătorească, care, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din
Legea nr. 47/1992, putea să respingă excepţia printr-o încheiere motivată, fără
a mai sesiza Curtea Constituţională.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 179/2004 privind
pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor,
excepţie ridicată de Valeriu Ştefan în Dosarul nr. 214/2006 al Tribunalului
Ialomiţa - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea