DECIZIE   Nr. 463 din 13 noiembrie 1997

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 53 din  6 februarie 1998

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Viorel Mihai Ciobanu   - judecator
    Mihai Constantinescu   - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Victor Dan Zlatescu    - judecator
    Ioan Griga             - procuror
    Claudia Miu            - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal, ridicata de Stoian Nicolae in Dosarul nr. 1.049/1997 al Tribunalului Municipiului Bucuresti - Sectia I penala.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 28 octombrie 1997, in prezenta partii civile, Radu Paul, si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de la acea data. Curtea Constitutionala, avand nevoie de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea pentru data de 6 noiembrie 1997 si apoi pentru data de 13 noiembrie 1997.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Tribunalul Municipiului Bucuresti - Sectia I penala, prin Incheierea din 7 aprilie 1997, pronuntata in Dosarul nr. 1.049/1997, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal, invocata de Stoian Nicolae.
    Din actele anexate la incheierea de sesizare rezulta ca Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Stoian Nicolae pentru fapta de a fi produs, din culpa, un accident de circulatie, in urma caruia au suferit leziuni corporale doua persoane, fapta ce constituie infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta si pedepsita de art. 184 alin. 2 si 4 din Codul penal.
    La Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, de care era pendinte cauza penala, s-a constituit parte civila Radu Paul.
    Prin Sentinta penala nr. 2.812 din 11 noiembrie 1996 a aceleasi judecatorii, inculpatul Stoian Nicolae a fost condamnat la 6 luni inchisoare si la plata unor despagubiri catre partea civila.
    Impotriva acestei sentinte au declarat apel inculpatul, partea civila si Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti.
    In fata Tribunalului Municipiului Bucuresti - Sectia I penala, Stoian Nicolae a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 3 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 140/1996 privind modificarea si completarea Codului penal.
    Desi autorul exceptiei de neconstitutionalitate se refera la art. 81 alin. 3 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 140/1996 privind modificarea si completarea Codului penal, in realitate are in vedere prevederile art. 81 alin. 4 din Codul penal, republicat in baza Legii nr. 140/1996.
    Textul legal atacat are urmatorul cuprins: "In cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s-a produs o paguba, instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei numai daca, pana la pronuntarea hotararii, paguba a fost integral reparata sau plata despagubirii este garantata de o societate de asigurare".
    Aceste prevederi legale sunt considerate de autorul exceptiei ca neconstitutionale, deoarece conditioneaza accesul la masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei de plata integrala a despagubirilor care urmeaza sa fie stabilite tocmai prin hotararea de suspendare, despagubiri pe care inculpatul le contesta atat in ceea ce priveste temeiul lor, cat si in ceea ce priveste intinderea cuantumului pretins. Conditionarea acordarii suspendarii executarii pedepsei de plata integrala a despagubirilor pana la pronuntarea hotararii inseamna obligarea inculpatului la recunoasterea culpei penale care constituie temeiul raspunderii civile, iar nerecunoasterea culpei, prin plata despagubirilor civile, il inlatura automat de la beneficiul acestei masuri. Consecinta consta, totodata, in obstructionarea oricaror aparari pe latura civila a cauzei, inculpatul fiind obligat la acceptarea neconditionata a pretentiilor partii vatamate, care pot fi neintemeiate fie sub aspectul fundamentului juridic, fie sub acela al cuantumului lor.
    Autorul exceptiei de neconstitutionale conchide ca textul art. 81 alin. 4 din Codul penal vine in contradictie cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului din anul 1948 si cu prevederile art. 24 din Constitutia Romaniei privitoare la garantarea dreptului la aparare.
    Instanta de judecata in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, initial, a omis sa-si exprime opinia, insa si-a exprimat-o la insistentele Curtii Constitutionale, in sensul ca exceptia este nefondata, deoarece, atat timp cat se aplica inculpatului o pedeapsa, chiar cu suspendarea conditionata a executarii, inseamna ca instanta a ajuns la concluzia, pe baza probelor administrate in cauza, ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii ce i se retine in sarcina.
    In scopul solutionarii cauzei, conform prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, in forma sa initiala, incheierea prin care a fost sesizata Curtea Constitutionala a fost comunicata fiecarei Camere a Parlamentului si Guvernului pentru a comunica punctele lor de vedere.
    In punctul de vedere al Guvernului se arata ca, desi exceptia de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art. 81 alin. 4 din Codul penal, referitoare la "suspendarea conditionata a executarii pedepsei", la acestea trebuie adaugate si dispozitiile art. 86^1 alin. 4 din Codul penal, care reglementeaza, in conditii identice, problemele referitoare la "suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere".
    Se sustine in continuare ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, deoarece prevederile art. 81 alin. 4 din Codul penal nu contravin nici unui text din Constitutie. Se arata ca nici aparatorul inculpatului nu a invocat un text care s-ar opune, cu certitudine, dispozitiilor legii penale, iar art. 24 din Constitutie, mentionat de aparator, nu raspunde problemei puse in discutie. Acest text se refera la garantarea dreptului de aparare, chestiune care nu are legatura cu dispozitiile art. 81 alin. 4 din Codul penal.
    Desi dispozitiile art. 81 alin. 4 din Codul penal nu sunt neconstitutionale, ele nu lamuresc insa ce paguba trebuie sa repare inculpatul pana la pronuntarea hotararii, desi acest lucru este absolut necesar, atata vreme cat cuantumul pagubei se va stabili ulterior, prin sentinta sau decizia ce urmeaza a se pronunta. Aceasta lacuna a legii prezinta pentru inculpat cel putin doua inconveniente: pe de o parte, el nu stie ce obligatii civile ii incumba pentru a putea beneficia de masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau de masura suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, iar pe de alta parte, persoana pagubita, profitand de imperfectiunea celor doua texte, va fi inclinata sa solicite - pentru a declara ca i s-a reparat prejudiciul - o suma mult mai mare decat valoarea reala a pagubei.
    Pentru remedierea acestei deficiente, in punctul de vedere al Guvernului se arata ca se impune ca dispozitiile art. 81 alin. 4 si ale art. 86^1 alin. 4 din Codul penal sa fie abrogate. Prin acestea s-ar inlatura contradictia dintre dispozitiile alineatelor 4 ale art. 81 si art. 86^1 si dispozitiile art. 84 din Codul penal, iar interesele partii civile nu ar fi cu nimic afectate, deoarece, potrivit acestui din urma text, "Daca pana la expirarea termenului de incercare condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, instanta poate dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei, afara de cazul cand cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a indeplini acele obligatii".
    In concluzie, punctul de vedere al Guvernului este acela ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este nefondata, insa dispozitiile art. 81 alin. 4 si ale art. 86^1 alin. 4 din Codul penal trebuie analizate si sub aspectul oportunitatii lor, daca este cazul sa mai ramana in fiinta.
    In punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului Romaniei, se arata ca prevederile art. 81 alin. 4 din Codul penal sunt constitutionale si, ca atare, exceptia ridicata in fata instantei este nefondata. Se mai precizeaza ca aplicarea corecta a legilor tine de situatia de fapt si numai instanta judecatoreasca poate hotari in functie de probatoriile administrate.
    Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, actele si lucrarile dosarului, raportul judecatorului-raportor, punctul de vedere al Guvernului si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, precum si sustinerile partilor si dispozitia legala atacata, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, republicata, constata urmatoarele:
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte asupra exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal, cu care a fost legal sesizata.
    Curtea constata ca dispozitiile art. 81 alin. 4 din Codul penal, conditionand luarea unei masuri de politica penala cu grave consecinte, cum este suspendarea conditionata a executarii de solutionare unei probleme de drept extrapenal, creeaza un regim de discriminare intre cetateni si vine in contradictie cu prevederile art. 4 alin. (2) si ale art. 16 din Constitutie. Accesul inculpatului la unele masuri de politica penala neprivative de libertate, la care el este indreptatit din punctul de vedere al politicii penale si al dreptului penal, nu-i poate fi interzis pe criterii straine justitiei penale, cum ar fi acoperirea integrala a prejudiciului. Inculpatul care nu are posibilitatea obiectiva de acoperire a prejudiciului inaintea pronuntarii hotararii de condamnare nu poate avea acces la condamnarea cu suspendarea executarii pedepsei. Aceasta reglementare legala determina o discriminare pe criteriul averii.
    Repararea prejudiciului cauzat persoanei vatamate prin infractiune si care constituie obiectul actiunii civile, alaturate actiunii penale in cadrul procesului penal, se infaptuieste pe baza regulilor de drept civil si nu poate influenta raspunderea penala a autorului prejudiciului. Nerepararea prejudiciului nu conditioneaza raspunderea penala decat daca se dovedeste reaua-credinta a faptuitorului. Astfel, neindeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea judecatoreasca de condamnare nu poate duce la revocarea suspendarii executarii pedepsei, daca cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a indeplini acele obligatii (art. 84 din Codul penal). De asemenea, neachitarea, in aceleasi conditii, a cheltuielilor de judecata si a despagubirilor civile nu constituie un impediment in obtinerea reabilitarii judecatoresti [art. 137 lit. d) din Codul penal].
    Pe langa discriminarea pe criteriul averii, pe care o creeaza dispozitia legala atacata, constrangerea inculpatului de a repara un prejudiciu pe care nu l-a creat ori nu l-a produs in masura pretinsa de persoana vatamata, ca pret al accesului la o masura de politica penala, la care este indreptatit, este contrara si principiului consacrat in Constitutie si in conventii internationale, si anume dreptul la un proces echitabil care sa-i asigure posibilitatea de a dovedi in mod exact intinderea drepturilor si obligatiilor in cazul conflictului adus in justitie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Stoian Nicolae in Dosarul penal nr. 1.049/1997 al Tribunalului Municipiului Bucuresti - Sectia I penala si constata ca dispozitiile art. 81 alin. 4 din Codul penal sunt neconstitutionale.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din 13 noiembrie 1997.

               PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
               prof. univ. dr. IOAN MURARU

                           Magistrat asistent,
                           Claudia Miu