Decizia Nr.551 din 24.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ion Ion Bicică în Dosarul nr. 4.374/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.022D/2011.La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepţiei Andi-Bogdan Bicică, cu împuternicire depusă la dosar. Lipseşte partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, raportat la categoria de persoane avută în vedere, pensiile de serviciu acordate militarilor nu pot fi considerate ca fiind „pensii speciale“. Prin urmare, modificarea cuantumului acestor pensii aflate în plată reprezintă o încălcare a unor drepturi câştigate, cu consecinţa înfrângerii principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 august 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4.374/121/2011, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 195 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.Excepţia a fost ridicată de Ion Ion Bicică cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile privind recalcularea pensiei militare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care abrogă dispoziţiile Legii nr. 80/1995, referitoare la actualizarea pensiilor militare potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate, sunt retroactive, aducând atingere unui drept legal câştigat potrivit legislaţiei anterioare. De asemenea, arată că renunţarea la caracterul militar al pensiei şi transformarea acesteia în pensie civilă nu putea privi decât pensiile care urmau a se acorda de la intrarea în vigoare a legii pentru viitor, iar nu şi pensiilor aflate în plată.Tribunalul Galaţi - Secţia civilă consideră că textul de lege criticat este constituţional. Astfel, făcând trimitere la dispoziţiile art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arată că garantarea unui cuantum al pensiei se face doar atât timp cât există o fundamentare legală în dreptul intern. În acest sens, aminteşte cele reţinute de Curtea de la Strasbourg în Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Asmunsson contra Islandei, potrivit cărora, „chiar dacă art. 1 din Protocolul adiţional garantează persoanelor dreptul la beneficiile rezultate din plata contribuţiilor la anumite fonduri de securitate socială, acest lucru nu poate fi interpretat ca acordând persoanei o pensie într-un anumit cuantum“. De asemenea, aminteşte că prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko contra Ucrainei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este la libera apreciere a statului stabilirea beneficiilor ce sunt plătite persoanelor din bugetul de stat. În ceea ce priveşte retroactivitatea dispoziţiilor de lege criticate, arată că prin Legea nr. 263/2010 nu se modifică aspectele referitoare la condiţiile de pensionare ale persoanelor pensionate sub imperiul legii anterioare, punându-se în discuţie doar modul de calcul al pensiei, cu efect pentru pensiile viitoare.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 820/2006, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că, potrivit deciziei amintite, „legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, atât timp cât dispoziţiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor“.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...] r) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 şi 2, art. 21 alin. 3 şi art. 24 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare.“Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică abrogarea dispoziţiilor art. 11 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.“Cu privire la criticile de neconstituţionalitate care vizează eliminarea prin textul de lege criticat a pensiei militare de serviciu, Curtea constată că, în realitate, transformarea pensiilor de serviciu ale militarilor în pensii contributive, cu consecinţa pierderii componentei necontributive a pensiei, a avut loc prin dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 a arătat că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, legiuitorul a menţinut, într-adevăr, în vigoare reglementările Legii nr. 80/1995 referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însă, prin art. 12 al Legii nr. 119/2010, a stabilit că „Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege“. Aşa fiind, Curtea a reţinut că „Această reglementare are semnificaţia faptului că legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu această nouă şi ultimă lege. Eo ipso această situaţie nu produce efecte neconstituţionale, întrucât actele normative în cauză cuprind şi alte referiri cu privire la condiţiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana în cauză pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevăzute de Legea nr. 19/2000, iar noua lege reglementează numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiţi“.Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor legale care au dispus transformarea pensiilor de serviciu în pensii în sistemul public de pensii, întemeiate pe principiul contributivităţii, Curtea s-a pronunţat în mai multe rânduri, cu prilejul analizării dispoziţiilor Legii nr. 119/2010. Astfel, prin deciziile nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ori prin Decizia mai recentă nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a reţinut că aceste dispoziţii de lege nu sunt contrare prevederilor constituţionale privind dreptul la pensie, dreptul de proprietate privată ori principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, soluţie care se impune a fi păstrată şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.În ceea ce priveşte critica referitoare la abrogarea dispoziţiilor privind actualizarea pensiei, Curtea reţine, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, că, deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie de un anumit cuantum.Având în vedere cele arătate, Curtea constată că sunt lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate vizând abrogarea textelor de lege referitoare la modul de actualizare a pensiilor.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ion Ion Bicică în Dosarul nr. 4.374/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea