DECIZIE Nr. 555 din 25 octombrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin.
(3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1052 din 25 noiembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie
ridicata de Valentin Biriu in Dosarul nr. 118/2005 al Curtii de Apel Bucuresti
- Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie.
La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, personal si asistat de
avocat, lipsind partea Prefectul Judetului Ilfov. Procedura de citare este
legal indeplinita.
Avand cuvantul, aparatorul autorului exceptiei arata ca textul de lege
criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4)
referitor la principiul separatiei puterilor in stat, ale art. 61 alin. (1)
referitor la rolul Parlamentului si ale art. 73 alin. (1) referitor la
categoriile de legi adoptate de Parlament. Se sustine in acest sens ca textul
de lege criticat acorda unui organ executiv din subordinea Guvernului,
respectiv prefectului, un drept discretionar de a invalida un titlu de
proprietate legal obtinut, competenta ce apartine exclusiv instantei de judecata.
Se considera ca in acest fel legiuitorul s-a substituit puterii judecatoresti,
fiind incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 124 - Infaptuirea
justitiei, ale art. 126 - Instantele judecatoresti si ale art. 123 alin. (2)
referitor la atributiile prefectului. Se mai arata ca sunt incalcate si
dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 44 alin. (1), alin. (2) teza
intai si alin. (3), referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de
proprietate si la expropriere, si in art. 136 alin. (5) referitor la caracterul
inviolabil al proprietatii private, solicitandu-se admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu incalca dispozitiile
constitutionale invocate, ci, dimpotriva, este in deplina concordanta cu art.
123 alin. (3) din Legea fundamentala, potrivit caruia atributiile prefectului
se stabilesc prin lege organica. Se arata in acest sens ca pierderea dreptului
de proprietate intervine in temeiul legii, ca urmare a nerespectarii unei
conditii rezolutorii, astfel incat prefectul nu apreciaza valabilitatea sau
nevalabilitatea unui titlu de proprietate, ci aplica o sanctiune intervenita
ope legis. Se mai arata ca dispozitiile art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (1),
art. 124 alin. (1) si (2) si art. 126 din Constitutie nu sunt relevante in
cauza.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 118/2005, Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie
a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie
ridicata de Valentin Biriu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca
textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale referitoare la
garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate, precum si celor referitoare
la separatia puterilor in stat. In opinia sa, doar instantele judecatoresti au
competenta sa aprecieze asupra modului de dobandire sau de transfer al unui
drept de proprietate, iar aceasta competenta nu poate reveni unui organ executiv
aflat in subordinea Guvernului, respectiv prefectului. In sustinerea acestor
afirmatii se mai arata ca puterea legiuitoare are dreptul exclusiv de a
"califica un mod civil de dobandire a proprietatii", in temeiul art.
61 alin. (1) si art. 73 alin. (1) din Constitutie, iar puterii judecatoresti
"ii revine dreptul si rolul de a judeca, de a verifica si de a se pronunta
asupra valabilitatii si eficientei titlurilor de proprietate, in temeiul art.
124 alin. (1) si (2) si art. 126 din Constitutie.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori
si familie considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In
acest sens se apreciaza ca textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor
constitutionale invocate, deoarece "toate actele emise in cadrul
procedurii administrative prealabile instituite prin Legea nr. 18/1991 sunt
supuse controlului instantelor judecatoresti".
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor
constitutionale cuprinse in art. 44 si in art. 136 alin. (5). Se arata in acest
sens ca, in temeiul prevederilor legale criticate, prefectul constata, prin
ordin, pierderea dreptului de proprietate ca urmare a nerespectarii unor
conditii instituite prin lege. In opinia Guvernului, un titlu de proprietate
este un act administrativ, iar unul dintre principiile aplicabile actelor
administrative este si revocabilitatea acestora, astfel incat prefectul poate
atesta atat existenta unui drept de proprietate, prin emiterea unui titlu de
proprietate, cat si pierderea acestuia. Se mai arata ca legiuitorul a facut
aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit
carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.
Avocatul Poporului considera ca prevederea legala criticata nu incalca
dispozitiile art. 44 si art. 136 alin. (5) din Constitutie. Se arata ca,
potrivit textului de lege criticat, prefectul este organul imputernicit sa
ateste, prin ordin, pierderea dreptului de proprietate constituit in temeiul
legii, asupra unor terenuri agricole, ca urmare a nerespectarii conditiilor
prevazute in lege, astfel incat pierderea dreptului de proprietate este o
consecinta a neindeplinirii unei conditii rezolutorii, iar solutia
legiuitorului este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1)
teza a doua din Constitutie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
Prevederile legale criticate au urmatorul continut: "(3) Organul
imputernicit sa constate situatiile prevazute la alin. (2) este prefectul,
care, prin ordin, atesta pierderea dreptului de proprietate si trecerea
acestuia, dupa caz, in proprietatea privata a comunei, a orasului sau a
municipiului in a carui raza teritoriala este situat terenul."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor art. 1 alin. (4), art. 44 alin. (1), alin.
(2) teza intai si alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (1), art. 123
alin. (2), art. 124 alin. (1) si (2), art. 126 si art. 136 alin. (1) si (5) din
Constitutie, al caror continut este urmatorul:
- Art. 1 alin. (4): "Statul se organizeaza potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca
- in cadrul democratiei constitutionale.";
- Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.";
- Art. 73 alin. (1): "Parlamentul adopta legi constitutionale, legi
organice si legi ordinare.";
- Art. 44 alin. (1), alin. (2) teza intai si alin. (3): "(1) Dreptul
de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul
si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. (...)
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.";
- Art. 123 alin. (2): "Prefectul este reprezentantul Guvernului pe
plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile
administrativ-teritoriale.";
- Art. 124 alin. (1) si (2): "(1) Justitia se infaptuieste in numele
legii.
(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.";
- Art. 126: "(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie
si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt
prevazute numai prin lege.
(3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei
sale.
(4) Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de
functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica.
(5) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare. Prin lege
organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu
posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor
publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia
celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de
comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt
competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau,
dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.";
- Art. 136 alin. (1) si (5): "(1) Proprietatea este publica si
privata. (...)
(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, in esenta, ca
prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse
in art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separatiei puterilor in stat si
ale art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza intai referitoare la garantarea si
ocrotirea proprietatii private, precum si in art. 136 alin. (5) referitoare la
caracterul inviolabil al proprietatii private, deoarece instantele
judecatoresti au competenta exclusiva de a aprecia asupra modului de dobandire
sau de transfer al unui drept de proprietate, iar aceasta competenta nu poate
reveni unui organ executiv aflat in subordinea Guvernului, respectiv prefectului.
Curtea constata ca aceste sustineri nu sunt intemeiate, intrucat, potrivit
textului de lege criticat, pierderea dreptului de proprietate intervine in
temeiul legii, datorita nerespectarii unor conditii rezolutorii, prevazute in
art. 19, 21 si 43 din Legea nr. 18/1991, referitoare la stabilirea domiciliului
in localitatea in care a fost atribuit in proprietate terenul, obligatia de a
lucra suprafata de teren atribuita in proprietate si, respectiv, obligatia de
intemeiere a unei gospodarii. Prin urmare, competenta atribuita prefectului nu
consta in a aprecia asupra valabilitatii sau nevalabilitatii unui titlu de
proprietate, atributie ce apartine exclusiv instantei de judecata, ci de a
aplica o sanctiune ce a intervenit in temeiul legii, astfel incat nu se poate
sustine o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, printr-o
imixtiune a puterii executive in atributiile puterii judecatoresti. Mai mult,
solutia legiuitorului de a sanctiona nerespectarea unor conditii rezolutorii de
a caror indeplinire depindea valabila constituire a dreptului de proprietate,
prin pierderea acestui drept, este in deplina concordanta cu dispozitiile art.
44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit caruia continutul si
limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. In acest sens, Curtea
Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 202 din 14 aprilie 2005,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 16 iunie
2005, referitoare la prevederile art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr.
18/1991, prin raportare, intre alte dispozitii constitutionale, si la
dispozitiile art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privata.
In ceea ce priveste invocarea incalcarii art. 61 alin. (1) din Constitutie,
se constata ca textul de lege criticat este in deplina concordanta cu aceste
dispozitii constitutionale, potrivit carora "(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a
tarii". Asadar, legiuitorul este in drept sa prevada care sunt
autoritatile competente sa constate indeplinirea conditiilor legale, cu
respectarea tuturor principiilor si dispozitiilor constitutionale.
Curtea constata ca dispozitiile art. 44 alin. (3) referitoare la
expropriere, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de legi emise de
Parlament, ale art. 123 alin. (2) referitoare la calitatea prefectului de
reprezentant al Guvernului pe plan local, ale art. 124 alin. (1) referitoare la
infaptuirea justitiei in numele legii si ale alin. (2) referitoare la
unicitatea, impartialitatea si caracterul egalitar al justitiei, ale art. 126 -
Instantele judecatoresti si ale art. 136 alin. (1) referitoare la delimitarea
proprietatii in proprietate publica sau privata, nu sunt relevante in
sustinerea neconstitutionalitatii textului de lege criticat.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3)
din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicata de Valentin Biriu in
Dosarul nr. 118/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si
pentru cauze cu minori si familie.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 octombrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lapadat