DECIZIE Nr.
678 din 12 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 561 din 24 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1401 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Banyai Tibor
în Dosarul nr. 467/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei solicită completarea textului legal
criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 6 februarie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 467/117/2008, Tribunalul Cluj - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1401 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Banyai Tibor în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea
unui recurs formulat împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea
preventivă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la
justiţie, precum şi ale art. 5 paragrafele 3 şi 4 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la
dreptul la libertate al oricărei persoane, deoarece persoana reţinută nu are
posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată independente şi imparţiale
în vederea soluţionării plângerii împotriva acestei măsuri.
Tribunalul Cluj - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale invocate nu conţin norme de natură să îngrădească exercitarea dreptului
oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a
libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Mai mult, potrivit art. 5 alin. 3
şi 4 din Codul de procedură penală, dacă cel împotriva căruia s-a luat măsura
arestării preventive sau s-a dispus internarea medicală ori o măsură de
restrângere a libertăţii consideră că aceasta este ilegală, are dreptul, în tot cursul procesului penal, să se
adreseze instanţei competente, potrivit legii. Orice persoană care a fost, în
cursul procesului penal, privată de libertate sau căreia i s-a restrâns
libertatea ilegal sau pe nedrept are dreptul la repararea pagubei suferite, în
condiţiile prevăzute de lege. In plus, dispoziţiile art. 504 din Codul de
procedură penală stabilesc cazurile care dau dreptul la repararea pagubei
materiale sau a daunei morale suferite în cazul condamnării pe nedrept sau al privării
ori restrângerii libertăţii în mod ilegal.
De asemenea, dispoziţiile legale invocate sunt menite
să asigure transpunerea în planul legislaţiei naţionale a prevederilor art. 5
paragraful 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale. In acest sens, în Cauza Wemhoff
c/Germania, 27 iunie 1968, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a stabilit că art. 5 din Convenţie, care începe prin
afirmarea dreptului oricărei persoane la libertate şi siguranţă, determină
cazurile şi condiţiile în care este permis să se deroge de la acest principiu,
în special în vederea menţinerii ordinii publice, care impune asigurarea
reprimării infracţiunilor. Este, aşadar, esenţial ca, în funcţie de starea de
detenţie a persoanei împotriva căreia se desfăşoară urmărirea penală,
instanţele naţionale şi, eventual, după ele, Curtea Europeană să aprecieze dacă
intervalul scurs înaintea judecării acuzatului a depăşit la un moment dat
limitele rezonabile, adică cele ale sacrificiului care, în circumstanţele
cauzei, putea fi impus în mod rezonabil unei persoane prezumate nevinovate. Or,
atât dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Constituţie, cât şi cele ale
legislaţiei penale române stabilesc un termen maxim de 24 de ore pentru măsura
reţinerii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1401 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea
împotriva ordonanţei organului de cercetare penală sau a procurorului privind
măsura reţinerii, care au următorul conţinut: „Impotriva ordonanţei
organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura preventivă a reţinerii
se poate face plângere, înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea
măsurii, la procurorul care supraveghează cercetarea penală, iar împotriva
ordonanţei procurorului prin care s-a luat această măsură se poate face
plângere, înainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau,
după caz, la procurorul ierarhic superior, în condiţiile art. 278 alin. 1 şi 2.
Procurorul se pronunţă prin ordonanţă înainte de
expirarea celor 24 de ore de la luarea măsurii reţinerii.
Când consideră că măsura reţinerii este ilegală sau
nu este justificată, procurorul dispune
revocarea ei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei este nemulţumit de redactarea deficitară a
dispoziţiilor art. 1401 din Codul de procedură penală. Astfel, prevederile legale
criticate nu prevăd in terminis posibilitatea persoanei interesate de a contesta în faţa unui
judecător ordonanţa organului de cercetare penală sau a procurorului privind
măsura reţinerii. Aşa fiind, nu poate fi primită susţinerea autorului excepţiei
din perspectiva unei omisiuni legislative, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa
prevederile legale supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1401 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Banyai Tibor în
Dosarul nr. 467/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru