DECIZIE Nr. 73 din 8 februarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 202 din 10 martie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura
penala, ridicata de Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu in Dosarul nr.
1.977/2004 al Tribunalului Sibiu - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 696 D/2004, avand ca
obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8
lit. c) din Codul de procedura penala, ridicata de Dumitru Amisculesei in
Dosarul nr. 713/2004 al Judecatoriei Botosani.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului
nr. 696 D/2004 la Dosarul nr. 543 D/2004, care a fost primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat
apreciaza ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor
constitutionale invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 20 septembrie 2004 si 19 octombrie 2004, pronuntate in
dosarele nr. 1.977/2004 si nr. 713/2004, Tribunalul Sibiu - Sectia penala si
Judecatoria Botosani au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala, ridicata de Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu si de Dumitru
Amisculesei in dosarele mentionate. Totodata, Tribunalul Sibiu - Sectia penala
a sesizat Curtea Constitutionala si cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 278^1 alin. 9 din Codul de procedura penala, ridicata de
Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu in acelasi dosar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca
prevederile legale criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale
privind liberul acces la justitie si infaptuirea justitiei, intrucat "il
obliga pe judecator sa-si exprime anterior parerea cu privire la solutia ce ar
putea fi data in cauza", prin aceea ca in incheierea de admitere a
plangerii, pronuntata in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala, judecatorul isi exprima "obligatoriu" opinia,
astfel incat la urmatorul termen acesta va pronunta, cel mai probabil, o
solutie de condamnare. Se apreciaza ca, in conditiile aratate, "nu se
poate sustine ca acest magistrat este impartial cand va pronunta sentinta, ori
ca o astfel de judecata este echitabila asa cum pretind dispozitiile
constitutionale".
Totodata, se arata ca, potrivit art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala, "parchetul este partea care trebuie sa sustina actiunea
penala", instanta de judecata neputandu-se substitui parchetului, titular
al actiunii penale, "pentru ca instanta trebuie sa fie impartiala, un
factor de echilibru necesar pentru respectarea drepturilor atat ale societatii
reprezentate prin procuror, cat si ale inculpatului".
Tribunalul Sibiu - Sectia penala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate
constituie, de fapt, o garantie a accesului partilor la un proces echitabil,
iar eventuala stare de incompatibilitate in care se afla judecatorul investit
cu judecarea, in fond, a cauzei, dupa ce anterior s-a pronuntat printr-o
incheiere in sensul admiterii plangerii si desfiintarii rezolutiei sau
ordonantei atacate, nu ar putea aduce atingere caracterului echitabil si impartial
al actului de justitie.
Judecatoria Botosani considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Se arata ca dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala
instituie o noua modalitate de sesizare a instantei, care nu aduce atingere
drepturilor partilor in proces. Astfel, nici inculpatul, nici partea vatamata
nu sunt lipsite de drepturile procesuale, iar instanta, prin admiterea
plangerii, nu exercita o activitate de sustinere a acuzarii, ci procedeaza la o
noua analiza a probelor administrate de procuror, probe ce pot fi completate
potrivit dispozitiilor procedurale.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In sustinerea acestei opinii se arata ca exercitarea in conditii diferite a
cailor de atac impotriva hotararii instantei de judecata prin care se
solutioneaza plangerea potrivit dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din
Codul de procedura penala se face in temeiul competentei exclusive a legiuitorului
de a institui reguli deosebite in considerarea unor situatii diferite. Totodata
se arata ca prevederile criticate nu aduc atingere dreptului constitutional al
cetatenilor de a beneficia de un proces echitabil, apreciindu-se ca, prin
posibilitatea de a ataca cu apel sau cu recurs incheierea pronuntata de
instanta, de admitere a plangerii cu retinerea cauzei spre judecare, se asigura
deplina respectare a prevederilor art. 21 alin. (3) si ale art. 124 din
Constitutie.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu incalca
prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), intrucat prin stabilirea
competentei instantei de judecata, care a admis plangerea si a desfiintat
rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere in judecata, de a retine
cauza spre judecare cand la dosar sunt probe suficiente pentru judecarea
acesteia, nu se aduce atingere dreptului partilor la un proces echitabil si la
solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. In aceasta situatie, in cadrul
judecarii plangerii, instanta de judecata urmeaza sa examineze legalitatea si
temeinicia solutiei atacate, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, pe
care s-a intemeiat si solutia data de procuror, dar si pe baza eventualelor noi
probe administrate, aplicandu-se toate celelalte reguli referitoare la judecata
in prima instanta.
Se arata totodata ca stabilirea de catre legiuitor, in temeiul
prerogativelor conferite de dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, a
instantei de judecata competente sa retina cauza spre judecare, chiar daca
aceasta instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei
procurorului de netrimitere in judecata, nu aduce atingere art. 124 alin. (2)
din Constitutie.
In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, rapoartele intocmite de judecatorii-raportori, sustinerile autorilor
exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Curtea observa ca, desi a fost sesizata de Tribunalul Sibiu - Sectia penala
cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c)
si alin. 9 din Codul de procedura penala, in realitate, asa cum rezulta din
motivarea exceptiei, obiectul acesteia il constituie numai art. 278^1 alin. 8
lit. c) din Codul de procedura penala, identic cu cel al exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate in Dosarul nr. 713/2004 al Judecatoriei
Botosani.
In consecinta, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala, avand urmatorul continut:
- Art. 278^1 alin. 8: "Instanta pronunta una dintre urmatoarele
solutii: [...] c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau
ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru
judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in
prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator."
Textele constitutionale pretins incalcate de aceste dispozitii legale au
urmatorul continut:
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne,
au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care
Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
- Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
- Art. 124 alin. (2): "Justitia este unica, impartiala si egala pentru
toti."
Se sustine, in esenta, ca prevederile criticate aduc atingere dreptului la
un proces echitabil si impartialitatii justitiei, cata vreme instanta investita
cu plangerea intemeiata pe dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura
penala, admitand aceasta plangere, se substituie procurorului (care este tinut
de solutia de netrimitere in judecata pronuntata), iar pe de alta parte, isi
exprima anterior parerea cu privire la hotararea ce ar putea fi data in cauza.
In acest sens se apreciaza ca in incheierea de admitere, pronuntata in temeiul
art. 278^1 alin. 8 lit. c), judecatorul isi exprima "obligatoriu"
parerea, astfel incat la urmatorul termen urmeaza sa pronunte, cel mai
probabil, o solutie de condamnare.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca
aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
Curtea retine ca instanta de judecata, pronuntandu-se asupra plangerii
formulate impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere
in judecata, nu judeca insasi cauza, ci doar temeinicia si legalitatea
solutiilor pronuntate de procuror, pe baza probelor administrate in cursul
urmaririi penale si a eventualelor probe scrise infatisate instantei de partile
in proces. In limitele obiectului acestei categorii de cauze, partile care se
plang impotriva ordonantei sau rezolutiei de netrimitere in judecata au
posibilitatea sa demonstreze atat caracterul incomplet al urmaririi penale, cat
si aprecierea eronata a probelor pe care s-a intemeiat solutia emisa de
procuror.
Asadar, prin incheierea pronuntata in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c)
din Codul de procedura penala, de admitere a plangerii, cu desfiintarea
rezolutiei sau ordonantei atacate si retinerea cauzei spre judecare, instanta
nu dezleaga fondul pricinii, ci apreciaza numai cu privire la legalitatea
actului atacat. Solutionarea fondului cauzei constituie o etapa procesuala
distincta, guvernata de regulile procedurale aplicabile judecarii in prima
instanta si in caile de atac, reguli cu privire la care textele criticate
stipuleaza in mod expres ca se aplica "in mod corespunzator". In
sensul celor aratate, prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de
procedura penala asigura posibilitatea partilor de a formula aparari, de a
propune probe si de a recurge la caile de atac stabilite de lege, asadar de a
se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza un proces
echitabil, in deplina concordanta cu prevederile art. 21 alin. (3) din
Constitutie si cu reglementarile internationale in materie, asadar implicit si
cu art. 20 din Constitutie, invocat, de asemenea, in motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Pentru motivele invederate nu poate fi retinuta nici pretinsa incalcare,
prin textele criticate, a prevederilor constitutionale care consacra
impartialitatea justitiei. Astfel, dupa investirea instantei in conditiile
prevazute de art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala, actiunea
penala se exercita tot de catre procuror, care, in functie de probele
administrate si de dispozitiile legale aplicabile in cauza, poate sa ceara
condamnarea inculpatului, achitarea acestuia sau incetarea procesului penal,
neputandu-se sustine, asadar, ca prin admiterea plangerii reglementata de art.
278^1 din Codul de procedura penala se realizeaza o "substituire" a
Ministerului Public de catre instanta de judecata, in contradictie cu
principiul impartialitatii justitiei.
Totodata, faptul ca judecatorul investit cu solutionarea plangerii
intemeiata pe dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala pronunta o
incheiere prin care admite plangerea si desfiinteaza rezolutia sau ordonanta
atacata nu constituie, in sine, o prezumtie a lipsei impartialitatii acestuia
la solutionarea fondului cauzei, atunci cand o retine spre judecare, in temeiul
art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala. Aceasta intrucat, asa
cum s-a aratat, judecata finalizata prin pronuntarea incheierii de admitere a
plangerii are alt obiect decat judecata fondului cauzei.
De altfel, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si in caile de
atac aplicandu-se in mod corespunzator si in ipoteza solutionarii cauzei dupa
admiterea plangerii si desfiintarea actului atacat, judecatorul are
posibilitatea sa-si manifeste rolul activ si sa efectueze o cercetare
judecatoreasca eficienta in vederea aflarii adevarului, nefiind afectate in
nici un fel garantiile de independenta si impartialitate a justitiei consacrate
de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentala. Altfel spus, nu este obligatoriu
ca instanta de judecata, retinand cauza spre rejudecare, sa pronunte in toate
cazurile o hotarare de condamnare a inculpatului, ci, tinand seama de normele
si principiile care guverneaza functionarea puterii judecatoresti, inclusiv de
principiile independentei si impartialitatii judecatorilor, aceasta sa pronunte
solutia care se impune conform legii.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin.
8 lit. c) din Codul de procedura penala, ridicata de Parchetul de pe langa
Tribunalul Sibiu in Dosarul nr. 1.977/2004 al Tribunalului Sibiu - Sectia
penala si de Dumitru Amisculesei in Dosarul nr. 713/2004 al Judecatoriei
Botosani.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 februarie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Marieta Safta