DECIZIE   Nr. 80 din 20 mai 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 si 3 si ale art. 18 alin. 2 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 333 din 14 iulie 1999

    Ioan Muraru       - presedinte
    Costica Bulai     - judecator
    Constantin Doldur - judecator
    Kozsokar Gabor    - judecator
    Nicolae Popa      - judecator
    Lucian Stangu     - judecator
    Ion Bonini        - procuror
    Florentina Geangu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 si 3 si ale art. 18 alin. 2 din Codul de procedura penala, ridicata de Silvius Ion Becherescu in Dosarul nr. 2.597/1998 al Judecatoriei Constanta.
    La apelul nominal raspunde Silvius Ion Becherescu, lipsind Consiliul Local Eforie Sud, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, autorul exceptiei depune la dosar concluzii scrise si solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
    De asemenea, reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 177/1998 si nr. 5/1999, solicita admiterea, in parte, a exceptiei de neconstitutionalitate invocate, sustinand ca, in cazul in care persoana vatamata este o unitate administrativ-teritoriala, pornirea din oficiu a actiunii civile de catre procuror incalca dispozitiile art. 119 si 120 din Constitutie, referitoare la principiul autonomiei administratiei publice locale si al autonomiei consiliilor locale si a primarului, precum si prevederile art. 41 alin. (2) din legea fundamentala privind principiul ocrotirii in mod egal a proprietatii private, indiferent de titular.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Judecatoria Constanta, prin Incheierea din 26 februarie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 2.597/1998, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 si 3 si ale art. 18 alin. 2 din Codul de procedura penala, ridicata de Silvius Ion Becherescu.
    Obiectul procesului penal in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate il constituie infractiunea de neglijenta in serviciu, prevazuta si pedepsita de art. 249 alin. 1 din Codul penal, imputata lui Silvius Ion Becherescu pentru faptul ca in calitate de primar al orasului Eforie a pus in executare doua hotarari ale consiliului local referitoare la schimbul de terenuri din domeniul privat al orasului cu terenuri din proprietatea unor persoane fizice.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate - impunand pornirea si exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal si din oficiu, cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal, obligand instanta sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei, chiar daca unitatea pagubita nu este constituita parte civila, precum si pe procuror, cand participa la judecata, sa sustina interesele civile ale unitatii respective, chiar daca aceasta nu s-a constituit parte civila - incalca principiile inscrise la art. 119 si la art. 120 alin. (2) din Constitutie.
    In opinia autorului exceptiei, de vreme ce, potrivit prevederilor art. 119 din Constitutie, "Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice", iar conform art. 120 alin. (2) din Constitutie, "Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase", singurele in masura sa decida daca pretind sau nu despagubiri civile pentru eventuale pagube suferite in urma savarsirii unei infractiuni si daca formuleaza asemenea pretentii prin actiune civila exercitata in cadrul procesului penal ori pe calea unei actiuni civile separate sunt aceste autoritati ale administratiei publice locale. Autorul exceptiei mai sustine si faptul ca, potrivit prevederilor art. 100 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, nelegalitatea unei hotarari a consiliului local o poate aprecia doar prefectul, atacand-o in contencios administrativ.
    Instanta, exprimandu-si opinia asupra exceptiei in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, arata ca aceasta este "... nefondata, intrucat prevederile art. 17 si 18 din Codul de procedura penala sunt norme imperative prin care s-a urmarit sa se creeze un regim favorabil in ceea ce priveste repararea prejudiciilor" pentru partile vatamate mentionate in aceste texte legale.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    In punctul de vedere transmis de presedintele Camerei Deputatilor se apreciaza ca dispozitiile art. 17 alin. 1 si 3 si ale art. 18 alin. 2 din Codul de procedura penala sunt constitutionale. In motivarea acestui punct de vedere se fac referiri doar la dreptul procurorului de a sustine actiunea civila. Se arata, in aceasta ordine de idei, ca, "chiar si in calitate de persoana juridica de drept civil, consiliile locale raman autoritati publice alese de cetateni si se afla in serviciul acestora, solutionand treburile publice din comune si orase". In felul acesta, notiunea de "public", existenta in textul constitutional, se caracterizeaza, cu necesitate, printr-o sfera de cuprindere mai larga decat cea rezultata din continutul expresiei "persoana juridica de drept public". Conform prevederilor art. 130 alin. (1) din Constitutie, "in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor", iar "problematica actiunii civile, in legatura cu interesele patrimoniale ale comunei, orasului si judetului, priveste, neindoielnic, ordinea de drept, ceea ce permite interventia procurorului".
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca exceptia ridicata este neintemeiata. Dupa ce se retine ca "autonomia locala implica si dreptul organelor administratiei publice locale de a adopta, in mod independent, fara nici un amestec al altor organe, actele juridice necesare in vederea realizarii atributiilor ce le revin, potrivit legii", se invoca dreptul instantelor judecatoresti, legal sesizate, de a se pronunta cu privire la incalcarea legii penale, inclusiv asupra aspectelor civile legate de fapta penala, considerandu-se ca "prin aceasta ele nu aduc nici o atingere sub nici o forma principiului autonomiei locale, ci, prin intreaga activitate desfasurata in scopul infaptuirii actului de justitie, contribuie la consolidarea statului de drept". In acelasi punct de vedere se mai sustine ca "in procesul civil roman, disponibilitatea nu este, insa, exclusiva, legea recunoscand legitimare procesuala civila si altor persoane si organe". Se exemplifica dreptul procurorului, al autoritatii tutelare si chiar al sindicatelor de a promova anumite actiuni civile, precum si obligatia instantei de a se pronunta din oficiu, in cadrul procesului de divort, cu privire la incredintarea minorilor si la stabilirea contributiei parintilor la intretinerea acestora.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit la judecatorul-raportor, notele scrise, depuse de autorul exceptiei, concluziile acestuia si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia de neconstitutionalitate se refera la urmatoarele dispozitii din Codul de procedura penala:
    Art. 17 alin. 1: "Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cand persoana vatamata este o unitate din cele la care se refera art. 145 din Codul penal.";
    alin. 3: "In cazul aratat in alin. 1, instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei, chiar daca unitatea pagubita nu este constituita parte civila."
    Art. 18 alin. 2: "Cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau o persoana lipsita de capacitatea de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, procurorul, cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila."
    Examinand exceptia, Curtea Constitutionala constata ca pornirea si exercitarea actiunii civile de catre procuror sau de catre instanta din oficiu, in cazul in care partea vatamata este o unitate administrativ-teritoriala, in lipsa solicitarii autoritatii administratiei publice locale respective sau chiar contrar vointei explicite a acesteia, incalca principiul autonomiei administratiei publice locale, consacrat in art. 119 din Constitutie, precum si principiul autonomiei consiliului local si a primarului, ca autoritati administrative autonome, reprezentand totodata o subrogare nejustificata in atributiile exclusive ale acestor autoritati.
    Dupa cum s-a aratat si in punctul de vedere al Guvernului, instanta judecatoreasca, in cadrul solutionarii procesului penal, este indreptatita sa se pronunte si asupra aspectelor civile legate de fapta penala, daca "a fost legal sesizata". Sesizarea legala pentru exercitarea actiunii civile poate fi facuta, potrivit principiului constitutional mai sus mentionat, numai de catre persoana indreptatita sa pretinda despagubiri pentru paguba suferita, singura exceptie putand viza doar persoana lipsita de capacitate de exercitiu si de reprezentant legal.
    In ceea ce priveste referirea autorului exceptiei la prefect, ca singurul in drept sa controleze legalitatea hotararilor consiliilor locale, Curtea constata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat, potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) din Constitutie si ale art. 100 din Legea nr. 69/1991, posibilitatea atacarii in fata instantei de contencios administrativ a actelor consiliului judetean, ale celui local sau ale primarului, considerate ilegale, reprezinta un drept, dar nu exclusiv, in cadrul atributiilor prefectului. Orice act al unui organ al administratiei publice poate fi atacat in contencios administrativ de persoana lezata in drepturile sale prin actul respectiv (art. 48 din Constitutie).
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate a invocat incalcarea, prin dispozitiile legale criticate, doar a prevederilor art. 119 si ale art. 120 alin. (2) din Constitutie, intrucat in speta se punea problema drepturilor autoritatii publice locale. Curtea constata insa ca dispozitiile art. 17 alin. 1 si 3 si ale art. 18 alin. 2 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale si sub un alt aspect, respectiv pentru incalcarea principiului consacrat in art. 41 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular".
    Curtea Constitutionala, avand de solutionat exceptii de neconstitutionalitate referitoare la conditiile cerute de Codul penal pentru punerea in miscare a actiunii penale, in cazul unor infractiuni contra patrimoniului, a statuat ca stabilirea de conditii diferentiate - din oficiu sau doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate -, in functie de titularul proprietatii private, inseamna o ocrotire discriminatorie a acestei proprietati si, prin urmare, dispozitiile legale respective sunt neconstitutionale. Asemenea solutii s-au pronuntat in cazul infractiunii de abuz de incredere, prevazuta la art. 213 din Codul penal (Decizia nr. 177 din 15 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999), si de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 din Codul penal (Decizia nr. 5 din 4 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 martie 1999).
    Fata de cele aratate Curtea Constitutionala constata ca, prin dispozitiile art. 17 alin. 1 si 3 si ale art. 18 alin. 2 din Codul de procedura penala, se face o diferentiere neconstitutionala intre protectia proprietatii private a statului si protectia proprietatii private a altor subiecte de drept, atunci cand se precizeaza ca "Actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu, cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal"; "instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei, chiar daca unitatea pagubita nu este constituita parte civila"; "cand persoana vatamata este o unitate dintre acelea la care se refera art. 145 din Codul penal, ... procurorul, cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila". Aceste dispozitii contravin art. 41 alin. (2) din Constitutie, care asigura o egala ocrotire a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori juridice de drept privat si a proprietatii private a statului. Asa fiind, in privinta exercitarii din oficiu sau a sustinerii actiunii civile de catre procuror, cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal, statul nu poate beneficia de o ocrotire judiciara diferita de aceea a persoanelor fizice sau persoanelor juridice de drept privat.
    In consecinta, in cauza, atat exercitarea actiunii civile, cat si sustinerea acesteia in fata instantei judecatoresti sunt de competenta autoritatii administratiei publice locale prejudiciate.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Silvius Ion Becherescu in Dosarul nr. 2.597/1998 al Judecatoriei Constanta si constata ca dispozitiile art. 17 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
    2. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de acelasi autor si constata ca dispozitia "cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal, ... procurorul, cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar daca nu este constituita parte civila" din art. 18 alin. 2 din Codul de procedura penala este neconstitutionala.
    Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 mai 1999.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. Ioan Muraru

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu