DECIZIE Nr.
837 din 2 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din
Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si
a perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi
rutiere si organizarea timpului de munca al lucratorilor mobili in transportul
rutier de marfuri si persoane
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 750 din 5 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din
Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Edi Construct" - S.R.L. din Medgidia în Dosarul nr. 12/282/2007 al
Tribunalului Buzău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece
dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale
invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 6 aprilie 2007,
pronunţată în Dosarul nr. 12/282/2007, Tribunalul Buzău - Secţia comercială
şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din
Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Edi Construct" - S.R.L. din Medgidia.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile
art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 sunt
neconstitutionale în raport
cu prevederile art. 23 alin. (12) şi art. 45 din Constituţie. Din criticile
prezentate în motivarea excepţiei rezultă că autorul acesteia este nemulţumit
de faptul că, pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 15 lit. b),
e), f), n) şi o) din ordonanţă, sancţiunea cu amenda contravenţională este
aplicabilă operatorului de transport, conform art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi
f), iar nu conducătorului auto, în raport cu unele din obligaţiile acestuia
prevăzute la art. 10 din ordonanţă.
Tribunalul Buzău - Secţia comercială şi de
contencios administrativ consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile
legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul
excepţiei
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din Ordonanţa
Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a
perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează
transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în
transportul rutier de mărfuri şi persoane, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 94 din
2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 466/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 25 noiembrie 2003, aşa cum au fost modificate aceste
dispoziţii prin articolul unic pct. 9 din Legea nr. 335/2005 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a
perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează
transporturi rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005.
In susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate,
autorul acesteia apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin
prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (12) privind libertatea
individuală şi ale art. 45 privind libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea retine următoarele:
Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa
Guvernului nr. 17/2002 a fost abrogată prin art. 13 din Ordonanţa Guvernului
nr. 37 din 7 august 2007 - care stabileşte cadrul de aplicare a regulilor
privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale
conducătorilor auto care efectuează operaţiuni de transport rutier ce fac
obiectul Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 561/2006
de armonizare a anumitor dispoziţii din domeniul social privind transportul
rutier şi amendare a Regulamentului Consiliului nr. 3.821/85 şi Regulamentului
Consiliului nr. 2.135/98 şi abrogare a Regulamentului Consiliului nr. 3.820/85
sau operaţiuni de transport rutier care fac obiectul Acordului european privind
activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale
-, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 565 din 16 august 2007, fără ca soluţia
legislativă criticată să fi fost preluată de noua reglementare.
Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art.
29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, pot forma obiect al controlului de constituţionalitate numai
legile şi ordonanţele în vigoare ori dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în
vigoare.
In consecinţă, având în vedere că dispoziţia legală
criticată nu mai este în vigoare, în cauză devin incidente dispoziţiile art. 29
alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate
devenind inadmisibilă.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d)şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi f) din
Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi
a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează
transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în
transportul rutier de mărfuri şi persoane, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Edi Construct" - S.R.L. din Medgidia în Dosarul nr.
12/282/2007 al tribunalului Buzău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu