DECIZIE Nr. 9
din 9 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598 si art. 600 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 78 din 1 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 şi 600 din Codul
de procedură civilă, excepţie ridicată de Adrian Murea în Dosarul nr. 22.473/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită. După închiderea dezbaterilor s-a prezentat doamna avocat Maria Panduru pentru partea Dragoş Rişcanu şi a depus împuternicirea avocaţială
la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenta
constantă a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 7 august 2006, pronunţată în Dosarul nr. 22.473/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 598 şi 600 din Codul de procedură civilă. Excepţia
a fost ridicată de Adrian Murea într-o cauză civilă având ca
obiect soluţionarea unei cereri de încuviinţare a unui sechestru judiciar.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale, întrucât creează regula soluţionării discreţionare a
cererilor de instituire a măsurii asigurătorii a sechestrului judiciar, cu
încălcarea gravă a prerogativelor ce revin titularului dreptului de proprietate
asupra bunului supus măsurii, care se poate găsi în situaţia în care bunul său
este administrat de o persoană neinteresată şi nemotivată.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată, întrucât tocmai prin reglementarea cazurilor în care
instanţa poate dispune luarea unei astfel de măsuri, cu citarea părţilor, cu
caracter contencios, s-a tins la evitarea luării unor măsuri cu caracter abuziv
şi arbitrar, asigurându-se aplicarea principiului liberului acces la justiţie
şi al dreptului.
Potrivit dispoziţiilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, aşa cum a statuat şi
Curtea Constituţională în jurisprudenta sa.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile criticate nu contravin nici accesului liber la justiţie şi nici
dreptului de proprietate, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională prin
Decizia nr. 59/2004.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii
nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 598 şi 600 din Codul
de procedură civilă, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea
Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.
Dispoziţiile de lege criticate au, în prezent,
următorul cuprins:
- Art. 598: „Ori de câte ori
există un proces asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra
posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinţei sau administrării
unui bun proprietate comună, instanţa competentă pentru judecarea cererii
principale va putea să încuviinţeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru
judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea
dreptului respectiv. ";
- Art. 600: „Cererea de sechestru judiciar se judecă de urgenţă, cu citarea
părţilor. In caz de admitere, instanţa va putea să oblige pe reclamant la darea
unei cauţiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Încheierea
este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la pronunţare. Dispoziţiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod
corespunzător.
Paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei
desemnate de părţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei persoane
desemnate de instanţă, care va putea fi chiar deţinătorul bunului. In acest
scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului ce
urmează a fi pus sub sechestru şi-l va da în primire, pe bază de proces-verbal,
administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi
instanţei care a încuviinţat măsura.
Administratorul-sechestru va putea face toate actele
de conservare şi administrare, va încasa orice venituri şi sume datorate şi va
putea plăti datorii cu caracter curent, precum şi cele constatate prin titlu
executoriu. De asemenea, el va putea sta în judecată în numele părţilor
litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea
prealabilă a instanţei care l-a numit.
Dacă administrator-sechestru a fost numită o altă
persoană decât deţinătorul, instanţa va fixa, pentru activitatea depusă, o sumă
drept remuneraţie, stabilind totodată şi modalităţile de plată."
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 privind liberul acces la justiţie şi ale
art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că asupra dispoziţiilor art. 598 şi 600 din Codul
de procedură civilă - raportate la prevederile art. 44 din Constituţie - s-a
pronunţat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, statuând, în esenţă, că sechestrul judiciar are ca scop conservarea unui bun
determinat şi apare ca o măsură raţională pe care legiuitorul are competenţa să
o adopte în conformitate cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie.
Totodată, potrivit art. 600 din
Codul de procedură civilă, cererea de sechestru
judiciar se judecă, în mod obligatoriu, cu citarea părţilor, această procedură
având deci caracter contencios. Cu acest prilej, părţile pot învedera instanţei
împrejurările care să justifice sau nu luarea unei asemenea măsuri, beneficiind
de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege. Ca atare, dispoziţiile legale
criticate nu contravin nici art. 21 din Legea fundamentală, referitor la accesul liber la justiţie.
Neintervenind elemente noi, de natură a determina
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, argumentele şi soluţia acestei decizii
sunt valabile şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 598 şi art.
600 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Adrian Murea în Dosarul
nr. 22.473/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 ianuarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean