Decizia Nr.938 din 13.11.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Vasile Onu în Dosarul nr. 339/45/2012 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.101D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei autorul excepţiei, Vasile Onu, a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că sintagma „până la data de 31 mai 2011“ nu încalcă principiul neretroactivităţii, ci arată termenul până la care executorii aparţinând corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit şi alte entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, de instituţiile financiare nebancare sau de instituţiile de credit cooperatiste, care desfăşoară activitate de executor în cadrul acestora, cu o vechime efectivă de cel puţin 2 ani de la prima înregistrare în această activitate, pot fi numiţi, la cerere, în funcţia de executor judecătoresc, în scopul creării unui corp unic de executori judecătoreşti.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 339/45/2012, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Vasile Onu într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative prin care a fost respinsă o cerere de recunoaştere a calităţii de executor judecătoresc stagiar, precum şi obligarea autorităţii competente la emiterea unui ordin de numire în această funcţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 retroactivează, încălcând prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), şi exclud executorii bancari care au dobândit această calitate în mod legal, înaintea datei specificate în textul criticat, dar care au fost înregistraţi la Ministerul Justiţiei după această dată, de la exercitarea dreptului de a formula cerere pentru numirea în funcţia de executor judecătoresc. Se arată, totodată, că această măsură afectează stabilitatea sistemului bancar, întrucât lasă debitorilor posibilitatea de a refuza executarea actelor emise de executorii bancari după data de 31 mai 2011.Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 nu au caracter retroactiv, întrucât termenul de 31 mai 2011, criticat de autorul excepţiei, stabileşte doar limita de timp până la care situaţia juridică şi statutul persoanelor aparţinând corpurilor de executori organizate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare sunt avute în vedere de legiuitor în stabilirea obiectului reglementării supuse analizei şi că acest termen nu are legătură cu data intrării în vigoare a legii şi nici cu termenul de 3 luni de la această dată, în care persoanele în cauză îşi pot valorifica dreptul de a deveni, la cerere, executori judecătoreşti. Se arată, de asemenea, că Legea nr. 287/2011 reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a Recomandării Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. 17/2003.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 nu retroactivează, termenul de valorificare a dreptului de a deveni executor judecătoresc, la cerere, de către persoanele care au deţinut funcţia de executor bancar în cadrul corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare fiind cel reglementat la art. 1 alin. (3) din aceeaşi lege, respectiv de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2011.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 16 decembrie 2011, care au următorul cuprins: „(1) Executorii înregistraţi în condiţiile legii la Ministerul Justiţiei până la data de 31 mai 2011, aparţinând corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit şi alte entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, de instituţiile financiare nebancare sau de instituţiile de credit cooperatiste, care desfăşoară activitate de executor în cadrul acestora, la data expirării termenului prevăzut la alin. (3), cu o vechime efectivă de cel puţin 2 ani de la prima înregistrare în această activitate, vor fi numiţi, la cerere, în funcţia de executor judecătoresc, dacă îndeplinesc condiţiile generale prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată“.Se susţine, în esenţă, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) cu privire la neretroactivitatea legii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, referitor la constituţionalitatea art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 287/2011, a pronunţat Decizia nr. 674 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2012, prin care a reţinut că acestea prevăd o procedură derogatorie referitoare la dobândirea calităţii de executor judecătoresc de către executorii bancari, ce are ca scop integrarea acestora din urmă în rândul celor dintâi, aşa cum reiese din expunerea de motive a legii analizate, având în vedere situaţiile tranzitorii privind soluţionarea dosarelor aflate pe rol la data intrării în vigoare a legii, situaţie pentru care se propune continuarea procedurilor de către executorii care au început executarea sau de către alţi executori competenţi, la cererea creditorilor. În aceeaşi expunere de motive se arată că, potrivit vechii reglementări, banca se substituie statului, soluţie legislativă neîntâlnită în legislaţia altor ţări, aspect ce contravenea dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă, care susţin existenţa unui singur corp execuţional civil.Totodată, Curtea a reţinut că executarea titlurilor executorii, indiferent că acestea sunt hotărâri judecătoreşti sau contracte de credit încheiate de o instituţie de credit, de principiu, trebuie să fie un apanaj exclusiv al statului. Chiar dacă raţiuni de flexibilitate ar impune crearea unor corpuri de executori proprii, în mod principial, o atare activitate trebuie să fie realizată sub autoritatea statului. Activitatea de executare nu poate fi pro parte publică - executori judecătoreşti şi pro parte privată - executori bancari. În acest sens se impune o reglementare unitară a activităţii de executare, care, luând în considerare exigenţele impuse prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, nu poate fi desfăşurată altfel decât sub autoritatea statului.Referitor la critica formulată de autorul excepţiei, potrivit căreia prin reglementarea termenului de 31 mai 2011 prevăzut la art. 1 alin. (1) legea criticată retroactivează, Curtea reţine că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât acest termen nu vizează aspecte ce ţin de aplicarea Legii nr. 287/2011, ci reprezintă data până la care statutul profesional al persoanelor aparţinând corpurilor executorilor organizate în cadrul instituţiilor de credit şi al celor financiare nebancare sunt avute în vedere de legiuitor în reglementarea dreptului acestora de a deveni executor judecătoresc, la cerere, fără susţinerea unui examen. Curtea reţine, de asemenea, că acest termen nu are legătură cu data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011 şi nici cu termenul de decădere de 3 luni, reglementat la art. 1 alin. (3), în care poate fi valorificat acest drept.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Vasile Onu în Dosarul nr. 339/45/2012 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Teodora Pop