DECRET   Nr. 132 din  2 aprilie 1949

pentru organizarea judecatoreasca

ACT EMIS DE: MINISTERUL JUSTITIEI

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 15 din  2 aprilie 1949

    Text corectat conform rectificarii aparute in Buletinul Oficial al Republicii Populare Romane Nr. 18 din 9 aprilie 1949, pag. 126.

    TITLUL PRELIMINAR
    Dispozitiuni generale

    Art. 1
    Justitia in Republica Populara Romana are ca sarcina sa apere:
    a) Structura social-economica si de stat, stabilite prin Constitutia Republicii Populare Romane;
    b) Drepturile fundamentale politice, de munca si de odihna, precum si toate celelalte drepturi si interese garantate cetatenilor de Constitutia Republicii Populare Romane;
    c) Drepturile si interesele, recunoscute de lege, institutiilor si intreprinderilor de stat, organizatiilor cooperative si celorlalte organizatii obstesti.
    Art. 2
    Justitia in Republica Populara Romana are ca indatorire aplicarea legilor in mod egal fata de toti cetatenii si in scopul intaririi si promovarii regimului democratiei populare.
    Art. 3
    Judecata in Republica Populara Romana educa, prin activitatea sa, pe cetateni in spiritul de devotament fata de patrie si legile Republicii Populare Romane, de grija deosebita fata de bunurile comune ale poporului, disciplina in munca, indeplinire a indatoririlor fata de stat si societate si respect fata de regulile convietuirii sociale.
    Art. 4
    In regiunile locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea romana, justitia va folosi, oral si in scris, si limba nationalitatii respective.
    Art. 5
    Justitia in Republica Populara Romana se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:
    Judecatoriile populare.
    Tribunalele.
    Curtile.
    Curtea Suprema.
    Instantele, cu exceptia Curtii Supreme, judeca cu asesorii populari.
    Art. 6
    La toate instantele de judecata dezbaterile sunt publice, afara de cazurile special prevazute de lege.
    Dreptul de aparare este garantat.
    Art. 7
    Judecatorii, fie ca fac parte din personalul judecatoresc, fie ca sunt asesori populari, se supun, in exercitiul atributiunilor lor, numai legii.

    PARTEA I
    Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti

    TITLUL I
    Instantele judecatoresti

    CAP. 1
    Judecatoriile populare

    Art. 8
    Judecatoriile populare sunt urbane, rurale sau mixte, dupa felul comunelor care compun circumscriptiile lor.
    Acolo unde sunt carti funciare, judecatoriile populare vor avea un serviciu de carte funciara.
    Art. 9
    Fiecare judecatorie populara are o resedinta principala si poate avea una sau mai multe resedinte secundare.
    In cazuri exceptionale, infractiunile intrand in competenta judecatoriilor populare, vor putea fi judecate, cu avizul Parchetului de pe langa tribunal, chiar in comuna in care ele au fost savarsite.
    Art. 10
    La resedintele secundare ale judecatoriei populare, judecata se va face in zilele ce se vor stabili de seful judecatoriei populare; ele vor fi aduse din timp la cunostinta publica, prin afisare la sediul Sfatului popular si prin alte mijloace potrivite de publicitate.
    Art. 11
    La judecatoria populara, judecata se face de un judecator cu doi asesori populari sau de un judecator ajutor cu doi asesori populari.

    CAP. 2
    Tribunalele

    Art. 12
    In fiecare capitala de judet va functiona un tribunal; la nevoie va mai putea functiona un tribunal si in alt oras al judetului.
    Tribunalul poate fi divizat in mai multe sectiuni si are unul sau mai multe cabinete de instructie.
    La tribunalele divizate sectiunile vor fi penale si civile.
    Art. 13
    Fiecare tribunal va fi condus de un presedinte.
    La tribunalele cu mai multe sectiuni, presedintele tribunalului va indeplini si functia de presedinte al Sectiei I. Presedintele Tribunalului Ilfov nu indeplineste functia de presedinte la niciuna din sectiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din sectiunile tribunalului.
    Art. 14
    Functia de judecator de instructie se va exercita de judecatorii desemnati, in acest scop, de presedintele tribunalului.
    Judecatorii de instructie pot fi chemati sa ia parte la lucrarile tribunalului.
    Art. 15
    La inceputul anului judecatoresc, presedintele tribunalului va repartiza un judecator, care impreuna cu doi asesori vor alcatui camera de instructie.
    La tribunalele cu mai multe sectiuni, presedintele tribunalului va putea repartiza, in acest scop, mai multi judecatori.
    La aceste tribunale va putea functiona o camera de instructie, ca sectiune permanenta cu mai multe complete de judecata.
    Art. 16
    Presedintele tribunalului va repartiza, dupa necesitati, judecatorii care vor indeplini si insarcinarile de judecatori sindici.
    Art. 17
    Tribunalele judeca cu un judecator si cu doi asesori populari sau cu un judecator ajutor si cu doi asesori populari.

    CAP. 3
    Curtile

    Art. 18
    Curtile pot fi divizate in mai multe sectiuni.
    La Curtile divizate sectiunile vor fi penale si civile.
    Art. 19
    Fiecare Curte va fi condusa de un presedinte. La Curtile cu mai multe sectiuni, presedintele Curtii va indeplini si functiunea de presedinte al sectiunii I. Presedintele Curtii Bucuresti nu indeplineste functiunea de presedinte la niciuna din sectiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din sectiunile Curtii.
    Art. 20
    Curtile judeca cu doi consilieri de Curte si cu trei asesori populari.

    CAP. 4
    Curtea Suprema

    Art. 21
    Curtea Suprema este formata din doua sectiuni si este condusa de un prim-presedinte.
    La fiecare sectiune functioneaza un presedinte de sectie.
    Numarul consilierilor pentru intreaga Curte este de 28.
    Primul-presedinte va face, dupa necesitati, repartitia lor pe sectiuni.
    Art. 22
    Prim-presedintele Curtii Supreme prezideaza Curtea in sectiuni unite si completele de 9 membri ale sectiunilor, in cazul prevazut de art. 25.
    El poate prezida oricare dintre sectiunile Curtii si poate desemna, in caz de lipsa, consilieri de la o sectiune, pentru formarea completelor celeilalte sectiuni.
    In caz de lipsa sau de impiedicare, primul-presedinte va fi inlocuit de presedintele de sectie desemnat de el, iar in lipsa acestuia, de celalalt presedinte.
    De asemeni, primul-presedinte va desemna inlocuitorii presedintilor de sectie, precum si ordinea consilierilor pe intreaga Curte si pe sectiuni.
    Art. 23
    Curtea Suprema judeca in complet de cinci.
    Art. 24
    Curtea Suprema judeca in sectiuni unite, cu cel putin 21 membri si intotdeauna cu un numar de membri fara sot.
    Cand se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului ramane in continuare, Curtea va putea judeca in continuare cu cel putin 21 dintre membrii care au luat parte de la inceput la dezbateri.
    Art. 25
    In cazurile in care una din sectiunile Curtii Supreme ar gasi necesar sa se revina asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, in cursul ultimilor trei ani, recursul se judeca in completul de 9 membri.
    Cand jurisprudenta asupra careia urmeaza sa se revina a fost stabilita de un complet de 9 membri, de cealalta sectiune sau de insasi sectiunile unite, recursul se judeca in sectiunile unite.
    Art. 26
    Sectiunea penala judeca, pe langa recursurile penale, si urmatoarele recursuri:
    a) In materie vamala;
    b) Impotriva hotaririlor intemeiate pe dispozitiunile Codului silvic;
    c) Impotriva hotaririlor date de instantele militare, in cazurile prevazute de lege.
    Sectiunea civila judeca recursurile care nu sunt date, spre judecare, sectiunii penale.
    Art. 27
    Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevazut de art. 90 din Constitutia Republicii Populare Romane*), primul-presedinte al Curtii Supreme sau procurorul general al Republicii Populare Romane poate sesiza Curtea Suprema cu cerere de indreptare facuta impotriva hotaririlor sau actelor judecatoresti definitive si irevocabile, ale oricarei instante sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte.
------------
    *) Art. 90 din Constitutia Republicii Populare Romane: "Curtea Suprema supravegheaza activitatea judiciara a instantelor si organelor judiciare in conditiile legii".

    In cazul cand hotarirea atacata a fost data de o sectie a Curtii Supreme, cererea de indreptare se judeca in sectiuni unite.
    Judecata se va face cu citarea partilor, din oficiu.
    Curtea Suprema procedand la judecarea cererii de indreptare va putea:
    a) Admitand cererea de indreptare, sa statueze asupra celor deduse si sa se pronunte in fond, sau, casand, sa trimita spre rejudecare cauza fie instantei care a dat hotarirea fie unei alte instante de acelasi grad cu aceasta;
    b) In cazul cand solutionarea cererii de indreptare necesita administrarea de noi probe, sa trimita dosarul oricarei instante organ de cercetare sau instructie, indicand si probele ce urmeaza a se efectua, iar dupa intoarcerea dosarului sa procedeze potrivit celor aratate la lit. a, de mai sus.
    Art. 28
    Procurorul general al Republicii Populare Romane poate pune concluziuni in toate cererile de indreptare.
    De asemenea, el poate pune concluziuni in orice alte cauze si la orice instante.
    In toate cazurile el poate delega orice alt procuror.

    CAP. 5
    Dispozitiuni comune si speciale

    Art. 29
    Ministrul justitiei, luand avizul Comisiei pentru simplificarea si rationalizarea aparatului de stat*), stabileste prin decizie:
    1. Numarul judecatoriilor populare, resedintele principale si secundare ale acestora, precum si circumscriptiile lor respective.
    2. Circumscriptiile tribunalelor, in cazul cand in acelasi judet functioneaza mai multe tribunale, si numarul sectiunilor, cabinetelor de instructie si camerelor sau sectiilor de instructie ale tribunalelor.
    3. Numarul circumscriptiilor si resedintele Curtilor.
    4. Numarul sectiunilor Curtilor.
------------
    *) Decretul nr. 354 din 1 decembrie 1948, pentru infiintarea Comisiunii pentru simplificarea si rationalizarea aparatului de stat.

    Art. 30
    Tot prin decizie, ministrul justitiei va determina dintre judecatori pe sefii judecatoriilor populare, iar la tribunalele si Curtile cu mai multe sectiuni, pe judecatorii si consilierii care vor indeplini functiunea de presedinti de sectie.
    Art. 31
    Pe langa fiecare Curte, tribunal sau judecatorie populara, urbana sau mixta, vor functiona un numar de agenti pentru indeplinirea procedurilor in materie penala.
    Art. 32
    Prim-presedintele Curtii Supreme si presedintii celorlalte instante avand mai multe sectiuni repartizeaza cererile intre sectiunile respective, dupa natura lor; ei pot delega un presedinte de sectie sau un alt membru al instantei pentru a face aceasta repartizare.
    La tribunale si Curti, cererile speciale unei sectiuni se adreseaza presedintelui sectiunii.
    Art. 33
    Instantele judecatoresti vor tine sedinte in toate zilele de lucru; ele pot continua si in zilele de duminici sau de sarbatori legale.
    Art. 34
    La instantele judecatoresti se pot forma, dupa trebuintele serviciului, mai multe complete care sa judece in aceeasi zi, concomitent sau succesiv cu celelalte.
    Art. 35
    In procesele civile poate sa fie insarcinat sa asculte martorii sau sa faca cercetari locale un singur judecator asistat de un asesor popular.
    Art. 36
    Judecatorii ajutori pot fi insarcinati indata dupa intrarea lor in functiune, sa asculte martori, sa faca cercetari locale, sa redacteze procese-verbale si hotariri, sa prezideze consilii de familie, sa verifice socoteli de tutela si sa autentifice acte.
    Ei vor putea judeca dupa implinirea unui an de la intrarea lor in functiune.
    Ei vor putea judeca, totusi, si inainte de implinirea acestui termen, cu autorizarea ministrului justitiei data dupa o activitate corespunzatoare de cel putin trei luni, constatata de sefii ierarhici sau de inspectorii judecatoresti.
    Art. 37
    Deliberarile ramase dintr-o sedinta anterioara sau cele care nu se pot rezolva imediat, raman la sfarsitul sedintei.
    Deliberarile se pot fixa si pentru o zi, anume rezervata.
    Art. 38
    Hotaririle se dau cu majoritatea voturilor completului.
    In cazul cand un membru al completului a decedat sau se gaseste in imposibilitate de a-si manifesta vointa sau de a se pronunta, daca ceilalti judecatori care au luat parte la judecata pot forma majoritatea ceruta de alin. precedent, hotarirea va fi data. In caz contrar, pricina se va judeca din nou si cu precadere.
    Art. 39
    Hotaririle vor fi redactate de judecatorul sau de unul dintre judecatorii care au judecat si care va fi insarcinat de presedinte prin insusi procesul-verbal de sedinta.
    Redactarea ramane supusa controlului completului a carui opera colectiva devine.
    Art. 40
    In caz de impiedicare a unuia din judecatori, hotarirea se va semna de seful instantei sau de presedintele completului, iar in caz de impiedicare a grefierului, ea va fi semnata de grefierul sef sau de grefierul principal, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze.
    Art. 41
    Hotaririle date in recurs vor fi subscrise de toti judecatorii, fara mentionarea parerii minoritatii.
    In celelalte hotariri, parerea minoritatii va fi motivata, in cazul cand cei ramasi in minoritate sunt asesori, ei nu sunt obligati sa-si motiveze parerea.
    Art. 42
    Hotaririle trebuiesc pronuntate in termen de sapte zile de la inchiderea dezbaterilor si redactate in termen de 15 zile de la pronuntarea lor.
    Pentru motive intemeiate, pronuntarea se poate amana cu cel mult 15 zile.
    Art. 43
    Anul judecatoresc incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie.
    Art. 44
    La tribunalele si Curtile avand mai multe sectiuni de acelasi fel, presedintele, in intelegere cu presedintii de sectiuni, repartizeaza la inceputul fiecarui an judecatoresc, judecatorii si consilierii intre sectiunile respective.
    Art. 45
    In caz de lipsa sau de impiedicare, presedintele unei instante judecatoresti va fi inlocuit de sefii sectiilor acelei instante, dupa ordinea in care ii va fi desemnat in prealabil, sau de unul dintre judecatori, in aceeasi ordine.
    In interiorul fiecarei instante, a oricarei sectiuni sau judecatorii, seful respectiv va stabili o ordine a judecatorilor, fie in vederea inlocuirii lui, fie pentru a se orandui, acolo unde este cazul, care dintre ei va prezida completul.
    Art. 46
    La judecatoriile populare, in caz de lipsa sau impiedicare simultana a judecatorilor si a judecatorilor ajutori, presedintele tribunalului respectiv va delega, pentru a-i inlocui, pe termen de cel mult 30 zile, un judecator sau un judecator ajutor de la o alta judecatorie populara, ori un judecator de la tribunal; delegatiunea va fi comunicata de indata Ministerului Justitiei.
    Art. 47
    Daca, din orice imprejurare, un tribunal ramane fara numarul legal de judecatori, presedintele tribunalului va putea delega, pentru completare, sub rezerva dispozitiunilor alineatului urmator, unul sau mai multi judecatori ajutori sau judecatori de la judecatoriile populare din acel oras.
    La tribunalele si Curtile avand mai multe sectiuni, presedintele implineste lipsurile de judecatori prin delegare dintre membrii prezenti de la celelalte sectiuni.
    Art. 48
    In toate cazurile cand nevoia serviciului o cere, ministrul justitiei poate delega judecatori de la orice instanta.
    Aceasta dispozitie nu se aplica la Curtea Suprema.
    De asemenea, ministrul justitiei poate delega, de la alt tribunal, unul sau mai multi judecatori pentru a indeplini temporar functiunea de judecator de instructie, in acelasi timp cu titularul.
    Art. 49
    Delegatiunile date pentru o singura sedinta implica si participarea la judecarea cauzelor ramase in continuare, chiar daca sunt fixate pentru alte sedinte.

    TITLUL II
    Grefele judecatoresti

    Art. 50
    Personalul judecatoresc indeplinind functiuni de grefa este obligat sa ia parte la lucrarile sedintelor si sa redacteze procese-verbale. Cei ce fac parte din acest personal trebuie sa contrasemneze orice acte incheiate de judecatorii instantei pe langa care functioneaza, daca au luat parte la lucrarile pe care actul le constata.
    In caz de lipsa ori impiedicare a personalului judecatoresc indeplinind functiuni de grefa, seful instantei va putea delega, pentru indeplinirea atributiunilor lor, orice salariat administrativ de pe langa instanta.
    Art. 5
    Seful grefei sau inlocuitorul sau, elibereaza copiile si extrasele de pe actele din dosar si certifica exactitatea lor, pastrand, sub a sa raspundere, documentele si valorile ce i se incredinteaza.

    TITLUL III
    Inspectorii judecatoresti

    Art. 52
    Pe langa Ministerul de Justitie vor functiona inspectori pentru Curti, tribunale si judecatorii populare, precum si pentru serviciile auxiliare ale acestora.
    Atributiunile lor vor fi stabilite prin decizia ministrului justitiei.

    PARTEA II
    Asesorii populari

    Art. 53
    Pentru toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme, se va alege cate o lista de asesori populari dupa cum urmeaza:
    a) Pentru fiecare resedinta principala si secundara a judecatoriilor populare rurale si pentru fiecare resedinta secundara a judecatoriilor populare mixte, o lista de 24 membri;
    b) Pentru fiecare judecatorie populara urbana si pentru fiecare resedinta principala a judecatoriilor populare mixte, o lista de 32 membri;
    c) Pentru fiecare sectiune de tribunal, o lista de 32 membri;,
    d) Pentru fiecare tribunal nedivizat, o lista de 40 membri;
    e) Pentru parchetele tribunalelor, o lista de 24 membri;
    f) Pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, o lista de 80 membri;
    g) Pentru fiecare sectiune de Curte, o lista de 36 membri;
    h) Pentru fiecare Curte nedivizata, o lista de 48 membri.
    Art. 54
    Din aceste liste, presedintii tribunalelor vor desemna, prin tragere la sorti, cu 15 zile inainte de inceperea fiecarui trimestru al anului judecatoresc, cate 2 asesori populari pentru resedintele principale sau secundare ale judecatoriilor populare rurale si pentru resedintele secundare ale judecatoriilor populare mixte, cate 4 asesori populari pentru judecatoriile populare urbane, pentru resedintele principale ale judecatoriilor populare mixte, pentru sectiunile de tribunal si pentru tribunalele nedivizate, cate 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, cate 3 pentru sectiunile de Curte si cate 6 pentru Curtile nedivizate.
    Tot astfel vor fi desemnati, ca supleanti, cate 4 asesori populari, pentru resedintele principale si resedintele secundare ale judecatoriilor populare rurale, pentru resedintele principale si secundare ale judecatoriilor populare mixte, pentru judecatoriile populare urbane si pentru sectiunile de tribunal; cate 6 pentru tribunalele nedivizate; cate 4 pentru parchetele tribunalelor; 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov; cate 6 pentru sectiunile de Curti si pentru Curtile nedivizate si in acelasi mod vor fi completate locurile devenite vacante.
    In cazul cand listele noilor alesi nu sunt inaintate presedintelui tribunalului, inainte de inceperea anului judecatoresc, desemnarea asesorilor populari se va face din lista anului precedent.
    Art. 55
    Repartizarea asesorilor populari la judecatoriile populare urbane, la resedintele principale ale judecatoriilor populare mixte, la tribunalele sau sectiunile tribunalelor, poate fi schimbata oricand, dupa nevoi, de catre presedintele tribunalului. De asemenea, repartizarea pe sectiuni a asesorilor populari de la Curti, poate fi oricand schimbata, dupa nevoi, de presedintele, Curtii.
    Art. 56
    Dispozitiunile art. 48 se aplica si asesorilor populari de la tribunale si de la Curti.
    Art. 57
    Daca nevoile serviciului o cer, presedintele tribunalului va putea trage la sorti, pentru judecatoriile populare urbane si tribunalele nedivizate, un numar suplimentar de asesori populari, pentru a asigura judecarea la timp a pricinilor.
    Dispozitiunea de mai sus se aplica si in privinta asesorilor populari de la Curti.
    Art. 58
    In caz de necesitate a serviciului, asesorii populari de la o instanta pot fi delegati la o alta instanta pe termen de cel mult 30 zile.
    Art. 59
    Asesorii populari de pe langa parchete pot fi insarcinati sa faca cercetari.
    Art. 60
    Sarcina functiunii de asesor popular este obligatorie.
    Asesorii populari isi pastreaza, in timpul exercitiului functiunii, locul ce ocupa in campul muncii.
    In caz de necesitate a serviciului, asesorii populari supleanti vor putea functiona ca asesori populari titulari.
    Art. 61
    La intrarea in functiune asesorii populari vor depune in fata sefului instantei, juramantul prevazut pentru personalul judecatoresc, indeplinind functiuni de judecata.
    Art. 62
    Executarea insarcinarii de asesor popular este incompatibila cu profesiunea de avocat. Recuzarea asesorilor populari se va face potrivit dispozitiunilor legale privind pe judecatori.
    Art. 63
    Asesorii populari sunt asimilati cu personalul judecatoresc, indeplinind functiuni de judecata in ceea ce priveste aplicarea dispozitiunilor art. 42, alin. 1, din decretul de fata.
    Permisiunile asesorilor populari se vor acorda de seful instantei.
    Art. 64
    Dreptul de a alege asesori populari si de a fi ales asesor popular, il au in comunele rurale membrii sindicatelor de salariati agricoli si taranii muncitori, iar in comunele urbane, membrii sindicatelor si ai asociatiilor profesionale.
    Varsta pentru a alege este de 18 ani impliniti, iar pentru a fi ales de 23 ani impliniti.
    Nu pot alege si nu pot fi alesi asesorii populari, acei care sunt nedemni, potrivit legii electorale, si acei care exploateaza, in orice fel, munca altora.
    Candidatii de asesori populari pot fi propusi de Partidul Muncitoresc Roman, Sfaturile locale, Confederatia Generala a Muncii si organizatiile de masa.
    Modul de alegere al asesorilor populari, precum si conditiile lor de salarizare se vor stabili prin decizia Consiliului de Ministri.

    PARTEA III
    Dispozitiuni privitoare la personalul judecatoresc

    TITLUL I
    Ierarhia personalului judecatoresc

    Art. 65
    Ierarhia la Curtea Suprema este urmatoarea:
    I. Primul-presedinte al Curtii Supreme.
    II. Presedintii de sectiuni ai Curtii Supreme.
    III. Consilierii Curtii Supreme.
    Art. 66
    Ierarhia la Curti, tribunale si judecatorii populare este urmatoarea:
    I. Presedintii de Curte.
    II. Consilierii de Curte.
    III. Presedintii de tribunal I.
    IV. Presedintii de tribunal II si grefierii-sefi, la Curtea Suprema.
    V. Judecatorii de tribunal si grefierii principali la Curtea Suprema.
    VI. Judecatorii de judecatorii populare, grefierii la Curtea Suprema si sefii de sectie administrativa I.
    VII. Judecatorii ajutori, grefierii sefi I si sefii de sectie administrativa II, contabilii principali.
    VIII. Grefierii-sefi II, portarel sef I, contabil I.
    IX. Grefierii principali, portarei-sefi II, contabilii II, dactiloscopii-sefi, dactilografii-sefi.
    X. Conducatorii de carte funciara, grefierii, portareii principali, contabilii-ajutori, dactiloscopii, dactilografii principali, registratorii-sefi, arhivarii-sefi.
    XI. Conducatorii ajutori de carte funciara, grefierii ajutori, portareii, contabilii in pregatire, dactiloscopii-ajutori, dactilografii I, arhivarii I, registratorii I, referentii I, administratorii de imobil I.
    XII. Referentii II, dactilografii II, registratorii II, arhivarii II, agentii portarei, administratorii de imobil II.
    XIII. Referentii stagiari, arhivarii ajutori, registratorii-ajutori, intendentii I.
    XIV. Ingrijitorii I, intendentii II, portarii I.
    XV. Ingrijitorii II, portarii II, liftierii.

    TITLUL II
    Conditiunile de numire si de angajare in functiune a personalului instantelor de judecata

    Art. 67
    Primul presedinte, presedintii de sectie si consilierii Curtii Supreme se numesc de Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, la propunerea Guvernului dupa recomandarea ministrului justitiei.
    Art. 68
    Pentru a fi angajat functionar judecatoresc se cer conditiunile prevazute in Decretul nr. 29 din 29 ianuarie 1949, precum si conditiile de pregatire profesionala ce se vor stabili prin decizia ministrului justitiei.
    Pentru a fi angajat ca functionar administrativ la instantele de judecata, se cer numai conditiunile prevazute in Decretul nr. 29 din 1949.
    Art. 69
    La judecatoriile populare, tribunalele si Curtile in a caror circumscriptie locuiesc si populatii de alta nationalitate decat cea romana, functionarii judecatoresti de orice fel, pentru a fi angajati, vor trebui sa cunoasca si limba nationalitatii respective.
    Art. 70
    Inainte de a intra in exercitiul functiunii, judecatorii vor depune urmatorul juramant:
    "Jur de a fi credincios poporului si de a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor din afara si dinauntru".
    "Jur a respecta legile Republicii Populare Romane si de a pastra secretul in serviciu".
    Juramantul nu este necesar in caz de mutare in aceeasi functiune sau in caz de angajare intr-o alta functiune judecatoreasca.

    TITLUL III
    Drepturile si indatoririle personalului judecatoresc indeplinind functiuni de judecata

    Art. 71
    Personalul judecatoresc, indeplinind functiuni de judecata, are drepturile si indatoririle prevazute de Decretul nr. 29 din 29 ianuarie 1949, cu derogarile din prezentul decret*).
------------
    *) Potrivit Decretului nr. 29 din 1949, primele de activitate si indemnizatiile prevazute de art. 73 al Decretului nr. 2 din 1948, si Decizia Consiliului de Ministri nr. 882 din 14 iunie 1948, se desfiinteaza.
    De asemeni Decretul nr. 63 din 1948 si Decizia Consiliului de Ministri nr. 884 din 14 iunie 1948, privind salarizarea la Curtea Suprema, sunt implicit abrogate.

    Art. 72
    Personalul judecatoresc de orice fel al judecatoriilor populare va primi, pentru timpul deplasarii la resedintele secundare, o indemnizatie de transport si locuinta ce se va stabili prin decizia Consiliului de Ministri la propunerea ministrului justitiei.
    Art. 73
    Sefii ierarhici sunt obligati sa raporteze Ministerului Justitiei cazurile in care salariatii judecatoresti indeplinind functiuni de judecata, de sub supravegherea lor, nu dovedesc insusiri profesionale sau nu-si mai pot indeplini in mod normal functiunile.

    TITLUL IV
    Dreptul de supraveghere si disciplina

    Art. 74
    Dreptul de supraveghere indreptateste la controlul si notarea insusirilor profesionale ale salariatilor judecatoresti si lucrarile lor, precum si a raporturilor lor de serviciu cu justitiabilii si avocatii si a moralitatii lor.
    Art. 75
    Presedintii Curtilor au dreptul de priveghere asupra salariatilor judecatoresti de orice fel si asesorilor populari din circumscriptiunea Curtilor respective.
    Ei pot exercita acest drept si prin presedintii tribunalelor respective.
    Art. 76
    Primul presedinte al Curtii Supreme are dreptul de priveghere asupra presedintilor si membrilor Curtii Supreme, asupra presedintilor Curtilor, precum si asupra grefierilor de la Curtea Suprema.
    Art. 77
    Dreptul de priveghere impune indatorirea de a raporta constatarile facute Ministerului Justitiei.
    Art. 78
    Ministrul justitiei exercita dreptul de priveghere direct sau prin delegatii sai, atat asupra activitatii instantelor, cat si asupra salariatilor judecatoresti.
    Art. 79
    Dreptul la disciplina indreptateste la aplicarea pedepselor disciplinare.
    El apartine ministrului justitiei.
    Art. 80
    Revocarea membrilor Curtii Supreme se va face prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, la propunerea Guvernului, in urma raportului ministrului justitiei.

    PARTEA IV
    Dispozitiuni finale si tranzitorii

    Art. 81
    Cauzele pendinte inaintea instantelor care devin necompetente din pricina schimbarii circumscriptiei judecatoresti, vor continua sa fie judecate de instantele la care au fost introduse*).
------------
    *) Dispozitiunile art. 81, inlocuieste in intregime Decretul nr. 49 din 28 februarie 1948, privitor la competenta instantelor de judecata.

    Art. 82
    Serviciul interior al instantelor judecatoresti si al grefelor se va organiza prin decizia ministrului justitiei.
    Art. 83
    Procurarea localurilor necesare judecatoriilor populare rurale si cheltuielile de mobilier, intretinere, incalzit si luminat, sunt in sarcina Sfaturilor populare judetene.
    Pentru judecatoriile populare urbane si mixte, localurile si cheltuielile de mobilier, intretinere, incalzit si luminat, sunt in sarcina Sfatului popular comunal.
    Art. 84
    Procurarea localurilor necesare tribunalelor, cat si cheltuielile de mobilier, intretinere, incalzit si luminat, cad in sarcina Sfaturilor populare judetene.
    Art. 85
    Ori de cate ori legile intrebuinteaza denumiri de instante sau de functiuni judecatoresti care au fost modificate prin efectul decretului de fata, termenii intrebuintati in ele se socotesc inlocuiti prin noile denumiri.
    Art. 86
    Actualii presedinti de sectie, de tribunal si de Curte vor continua sa indeplineasca functiunea de presedinte de sectie, de tribunal sau de Curte pana ce se vor face desemnarile prevazute de art. 30 din prezentul decret.
    Art. 87
    Dispozitiunile art. 25 sunt aplicabile si in cazul cand urmeaza a se reveni asupra unei jurisprudente ce a fost stabilita de un complet de divergenta.
    Art. 88
    Listele asesorilor populari, alesi la primele alegeri ce vor avea loc in cursul anului 1949, vor servi pentru desemnarea asesorilor populari, la instantele respective pana la 31 decembrie 1950.
    Numarul asesorilor populari ce urmeaza a fi alesi va fi, pentru fiecare din listele prevazute la art. 53, mai mare cu o patrime din numarul acolo aratat.
    Art. 89
    Dispozitiunile art. 413, 414 si 415 din Codul de procedura penala si art. 329 din Codul de procedura civila, se abroga. Din art. 416, alin. 1, din Codul de procedura penala se inlatura cuvintele "contrarii legii sau".
    Recursurile prevazute de textele de mai sus, in curs de judecata, se considera cereri de indreptare.
    Art. 90
    Dispozitiunile prezentului decret intra in vigoare dupa 5 zile de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Populare Romane.
    Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 341 din 5 decembrie 1947, pentru organizarea judecatoreasca, cu modificarile ei ulterioare.