DECRET
Nr. 316 din 14 octombrie 1980
pentru ratificarea unor tratate internationale
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 84 din 17 octombrie 1980
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art. 1
Se ratifica Actul constitutiv al Organizatiei Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare Industriala, adoptat la Viena la 8 aprilie 1979.
Art. 2
Se ratifica Acordul dintre Republica Socialista Romania si Comunitatea
Economica Europeana privind comertul cu produse industriale, semnat la
Bucuresti la 28 iulie 1980.
Art. 3
Se ratifica Acordul dintre Republica Socialista Romania si Comunitatea
Economica Europeana privind crearea Comisiei mixte, semnat la Bucuresti la 28
iulie 1980.
Art. 4
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind colaborarea in
domeniile cercetarii proceselor generatoare de grindina si protectiei
culturilor agricole impotriva caderilor de grindina in zona frontierei de stat
romano-sovietice, semnat la Bucuresti la 7 decembrie 1979.
Art. 5
Se ratifica Acordul dintre Republica Socialista Romania si Republica
Federala Germania privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de
capital si protocolul la acest acord, semnate la Bucuresti la 12 octombrie
1979, precum si schimbul de scrisori efectuat la aceeasi data.
Art. 6
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Senegal privind promovarea si garantarea reciproca a
investitiilor de capital, semnat la Bucuresti la 19 iunie 1980.
Art. 7
Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Arabe Egipt pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnata la Bucuresti la 13
iulie 1979.
Art. 8
Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Regatul
Olandei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale in
materie de impozit pe venit si pe avere, semnata la Bucuresti la 27 martie
1979.
Art. 9
Se ratifica Acordul de colaborare culturala si stiintifica dintre guvernul
Republicii Socialiste Romania si guvernul Statului Israel, semnat la Bucuresti
la 17 septembrie 1979.
Art. 10
Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Regatul
Belgiei privind recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in
materia obligatiilor de intretinere, semnata la Bucuresti la 30 octombrie 1979.
Art. 11
Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Islamice Pakistan privind echivalarea certificatelor si a
diplomelor de absolvire a invatamantului mediu, secundar si superior, precum si
a diplomelor de acordare a titlurilor stiintifice, incheiata la Islamabad la 10
iulie 1978.
Art. 12
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Democratice Sudan privind recunoasterea reciproca si
echivalarea actelor de studii referitoare la absolvirea scolilor de nivel
liceal, a diplomelor de invatamant superior si de conferire a titlurilor
stiintifice, semnat la Bucuresti la 8 decembrie 1978.
Art. 13
Se ratifica Protocolul, incheiat la Bucuresti la 29 ianuarie 1979, dintre
guvernele Republicii Socialiste Romania, Republicii Populare Bulgaria,
Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Socialiste Federative Iugoslavia,
Republicii Populare Ungare si a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de
modificare a articolului 17 al Conventiei privind pescuitul in apele Dunarii,
semnata la Bucuresti la 29 ianuarie 1958.
Art. 14
Se ratifica Protocolul privind reglementarea trecerii frontierei de stat
romano-bulgare in legatura cu exploatarea si intretinerea conductei pentru
tranzitarea de gaze naturale din Uniunea Republicii Sovietice Socialiste in
Republica Populara Bulgaria, semnat la Sofia la 6 martie 1980.
Art. 15
Se ratifica Protocolul aditional la Conventia dintre Republica Socialista
Romania si Regatul Belgiei privind asistenta juridica in materie civila si
comerciala, semnat la Bucuresti la 30 octombrie 1979.
NICOLAE CEAUSESCU
Presedintele
Republicii Socialiste Romania
ACTUL CONSTITUTIV
al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala *)
*) Traducere.
PREAMBUL
Statele parti la prezentul act constitutiv,
actionand in conformitate cu Carta Natiunilor Unite,
avand in vedere obiectivele generale ale rezolutiilor adoptate la cea de-a
sasea sesiune extraordinara a Adunarii generale O.N.U. referitoare la
instaurarea unei noi ordini economice internationale, ale Declaratiei si
Planului de actiune de la Lima privind dezvoltarea si cooperarea industriala,
adoptate de catre a doua Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite
pentru Dezvoltare Industriala, si ale Rezolutiei celei de-a saptea sesiuni
extraordinare a Adunarii generale a Natiunilor Unite referitoare la dezvoltarea
si cooperarea economica internationala,
declarand ca:
este necesar sa se instaureze o ordine economica si sociala justa si
echitabila, care ar trebui prin eliminarea inegalitatilor economice, stabilirea
de relatii economice internationale rationale si echitabile, efectuarea de
schimbari sociale si economice dinamice si prin incurajarea modificarilor
structurale necesare in dezvoltarea economiei mondiale,
industrializarea este un instrument dinamic de crestere, esential
dezvoltarii economice si sociale accelerate, in special a tarilor in curs de
dezvoltare, imbunatatirii nivelului si calitatii vietii popoarelor tuturor
tarilor, ca si instaurarii unei noi ordini economice si sociale echitabile,
toate tarile au dreptul suveran de a se industrializa si orice proces de
industrializare trebuie sa fie conform cu obiectivele generale ale unei
dezvoltari socio-economice autosustinute si integrate si ar trebui sa includa
schimbarile necesare pentru asigurarea unei participari juste si efective a
tuturor popoarelor la industrializarea tarilor lor,
intrucat cooperarea internationala in vederea dezvoltarii constituie
obiectivul si sarcina comuna a tuturor tarilor, este esential sa se promoveze
industrializarea prin toate masurile concertate posibile, inclusiv prin
dezvoltarea, transferul si adaptarea de tehnologii la nivel global, regional si
national, ca si la nivelul diferitelor sectoare,
toate tarile, indiferent de sistemul lor economic si social, sunt hotarate
sa promoveze bunastarea comuna a popoarelor lor prin masuri individuale si
colective vizand: dezvoltarea cooperarii economice internationale pe baza
egalitatii suverane; intarirea independentei economice a tarilor in curs de
dezvoltare; asigurarea unei ponderi echitabile a acestor tari in productia
industriala mondiala; contributia la pacea si securitatea internationala si la
prosperitatea tuturor natiunilor, conform scopurilor si principiilor Cartei
Natiunilor Unite,
avand in vedere aceste linii orientative,
dorind sa stabileasca, in conditiile cap. IX al Cartei Natiunilor Unite, o
institutie specializata avand denumirea de Organizatia Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare Industriala (O.N.U.D.I.) (denumita in cele ce urmeaza organizatia),
care va trebui sa joace rolul central si sa fie raspunzatoare de examinarea si
de promovarea coordonarii tuturor activitatilor in domeniul dezvoltarii
industriale desfasurate de organismele Natiunilor Unite, in conformitate cu
atributiile pe care Carta Natiunilor Unite le confera Consiliului Economic si
Social si cu acordurile aplicabile in materie de relatii,
convin asupra prezentului act constitutiv.
CAP. 1
Obiective si functii
Art. 1
Obiective
Organizatia are ca obiectiv principal promovarea si accelerarea dezvoltarii
industriale in tarile in curs de dezvoltare, pentru a contribui la instaurarea
unei noi ordini economice internationale. Ea promoveaza, de asemenea, dezvoltarea
si cooperarea industriala la nivel global, regional si national, ca si la nivel
sectorial.
Art. 2
Functii
Pentru a realiza obiectivele sale mai sus mentionate, organizatia ia, in
general, toate masurile necesare si cuvenite, si in special:
a) incurajeaza si furnizeaza, dupa necesitati, asistenta tarilor in curs de
dezvoltare, pentru promovarea si accelerarea industrializarii lor, si in
special pentru dezvoltarea, extinderea si modernizarea industriilor lor;
b) in conformitate cu Carta Natiunilor Unite, initiaza, coordoneaza si
urmareste activitatile organismelor Natiunilor Unite, pentru a se permite
organizatiei sa joace un rol central de coordonare in domeniul dezvoltarii
industriale;
c) creeaza concepte si abordari noi si dezvolta conceptele si abordarile
existente, cu privire la dezvoltarea industriala la nivel global, regional si
national, ca si la nivelul diferitelor sectoare, si elaboreaza studii si
rapoarte in vederea formularii de noi linii de actiune in vederea unei dezvoltari
industriale armonioase si echilibrate, tinand in mod corespunzator seama de
metodele folosite in tari cu sisteme sociale si economice diferite pentru a
rezolva problemele industrializarii;
d) promoveaza si incurajeaza elaborarea si utilizarea de tehnici de
planificare si contribuie la formularea de programe de dezvoltare si de
programe stiintifice si tehnologice, ca si de planuri de industrializare in
sectoarele public, cooperatist si privat;
e) incurajeaza si sprijina dezvoltarea unei abordari integrate si
interdisciplinare pentru industrializarea accelerata a tarilor in curs de
dezvoltare;
f) constituie un forum si un instrument in serviciul tarilor in curs de
dezvoltare si al tarilor industrializate, pentru contacte, consultari si, la
cererea tarilor interesate, pentru negocieri intre ele vizand industrializarea
tarilor in curs de dezvoltare;
g) sprijina tarile in curs de dezvoltare in crearea si functionarea
industriilor, inclusiv industriile legate de agricultura si industriile de baza,
pentru a realiza o utilizare deplina a resurselor naturale si umane disponibile
pe plan local, a asigura productia de bunuri destinate pietelor interne si
exportului si pentru a contribui la independenta economica a acestor tari;
h) serveste drept centru de schimburi de informatii industriale si, in
consecinta, colecteaza si controleaza in mod selectiv, analizeaza si
elaboreaza, in scopul difuzarii, informatii privind toate aspectele dezvoltarii
industriale la nivel global, regional si national, ca si la nivel sectorial,
inclusiv schimburi de experienta si realizari tehnologice ale tarilor
dezvoltate industrial si ale tarilor in curs de dezvoltare cu sisteme sociale
si economice diferite;
i) acorda o atentie deosebita adoptarii de masuri speciale vizand
sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare cel mai putin dezvoltate, fara
litoral sau insulare, ca si a tarilor in curs de dezvoltare cel mai grav
afectate de crize economice sau de catastrofe naturale, fara a pierde din
vedere interesele celorlalte tari in curs de dezvoltare;
j) promoveaza, incurajeaza si sprijina dezvoltarea, selectarea, adaptarea,
transferul si folosirea de tehnologii industriale, tinand seama de conditiile
socio-economice si de necesitatile particulare ale fiecarei industrii, acordand
o atentie speciala transferului de tehnologii din tarile industrializate in
tarile in curs de dezvoltare, ca si intre tarile in curs de dezvoltare insesi;
k) organizeaza si sustine programe de formare industriala vizand
sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare in formarea personalului tehnic si a
altui personal corespunzator necesar, la diferite niveluri, pentru dezvoltarea
lor industriala accelerata;
l) sfatuieste si sprijina, in stransa cooperare cu organismele competente
ale Natiunilor Unite, cu institutiile specializate si cu Agentia Internationala
pentru Energia Atomica, tarile in curs de dezvoltare in exploatarea,
conservarea si transformarea, pe plan local, a resurselor lor naturale in
vederea intensificarii industrializarii acestor tari;
m) furnizeaza instalatii pilot si de demonstratie in vederea accelerarii
industrializarii in sectoare specifice;
n) elaboreaza masuri speciale destinate promovarii cooperarii in domeniul
industrial intre tarile in curs de dezvoltare, ca si intre aceste tari si
tarile dezvoltate;
o) sprijina, in cooperare cu alte organisme corespunzatoare, planificarea
regionala a dezvoltarii industriale a tarilor in curs de dezvoltare in cadrul
gruparilor regionale si subregionale ale acestor tari;
p) incurajeaza si promoveaza crearea si intarirea de asociatii industriale,
comerciale si profesionale si de organizatii similare care sa faciliteze
deplina utilizare a resurselor interne ale tarilor in curs de dezvoltare, in
vederea dezvoltarii industriilor lor nationale;
q) sprijina crearea si functionarea unei infrastructuri institutionale
vizand furnizarea catre industrie de servicii de reglementare, conciliere si
dezvoltare;
r) sprijina guvernele tarilor in curs de dezvoltare, la cererea acestora,
in obtinerea de capitaluri externe pentru finantarea de proiecte industriale in
conditii juste, echitabile si reciproc acceptabile.
CAP. 2
Participare
Art. 3
Membri
Calitatea de membru al organizatiei este accesibila tuturor statelor care
adera la obiectivele si principiile acesteia:
a) statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau membre ale unei
institutii specializate sau ale Agentiei Internationale pentru Energia Atomica
pot fi admise ca membri ai organizatiei, devenind parti la prezentul act
constitutiv conform art. 24 si paragrafului 2 al art. 25;
b) alte state decat cele vizate la alin. a) pot fi admise ca membri ai
organizatiei, devenind parti la prezentul act constitutiv conform paragrafului
3 al art. 24 si alin. c) din paragraful 2 al art. 25, dupa ce admiterea lor a
fost aprobata de catre conferinta, cu o majoritate de doua treimi din membrii
prezenti si votanti, la recomandarea consiliului.
Art. 4
Observatori
1. Exceptand cazul cand conferinta decide altfel, statutul de observator pe
langa organizatie este recunoscut, la cerere, acelora care au acest statut la
Adunarea generala a Natiunilor Unite.
2. Fara sa prejudicieze dispozitiile paragrafului 1, conferinta este
imputernicita sa invite alti observatori sa participe la lucrarile
organizatiei.
3. Observatorii sunt autorizati sa participe la lucrarile organizatiei in
conformitate cu regulile de procedura pertinente si cu dispozitiile prezentului
act constitutiv.
Art. 5
Suspendarea
1. Orice membru al organizatiei, care este suspendat din exercitiul
drepturilor si privilegiilor sale de membru al Organizatiei Natiunilor Unite,
este automat suspendat din exercitiul drepturilor si privilegiilor de membru al
organizatiei.
2. Orice membru care este in intarziere cu plata contributiei sale la
organizatie nu poate participa la vot in organizatie daca suma restantelor este
egala sau superioara contributiilor obligatorii datorate de catre el pentru
cele doua exercitii financiare precedente.
Orice organ poate totusi sa autorize acest membru sa voteze in cadrul sau
daca se constata ca neplata se datoreaza unor circumstante independente de
vointa respectivului membru.
Art. 6
Retragerea
1. Un membru poate sa se retraga din organizatie prin depunerea la
depozitar a unui instrument de denuntare a prezentului act constitutiv.
2. Aceasta retragere devine efectiva in ultima zi a exercitiului financiar
ce urmeaza exercitiului in cursul caruia instrumentul mentionat a fost depus.
3. Contributiile care trebuie varsate de membrul care se retrage pentru
exercitiul financiar care urmeaza exercitiului in cursul caruia retragerea a
fost notificata sunt aceleasi ca si contributiile platite pentru exercitiul
financiar in cursul caruia aceasta notificare a fost facuta. Membrul care se
retrage isi achita, de asemenea, toate contributiile voluntare neconditionate
pe care le-a anuntat inaintea notificarii retragerii.
CAP. 3
Organe
Art. 7
Organe principale si organe subsidiare
1. Organele principale ale organizatiei sunt:
a) Conferinta generala (denumita conferinta);
b) Consiliul dezvoltarii industriale (denumit consiliul);
c) Secretariatul.
2. Se creeaza, de asemenea, un Comitet pentru program si buget, pentru a
sprijini consiliul in pregatirea si examinarea programului de lucru, a
bugetului ordinar si a bugetului operational ale organizatiei si a altor
probleme financiare ale organizatiei.
3. Alte organe subsidiare, inclusiv comitete tehnice, pot fi create de
conferinta sau de consiliu, tinandu-se seama in mod corespunzator de principiul
unei reprezentari geografice echitabile.
Art. 8
Conferinta generala
1. Conferinta se compune din reprezentantii tuturor membrilor.
2. a) Conferinta tine o sesiune ordinara o data la 2 ani, exceptand cazul
cand aceasta decide altfel. Ea este convocata in sesiune extraordinara de catre
directorul general, la cererea consiliului sau a majoritatii tuturor membrilor.
b) Conferinta tine sesiunea ordinara la sediul organizatiei, exceptand
cazul in care decide altfel. Consiliul determina locul unde trebuie sa se tina
sesiunile extraordinare.
3. In afara functiilor specificatie in prezentul act constitutiv,
conferinta:
a) determina principiile directoare si orientarile generale ale
organizatiei;
b) examineaza rapoartele consiliului, directorului general si ale organelor
subsidiare ale conferintei;
c) aproba programul de lucru, bugetul ordinar si bugetul operational ale
organizatiei conform prevederilor art. 14, fixeaza baremul contributiilor
conform prevederilor art. 15, aproba regulamentul financiar al organizatiei si
controleaza utilizarea efectiva a resurselor financiare ale organizatiei;
d) este autorizata sa adopte, cu majoritate de doua treimi din membrii
prezenti si votanti, conventii sau acorduri privind orice problema care tine de
competenta organizatiei si sa faca recomandari membrilor asupra acestor
conventii sau acorduri;
e) face recomandari membrilor si organizatiilor internationale asupra
problemelor care tin de competenta organizatiei;
f) ia orice alta masura corespunzatoare pentru a permite organizatiei sa-si
promoveze obiectivele si sa-si indeplineasca functiile sale.
4. Conferinta poate delega consiliului acelea dintre puterile si functiile
sale pe care le considera oportun a le delega, cu exceptia celor prevazute: la
alin. b) al art. 3; la art. 4; la alin. a), b), c) si d) din paragraful 3 al
art. 8; la paragraful 1 al art. 9; la paragraful 1 al art. 10; la paragraful 2
al art. 11; la paragrafele 4 si 6 ale art. 14; la art. 15; la art. 18; la alin.
b) din paragraful 2 si la alin. b) din paragraful 3 ale art. 23, si la anexa
nr. I.
5. Conferinta adopta regulamentul sau interior.
6. Fiecare membru dispune de un vot in conferinta. Deciziile sunt luate cu
majoritatea membrilor prezenti si votanti, exceptand dispozitiile contrare din
prezentul act constitutiv sau din regulamentul interior al conferintei.
Art. 9
Consiliul dezvoltarii industriale
1. Consiliul se compune din cincizeci si trei membri ai organizatiei, alesi
de conferinta, care tine seama in mod corespunzator de principiul unei
reprezentari geografice echitabile. Pentru alegerea membrilor consiliului,
conferinta adopta urmatoarea repartitie a locurilor: treizeci si trei membri ai
consiliului sunt alesi dintre statele enumerate in partile A si C ale anexei
nr. I la prezentul act constitutiv, cincisprezece dintre statele enumerate in
partea B si cinci dintre statele enumerate in partea D.
2. Membrii consiliului sunt in functie incepand de la inchiderea sesiunii
ordinare a conferintei la care au fost alesi, pana la inchiderea sesiunii
ordinare a conferintei, care se va tine peste 4 ani, intelegandu-se totusi ca
membrii alesi la prima sesiune sunt in functie incepand de la alegerea lor, iar
jumatate dintre acestia nu sunt in functie decat pana la incheierea sesiunii
ordinare, care se tine peste 2 ani. Membrii consiliului sunt reeligibili.
3. a) Consiliul tine cel putin o sesiune ordinara pe an, la o data pe care
el o determina. El este convocat in sesiune extraordinara de directorul
general, la cererea majoritatii membrilor consiliului.
b) Sesiunile se tin la sediul organizatiei, exceptand cazul cand consiliul
decide altfel.
4. In afara functiilor specificate in prezentul act constitutiv si a celor
care-i sunt delegate de conferinta, consiliul:
a) actionand sub autoritatea conferintei, urmareste realizarea programului
de lucru aprobat, a bugetului ordinar si a bugetului operational corespondent,
ca si a celorlalte decizii ale conferintei;
b) recomanda conferintei un barem al contributiilor pentru cheltuielile in
cadrul bugetului ordinar;
c) prezinta raport conferintei la fiecare sesiune ordinara asupra
activitatilor consiliului;
d) cere membrilor sa furnizeze informatii asupra activitatilor care
intereseaza lucrarile organizatiei;
e) in conformitate cu deciziile conferintei si tinand seama de evenimentele
care se pot produce intre sesiunile consiliului sau ale conferintei, autoriza
directorul general sa ia masurile pe care consiliul le considera necesare
pentru a raspunde situatiilor neprevazute, tinand in mod corespunzator seama de
functiile si de resursele financiare ale organizatiei:
f) daca postul de director general devine vacant intre sesiunile
conferintei, desemneaza un director general ad-interim pentru a indeplini
aceasta functie pana la sesiunea ordinara sau extraordinara urmatoare a
conferintei;
g) stabileste ordinea de zi provizorie a conferintei;
h) se achita de alte functii care pot fi necesare pentru realizarea
obiectivelor organizatiei, sub rezerva limitelor stipulate in prezentul act
constitutiv.
5. Consiliul adopta regulamentul sau interior.
6. Fiecare membru dispune de un vot in consiliu. Deciziile sunt luate cu
majoritatea membrilor prezenti si votanti, exceptand cazul unor dispozitii
contrare din prezentul act constitutiv sau din regulamentul interior al
consiliului.
7. Consiliul invita orice membru nereprezentat in sinul sau sa participe
fara drept de vot la deliberarile sale asupra oricarei chestiuni care
intereseaza in mod special pe respectivul membru.
Art. 10
Comitetul pentru program si buget
1. Comitetul pentru program si buget se compune din 27 membri ai organizatiei,
alesi de catre conferinta, tinand seama in mod corespunzator de principiul unei
reprezentari geografice echitabile. In alegerea membrilor comitetului,
conferinta va respecta urmatoarea repartitie a locurilor: cincisprezece membri
ai comitetului sunt alesi dintre statele enumerate in partile A si C ale anexei
nr. I la prezentul act constitutiv, noua dintre statele enumerate in partea B
si trei dintre statele enumerate in partea D. In desemnarea reprezentantilor
lor in comitet, statele vor tine seama de pregatirea si experienta personala a
acestora.
2. Membrii comitetului sunt in functie incepand de la incheierea sesiunii
ordinare a conferintei la care au fost alesi pana la incheierea sesiunii
ordinare a conferintei ce urmeaza peste 2 ani. Membrii comitetului sunt
reeligibili.
3. a) Comitetul tine cel putin o sesiune pe an. Poate fi convocat in
sesiuni suplimentare de directorul general, la cererea consiliului sau a
comitetului insusi.
b) Sesiunile se tin la sediul organizatiei, exceptand cazul cand consiliul
decide altfel.
4. Comitetul:
a) indeplineste functiile care-i sunt incredintate conform art. 14;
b) pregateste, pentru a fi supus consiliului, proiectul baremului
contributiilor pentru cheltuielile in cadrul bugetului ordinar;
c) indeplineste celelalte functii pe care i le poate incredinta conferinta
sau consiliul in domeniul financiar;
d) prezinta consiliului, la fiecare dintre sesiunile ordinare ale acestuia,
raportul asupra tuturor activitatilor sale si supune consiliului, din proprie
initiativa, avize sau propuneri privind problemele financiare.
5. Comitetul adopta regulamentul sau interior.
6. Fiecare membru al comitetului dispune de un vot. Deciziile comitetului
sunt luate cu majoritate de doua treimi din membrii prezenti si votanti.
Art. 11
Secretariatul
1. Secretariatul cuprinde un director general, precum si directorii
generali adjuncti si alt personal de care organizatia poate avea nevoie.
2. Directorul general este numit de conferinta, la recomandarea
consiliului, pentru o perioada de 4 ani. El poate fi numit pentru o a doua
perioada de 4 ani, dupa care nu mai este reeligibil.
3. Directorul general este cel mai inalt functionar al organizatiei. Sub
rezerva directivelor generale sau speciale ale conferintei sau consiliului,
directorul general are responsabilitatea generala si puterea de a conduce
activitatile organizatiei. Sub autoritatea si sub controlul consiliului,
directorul general este responsabil cu angajarea, organizarea si conducerea
personalului.
4. In indeplinirea sarcinilor lor, directorul general si personalul nu pot
solicita nici accepta instructiuni de la nici un guvern sau autoritate
exterioara organizatiei. Ei trebuie sa se abtina de la orice act incompatibil
cu situatia lor de functionari internationali si nu sunt raspunzatori decat in
fata organizatiei. Fiecare membru se angajeaza sa respecte caracterul exclusiv
international al functiilor directorului general si personalului si sa nu caute
sa ii influenteze in executarea sarcinilor lor.
5. Personalul este numit de directorul general, conform regulilor pe care
le fixeaza conferinta, la recomandarea consiliului. Numirile in functiile de
director general adjunct sunt supuse aprobarii consiliului. Conditiile de angajare
a personalului sunt conforme, pe cat posibil, celor ale sistemului comun al
Natiunilor Unite. Considerentul dominant in recrutarea si fixarea conditiilor
de angajare a personalului trebuie sa fie necesitatea de a asigura cele mai
inalte nivele de eficienta, competenta si integritate. Va fi luata in mod
corespunzator in consideratie importanta unei recrutari efectuate pe o baza
geografica larga si echitabila.
6. Directorul general actioneaza in aceasta calitate la toate reuniunile
conferintei, consiliului si Comitetului pentru program si buget si indeplineste
orice alte functii cu care este insarcinat de aceste organe. El elaboreaza un
raport anual privind activitatile organizatiei. In plus, prezinta conferintei
sau consiliului, dupa caz, orice alte rapoarte care pot fi solicitate.
CAP. 4
Programul de lucru si problemele financiare
Art. 12
Cheltuielile delegatiilor
Fiecare membru si observator suporta cheltuielile propriei sale delegatii
la conferinta, la consiliu sau la orice alt organ la care participa.
Art. 13
Compozitia bugetelor
1. Organizatia isi desfasoara activitatile conform programului de lucru si
bugetelor sale aprobate.
2. Cheltuielile organizatiei sunt repartizate pe categoriile urmatoare:
a) cheltuieli finantate din contributii obligatorii (denumite bugetul
ordinar); si
b) cheltuieli finantate din contributii voluntare la organizatie sau din
orice alte resurse care pot fi prevazute in regulamentul financiar (denumite
bugetul operational).
3. Bugetul ordinar prevede cheltuieli pentru administratie, cercetare si
alte cheltuieli ordinare ale organizatiei si cheltuieli pentru alte activitati
conform celor prevazute in anexa nr. II.
4. Bugetul operational prevede cheltuieli de asistenta tehnica si alte
activitati conexe.
Art. 14
Programul si bugetele
1. Directorul general stabileste si supune consiliului, prin intermediul
Comitetului pentru program si buget, la data specificata in regulamentul
financiar, un proiect de program de lucru pentru exercitiul financiar urmator,
ca si estimarile bugetare corespondente pentru activitatile finantate din
bugetul ordinar. Directorul general supune totodata propuneri si estimari
financiare pentru activitatile finantate din contributii voluntare la
organizatie.
2. Comitetul pentru program si buget examineaza propunerile directorului
general si prezinta consiliului recomandarile sale privind programul de lucru
propus si estimarile corespondente referitoare la bugetul ordinar si bugetul
operational. Recomandarile comitetului sunt adoptate cu majoritate de doua
treimi din membrii prezenti si votanti.
3. Consiliul examineaza propunerile directorului general concomitent cu
recomandarile Comitetului pentru program si buget si adopta programul de lucru,
bugetul ordinar si bugetul operational, cu modificarile pe care le considera
necesare, pentru a le supune conferintei, pentru examinare si aprobare.
Adoptarea necesita o majoritate de doua treimi din membrii prezenti si votanti.
4. a) Conferinta examineaza si aproba, cu majoritate de doua treimi din
membrii prezenti si votanti, programul de lucru, ca si bugetul ordinar si
bugetul operational corespondente care ii sunt supuse de consiliu.
b) Conferinta poate aduce modificari la programul de lucru, ca si la
bugetul ordinar si la bugetul operational corespondente, conform paragrafului
6.
5. Daca este necesar, estimarile aditionale sau revizuite relative la
bugetul ordinar sau la bugetul operational sunt stabilite si aprobate conform
paragrafelor 1-4 de mai sus si dispozitiilor regulamentului financiar.
6. Nici o rezolutie sau decizie si nici un amendament avand incidente
financiare, care nu a fost deja examinat conform paragrafelor 2 si 3, nu poate
fi aprobat de conferinta daca nu este insotit de o estimare a incidentelor
financiare, pregatita de directorul general. Nici o rezolutie sau decizie si
nici un amendament pentru care directorul general anticipeaza ca va implica
cheltuieli nu poate fi aprobat de conferinta atat timp pentru program si buget,
apoi consiliul, intrunite in acelasi timp cu conferinta, nu vor fi avut
posibilitatea sa actioneze conform paragrafelor 2 si 3. Consiliul supune
deciziile sale conferintei. Aceste rezolutii decizii si amendamente sunt
aprobate de conferinta cu majoritate de doua treimi din toti membrii.
Art. 15
Contributii obligatorii
1. Cheltuielile in contul bugetului ordinar sunt suportate de membri dupa
repartitia fixata conform baremului contributiilor decis de conferinta cu
majoritatea de doua treimi din membrii prezenti si votanti, la recomandarea
consiliului, adoptata cu majoritatea de doua treimi din membrii prezenti si
votanti, pe baza unui proiect stabilit de Comitetul pentru program si buget.
2. Baremul contributiilor se inspira pe cat posibil din baremul cel mai
recent folosit de Organizatia Natiunilor Unite. Contributia nici unui membru nu
poate depasi 25% din bugetul ordinar al organizatiei.
Art. 16
Contributii voluntare la organizatie
Sub rezerva regulamentului financiar al organizatiei, directorul general
poate, in numele organizatiei, sa accepte contributii voluntare la organizatie
- inclusiv donatii, mosteniri si subventii - din partea guvernelor,
organizatiilor interguvernamentale sau neguvernamentale sau a altor surse neguvernamentale,
sub rezerva ca conditiile puse la aceste contributii voluntare sa fie
compatibile cu obiectivele si politica organizatiei.
Art. 17
Fondul de dezvoltare industriala
Pentru a-si spori resursele si intari capacitatea de a raspunde cu
rapiditate si suplete necesitatilor tarilor in curs de dezvoltare, organizatia
dispune de un fond de dezvoltare industriala, finantat din contributiile
voluntare la organizatie prevazute la art. 16 si din alte resurse care pot fi
prevazute in regulamentul financiar al organizatiei. Directorul general
administreaza fondul de dezvoltare industriala conform directivelor generale
care reglementeaza functionarea fondului, stabilite de conferinta sau de
consiliu in numele conferintei, si conform regulamentului financiar al
organizatiei.
CAP. 5
Cooperare si coordonare
Art. 18
Relatiile cu Natiunile Unite
Organizatia este legata de Natiunile Unite ca una dintre institutiile
specializate prevazute la art. 57 din Carta Natiunilor Unite. Orice acord
incheiat conform art. 63 al Cartei trebuie aprobat de conferinta cu majoritate
de doua treimi din membrii prezenti si votanti, la recomandarea consiliului.
Art. 19
Relatiile cu alte organizatii
1. Directorul general poate, cu aprobarea consiliului si sub rezerva
directivelor stabilite de conferinta:
a) incheia acorduri stabilind relatii corespunzatoare cu alte organizatii
din sistemul Natiunilor Unite si cu alte organizatii interguvernamentale sau
guvernamentale;
b) stabili relatii corespunzatoare cu organizatii neguvernamentale si cu
altele desfasurand activitati inrudite cu cele ale organizatiei. Cand
stabileste relatii de acest gen cu organizatii nationale, directorul general
consulta guvernele interesate.
2. Sub rezerva acestor acorduri si relatii, directorul general poate
stabili aranjamente de lucru cu respectivele organizatii.
CAP. 6
Probleme juridice
Art. 20
Sediul
1. Organizatia are sediul la Viena. Conferinta poate schimba sediul cu
majoritate de doua treimi din toti membrii sai.
2. Organizatia incheie un acord privind sediul cu guvernul gazda.
Art. 21
Capacitatea juridica, privilegii si imunitati
1. Organizatia se bucura pe teritoriul fiecaruia dintre membrii sai de
capacitatea juridica si de privilegiile si imunitatile care ii sunt necesare
pentru a-si exercita functiile si atinge obiectivele. Reprezentantii membrilor
si functionarii organizatiei se bucura de privilegiile si imunitatile necesare
pentru a-si exercita in deplina independenta functiile in raport cu
organizatia.
2. Capacitatea juridica, privilegiile si imunitatile vizate la paragraful 1
sunt:
a) pe teritoriul oricarui membru care e parte, in ce priveste organizatia,
la Conventia asupra privilegiilor si imunitatile institutiilor specializate,
acelea care sunt definite in clauzele tip ale respectivei conventii, modificate
printr-o anexa la aceasta conventie, aprobata de consiliu;
b) pe teritoriul oricarui membru care nu e parte, in ce priveste
organizatia, la Conventia asupra privilegiilor si imunitatilor institutiilor
specializate, dar care e parte la Conventia asupra privilegiilor si
imunitatilor Natiunilor Unite, acelea care sunt definite in aceasta ultima
conventie, exceptand cazul in care statul respectiv notifica depozitarului, in
momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau
aderare, ca el nu va aplica aceasta ultima conventie la organizatie; Conventia
asupra privilegiilor si imunitatilor Natiunilor Unite inceteaza a se aplica
organizatiei la 30 de zile dupa ce respectivul stat a depus notificarea la
depozitar;
c) acelea care sunt definite in alte acorduri incheiate de organizatie.
Art. 22
Reglementarea diferendelor si cereri de avize consultative
1. a) Orice diferend intre doi sau mai multi membri privind interpretarea
sau aplicarea prezentului act constitutiv, inclusiv a anexelor sale, care nu a
fost reglementat pe calea negocierilor, este supus consiliului, exceptand cazul
in care partile interesate convin un alt mod de reglementare. Daca diferendul
priveste in mod special un membru nereprezentat in consiliu, acest membru are
dreptul de a fi reprezentat conform unor regii pe care le va adopta consiliul.
b) Daca diferendul nu a fost reglementat conform paragrafului 1 a) incat sa
satisfaca pe oricare dintre partile la diferend, partea respectiva poate supune
problema fie
i) daca partile sunt de acord:
A) Curtii Internationale de Justitie sau
B) unui tribunal arbitral; fie
ii) daca este altfel unei comisii de conciliere.
Regulile referitoare la procedurile si functionarea tribunalului arbitral
si a comisiei de conciliere sunt enuntate in anexa nr. III a prezentului act
constitutiv.
2. Conferinta si consiliul sunt, fiecare, autorizate, sub rezerva
autorizatiei Adunarii generale a Natiunilor Unite, sa ceara Curtii
Internationale de Justitie sa-si dea un aviz consultativ asupra oricarei
probleme juridice care apare in cadrul activitatilor organizatiei.
Art. 23
Amendamente
1. Dupa cea de-a doua sesiune ordinara a conferintei, oricare membru poate,
in orice moment, sa propuna amendamente la prezentul act constitutiv. Textul
amendamentelor propuse este comunicat imediat de catre directorul general
tuturor membrilor si nu poate fi examinat de catre conferinta decat dupa
trecerea unui interval de 90 de zile de la trimiterea respectivului text.
2. Sub rezerva celor prevazute in paragraful 3, un amendament intra in
vigoare si are forta obligatorie pentru toti membrii atunci cand:
a) consiliul l-a recomandat conferintei;
b) a fost aprobat de conferinta cu majoritate de doua treimi din toti
membrii, si
e) cele doua treimi din membri au depus la depozitar instrumente de
ratificare, acceptare sau aprobare a respectivului amendament.
3. Un amendament privind art. 6, 9, 10, 13, 14 sau 23 sau anexa nr. II
intra in vigoare si are forta obligatorie pentru toti membrii atunci cand:
a) consiliul l-a recomandat conferintei cu majoritate de doua treimi din
toti membrii consiliului;
b) este aprobat de conferinta cu majoritate de doua treimi din toti
membrii, si
c) trei patrimi din membri au depus la depozitar instrumentul de
ratificare, acceptare sau aprobare a respectivului amendament.
Art. 24
Semnare, ratificare, acceptare, aprobare si aderare
1. Prezentul act constitutiv este deschis semnarii de catre toate statele
vizate la alin. a) al art. 3, la Ministerul Federal al Afacerilor Externe al
Republicii Austria, pana la 7 octombrie 1979, apoi la sediul Organizatiei
Natiunilor Unite din New York, pana la data intrarii in vigoare a respectivului
act constitutiv.
2. Prezentul act constitutiv va face obiectul unei ratificari, acceptari
sau aprobari de catre statele semnatare. Instrumentele de ratificare, acceptare
sau aprobare ale acestor state vor fi depuse la depozitar.
3. Dupa intrarea in vigoare a prezentului act constitutiv conform
paragrafului 1 al art. 25, statele vizate la alin. a) al art. 3 care nu vor fi
semnat actul constitutiv, precum si statele a caror cerere de admitere va fi
fost aprobata conform alin. b) al respectivului articol, vor putea adera la
prezentul act constitutiv depunind un instrument de aderare.
Art. 25
Intrarea in vigoare
1. Prezentul act constitutiv va intra in vigoare atunci cand cel putin
optzeci de state care vor fi depus instrumentele de ratificare, acceptare sau
aprobare vor fi avizat depozitarul ca au cazut de acord, dupa consultari intre
ele, ca prezentul act constitutiv sa intre in vigoare.
2. Prezentul act constitutiv va intra in vigoare:
a) pentru statele care au procedat la ratificarea vizata la paragraful 1,
la data intrarii in vigoare prezentului act constitutiv;
b) pentru statele care au depus instrumentele de ratificare, acceptare sau
aprobare inaintea intrarii in vigoare a prezentului act constitutiv, dar care
nu au procedat la notificarea vizata la paragraful 1, la data ulterioara la
care ele vor fi avizat depozitarul ca prezentul act constitutiv intra in
vigoare in ce le priveste.
c) pentru statele care au depus instrumentul de ratificare, acceptare,
aprobare sau aderare dupa intrarea in vigoare a prezentului act constitutiv, la
data respectivei depuneri.
Art. 26
Dispozitii tranzitorii
1. Depozitarul va convoca prima sesiune a conferintei, care va trebui sa se
tina in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentului act
constitutiv.
2. Regulile si reglementarile referitoare la organizatia creata de catre
Adunarea generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. 2152 (XXI) vor guverna
organizatia si organele sale pana cand acestea vor adopta noi dispozitii.
Art. 27
Rezerve
Nici o rezerva nu poate fi formulata cu privire la prezentul act
constitutiv.
Art. 28
Depozitarul
1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite este depozitarul
prezentului act constitutiv.
2. Depozitarul avizeaza statele interesate si pe directorul general asupra
tuturor problemelor privind prezentul act constitutiv.
Art. 29
Texte autentice
Textele arab, chinez, englez, francez, rus si spaniol ale prezentului act
constitutiv sunt in mod egal autentice.
ANEXA 1
LISTA STATELOR
1. Daca un stat care nu este inclus in nici una dintre listele de mai jos
devine membru al organizatiei, conferinta decide, dupa consultari
corespunzatoare, in care din aceste liste trebuie inclus.
2. Dupa consultari corespunzatoare, conferinta poate, in orice moment, sa
modifice clasificarea unui membru in listele de mai jos.
3. Modificarile aduse listelor de mai jos conform paragrafelor 1 si 2 nu
sunt considerate drept amendamente la prezentul act constitutiv in sensul
dispozitiilor art. 23.
Listele
(Listele statelor de introdus in prezenta anexa de catre depozitar sunt
cele stabilite de Adunarea generala a Natiunilor Unite, pentru scopul prevazut
la paragraful 4 al sectiunii a II-a a Rezolutiei sale nr. 2152 (XXI) si care
sunt valabile la data intrarii in vigoare a prezentului act constitutiv).
ANEXA 2
BUGETUL ORDINAR
A. 1. Cheltuielile de administratie, cercetare si alte cheltuieli ordinare
ale organizatiei sunt considerate ca incluzand:
a) cheltuielile privind consilierii interregionali si regionali;
b) cheltuielile privind serviciile consultative pe termen scurt furnizate
de personalul organizatiei;
c) cheltuielile privind reuniunile, inclusiv reuniunilor tehnice, prevazute
in programul de lucru finantat din bugetul ordinar al organizatiei;
d) cheltuielile de sustinere a programelor, rezultate din proiectele de
asistenta tehnica, in masura in care aceste cheltuieli nu sunt rambursate
organizatiei de catre sursa de finantare a respectivelor proiecte.
2. Propunerile concrete conforme dispozitiilor de mai sus sunt aplicate
dupa examinarea de catre Comitetul pentru program si buget, adoptarea de catre
consiliu si aprobarea de catre conferinta conform art 14.
B. Pentru a imbunatati eficienta programului de lucru al organizatiei in
domeniul dezvoltarii industriale, bugetul ordinar finanteaza, de asemenea, alte
activitati finantate pana atunci din cap. 15 al bugetului ordinar al Natiunilor
Unite, pana la nivelul de 6% din totalul bugetului ordinar. Aceste activitati
sunt destinate intaririi contributiei organizatiei la sistemul de dezvoltare al
Natiunilor Unite, tinand seama de importanta utilizarii mecanismului de
programare pe tari al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare care este
subordonat consimtamantului tarilor interesate drept cadru de referinta pentru
aceste activitati.
ANEXA 3
REGULI RELATIVE LA TRIBUNALELE ARBITRALE SI LA COMISIILE DE CONCILIERE
Exceptand cazul in care membrii parti la un diferend care nu a fost
reglementat conform dispozitiilor paragrafului 1 a) al art. 22 si care a fost
supus unui tribunal arbitral conform dispozitiilor paragrafului 1 b) i) B) al
art. 22 sau unei comisii de conciliere conform dispozitiilor paragrafului 1 b)
ii) nu decid altfel, regulile privind procedurile si functionarea respectivelor
tribunale sunt urmatoarele:
1. Deschiderea procedurii
Inaintea expirarii unui interval de 3 luni de la data la care consiliul a
terminat examinarea unui diferend care i-a fost supus conform dispozitiilor
paragrafului 1 a) al art. 22 sau, daca acesta nu a terminat examinarea, inaintea
expirarii intervalului de 18 luni de la data supunerii diferendului, toate
partile la diferend pot sa notifice in 21 de luni de la respectiva supunere,
directorului general, ca doresc sa supuna respectivul diferend unui tribunal
arbitral, sau oricare din aceste parti poate notifica directorului general ca
doreste sa supuna diferendul unei comisii de conciliere. Daca partile au
convenit asupra unui alt mod de reglementare, notificarea poate fi facuta in
termen de 3 luni de la terminarea acestei proceduri speciale.
2. Stabilirea tribunalului sau a comisiei
a) Partile la diferend numesc in unanimitate, dupa caz, 3 arbitri sau 3
conciliatori si desemneaza pe unul dintre ei in functia de presedinte al
tribunalului sau al comisiei.
b) Daca in termen de 3 luni de la notificarea prevazuta la paragraful 1 de
mai sus, unu sau mai multi membri ai tribunalului sau ai comisiei nu au fost
numiti, secretarul general al Natiunilor Unite numeste, la cererea oricareia
dintre parti, in termen de 3 luni de la respectiva cerere, membrii inca
nenumiti, inclusiv presedintele.
c) Daca un loc devine vacant in tribunal sau in comisie, el este ocupat
intr-un interval de o luna, conform alin. a), sau ulterior, conform alin. b).
3. Proceduri si functionare
a) Tribunalul sau comisia isi fixeaza propriul regulament interior. Toate
deciziile privind orice problema de procedura si de fond pot fi luate cu
majoritatea membrilor.
b) Membrii tribunalului sau ai comisiei sunt remunerati conform
regulamentului financiar al organizatiei. Directorul general furnizeaza
serviciile de secretariat necesare, in consultare cu presedintele tribunalului
sau al comisiei.
Toate cheltuielile tribunalului sau ale comisiei si membrilor, dar nu si
ale partilor la diferend, sunt suportate de organizatie.
4. Sentinte si rapoarte
a) Tribunalul arbitral isi inchide procedura printr-o sentinta, care este
obligatorie pentru toate partile.
b) Comisia de conciliere isi incheie procedura printr-un raport pe care-l
comunica tuturor partilor la diferend si care contine recomandari de care
partile respective vor tine seama in cel mai inalt grad.
ACORD
intre Republica Socialista Romania si Comunitatea Economica Europeana privind
comertul cu produse industriale
Guvernul Republicii Socialiste Romania si Consiliul Comunitatilor Europene,
hotarate sa dezvolte si sa diversifice relatiile comerciale intre Republica
Socialiste Romania, denumita in cele ce urmeaza Romania, si Comunitatea
Economica Europeana, denumita in cele ce urmeaza Comunitate,
constiente de importanta produselor industriale pentru dezvoltarea
schimburilor comerciale,
dornice, in acest scop, sa promoveze o dezvoltare armonioasa a schimburilor
de produse industriale intre Romania si Comunitate, avand in vedere nivelurile
lor respective de dezvoltare economica,
reafirmand atasamentul Romaniei si al Comunitatii la Acordul general pentru
tarife si comert, inclusiv protocolul de aderare a Romaniei,
au convenit urmatoarele dispozitii:
Art. 1
1. Sub rezerva paragrafului 2, prezentul acord se aplica comertului cu
produse originare din Romania si din Comunitate, cuprinse in cap. 25-99 din
Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamala.
2. Prezentul acord nu se aplica totusi:
- produselor reglementate prin Tratatul de instituire a Comunitatii
Europene a Carbunelui si Otelului;
- produselor textile, pe timpul valabilitatii Acordului dintre Romania si
Comunitate privind comertul cu produse textile, din 16 decembrie 1977, si a
acordului care i-ar urma eventual;
- produselor inscrise in anexa la prezentul acord.
3. In afara unor dispozitii contrare din prezentul acord, schimburile
dintre partile contractante se efectueaza cu respectarea reglementarilor
respective in vigoare.
Art. 2
1. Partile contractante vor depune toate eforturile in vederea promovarii
si intensificarii schimburilor lor de produse industriale.
2. In acest scop, ele confirma vointa lor de a aplica, intr-un spirit de
bunavointa, prezentul acord cu luarea in considerare a prevederilor G.A.T.T. si
ale protocolului de aderare a Romaniei si vor depune toate eforturilor necesare
pentru facilitarea schimburilor, cu respectarea reglementarilor respective in
vigoare, si pentru a contribui la echilibrul acestor schimburi la nivelul cel
mai inalt posibil.
3. Comisia mixta creata prin acordul dintre Romania si Comunitate va acorda
in acest spirit o importanta deosebita examinarii mijloacelor menite sa
favorizeze o dezvoltare reciproca si armonioasa a schimburilor.
Art. 3
1. Comunitatea va acorda un grad de liberalizare cat mai ridicat posibil la
importurile de produse originare din Romania. In acest scop, ea va depune
eforturi deosebite pentru ca, in perioada de valabilitate a prezentului acord,
sa poata fi realizate progrese substantiale in vederea eliminarii progresive a
restrictiilor vizate de art. 3 a) al Protocolului de aderare a Romaniei la
G.A.T.T.
2. Comisia mixta va aprecia anual progresele realizate in aplicarea
paragrafului 1, in lumina tuturor factorilor pertinenti.
3. In ceea ce priveste produsele reglementate prin prezentul acord,
Comunitatea se angajeaza sa nu introduca noi restrictii cantitative la import
sau masuri cu efect echivalent si sa aplice Romaniei masurile de eliminare a
restrictiilor cantitative la import pe care ea le va lua, in general, in viitor
fata de tarile membre ale G.A.T.T.
Comunitatea va comunica Romaniei lista produselor care pot fi importate in
Comunitate fara restrictii cantitative, de la intrarea in vigoare a prezentului
acord.
Art. 4
1. Comunitatea se angajeaza sa suspende restrictiile cantitative la
importul, in anumite regiuni ale sale, de produse interesand exportul romanesc.
2. Lista produselor vizate la paragraful 1, precum si modalitatile de
aplicare a acestuia, sunt stabilite in protocolul anexat la prezentul acord.
Art. 5
1. Pentru fiecare an, vor fi deschise de catre Comunitate contingentele de
import pentru produsele interesand exportul romanesc, supuse la restrictii
cantitative.
2. Contingentele deschise de catre Comunitate pentru anul 1981 vor fi
comunicate, fara intarziere, Romaniei de catre Comunitate.
3. Cele doua parti vor proceda, in continuare, in fiecare an la consultari
in cadrul comisiei mixte, in vederea eventualei cresteri pentru anul urmator a
contingentelor vizate la paragraful 2.
Art. 6
1. Importurile din Comunitate de produse reglementate prin prezentul acord
nu afecteaza contingentele vizate la art. 5, in masura in care sunt declarate
ca fiind destinate reexportului in afara Comunitatii, fie in starea in care se
afla, fie dupa perfectionarea activa, in cadrul regimului administrativ de
control instituit, in acest scop, in Comunitate.
2. Reimporturile in Comunitate de produse supuse prezentului acord,
obtinute in urma perfectionarii in Romania a marfurilor temporar exportate de
Comunitate, nu afecteaza contingentele vizate la art. 5, in masura declararii
lor ca atare, in cadrul unor sisteme administrative de control nediscriminatorii
in vigoare, in acest scop in statele membre ale Comunitatii.
Art. 7
Autoritatile romane se angajeaza sa vegheze ca livrarile de marfuri sa se
efectueze la preturi conforme pietei sau in conditii care sa nu produca sau sa
nu ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorilor de produse
similare sau de produse direct concurente intr-un stadiu comparabil de
comercializare.
Art. 8
1. Fiecare parte contractanta va intra in consultare cu cealalta parte daca
un produs este importat in cadrul schimburilor dintre Romania si Comunitate in
cantitati atat de mari sau in astfel de conditii incat sa produca sau sa
ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorilor nationali de produse
similare sau de produse direct concurente.
2. Partea contractanta care solicita consultarea va furniza celeilalte
parti elementele utile pentru a permite o analiza aprofundata a situatiei.
3. Consultarea solicitata in baza paragrafului 1 va fi purtata in spiritul
obiectivelor fundamentale ale acordului si al principiilor generale ale
dreptului international si se va termina cel mai tarziu in a treizecea zi de la
data depunerii cererii de catre partea interesata, daca partile nu convin
altfel.
4. Daca in urma acestei consultari se recunoaste existenta situatiei
mentionate la paragraful 1, partile vor lua, daca este cazul la nivel regional,
masurile menite sa previna sau sa elimine prejudiciul, inclusiv masuri
referitoare la preturile de vanzare ale produselor exportate, daca prejudiciul
este cauzat de preturi anormal de scazute sub nivelul normal al concurentei.
5. Daca, in urma consultarii, partile contractante nu ajung la un acord
asupra masurilor ce ar trebui sa fie luate, partea contractanta care a
solicitat consultarea va avea latitudinea sa aplice, la importul produselor in
cauza, masurile pe care le va considera necesare pentru prevenirea sau
eliminarea prejudiciului cauzat de exporturile provenind din cealalta parte
contractanta.
In acest caz, cealalta parte va avea latitudinea de a deroga de la
obligatiile sale fata de prima parte, pentru schimburi substantial echivalente.
6. In cazuri exceptionale, in care orice intarziere ar antrena o paguba
greu de reparat, vor putea fi luate, in cursul desfasurarii consultarilor sau
fara consultare prealabila, masuri provizorii, menite sa previna sau sa repare
prejudiciul. In acest caz, si in masura in care nu a fost inceputa consultarea,
aceasta va avea loc imediat dupa ce masurile respective au fost luate.
7. Partile contractante convin sa procedeze la consultari in vederea
stabilirii momentului de incetare a aplicarii masurilor adoptate in virtutea
paragrafelor 4, 5 si 6.
Art. 9
1. Romania va dezvolta si diversifica importurile de produse originare din
Comunitate intr-un ritm de crestere care nu va fi inferior celui al
importurilor sale din celelalte parti contractante ale G.A.T.T.
Cresterea importurilor de produse originare din Comunitate va tine seama de
ritmurile de crestere prevazute in planurile de dezvoltare economica a
Romaniei, de cresterea comertului exterior si de competitivitatea comerciala a
produselor din Comunitate.
2. Pentru a permite operatorilor economici din Comunitate o cunoastere mai
buna a posibilitatilor de export in Romania, aceasta va furniza Comunitatii, de
indata ce va fi posibil, toate informatiile corespunzatoare si indeosebi cele
care privesc programele anuale de dezvoltare economica si programele sau
obiectivele generale sau sectoriale de import.
3. Comisia mixta va aprecia, anual, in lumina tuturor factorilor
pertinenti, progresele realizate in dezvoltarea si diversificarea importurilor
romanesti de produse originare din Comunitate.
Comisia mixta poate sa recomande masuri menite sa favorizeze progrese
ulterioare in acest domeniu.
Art. 10
Cele doua parti contractante se angajeaza sa promoveze vizitele de
persoane, grupuri si delegatii, care se ocupa de comertul intre cele doua
parti, sa incurajeze si sa faciliteze pe cat posibil organizarea de targuri si
expozitii de catre fiecare din cele doua parti pe teritoriul celeilalte parti
contractante.
Art. 11
Partile contractante convin ca platile tranzactiilor se vor efectua,
conform legilor si reglementarilor respective in vigoare, in orice moneda
convertibila acceptata de cele doua parti interesate in tranzactii.
Art. 12
Prezentul acord se aplica teritoriului Romaniei, pe de o parte, si
teritoriilor in care este aplicabil Tratatul de instituire a Comunitatii
Economice Europene si in conditiile prevazute de acest tratat, pe de alta
parte.
Art. 13
Prezentul acord intra in vigoare la 1 ianuarie 1981, in masura in care pana
la aceasta data partile contractante si-au notificat indeplinirea procedurilor
juridice necesare in acest scop. Acordul este incheiat pentru o perioada de 5
ani. Acordul se prelungeste prin tacita reconductiune de la un an la altul daca
nici una dintre cele doua parti contractante nu notifica in scris cu 6 luni
inainte de expirare celeilalte parti denuntarea sa.
Modificari ii pot fi, totusi, aduse cu acordul comun al celor doua parti
contractante, pentru a se tine seama de situatii noi.
Anexa, protocolul si schimburile de scrisori alaturate prezentului acord
fac parte integranta din acesta.
Art. 14
Prezentul acord este intocmit in doua exemplare, in limbile romana si
daneza, engleza, franceza, germana, italiana, neerlandeza, fiecare din aceste
aceeasi valoare.
Facut la Bucuresti la 28 iulie 1980.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Cornel Burtica
Pentru Consiliul Comunitatii
Europene
Gaston Thorn
Wilhelm Haferkamp
ANEXA 1
Produsele prevazute in cap. 25-99 din Nomenclatorul Consiliului de
cooperare vamala, care nu sunt cuprinse in acord
29.04 C II, III Manitol, sorbitol
35.05 Dextrine etc.
38.12 A Fixatori si apreturi
38.19 T Sorbitol, altul decat cel
cuprins la subpozitia 29.04 C III
45.01 Pluta
54.01 In
57.01 Canepa
Schimbul de scrisori nr. 1
Presedintele delegatiei
Comunitatii Economice Europene
Domnule presedinte,
Asa dupa cum v-a fost indicat in cursul negocierilor ce au condus la
semnarea Acordului dintre Comunitate si Romania privind comertul cu produse
industriale, produsele reglementate de Tratatul instituind Comunitatea
europeana a carbunelui si otelului fac sau vor putea face obiectul unor
aranjamente separate.
V-as fi recunoscator daca ati binevoi sa confirmati acordul dumneavoastra
asupra continutului acestei scrisori.
Primiti, va rog, domnule presedinte, asigurarea inaltei mele consideratii.
In numele
Consiliului Comunitatilor
Europene
Domnului presedinte
al delegatiei
Republicii Socialiste Romania
Presedintele delegatiei
Republicii Socialiste Romania
Domnule presedinte,
Prin scrisoarea cu data de astazi, ati binevoit sa-mi faceti cunoscut cele
ce urmeaza:
"Asa dupa cum v-a fost indicat in cursul negocierilor ce au condus la
semnarea Acordului dintre Comunitate si Romania privind comertul cu produse
industriale, produsele reglementate de Tratatul instituind Comunitatea
europeana a carbunelui si otelului fac sau vor putea face obiectul unor
aranjamente separate.
V-as fi recunoscator daca ati binevoi sa confirmati acordul dumneavoastra
asupra continutului acestei scrisori."
Am onoarea sa va confirm acordul meu asupra continutului prezentei
scrisori.
Primiti, va rog, domnule presedinte, asigurarea inaltei mele consideratii.
In numele
guvernului Republicii
Socialiste Romania
Domnului presedinte
al delegatiei
Comunitatii Economice Europene
Schimbul de scrisori nr. 2
Presedintele delegatiei
Comunitatii Economice Europene
Domnule presedinte,
1. In cursul negocierilor care au condus la semnarea Acordului dintre
Comunitate si Romania privind comertul cu produse industriale, delegatia romana
a subliniat interesul deosebit pe care tara sa il acorda faptului ca
Comunitatea sa se angajeze sa elimine, in perioada de valabilitate a acordului
mentionat, toate restrictiile cantitative vizate de art. 3 din Protocolul de
aderare a Romaniei la G.A.T.T.
Cu toate ca delegatia Comunitatii a confirmat ca scopul sau final se
situeaza in perspectiva obiectivului sus-mentionat, ea a evocat diferitele
motive care o impiedica sa se angajeze, in acest stadiu, sa realizeze cererea
romana.
2. In scopul aplicarii art. 3 paragraful 1 al acordului, delegatia romana a
predat o lista, figurand in anexa nr. I, de produse de interes prioritar pentru
exportul romanesc, supuse la restrictii cantitative, pe care ea considera ca
trebuie sa fie eliminate sau suspendate in perioada de valabilitate a
acordului.
3. Comunitatea, referindu-se in acest sens la pozitia exprimata la
paragraful 1 si la obligatiile decurgand din Protocolul de aderare a Romaniei
la G.A.T.T. si tinand seama de lista sus-mentionata, se angajeaza, pe de o
parte, sa elimine sau sa suspende restrictiile cantitative pentru produsele
incluse in lista care figureaza in anexa nr. II si, pe de alta parte, sa
examineze cu prioritate in cadrul comisiei mixte celelalte produse care
intereseaza exporturile romanesti si sunt supuse la restrictii cantitative
specifice, care ar trebui sa fie eliminate sau suspendate in perioada de
valabilitate a acordului.
V-as fi recunoscator daca ati binevoi sa confirmati acordul dumneavoastra
asupra continutului acestei scrisori.
Va rog sa primiti, domnule presedinte, asigurarea inaltei mele
consideratii.
In numele
Consiliului Comunitatilor
Europene
Domnului presedinte
al delegatiei
Republicii Socialiste Romania
Presedintele delegatiei
Republicii Socialiste Romania
Domnule presedinte,
Prin scrisoarea cu data de astazi, ati binevoit sa-mi faceti cunoscut cele
ce urmeaza:
"1. In cursul negocierilor care au condus la semnarea Acordului dintre
Comunitate si Romania privind comertul cu produse industriale, delegatia romana
a subliniat interesul deosebit pe care tara sa il acorda faptului ca
Comunitatea sa se angajeze sa elimine, in perioada de valabilitate a acordului
mentionat, toate restrictiile cantitative vizate de art. 3 din Protocolul de
aderare a Romaniei la G.A.T.T.
Cu toate ca delegatia Comunitatii a confirmat ca scopul sau final se
situeaza in perspectiva obiectivului romanesc sus-mentionat, ea a evocat
diferitele motive care o impiedica sa se angajeze, in acest stadiu, sa
realizeze cererea romana.
2. In scopul aplicarii art. 3 paragraful 1 al acordului, delegatia romana a
predat o lista, figurand in anexa nr. I, de produse de interes prioritar pentru
exportul romanesc, supuse la restrictii cantitative, pe care ea considera ca
trebuie sa fie eliminate sau suspendate in perioada de valabilitate a
acordului.
3. Comunitatea, referindu-se in acest sens la pozitia exprimata la
paragraful 1 si la obligatiile decurgand din Protocolul de aderare a Romaniei
la G.A.T.T. si tinand seama de lista sus-mentionata, se angajeaza, pe de o
parte, sa elimine sau sa suspende restrictiile cantitative pentru produsele
incluse in lista care figureaza in anexa nr. II si, pe de alta parte, sa
examineze cu prioritate in cadrul comisiei mixte celelalte produse care
intereseaza exporturile romanesti si sunt supuse la restrictii cantitative
specifice, care ar trebui sa fie eliminate sau suspendate in perioada de
valabilitate a acordului.
V-as fi recunoscator daca ati binevoi sa confirmati acordul dumneavoastra
asupra continutului acestei scrisori."
Am onoarea sa va confirm acordul meu asupra continutului prezentei
scrisori.
Va rog sa primiti, domnule presedinte, asigurarea inaltei mele
consideratii.
In numele guvernului
Republicii Socialiste Romania
Domnului presedinte
al delegatiei Comunitatii
Economice Europene
ANEXA 1
la schimbul de scrisori nr. 2
-----------------------------------------------------------
Pozitia din tariful Denumirea produsului
vamal comun
-----------------------------------------------------------
28.38 A ex IV Sulfat de aluminiu
28.40 B II Fosfati, altii decat
de amoniu
28.47 B ex II Bicromat de sodiu,
bicromat de potasiu
28.56 C Carbura de calciu
29.02 A II a) 1 Clormetan, cloretan
a) ex 2 Diclormetan
Tetraclorura de carbon
1, 2 - Dicloretan
Altii
b) Cloruri nesaturate
29.04 A III a) Butanol si izomerii sai,
fara alcool butilic
si ex b) normal
V Monoalcooli saturati, altii
29.06 A I Fenol si sarurile sale
29.13 A ex I Acetone
29.15 C ex III Ftalati etc.
ex. 29.27 Acrilonitril
29.44 A Peniciline
B Cloramfenicol
ex C Tetraciclina; alte antibiotice
31.02 B Uree
ex C Amestec de nitrati de amoniu
si de calciu
32.05 A Materii colorante organice
sintetice
38.19 B Acizi naftenici
39.02 C I la XIII Produse de polimerizare
40.02 Latex de cauciuc sintetic etc.
42.02 ex B Articole de voiaj
42.03 B Manusi, inclusiv cele cu un
singur deget
44.11 Panouri din fibre de lemn etc.
ex. 44.13 Lemn rabotat etc. ... de
conifere
44.15 Lemn placat etc. ...
44.18 Lemn reconstituit etc.
ex. 44.24 Carlige de rufe
46.02 ex B Paie ordinare
ex. 46.03 Articole de impletituri
48.01 C Hartie si carton kraft
F Hartie si carton, altele
64.02 A Incaltaminte
65.01 Closuri etc.
69.13 Statuete etc.
70.04 Sticla turnata etc.
70.05 Sticla trasa etc.
ex. 70.10 Damigene, sticle etc.
ex. 70.13 Obiecte din sticla
73.18 Tevi si tuburi
73.32 B Suruburi si piulite
76.01 A Aluminiu brut
76.02 Bare etc., din aluminiu
76.03 Table etc., din aluminiu
76.04 Foi etc., din aluminiu
ex. 82.01 Sape si lopeti
85.01 A ex II Motoare electrice
85.15 A ex III Aparate receptoare, altele
85.21 A I, II Lampi, tuburi electronice
ex III
B, G, D
I, ex II
85.22 A, C Masini electrice
87.01 Tractoare
94.01 ex B Scaune, altele decat pentru
aerodine
ex. 94.03 Mobila din lemn
94.04 ex A; ex B Saltele si somiere etc.
97.03 A; ex B Jucarii din lemn si din tesaturi
97.06 ex C Patine pentru gheata si piese
detasate.
-----------------------------------------------------------
ANEXA 2
la schimbul de scrisori nr. 2
N.B.: Masurile prevazute cu privire la produsele incluse in listele a), b),
c) si d) vor fi puse in aplicare incepand de la 1 ianuarie 1981.
a) Produse la care restrictiile cantitative la import vor fi eliminate la
nivel comunitar
-----------------------------------------------------------
Pozitia din Cod NIMEXE Denumirea produsului
tariful vamal (1979)
comun
-----------------------------------------------------------
25.31 Feldspat etc.
27.12 A Vaselina
27.14 B Cocs de petrol
28.01 C Brom
28.47 B ex. II 28.47.43 Bicromat de sodiu
29.01 A I Hidrocarburi aciclice
D ex. VI 29.01 Butilxilol destinat
fabricarii
ex. 99 moscului, xilenului si
divinilbenzolului
29.03 Derivati ai
hidrocarburilor
29.04 A III a) 29.04.14 Butanol si izomerii sai,
si ex. b) si 18 cu exceptia alcoolului
butilic
29.11 A I Formaldehida (metanal)
29.14 A ex. I 29.14.12 Acid formic
29.22 A II, III; Compusi cu functie amana
B I, II;
C I, II;
D II, IV,
V, VI, VII
E I, II
29.23 A II Compusi amine cu functii
D IV, D V, oxigenate
E
29.30 Compusi cu alte functii
cu azot
30.03 A I, II a) Medicamente
30.04 Vata, tifon, bandaje etc.
32.07 A I, V b) Coloranti
VI
38.11 D Dezinfectanti,
insecticide
38.19 B Acizi naftenici
ex. 40.12 Articole de igiena si de
farmacie
42.02 ex. B 42.02.31 Articole de voiaj, in
afara de valize de orice
tip, posete, genti de
piele sau imitatie de
piele
44.23 B I Articole din panouri din
fibre
46.02 ex. B 46.09.10 Paie ordinare
68.16 ex. B 68.16.20 Articole din materiale
refractare
70.12 B Articole finite din
sticla pentru recipienti
izolanti
70.14 A Articole pentru aparate
de iluminat electric
ex. 71.16 Bijuterii de fantezie,
partial din sticla
76.01 B Deseuri si resturi de
aluminiu
78.02 Bare si profile din plumb
78.03 Foi si benzi din plumb
78.04 Foi si benzi subtiri,
din plumb
78.05 Tevi si tuburi etc.,
din plumb
78.06 Alte obiecte, din plumb
85.01 B Transformatoare etc.
C Piese detasate pentru
masini generatoare si
transformatoare
90.05 Binocluri
90.08 Aparate cinematografice
97.02 Papusi de orice fel
97.06 C Articole si instrumente
pentru jocuri in aer liber
ex. 98.15 98.15.20 Sticle si recipienti
si 30 izolanti
-----------------------------------------------------------
b) Produse la care restrictiile cantitative la import vor fi eliminate la
nivel regional
----------------------------------------------------------------
Pozitia din Cod NIMEXE Denumirea
Statul tariful vamal (1979) produsului
membru comun
----------------------------------------------------------------
Republica 28.38 A ex. IV 28.38.47 Sulfat de
Federala aluminiu
Germania ex. 42.02 42.02.21 Serviete,
51 ghiozdane,
ex. 81 portdocumente si
altele din piele
naturala sau
artificiala, cu
exceptia
tocurilor pentru
ochelari
64.02 ex. A 64.02.35 Sandale
51 Alta incaltaminte
din piele
73.02 ex. C 73.02 Ferosiliciu cu un
ex. 30 continut in
siliciu de
peste 80%
E ex. I ex. 51 Ferocrom cu un
continut in
greutate de peste
0,5% si 4% carbon
ex. G 83 Ferovanadiu
ex. 73.20 73.20.30 Accesorii pentru
tevarie din
fonta maleabila
ex. 92.05 92.05.10 Instrumente
muzicale de
suflat din metal
Benelux 32.05 A Materii colorante
organice
sintetice
Regatul 85.15 A 85.15 Radiograme
Unit ex. III ex. 24
Italia 29.02 A 29.02.25 Tetraclorura de
II a) 2 carbon
29.06 A I Fenol si sarurile
sale
29.35 ex. Q 29.35.88 Furazolidona (DCI)
89 Etoxichinoleine;
5-nitro-2
furaldehide
semicarbazone
(nitrofurazone)
91 Lactame
93 Piperazina
(dietilendiamina)
si 2,5 -
dimetilpiperazina
(2,5 -
dimetildietilendiamina)
si sarurile sale
94 Tetrahidrofuran
96 Cocarboxilaza (DCI)
97 Derivati ai
benzotiazol-2-tiol
(mercaptobenzotiazol)
(cu exceptia sarurilor
de benzotiazol-2-tiol)
38.19 A Ulei de fusel, ulei de
Dippel
H Compusi absorbanti
pentru realizarea
vidului in tuburi
sau valve electrice
IJ Amestecuri neaglomerate
de carburi metalice
L Oxizi de fier
alcalinizati pentru
epurarea gazului
M Compozitii din paste
pentru electrozi pe
baza de substante cu
carbon
N Compozitii pentru
acumulatoare pe baza
de oxid de cadmiu sau
de hidroxid de nichel
O Carbon (cu exceptia
celui de la subpozitia
38.01 A) in compozitie
metalografitica sau
altele prezentate sub
forma de plachete, de
bare sau alte
semiproduse
ex. U 38.19.66 Preparate pentru
galvanoplastie
72 Amestecuri de mono, di
si tristearati de
glicerina (emulsionati
pentru corpuri grase)
84 Produse auxiliare de
tipul celor folosite
in turnatorie (altele
decat cele incluse la
rubrica 38.19.37.)
86 Beton gata pentru
turnat
88 Mortar nerefractar
----------------------------------------------------------------
c) Produse la care restrictiile cantitative la import vor fi suspendate la
nivel regional, conform protocolului anexat la acord
----------------------------------------------------------------
Pozitia din Cod NIMEXE Denumirea
Statul tariful vamal (1979) produsului
membru comun
----------------------------------------------------------------
Irlanda 94.04 ex. A 94.04.11 Somiere, articole de
pat
ex. B ex. 19 si 30
Italia 27.07 B 27.07.39 Uleiuri provenind din
ex. II distilarea gudroanelor
de huila, altele decat
benzol, toluoli si
xyloli
28.17 A Hidroxid de sodiu
28.46 ex. B 28.46.91 Perborati de sodiu
29.02 A I Fluoruri
II a) ex. I 29.02 Clormetan
ex. 21
b) Cloruri nesaturate
29.13 A ex. 1 29.13.11 Acetona
29.15 A III 29.15.17 Anhidrida maleica
C I 29.15.40 Anhidrida ftalica
ex. III 29.15 Ftalati de dizoctil,
de dimetil si de
dietil
ex. 65 si 71
ex. 29.27 29.27.10 Acrilonitril
ex. 44.18 44.18.11 Lemn format din talas,
si 19 din rumegus etc.
48.01 C Hartie si carton kraft
70.04
70.05 Sticla turnata sau
laminata, neprelucrata
70.06 Sticla trasa sau
suflata, neprelucrata
70.07
76.01 A Aluminiu brut
76.02 Bare, profile si sarme
cu sectiune plina, din
aluminiu
76.03 Table, planse, foi si
benzi din aluminiu
76.04 Foi si benzi din
aluminiu
ex. 76.12 76.12.10 Cabluri, sarma
si ex. 90 impletita etc.
(fara odgoane),
din aluminiu
87.01 Tractoare, inclusiv
tractoare-trolii
ex. 84.06 Motoare, sasiuri,
ex 87.04 caroserii, parti si
ex. 87.05 piese detasate si
ex. 87.06 accesorii pentru
tractoare
Regatul 76.01 A Aluminiu brut
Unit 76.02 Bare, profile din
aluminiu
76.03 Table, planse din
aluminiu
76.04 Foi, benzi din
aluminiu
76.06 Tevi si tuburi din
aluminiu
----------------------------------------------------------------
d) Produsa la care restrictiile cantitative la import vor fi suspendate la
nivel regional
Franta 76.01 A Aluminiu brut
----------------------------------------------------------------
e) Alte produse
Benelux ex. 44.11 44.11.10 Placi de constructie
denumite "hardboard"
brute
ex. 44.24 44.24 Carlige de rufe, din
ex. 00 lemn
Italia 29.04 A 29.04.22 2 - Etilhexan -1-01
ex. V 24 Alti alcooli octilici
27 Altii decat alcooli
laurici, stearici si
cetilici
Regatul 69.13 Statuete, obiecte de
Unit fantezie, de mobilare,
de ornament sau de
podoaba
----------------------------------------------------------------
Schimbul de scrisori nr. 3
Presedintele delegatiei
Comunitatii Economice Europene
Domnule presedinte,
De la inceputul anului 1980, in Republica Federala Germania a fost introdus
un nou regim de import vizand liberalizarea ulterioara
("Testausschreibung") pentru aproape jumatate din produsele
industriale (altele decat produsele textile ai siderurgice) supuse, inca,
restrictiilor cantitative la import. Acest regim, a carui aplicare este
limitata, in prezent, la 1980, prevede ca licentele de import vor fi acordate,
cu titlu experimental si temporar, peste limitele stabilite pentru contingente.
"Testausschreibung" - ul are drept obiectiv sa determine, in
cursul urmatorilor ani, sectoarele in care pot fi suprimate restrictiile
cantitative la import pentru produsele industriale. In timpul examinarii
rezultatelor "Testausschreibung" - ului, vor fi luate in considerare
interesul deosebit al Romaniei privind largirea relatiilor economice si
existenta relatiilor sale contractuale cu Comunitatea.
In cazul in care, in situatii deosebite, ca urmare a exporturilor romanesti
in Republica Federala Germania, evolutia pietei ar face necesara intreruperea
acestei practici, Romania va fi imediat informata de aceasta si o consultare
prealabila poate avea loc in urma unei cereri a Romaniei.
V-as fi recunoscator daca ati binevoi sa confirmati acordul dumneavoastra
asupra continutului acestei scrisori.
Primiti, va rog, domnule presedinte, asigurarea inaltei mele consideratii.
In numele
Consiliului Comunitatilor
Europene
Domnului presedinte
al delegatiei
Republicii Socialiste Romania
Presedintele delegatiei
Republicii Socialiste Romania
Domnule presedinte,
Prin scrisoarea cu data de astazi, ati binevoit sa-mi faceti cunoscut cele
ce urmeaza:
"De la inceputul anului 1980, in Republica Federala Germania a fost
introdus un nou regim de import vizand liberalizarea ulterioara
("Testausschreibung") pentru aproape jumatate din produsele
industriale (altele decat produsele textile si siderurgice) supuse, inca,
restrictiilor cantitative la import. Acest regim, a carui aplicare este
limitata, in prezent, la 1980, prevede ca licentele de import vor fi acordate,
cu titlu experimental si temporar, peste limitele stabilite pentru contingente.
"Testausschreibung" - ul are drept obiectiv sa determine, in
cursul urmatorilor ani, sectoarele in care pot fi suprimate restrictiile
cantitative la import pentru produsele industriale. In timpul examinarii
rezultatelor "Testausschreibung" - ului, vor fi luate in considerare
interesul deosebit al Romaniei privind largirea relatiilor economice si
existenta relatiilor sale contractuale cu Comunitatea.
In cazul in care, in situatii deosebite, ca urmare a exporturilor romanesti
in Republica Federala Germania, evolutia pietei ar face necesara intreruperea
acestei practici, Romania va fi imediat informata de aceasta si o consultare
prealabila poate avea loc in urma unei cereri a Romaniei.
V-as fi recunoscator daca ati binevoi sa confirmati acordul dumneavoastra
asupra continutului acestei scrisori."
Am onoarea sa va confirm acordul meu asupra continutului prezentei scrisori.
Primiti, va rog, domnule presedinte, asigurarea inaltei mele consideratii.
In numele
guvernului Republicii Socialiste Romania
Domnului presedinte
al delegatiei
Comunitatii Economice Europene
PROTOCOL
privind aplicarea articolului 4 din acord
TITLUL I
Suspendarea restrictiilor cantitative la importul in Comunitate si
modalitati de control la import
Art. 1
Restrictiile cantitative la importul produselor originare din Romania,
mentionate la anexa nr. I, sunt suspendate in regiunile Comunitatii indicate in
aceeasi anexa, in conditiile stabilite mai jos.
Art. 2
1. Importurile in Comunitate ale produselor vizate la art. 1 sunt supuse
prezentarii unui document sau autorizatie de import.
2. Pentru fiecare an de valabilitate a acordului, autoritatile competente
din Comunitate elibereaza automat documentele sau autorizatiile de import
pentru aceleasi produse pana la nivelele indicate in anexa nr. II in dreptul fiecarui
produs si aceasta intr-un termen maxim de 5 zile lucratoare, socotite de la
prezentarea cererii de import insotita de licenta de export corespunzatoare,
eliberata de autoritatile din Romania, conform titlului II.
3. Atunci cand nivelul din documentele sau autorizatiile de import acordate
pentru un produs dat a atins nivelul anual indicat in anexa nr. II pentru
produsul respectiv sau atunci cand partea inca disponibila din acest nivel este
insuficienta pentru acoperirea nivelului mentionat in licenta de export,
autoritatile competente din Comunitate pot sa suspende acordarea de documente
sau autorizatii de import pentru cantitatea de marfuri in excedent.
In acest caz, Comunitatea informeaza imediat despre aceasta Romania, care
poate cere sa aiba loc o consultare in materie.
4. In scopul aplicarii paragrafelor 2 si 3, importurile se scad din
nivelele aferente anului in cursul caruia a avut loc incarcarea efectiva a
marfurilor din Romania, chiar daca licenta de export este eliberata dupa incarcarea
marfurilor.
Art. 3
Prezentul protocol nu se aplica la:
- importurile produselor vizate la art. 1, cand sunt declarate ca fiind
destinate reexportului, in afara Comunitatii, fie ca atare, fie dupa
perfectionare, in cadrul regimului administrativ de control instituit, in acest
scop, in Comunitate.
Totusi, eventuala punere in consum in Comunitate a produselor vizate mai
sus, fie ca atare, fie dupa perfectionare, este supusa prevederilor art. 2;
- reimporturile in Comunitate ale produselor vizate la art. 1, obtinute
prin perfectionarea in Romania de marfuri exportate temporar de Comunitate,
atunci cand ele sunt declarate ca atare in cadrul sistemelor administrative
nediscriminatorii de control in vigoare, in acest scop, in statele membre ale
Comunitatii.
Art. 4
Eventuala majorare a nivelelor mentionate in anexa nr. II, ca si
posibilitatea de extindere a regimului de import prevazut in prezentul protocol
la alte produse supuse la restrictii cantitative la import, pot face obiectul
examinarii in cadrul comisiei mixte.
Modificarile la anexele nr. I si II, recomandate de comisia mixta, vor face
obiectul unui schimb de scrisori intre cele doua parti.
TITLUL II
Modalitati referitoare la acordarea licentelor de export de catre Romania
Art. 5
Autoritatile competente din Romania elibereaza o licenta de export pentru
fiecare din expedierile de produse vizate la anexa nr. I.
Art. 6
1. Licenta de export este conforma modelului standard care figureaza la
anexa nr. III.*)
2. Romania si Comunitatea isi acorda reciproc asistenta pentru controlul
autenticitatii emiterii in buna regula a licentelor de export.
-------------------
*) Anexa nr. III se comunica institutiilor interesate.
Art. 7
Orice retragere sau modificare a licentelor de export deja eliberate
trebuie sa fie notificata, fara intarziere, autoritatilor competente din
Comunitate.
Art. 8
Licenta de export este emisa intr-un singur exemplar. Aceasta poate avea
copii suplimentare indicate, in mod corespunzator, ca atare. El este redactat
in engleza sau in franceza. Daca este redactat de mina, trebuie sa fie scris cu
cerneala si cu majuscule.
Formatul documentului este de 210 X 297 mm. Hartia folosita este de culoare
alba fara paste mecanice, pregatita pentru imprimare si cintarind minimum 25
grame pe metru patrat. Documentul este imprimat pe un fond de ornamente care
face aparenta orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice.
Fiecare document poarta un numar de serie, imprimat sau nu, destinat sa-l
individualizeze.
Art. 9
In caz de furt, pierdere sau distrugere a unei licente de export,
exportatorul poate cere autoritatii competente care a eliberat-o un duplicat pe
baza documentelor de export care sunt in posesia sa. Duplicatul astfel eliberat
trebuie sa poarte mentiunea "duplicata".
Duplicatul trebuie sa poarte data licentei originale.
Art. 10
Autoritatile competente din Romania se asigura ca marfurile exportate
corespund mentiunilor de pe licenta de export.
Art. 11
Romania comunica Comisiei Comunitatilor Europene numele si adresele
autoritatilor competente pentru eliberarea licentelor, precum si specimenele de
amprenta ale stampilelor folosite de autoritatile respective.
ANEXA 1
vizata la articolul 1 din protocol
----------------------------------------------------------------
Pozitia din Cod NIMEXE Denumirea
Statul tariful vamal (1979) produsului
membru comun
----------------------------------------------------------------
Irlanda 94.04 ex. A 94.04.11 Somiere, articole de
pat
ex. B ex. 19 si 30
Italia 27.07 B 27.07.39 Uleiuri provenind din
ex. II distilarea gudroanelor
de huila, altele decat
benzoli, toluoli si
xyloli
28.17 A Hidroxid de sodiu
28.46 ex. B 28.46.91 Perborati de sodiu
29.02 A I Fluoruri
II a) ex. I 29.02 Clormetan
b) ex. 21 Cloruri nesaturate
29.13 A ex. I 29.13.11 Acetona
29.15 A III 29.15.17 Anhidrida maleica
C I 29.15.40 Anhidrida ftalica
ex. III 29.15 Ftalati de dizoctil,
de dimetil si de
dietil
ex. 65 si 71
ex. 29.27 29.27.10 Acrilonitril
ex. 44.18 44.18.11 Lemn format din talas,
si 19 din rumegus etc.
48.01 C Hartie si carton kraft
70.04
70.05 Sticla turnata sau
laminata, neprelucrata
70.06 Sticla trasa sau
suflata, neprelucrata
70.07
76.01 A Aluminiu brut
76.02 Bare, profile si sarme
cu sectiune plina, din
aluminiu
76.03 Table, planse, foi si
benzi din aluminiu
76.04 Foi si benzi din
aluminiu
ex. 76.12 76.12.10 Cabluri, sarma
si ex. 90 impletita etc.
(fara odgoane),
din aluminiu
87.01 Tractoare, inclusiv
tractoare-trolii
ex. 84.06 Motoare, sasiuri,
ex 87.04 caroserii, parti si
ex. 87.05 piese detasate si
ex. 87.06 accesorii pentru
tractoare
Regatul 76.01 A Aluminiu brut
Unit 76.02 Bare, profile din
aluminiu
76.03 Table, planse din
aluminiu
76.04 Foi, benzi din
aluminiu
76.06 Tevi si tuburi din
aluminiu
----------------------------------------------------------------
ANEXA 2
vizata la articolul 2 paragraful 2 din protocol
Programul de export al Romaniei
----------------------------------------------------------------
Statul Pozitia din Denumirea Nivelul
membru tariful Cod NIMEXE produsului prevazut
vamal comun
----------------------------------------------------------------
Irlanda 94.04 ex. A 94.04.11 Somiere, articole de 5 t
ex. B ex. 19 si pat
30
Italia 27.97 B 27.07.39 Uleiuri provenind 200 mil.
ex. II din distilarea lire
gudroanelor de huila,
altele decat benzoli,
toluoli si xyloli
28.17 A Hidroxid de sodiu 200 mil.
lire
28.46 ex. B 28.46.9l Perborati de sodiu 200 mil.
lire
29.02 A I Fluoruri 200 mil.
lire
II a) ex. I 29.02 Clormetan 400 mil.
b) ex. 21 Cloruri nesaturate lire
29.13 A 29.13.11 Acetona 4.100 t
ex. I
29.15 A III 29.15.17 Anhidrida maleica 200 mil.
lire
C I 29.15.40 Anhidrida ftalica 200 mil.
lire
ex. III 29.15 Ftalati de dizoctil, 300 mil.
ex. 65 de dimetil si de etil lire
si 71
ex. 29.27 29.27.10 Acrilonitril 200 mil.
lire
ex. 44.18 44.18.11 Lemn format din 800 mil.
si 19 talas, din rumegus etc. lire
48.01 C Hartie si carton 950 mil.
kraft lire
70.04 Sticla turnata sau
70.05 laminata, neprelucrata 5.250 t
70.06 Sticla trasa sau
70.07 suflata, neprelucrata 5.250 t
76.01 A Aluminiu brut 2.200 t
76.02 Bare, profile si sarme 350 t
cu sectiune plina din
aluminiu
76.03 Table, planse, foi si
benzi din aluminiu 1.300 t
76.04 Foi si benzi din 100 t
ex. 76.12 76.12.10 Cabluri, sarma 100 mil.
si ex. 90 impletita din (fara lire
odgoane) din aluminiu
87.01 Tractoare, inclusiv
tractoare-trolii 1.800 buc.
ex. 84.06 Motoare, sasiuri, 1 mrd.
ex. 87.04 caroserii, parti si lire
ex. 87.05 piese detasate si
ex. 87.06 accesorii pentru
tractoare
Regatul 76.01 A Aluminiu brut din 1.000 t
Unit aluminiu
76.02 Bare, profile din 250 t
aluminiu
76.03 Table, planse din 250 t
aluminiu
76.04 Foi, benzi din 250 t
aluminiu
76.06 Tevi si tuburi din 250 t
aluminiu
-----------------------------------------------------------------
ACORD
intre Republica Socialista Romania si Comunitatea Economica Europeana privind
crearea comisiei mixte
Guvernul Republicii Socialiste Romania si Consiliul Comunitatilor Europene,
avand in vedere relatiile comerciale traditionale care au existat intre
Republica Socialista Romania, denumita in cele ce urmeaza Romania, si statele
membre ale Comunitatii Economice Europene, denumita in cele ce urmeaza
Comunitate,
avand in vedere competentele atribuite Comunitatii prin Tratatul de
instituire a Comunitatii Economice Europene,
dornice sa dezvolte relatiile lor comerciale pe baza de egalitate si de
satisfacere reciproca a partenerilor si de reciprocitate care sa permita, pe
ansamblu, o repartizare echitabila a avantajelor si a obligatiilor de amploare
comparabila, cu respectarea acordurilor bilaterale si multilaterale existente,
tinand seama de nivelul lor respectiv de dezvoltare economica si de
apartenenta Romaniei la "Grupul celor 77 tari in curs de dezvoltare",
reafirmand atasamentul partilor la Acordul general pentru tarife si comert
si avand in vedere ca, in conformitate cu dispozitiile acestui acord si ale
protocolului de aderare a Romaniei la acesta, ele isi acorda tratamentul
natiunii celei mai favorizate,
avand in vedere ca intre Romania si Comunitate exista un acord privind
comertul cu produse textile,
avand in vedere ca intre Romania si Comunitate a fost incheiat un
aranjament privind exporturile romanesti de produse siderurgice, reglementate
prin Tratatul de instituire a Comunitatii europene a carbunelui si otelului,
avand in vedere ca intre Romania si Comunitate a fost incheiat un acord
privind comertul cu alte produse industriale,
avand in vedere ca stabilirea unui cadru, sub forma unei comisii mixte, va
permite sa se procedeze periodic la schimburi de pareri privind diferite
aspecte ale relatiilor lor economice, precum si la examinarea masurilor menite
sa asigure dezvoltarea lor armonioasa,
recunoscand importanta noii legaturi directe astfel create, prin
constituirea unei comisii mixte, care va permite sa se dea un nou impuls
relatiilor economice dintre Romania si Comunitate,
au hotarat sa incheie prezentul acord:
Art. 1
1. Se creeaza o comisie mixta compusa, pe de o parte, din reprezentanti ai
Romaniei si, pe de alta parte, din reprezentanti ai Comunitatii.
Comisia mixta va avea ca sarcini:
- sa examineze diferitele aspecte ale evolutiei schimburilor reciproce, in
special tendinta generala, ritmul de crestere, structura, diversificarea
acestora si situatia balantei comerciale, precum si formele de comert si de
promovare comerciala;
- sa formuleze recomandari privind orice problema de interes comun
referitoare la schimburi;
- sa caute mijloacele menite a evita dificultatile care ar aparea in
domeniul comercial si sa favorizeze diferitele forme de cooperare comerciala in
domeniile care prezinta interes comun pentru parti;
- sa prevada masuri de natura a dezvolta si a diversifica comertul,
indeosebi prin imbunatatirea posibilitatilor de import in Comunitate si in
Romania;
- sa schimbe informatii privind orientarile structurale ale economiilor
celor doua parti ce au o incidenta asupra schimburilor si, in acest scop,
asupra posibilitatilor de valorificare a complementaritatilor dintre economiile
respective, precum si asupra programelor de dezvoltare economica prevazute;
- sa vegheze la buna functionare a acordurilor si aranjamentelor existente
intre parti si sa indeplineasca sarcinile care ii sunt incredintate prin aceste
acorduri sau aranjamente;
- sa examineze in mod favorabil posibilitatile de imbunatatire a
conditiilor care sa permita dezvoltarea contactelor directe intre
intreprinderile romanesti si firmele existente in Comunitate;
- sa formuleze si sa supuna autoritatilor fiecarei parti recomandari
privind rezolvarea problemelor abordate, eventual prin incheierea de
aranjamente sau de acorduri.
2. Comisia mixta, care se reuneste la cel mai inalt nivel posibil, adopta
recomandari cu acordul comun al celor doua parti.
Art. 2
Daca cele doua parti considera necesar, comisia mixta se poate reuni intr-o
componenta "ad-hoc" pentru a trata probleme deosebite si pentru a
proceda la consultarile prevazute prin acordurile existente intre cele doua
parti.
Art. 3
Comisia mixta se reuneste o data pe an, alternativ la Bruxelles si
Bucuresti. La cererea uneia dintre partile contractante pot fi convocate, de
comun acord, reuniuni extraordinare. Presedintia comisiei mixte este exercitata
pe rand de fiecare din cele doua parti contractante.
In masura posibilului, ordinea de zi a reuniunilor comisiei mixte va fi
convenita in prealabil.
Art. 4
Prezentul acord se aplica teritoriul Romaniei, pe de o parte, si
teritoriilor in care este aplicabil Tratatul de instituire a Comunitatii
Economice Europene si in conditiile prevazute de acest tratat, pe de alta
parte.
Art. 5
Prezentul acord intra in vigoare in prima zi a lunii ce urmeaza dupa data
la care partile contractante si-au notificat indeplinirea procedurilor juridice
necesare in acest scop. Acordul este incheiat pentru o perioada nelimitata. Cu
toate acestea, acordul poate fi denuntat in orice moment de fiecare din partile
contractante, cu un preaviz de 6 luni.
Modificari ii pot fi, totusi, aduse cu acordul comun al celor doua parti
contractante, pentru a se tine seama de situatii noi.
Art. 6
Prezentul acord este intocmit in doua exemplare, in limbile romana si
daneza, engleza, franceza, germana, italiana, neerlandeza, fiecare din aceste
texte avand aceeasi valoare.
Facut in Bucuresti la 28 iulie 1980.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Cornel Burtica
Pentru
Consiliul Comunitatilor Europene,
Gaston Thorn
Wilhelm Haferkamp
ACORD
intre Republica Socialista Romania si Republica Federala Germania privind
promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital
Republica Socialista Romania si Republica Federala Germania,
in dorinta de a dezvolta relatiile de prietenie, de buna vecinatate si de
cooperare economica existente intre cele doua state,
preocupate de a crea conditii favorabile pentru investitiile de capital
care se efectueaza de catre investitori din Republica Socialista Romania pe
teritoriul Republicii Federale Germania si de catre investitori din Republica
Federala Germania pe teritoriul Republicii Socialiste Romania,
recunoscand ca garantarea investitiilor de capital conform prezentului
acord este de natura sa stimuleze initiativa in acest domeniu,
luand in considerare Actul final al Conferintei pentru securitate si
cooperare in Europa,
au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
(1) Fiecare parte contractanta va promova pe teritoriul sau investitiile de
capital ale investitorilor celeilalte parti contractante.
(2) Investitiile de capital, admise conform prevederilor legale ale partii
contractante pe teritoriul careia se efectueaza investitiile, se bucura de
garantiile prevazute in prezentul acord.
Art. 2
(1) Fiecare parte contractanta, pe teritoriul sau, nu va trata mai putin
favorabil investitiile de capital ale investitorilor celeilalte parti
contractante decat investitiile de capital ale investitorilor din terte tari cu
care s-au incheiat acorduri similare. Fiecare parte contractanta nu va trata pe
investitorii celeilalte parti contractante, in legatura cu activitatea lor de
investitii pe teritoriul sau, mai putin favorabil decat pe investitorii tarilor
terte cu care s-au incheiat acorduri similare.
(2) Daca din legislatia uneia dintre partile contractante sau din obligatii
internationale existente sau care vor fi asumate in viitor intre partile
contractante, in afara prezentului acord, rezulta o reglementare prin care
investitorilor celeilalte parti contractante sau investitiilor lor li se acorda
un tratament mai favorabil decat cel prevazut in prezentul acord, aceasta
reglementare are prioritate fata de prezentul acord in masura in care ea este
mai favorabila.
(3) Fiecare parte contractanta va respecta orice alta obligatie pe care
si-a asumat-o referitor la investitii de capital efectuate pe teritoriul sau de
investitori ai celeilalte parti contractante.
Art. 3
(1) Investitiile de capital ale investitorilor unei parti contractante pot
fi expropriate pe teritoriul celeilalte parti contractante numai in interes
public si contra unei juste despagubiri. Despagubirea trebuie sa fie efectiv
disponibila, liber transferabila si platita fara intarziere. Cel mai tarziu
pana in momentul exproprierii vor fi prevazute in mod adecvat masuri
referitoare la stabilirea si plata despagubirii. Procedura pentru stabilirea
despagubirii va fi conforma cu legile partii contractante pe teritoriul careia
s-a efectuat investitia de capital.
(2) Conformitatea cu legea a oricarei masuri de expropriere, in sensul pct.
2 lit. b) al protocolului anexa la acord, se va examina, la cererea
investitorului, printr-o procedura juridica a respectivei parti contractante:
a) in Republica Federala Germania, in toate cazurile;
b) in Republica Socialista Romania, numai in acele cazuri in care o
expropriere nu este dispusa prin lege ori decret al Consiliului de Stat sau
prezidential.
(3) Cuantumul despagubirii va fi examinat printr-o procedura juridica a
respectivei parti contractante. Daca, dupa epuizarea procedurii juridice intre
investitori si partea contractanta respectiva, vor exista in continuare
deosebiri de pareri asupra cuantumului despagubirii, acestia, cu asentimentul
investitorului, se pot adresa pentru conciliere si arbitraj la Centrul
International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, conform
procedurilor prevazute in Conventia pentru reglementarea diferendelor
referitoare la investitii intre state si cetateni ai altor state, deschisa
pentru semnare la Washington la 18 martie 1965. Cererea prin care se solicita
inceperea procedurii prevazute in aceasta conventie trebuie introdusa in termen
de doua luni de la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in cadrul
procedurii juridice.
(4) Investitorii unei parti contractante care sufera pierderi la
investitiile de capital facute pe teritoriul celeilalte parti contractante din
cauza razboiului sau altor conflicte armate, revolutii, rascoale sau stare de
necesitate de stat, nu pot fi tratati mai putin favorabil de catre aceasta
parte contractanta in ceea ce priveste restituirea, compensarea, despagubirea
sau alte contraservicii in Republica Federala Germania decat investitorii
proprii; in Republica Socialista Romania vor fi tratati ca si investitorii din
terte tari care primesc cel mai favorabil tratament.
(5) In ceea ce priveste problemele reglementate in prezentul articol,
investitiile de capital si investitorii unei parti contractante se bucura, pe
teritoriul celeilalte parti contractante, de un tratament care nu va fi mai
putin favorabil decat cel de care se bucura investitorii si investitiile acelor
terte tari care in aceasta privinta se bucura de tratamentul cel mai favorabil.
Art. 4
Fiecare parte contractanta garanteaza, referitor la investitiile de
capital, investitorilor celeilalte parti contractante liberul transfer in
strainatate al capitalului, al beneficiilor si, in cazul lichidarii sau vanzarii,
al produsului lichidarii sau vanzarii, cat si al altor drepturi enumerate in
documentele de constituire.
Art. 5
Daca una dintre partile contractante efectueaza investitorilor sai plati in
baza unei garantii pentru o investitie de capital efectuata, in concordanta cu
prezentul acord, pe teritoriul celeilalte parti contractante, cealalta parte
contractanta, indiferent de temeiul juridic, recunoaste transmiterea
drepturilor sau obligatiilor acestor investitori asupra acelei parti
contractante care a efectuat plata, precum si subrogarea partii contractante
platitoare in drepturile sau obligatiile transmise; partea contractanta
platitoare se va putea prevala de drepturile sau creantele ce-i revin
investitorului numai in volumul in care i-au fost transmise si numai cu
respectarea obligatiilor existente ale investitorului. Acestui transfer i se
aplica, in mod corespunzator, prevederile art. 3 paragrafele 1-4 si art. 4.
Art. 6
(1) Transferul potrivit art. 3, 4 si 5 se face neintarziat, in valuta in
care a fost efectuata investitia de capital sau in alta valuta, daca s-a
convenit astfel.
(2) La convertirea dintr-o valuta in alta, corespunzator reglementarilor
Fondului Monetar International, se va aplica cursul zilei respective. Daca nu
exista un astfel de curs, acesta se stabileste pe baza cursurilor de convertire
pe care le-ar aplica Fondul Monetar International pentru convertirea valutelor
respective in drepturi speciale de tragere. Convertirile se fac la cursul in
vigoare la data platii.
Art. 7
(1) Termenul investitii de capital cuprinde toate drepturile de participare
la societati si alte forme de participare, toate bunurile, cat si alte drepturi
patrimoniale, inclusiv sporul de valoare si beneficiile reinvestite in special
dar nu exclusiv:
a) drepturile de proprietate si alte drepturi reale ce revin
investitorilor;
b) creantele pecuniare sau cele referitoare la prestari care au o valoare
economica;
c) drepturile de autor, drepturile de proprietate industriala, marci de
comert, nume comerciale, procedee tehnologice, goodwill si know-how;
d) concesiunile de drept public, inclusiv concesiunile de prospectiuni si
exploatare.
Modificarea formei in care se investesc valorile patrimoniale nu afecteaza
calitatea lor de investitii de capital.
(2) Prin beneficii se inteleg acele sume nete care provin de la o
investitie de capital sub forma de cote de castig, dobanzi si alte venituri,
pentru o anumita perioada de timp.
(3) Prin investitori se inteleg:
a) Cu referire la Republica Socialista Romania:
unitati economice romane avand personalitate juridica si care, potrivit
legii, au atributii de comert exterior si de cooperare economica si tehnica cu
strainatatea.
b) Cu referire la Republica Federala Germania:
1. persoane fizice germane cu domiciliul in raza de aplicare a prezentului
acord si
2. orice persoana juridica, precum si orice societate comerciala sau alta
societate sau asociatie cu sau fara personalitate juridica, constituita legal
cu sediul in raza de aplicare a prezentului acord, indiferent daca raspunderea
societarilor, asociatilor sau membrilor ei este limitata sau nelimitata si daca
activitatea ei urmareste obtinerea de beneficiu sau nu,
care conform prezentului acord realizeaza investitii de capital pe
teritoriul celeilalte parti contractante.
Art. 8
Prezentul acord este valabil si pentru investitiile de capital pe care
investitorii uneia dintre partile contractante le-au efectuat in concordanta cu
prevederile legale ale celeilalte parti contractante pe teritoriul acesteia din
urma cu incepere de la 31 ianuarie 1967.
Art. 9
(1) Diferendele dintre partile contractante privitoare la interpretarea si
aplicarea prezentului acord se solutioneaza, pe cat posibil, prin tratative intre
cele doua guverne. Daca un asemenea diferend nu poate fi solutionat in decurs
de 6 luni de la inceperea tratativelor, la cererea uneia dintre partile
contractante unui tribunal de arbitraj.
(2) Tribunalul de arbitraj pentru rezolvarea diferendelor va fi infiintat
de la caz la caz si va functiona dupa cum urmeaza: fiecare parte contractanta
numeste un arbitru; cei doi arbitri propun de comun acord un presedinte, care
trebuie sa fie cetatean al unui stat tert si care va fi numit de cele doua
parti contractante. Arbitrii sunt numiti in decurs de 3 luni, iar presedintele
in decurs de 5 luni de la data la care una dintre partile contractante a facut
cunoscut celeilalte ca doreste sa prezinte diferendul unui tribunal de
arbitraj. Daca arbitrii nu sunt numiti in termenul stabilit, partea
contractanta care nu si-a numit arbitrul este de acord ca acesta sa fie numit
de catre secretarul general al Natiunilor Unite. Daca cele doua parti
contractante nu ajung la un acord in termenul stabilit asupra numirii presedintelui,
atunci ele sunt de acord ca acesta sa fie numit de secretarul general al
Natiunilor Unite.
(3) Tribunalul de arbitraj isi intemeiaza hotararile sale pe prezentul
acord si pe alte acorduri referitoare la probleme similare, incheiate intre
cele doua parti contractante, cat si pe dreptul international general.
Tribunalul de arbitraj decide cu majoritate de voturi. Hotararea este
definitiva si obligatorie.
(4) Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile pentru arbitrul
desemnat de ea si pentru reprezentarea sa in procedura de arbitraj.
Cheltuielile pentru presedinte si celelalte cheltuieli vor fi suportate in
parti egale de catre partile contractante.
(5) In afara celor ce preced, tribunalul de arbitraj isi stabileste propria
sa procedura.
Art. 10
Prezentul acord se extinde si asupra Berlinului (Occidental), conform
Acordului cvadripartit din 3 septembrie 1971, in concordanta cu procedurile
stabilite.
Art. 11
(1) Prezentul acord va fi supus ratificarii, instrumentele de ratificare
urmand a fi schimbate cat mai curand posibil la Bonn.
(2) Prezentul acord va intra in vigoare la 30 de zile dupa efectuarea
schimbului instrumentelor de ratificare. El va ramane in vigoare pentru o
perioada de 10 ani, prelungindu-se apoi pe alte perioade de cate 10 ani, daca
nu a fost denuntat, in scris, de catre una dintre partile contractante, cu un
an inainte de expirarea perioadei respective de valabilitate.
(3) Pentru investitiile de capital efectuate pana la data incetarii
valabilitatii prezentului acord, prevederile acestuia continua sa fie
aplicabile pe o perioada de 20 de ani de la data incetarii valabilitatii sale.
Semnat la Bucuresti la 12 octombrie 1979, in doua exemplare originale,
fiecare in limba romana si in limba germana, ambele texte avand aceeasi
valabilitate.
Pentru
Republica Socialista Romania,
Stefan Andrei
Pentru
Republica Federala Germania,
Hans-Dietrich Genscher
PROTOCOL
la Acordul dintre Republica Socialista Romania si Republica Federala Germania
privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital
Partile contractante au convenit urmatoarele, care constituie parte
integranta a acordului:
(1) Referitor la articolul 2
(a) Societatile mixte constituite in Romania cu participarea investitorilor
din Republica Federala Germania, in masura in care, fara a prejudicia
prevederile speciale referitoare la societatile mixte, li se aplica prevederi
legale cu caracter general, nu vor fi tratate mai putin favorabil decat alte
unitati economice din Romania cu personalitate juridica. In Republica Federala
Germania investitorii din Republica Socialista Romania nu vor fi tratati mai putin
favorabil decat persoanele fizice si juridice, precum si societatile comerciale
sau alte societati sau asociatii cu sau fara personalitate juridica, astfel cum
sunt mentionate la art. 7 alin. 3 lit. b) din acord.
b) Prin activitate, in sensul art. 2 alin. 1, se intelege in special, dar
nu exclusiv, administrarea, utilizarea si exploatarea unei investitii de
capital. Prin tratament mai putin favorabil, in sensul art. 2 alin. 1, se
intelege in special: limitarea aprovizionarii cu materii prime si auxiliare, cu
energie si combustibil, precum si cu mijloace de productie si utilitati de tot
felul, impiedicarea desfacerii de produse in tara si in strainatate, precum si
alte masuri cu efecte similare. Masurile care vor fi luate, din motive de
securitate si ordine publica, de sanatate publica sau de moralitate, nu vor fi
considerate ca tratament mai putin favorabil in sensul art. 2.
c) Partile contractante vor hotari, in cadrul prevederilor legale interne,
asupra intrarii si sederii persoanelor din teritoriul uneia dintre partile
contractante ce doresc sa calatoreasca pe teritoriul celeilalte parti
contractante, in legatura cu efectuarea unei investitii de capital, cu
bunavointa cea mai larg posibila; acelasi lucru este valabil pentru angajatii
din teritoriul unei parti contractante, care, din insarcinarea investitorului
de capital, calatoresc sau se stabilesc temporar pe teritoriul celeilalte parti
contractante pentru a depune o activitate in calitate de angajati in legatura
cu acea investitie de capital. Hotararea privind acordarea autorizatiei de
munca va fi tratata, de asemenea, cu bunavointa cea mai larg posibila.
d) Prevederile prezentului acord, referitoare la clauza natiunii celei mai
favorizate, nu se refera la avantajele pe care una dintre partile contractante
le acorda investitorilor unor terte tari, in baza unei uniuni vamale existente,
unei zone de liber schimb sau ce se acorda in baza apartenentei la o comunitate
economica.
(2) Referitor la articolul 3
a) Prin expresia justa despagubire de la art. 3 se intelege o despagubire
care corespunde valorii investitiei de capital la data exproprierii.
b) Prevederile art. 3 alin. 1-3 sunt valabile si pentru trecerea unei
investitii de capital in proprietate publica, supunerea ei supravegherii
publice sau alte masuri similare ale puterii publice. Prin expropriere se
intelege orice fel de preluare sau limitare de drepturi patrimoniale sau alte
drepturi, ce reprezinta o investitie de capital sau o parte a investitiei de
capital, dispusa printr-un act al puterii publice, precum si orice alte masuri
dispuse de puterea publica, care, prin efectul lor asupra investitiei de
capital, sunt echivalente cu o expropriere.
(3) Referitor la articolul 4
a) Se intelege ca transferul sumelor prevazute la art. 4 se va efectua dupa
indeplinirea obligatiilor legale privind impozitele si alte taxe publice,
precum si a altor obligatii ale investitorului ce rezulta din documentele de
constituire.
b) Termenul document de constituire desemneaza documentele prin care una
dintre partile contractante admite pe teritoriul ei o investitie de capital ce
se efectueaza de catre un investitor al celeilalte parti contractante. Un
astfel de document de constituire specifica facilitatile, scutirile si
conditiile pe care acea prima parte contractanta le acorda sau le impune cu
privire la investitia de capital admisa.
(4) Referitor la articolul 6
Este efectuat neintarziat, in sensul art. 6 alin. 1, orice transfer care se
efectueaza intr-un termen considerat normal pentru efectuarea formalitatilor de
transfer. Termenul incepe sa curga de la data introducerii cererii
corespunzatoare de transfer al unei sume conform art. 3, 4 si 5 din acord,
precum si al altor sume asupra carora pot dispune societatile mixte si nu poate
depasi in nici un caz doua luni de la data introducerii cererii de transfer.
(5) Referitor la articolul 7
Beneficiile rezultate din investitiile de capital si, in cazul reinvestirii
lor, beneficiile rezultate din aceasta se bucura de aceeasi garantie ca si
investitia de capital.
(6) Referitor la articolul 9
Numai guvernele celor doua parti contractante, prin reprezentantii lor, pot
supune cereri in cadrul procedurii de arbitraj si pot participa la aceasta.
(7) La transportul de marfuri si persoane care are legatura cu investitia
de capital, partile contractante nu vor exclude si nici impiedica
intreprinderile de transport ale celeilalte parti contractante si, in masura in
care va fi necesar, vor elibera aprobarile pentru efectuarea transportului.
Semnat la Bucuresti la 12 octombrie 1979, in doua exemplare originale,
fiecare in limba romana si in limba germana, ambele texte avand aceeasi
valabilitate.
Pentru
Republica Socialista Romania,
Stefan Andrei
Pentru
Republica Federala Germania,
Hans-Dietrich Genscher
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE
Bucuresti, 12 octombrie 1979
Domnule ministru,
Cu prilejul semnarii prezentului Acord intre Republica Socialista Romania
si Republica Federala Germania privind promovarea si garantarea reciproca a
investitiilor de capital, declaram ca in situatiile prevazute in articolul 3
paragraful 4, pe cat posibil, se va manifesta grija, astfel incat sa se asigure
premisele continuarii activitatilor legate de investitii, care sunt prevazute
in contractele respective privitoare la infiintarea societatii mixte.
Primiti, domnule ministru, expresia deosebitei mele consideratiuni.
Stefan Andrei
Catre
Ministrul federal de externe al Republicii
Federale Germania
domnul Hans-Dietrich Genscher
MINISTRUL FEDERAL DE EXTERNE
Bucuresti, 12 octombrie 1979
Domnule ministru,
Am onoarea de a confirma primirea scrisorii dumneavoastra de azi cu
urmatorul text:
"Cu prilejul semnarii prezentului Acord intre Republica Socialista
Romania si Republica Federala Germania privind promovarea si garantarea
reciproca a investitiilor de capital, declaram ca in situatiile prevazute in
articolul 3 paragraful 4, pe cat posibil, se va manifesta grija, astfel incat
sa se asigure premisele continuarii activitatilor legate de investitii, care
sunt prevazute in contractele respective privitoare la infiintarea societatii
mixte".
Primiti, domnule ministru, expresia deosebitei mele consideratiuni.
Hans-Dietrich Genscher
Catre
Ministrul afacerilor externe al
Republicii Socialiste Romania
domnul Stefan Andrei
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE
Bucuresti, 12 octombrie 1979
Domnule ministru,
Cu prilejul semnarii Acordului intre Republica Socialista Romania si
Republica Federala Germania privind promovarea si garantarea reciproca a
investitiilor de capital, am onoarea sa va declar ca guvernul Republicii
Socialiste Romania este dispus sa discute in cadrul colaborarii economice
bilaterale cu guvernul Republicii Federale Germania toate problemele de interes
comun care se refera la inceperea, derularea si incheierea de investitii de
capital in cazul in care guvernul dumneavoastra doreste aceasta.
Totodata, iau la cunostinta ca guvernul Republicii Federale Germania este
dispus sa procedeze in acelasi fel.
Primiti, domnule ministru, expresia deosebitei mele consideratiuni.
Stefan Andrei
Catre
Ministrul federal de externe al Republicii
Federale Germania
domnul Hans-Dietrich Genscher
MINISTRUL FEDERAL DE EXTERNE
Bucuresti, 12 octombrie 1979
Domnule ministru,
Cu prilejul semnarii Acordului intre Republica Federala Germania si
Republica Socialista Romania privind promovarea si garantarea reciproca a
investitiilor de capital, am onoarea sa va declar ca guvernul Republicii
Federale Germania este dispus sa discute in cadrul colaborarii economice
bilaterale cu guvernul Republicii Socialiste Romania toate problemele de
interes comun care se refera la inceperea, derularea si incheierea de
investitii de capital in cazul in care guvernul dumneavoastra doreste aceasta.
Totodata, iau la cunostinta ca guvernul Republicii Federale Germania este
dispus sa procedeze in acelasi fel.
Primiti, domnule ministru, expresia deosebitei mele consideratiuni.
Hans-Dietrich Genscher
Catre
Ministrul afacerilor externe al
Republicii Socialiste Romania
domnul Stefan Andrei
ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Senegal
privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Senegal,
denumite mai jos parti contractante,
in dorinta de a dezvolta relatiile de cooperare economica existente intre
cele doua state,
preocupate de a crea conditii favorabile pentru investitiile de capital
efectuate de investitori ai Republicii Socialiste Romania pe teritoriul
Republicii Senegal si de investitori ai Republicii Senegal pe teritoriul
Republicii Socialiste Romania,
recunoscand ca garantarea investitiilor de capital, conform acestui acord,
este de natura sa stimuleze initiativa in acest domeniu,
au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
Promovarea si garantarea investitiilor
1. Fiecare parte contractanta va promova pe teritoriul sau investitiile de
capital ale investitorilor celei parti contractante.
2. Investitiile de capital, directe si indirecte, admise in conformitate cu
dispozitiile legale ale partii contractante pe teritoriul careia sunt efectuate
investitiile, se bucura de protectia si de garantiile prevazute in acest acord.
Art. 2
Definitii
In intelesul acestui acord:
1. Investitie de capital desemneaza orice cota de participare directa sau indirecta
la realizarea unui obiectiv economic, inclusiv orice parte a capitalului la
care are dreptul un investitor, precum si orice spor de valoare si in special,
dar nu exclusiv:
a) drepturile de proprietate mobila sau imobila, definite in conformitate
cu legea partii contractante pe teritoriul careia este situata numita
proprietate;
b) partile sau orice alte interese in proprietatea unei societati;
c) drepturile de creanta sau alte drepturi referitoare la prestari avand o
valoare financiara;
d) drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor, tehnologie,
marcile comerciale, goodwill si know-how;
e) concesiunile acordate de lege sau in virtutea unui contract, in special
concesiunile relative la prospectarea, extractia si exploatarea de bogatii
naturale, cu exceptia resurselor biologice ale marii care ar putea face
obiectul unui aranjament separat intre cele doua parti.
2. Prin beneficii se inteleg sumele care revin dintr-o investitie sub forma
de dividende, cote de castig si alte venituri. Beneficiile nedistribuite vor fi
considerate ca o sporire a patrimoniului si, ca parte a investitiei, se bucura
de aceeasi protectie ca si aceasta.
3. Prin investitori se intelege:
a) Pentru Republica Socialista Romania, unitati economice romane avand
personalitate juridica si care, conform legii, au atributii de comert exterior
si de cooperare economica cu strainatatea.
b) Pentru Republica Senegal, investitori sunt persoanele juridice cat si
cele fizice care, conform dispozitiilor legislative si reglementarilor,
realizeaza operatiuni in domeniile economic, social si cultural.
4. Pentru aplicarea prezentului acord:
a) termenul participatii directe desemneaza participatiile detinute de un
investitor al unei parti contractante intr-o societate sau o activitate
economica situata pe teritoriul celeilalte parti contractante;
b) termenul participatii indirecte desemneaza participatiile detinute de o
societate avandu-si sediul social pe teritoriul unei parti contractante intr-o
alta societate sau activitate economica situata tot pe acest teritoriu, cand
aceasta prima societate este constituita cu participatia la capital a unui
investitor al celeilalte parti contractante.
Art. 3
Tratamentul natiunii celei mai favorizate
1. Fiecare parte contractanta nu va supune, pe teritoriul sau, investitiile
de capital sau investitorii celeilalte parti contractante la un tratament mai
putin favorabil decat cel acordat investitiilor de capital si investitorilor
din terte tari.
2. Daca din legislatia uneia din partile contractante sau din obligatii
internationale existente sau care vor fi asumate in viitor de partile
contractante, in afara prezentului acord, rezulta o reglementare care acorda
investitiilor de capital si investitorilor celeilalte parti contractante un
tratament mai favorabil decat cel prevazut in acest acord, aceasta reglementare
va fi aplicata.
Totusi, masurile prevazute in paragrafele 1 si 2 ale prezentului articol nu
vizeaza avantajele care decurg dintr-o apartenenta, prezenta sau viitoare, a
fiecareia din partile contractante, la o uniune vamala, o zona de liber schimb,
o comunitate economica.
3. Fiecare parte contractanta se angajeaza sa respecte orice alta obligatie
asumata referitor la investitiile de capital efectuate pe teritoriul sau de
investitori ai celeilalte parti contractante.
Art. 4
Exproprierea si despagubirea
1. Investitiile de capital efectuate de investitori ai uneia din partile
contractante pe teritoriul celeilalte parti contractante nu pot fi expropriate
sau supuse altor masuri avand un efect similar, decat daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
a) masurile sunt adoptate in interesul public si printr-o procedura legala;
b) ele nu sunt discriminatorii;
c) este prevazuta o procedura adecvata pentru a se stabili suma si modul de
plata a despagubirii. Aceasta despagubire va trebui sa corespunda valorii
investitiei la data exproprierii, sa fie efectiv realizabila, liber
transferabila si varsata fara intarziere nejustificata.
La cererea partii interesate, cuantumul despagubirii va putea fi reevaluat
de un tribunal competent din tara unde a fost realizata investitia. Totusi
aceasta conditie, relativa la epuizarea cailor de recurs oferite de legislatia
partii contractante pe teritoriul careia a fost realizata investitia, nu va mai
putea fi opusa de catre aceasta parte investitorului celeilalte parti, dupa un
termen de sase luni care incepe sa curga de la data primului act de procedura
contencioasa in vederea reglementarii acestui diferend de catre tribunale.
2. Daca ramane un diferend intre un investitor si partea contractanta pe
teritoriul careia a fost efectuata investitia, privind cuantumul despagubirii,
dupa hotararea finala a tribunalului national, oricare dintre acestia este
indreptatit sa supuna diferendul, in termen de doua luni care incepe sa curga
de la epuizarea recursurilor interne, potrivit procedurii prevazute de
Conventia deschisa pentru semnare la Washington la 18 martie 1965, Centrului
International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, pentru
conciliere sau arbitraj.
3. Investitorii unei parti contractante ale caror investitii de capital au
suferit prejudicii materiale ca urmare a unui razboi sau altui conflict armat
sau unei stari de urgenta nationala, pe teritoriul celeilalte parti
contractante, beneficiaza din partea acestei ultime parti contractante, in ceea
ce priveste despagubirile, de un tratament nu mai putin favorabil decat cel pe
care il acorda investitorilor oricarui stat tert. Sumele privind aceste
despagubiri vor fi liber transferabile.
Art. 5
Repatrierea capitalului si beneficiilor
1. Fiecare parte contractanta garanteaza, in legatura cu investitiile de
capital, investitorilor celeilalte parti contractante transferul:
a) capitalului investit sau produsului lichidarii sau instrainarii totale
sau partiale a investitiei;
b) beneficiilor realizate si altor venituri provenind din investitia de
capital;
c) varsamintelor efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investitii
si a dobanzilor aferente;
d) castigurilor cetatenilor autorizati sa lucreze in cadrul unei investitii
realizate pe teritoriul celeilalte parti contractante.
2. Fiecare parte contractanta va acorda, dupa indeplinirea obligatiilor
legale revenind investitorilor, autorizatiile necesare pentru a asigura
executarea fara intarziere a transferurilor mentionate in paragraful 1 al
acestui articol.
Art. 6
Subrogarea
Daca una din partile contractante, in virtutea unei garantii date pentru o
investitie realizata pe teritoriul celeilalte parti contractante, efectueaza
plati propriilor sai investitori, ea este prin aceasta subrogata in drepturile,
obligatiile si actiunile numitilor investitori. Subrogarea in drepturile si
obligatiile investitorului asigurat se extinde de asemenea la dreptul de
transfer mentionat la art. 4 si 5 de mai sus. Partea contractanta care a
efectuat plata nu va putea obtine drepturi sau asuma obligatii mai mari decat
cele ale investitorului asigurat.
Art. 7
Transferurile de valuta
1. Transferurile de valuta vizate in art. 4, 5 si 6 vor fi efectuate fara
intarziere in valuta convertibila in care a fost realizata investitia sau
intr-o alta valuta convertibila, daca s-a convenit astfel, la cursul de schimb
aplicabil la data transferului.
2. In sensul paragrafului 1, prin expresia fara intarziere se intelege ca
transferurile vor fi efectuate intr-un termen care este necesar in mod normal
pentru a se intocmi formalitatile transferului. Termenul curge incepand din
ziua cand cererea si documentele necesare au fost inaintate, pe calea adecvata,
autoritatilor competente.
Art. 8
Diferendele intre partile contractante
1. Diferendele intre partile contractante relative la interpretarea si
aplicarea prezentului acord sunt solutionate, pe cat posibil, prin tratative
intre cele doua parti. Daca un astfel de diferend nu poate fi reglementat
intr-un termen de sase luni dupa data inceperii tratativelor, el va fi supus -
la cererea uneia din partile contractante - unui tribunal arbitral.
2. Tribunalul arbitral va fi constituit in modul urmator: fiecare parte
contractanta va desemna un arbitru; cei doi arbitri propun, de comun acord,
celor doua parti, un presedinte care trebuie sa fie cetatean al unui stat tert,
desemnat de cele doua parti contractante. Arbitrii vor fi numiti intr-un termen
de trei luni, iar presedintele intr-un termen de cinci luni, dupa ce una din
partile contractante a facut cunoscut celeilalte ca doreste sa supuna diferendul
unui tribunal arbitral. Daca arbitrii nu sunt numiti in termenul convenit,
partea contractanta care nu si-a numit arbitrul accepta ca acesta sa fie numit
de catre secretarul general al Natiunilor Unite. Daca cele doua parti nu se pot
pune de acord asupra numirii presedintelui, ele accepta de asemenea ca acesta
sa fie numit de secretarul general al Natiunilor Unite.
3. Tribunalul arbitral isi adopta hotararile pe baza dispozitiilor
prezentului acord si ale altor acorduri similare incheiate de partile
contractante, precum si pe baza principiilor si normelor dreptului
international public. Tribunalul arbitral isi adopta hotararile prin majoritate
de voturi si hotararea sa este definitiva si obligatorie. Singure cele doua
parti contractante pot supune actiuni tribunalului arbitral si participa la
dezbateri.
4. Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a
desemnat si acelea aferente participarii reprezentantilor sai la dezbaterile
tribunalului. Cheltuielile privind presedintele si celelalte cheltuieli vor fi
suportate in parti egale de partile contractante.
5. Tribunalul arbitral isi va fixa propria procedura.
Art. 9
Intrarea in vigoare, valabilitatea si expirarea
1. Prezentul acord va fi supus ratificarii conform procedurii
constitutionale a fiecarei tari.
2. Acordul intra in vigoare la o luna dupa schimbul instrumentelor de
ratificare. Acordul ramane in vigoare timp de 10 ani, prelungindu-se pe noi
perioade de 10 ani, afara de cazul denuntarii in scris de una dintre partile
contractante cu un an inaintea expirarii. Dupa expirarea perioadei initiale de
10 ani, acordul poate fi oricand denuntat, dar continua sa ramana in vigoare
inca un an dupa ce a fost denuntat.
3. Pentru investitiile de capital efectuate pana la data expirarii
valabilitatii acordului, dispozitiile acestuia din urma vor ramane aplicabile
timp de 10 ani de la data expirarii sale.
Semnat la Bucuresti la 19 iunie 1980, in doua exemplare originale, in limba
romana si in limba franceza, cele doua texte fiind deopotriva autentice.
Pentru
guvernul Republicii Socialiste Romania,
Gheorghe Cioara
Pentru
guvernul Republicii Senegal,
Louis Alexandrenne
CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt
pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt,
dorind sa promoveze si sa intareasca relatiile economice intre cele doua tari
pe baza suveranitatii nationale si a respectarii independentei, a egalitatii in
drepturi, avantajului reciproc si neamestecului in treburile interne, au
convenit sa incheie o Conventie pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, dupa cum urmeaza:
CAP. 1
Sfera de aplicare a conventiei
Art. 1
Persoane vizate
Prezenta conventie se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ambelor
state contractante.
Art. 2
Impozite vizate
1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit stabilite in contul
fiecarui stat contractant sau al subdiviziunilor sale politice ori al
subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau autoritatilor locale, indiferent
de modul in care sunt percepute.
2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul
total ori asupra elementelor de venit, inclusiv impozitele pe castigurile
provenite din instrainarea bunurilor mobile ori imobile si impozitele pe suma
totala a retributiilor platite de intreprinderi.
3. Impozitele existente carora li se aplica prevederile conventiei sunt
urmatoarele:
a) In cazul Republicii Socialiste Romania:
(1) impozitul pe veniturile obtinute de persoanele fizice si juridice;
(2) impozitul pe beneficiile societatilor mixte constituite cu participarea
unor organizatii economice romane si a unor parteneri straini;
(3) impozitul pe venitul realizat din activitati agricole, (denumite mai
jos impozit roman)
b) In cazul Republicii Arabe Egipt:
(1) impozitul pe venitul obtinut din bunuri imobile (inclusiv impozitul pe
teren, impozitul pe cladiri) si impozitul pentru paza (ghaffir tax);
(2) impozitul pe valori mobiliare (movable capital);
(3) impozitul pe beneficiile comerciale si industriale;
(4) impozitul asupra salariilor, indemnizatiilor si pensiilor;
(5) impozitul asupra beneficiilor din profesii libere si din alte profesii
necomerciale;
(6) impozitul general pe venit;
(7) impozitul pentru aparare;
(8) impozitul pentru securitate nationala;
(9) impozitul de aparare (jehad tax)
(10) impozitele suplimentare stabilite ca procent din impozitele mentionate
mai sus sau in alt mod, (denumite mai jos impozit egiptean).
4. Conventia se aplica, de asemenea, oricaror impozite de natura identica
sau analoaga pe care fiecare stat contractant le va stabili ulterior in afara de
cele existente sau care le vor inlocui.
5. La sfarsitul fiecarui an, autoritatile competente ale statelor
contractante isi vor comunica reciproc modificarile importante care au fost
aduse in legislatiile lor de impozite.
6. In cazul unor modificari importante in sistemul de impunere al oricarui
stat contractant, statele contractante se pot consulta in vederea adaptarii
prezentei conventii la modificarile aduse.
CAP. 2
Definitii
Art. 3
Definitii generale
1. In sensul prezentei conventii, daca contextul nu cere altfel:
(a) expresia Romania inseamna Republica Socialista Romania;
expresia Egipt inseamna Republica Araba Egipt;
(b) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant inseamna
Romania sau Egipt, dupa cum cere contextul;
(c) expresia Romania inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania,
fundul marii si subsolul ariilor submarine dincolo de marea teritoriala, asupra
carora Romania exercita drepturi suverane, in conformitate cu dreptul international
si cu propria sa legislatie, in vederea explorarii si exploatarii resurselor
naturale ale unor astfel de arii, dar numai in masura in care persoana,
proprietatea ori activitatea la care prevederile prezentei conventii se aplica
sunt legate de acea explorare sau exploatare;
(d) expresia Egipt inseamna teritoriul Republicii Arabe Egipt si, cand este
folosita in sens geografic, o atare expresie cuprinde, de asemenea, marea
teritoriala, fundul si subsolul ariilor submarine adiacente coastei, dar dincolo
de marea teritoriala, asupra careia Egiptul exercita drepturi suverane in
conformitate cu dreptul international si cu legislatia proprie, in vederea
explorarii si exploatarii resurselor naturale ale unor astfel de arii, dar
numai in masura in care persoana, proprietatea ori activitatea la care
prevederile prezentei conventii se aplica sunt legate de o asemenea explorare
sau exploatare;
(e) expresia impozit inseamna impozit roman sau impozit egiptean, dupa cum
cere contextul;
(f) expresia persoana cuprinde persoane fizice, societati si toate
celelalte entitati care sunt tratate ca unitati impozabile conform legilor in
vigoare in fiecare stat contractant;
(g) expresia societate (company) indica orice persoana juridica, inclusiv o
societate mixta constituita conform prevederilor legale din Romania sau din
Egipt sau orice entitate care este tratata ca persoana juridica in vederea
impunerii;
(h) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a
celuilalt stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un
rezident al unui stat contractant sau o intreprindere exploatata de un rezident
al celuilalt stat contractant;
(i) expresia autoritati competente indica in cazul Romaniei ministrul
finantelor sau reprezentantul sau autorizat si in cazul Egiptul ministrul
finantelor sau reprezentantul sau autorizat;
(j) expresia subdiviziune politica inseamna o subdiviziune politica in
Egipt;
(k) expresia subdiviziune administrativ-teritoriala inseamna o subdiviziune
administrativ-teritoriala in Romania;
(l) expresia trafic international inseamna orice transport naval sau aerian
efectuat de catre o intreprindere care are locul conducerii efective intr-un
stat contractant, cu exceptia cazului cand un asemenea transport are loc numai
intre doua locuri din celalalt stat contractant.
2. In aplicarea prevederilor prezentei conventii de catre unul din statele
contractante, orice termen care nu este altfel definit va avea, daca contextul
nu cere altfel, intelesul pe care il are in conformitate cu legea in vigoare in
acel stat cu privire la impozitele care constituie obiectul prezentei
conventii.
Art. 4
Domiciliu fiscal
1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat
contractant indica orice persoana care, conform prevederilor legale ale acelui
stat, este supusa impozitarii in acel stat, datorita domiciliului sau,
rezidentei sale, locului conducerii sau oricarui alt criteriu de natura
similara.
2. Cand, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana fizica este
rezidenta a ambelor state contractante, atunci acest caz se va rezolva in
conformitate cu urmatoarele reguli:
a) Ea va fi considerata rezidenta a statului contractant in care are o
locuinta permanenta la dispozitia sa. Daca are o locuinta permanenta la
dispozitia sa in ambele state contractante, ea va fi considerata rezidenta a
statului contractant cu care relatiile sale personale si economice sunt cele
mai stranse (centrul intereselor vitale).
b) Daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor
sale vitale nu poate fi determinat ori daca nu dispune de o locuinta permanent
la dispozitia sa in nici unul din statele contractante, va fi considerata
rezidenta a statului contractant in care locuieste in mod obisnuit.
c) Daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in ambele state
contractante sau in nici unul din ele, va fi considerata rezidenta a statului
contractant a carui cetatenie o are.
d) Daca aceasta persoana este un national al ambelor state contractante sau
nu este national al nici unuia din ele, autoritatile competente ale statelor
contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cand, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decat o
persoana fizica, este rezidenta a ambelor state contractante, atunci va fi
considerata rezidenta a statului contractant in care este situat locul
conducerii sale efective.
Art. 5
Sediu permanent
1. Pentru aplicarea prezentei conventii, termenul sediu permanent inseamna
un loc fix de afaceri in care intreprinderea exercita in total sau in parte
activitatea sa.
2. Termenul sediu permanent cuprinde, in mod deosebit:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) birou;
d) o fabrica;
e) un atelier;
f) o mina, o cariera, un camp petrolifer sau un alt loc de extractie a
resurselor naturale;
g) o ferma, o plantatie si un antrepozit;
h) un santier de constructii sau montaj a carui durata este mai mare de 6
luni;
i) o expozitie permanenta cu vanzare.
3. Nu se considera sediu permanent daca:
a) folosirea de instalatii se face in scopul exclusiv al depozitarii,
expunerii sau livrarii de produse sau marfuri apartinand intreprinderii;
b) produsele sau marfurile apartinand intreprinderii sunt pastrate in
scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrarii;
c) produsele sau marfurile apartinand intreprinderii sunt pastrate exclusiv
in scopul de a fi prelucrate de o alta intreprindere;
d) un loc fix de afaceri este mentinut in scopul exclusiv al cumpararii de
produse sau de marfuri ori pentru culegerea de informatii pentru intreprindere;
e) un loc fix de afaceri este mentinut numai in scopul de a face reclama,
de a furniza informatii, pentru cercetari stiintifice sau activitati similare
cu caracter pregatitor sau auxiliar pentru intreprindere;
f) produsele sau marfurile apartinand unei intreprinderi sunt expuse
ocazional sau temporar in cadrul unui targ sau al unei expozitii si se vand
dupa inchiderea mentionatului targ sau expozitii.
4. O persoana activand intr-un stat contractant in numele unei
intreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decat un reprezentant cu
statut independent caruia i se aplica paragraful 5 - va fi considerata ca sediu
permanent in primul stat mentionat, daca o asemenea persoana are si exercita in
mod obisnuit in acel stat imputernicirea de a incheia contracte in numele
intreprinderii, in afara de cazul cand activitatea sa este limitata la
cumpararea de produse sau marfuri pentru intreprindere.
5. O intreprindere a unui stat contractant nu sa fi considerata ca are un
sediu permanent in celalalt stat contractant numai pentru ca isi exercita
activitatea in acel celalalt stat contractant printr-un intermediar (broker),
comisionar, general sau orice alt reprezentant cu statut independent, in masura
in care astfel de persoane lucreaza in cadrul activitatii lor obisnuite.
6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau
este controlata de o societate rezidenta in celalalt stat contractant sau isi
exercita activitatea in acel celalalt stat (fie printr-un sediu permanent ori
in alt mod) nu este prin el insusi suficient de a face din oricare din
societati un sediu permanent al celeilalte.
CAP. 3
Impunerea veniturilor
Art. 6
Venituri din proprietati imobiliare
1. Veniturile din proprietati imobiliare sunt impozabile numai in statul
contractant in care sunt situate atari proprietati.
2. Expresia proprietate imobiliara se defineste in conformitate cu legea
statului contractant in care proprietatea in cauza este situata. Expresia
cuprinde, in orice caz, accesoriile la proprietatea imobiliara, septelul si
echipamentul folosit in agricultura si industria forestiera, drepturile la care
se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea terenurilor,
uzufructul proprietatilor imobiliare si drepturile la plati variabile sau fixe
pentru exploatarea sau dreptul de a exploata depozite de minerale, surse si
alte resurse naturale. Vapoarele si avioanele nu vor fi considerate ca
proprietate imobiliara.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obtinut din folosirea
directa, inchirierea sau folosirea sub orice alta forma a proprietatii
imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se vor aplica, de asemenea, venitului
din proprietatea imobiliara a unei intreprinderi si veniturilor din proprietate
imobiliara folosita pentru exercitarea unei profesii libere.
Art. 7
Beneficiile intreprinderilor
1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile
numai in acel stat, in afara de cazul cand intreprinderea exercita activitatea
in celalalt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent aflat in
acel stat.
Daca intreprinderea exercita activitate in celalalt stat contractant in
conditiile mentionate, beneficiile intreprinderii pot fi impuse in celalalt
stat, dar numai acea parte din beneficii care sunt atribuibile acelui sediu
permanent.
2. Cand o intreprindere a unui stat contractant exercita activitate in
celalalt stat contractant printr-un sediu permanent situat in acel stat, in
acest caz, in fiecare stat contractant se vor distribui acelui sediu permanent
beneficiile pe care le-ar realiza daca ar fi o intreprindere distincta si
independenta care exercita activitati identice sau analoage in conditii
identice ori analoage si tratand cu toata independenta cu intreprinderea al
carui sediu permanent este.
3. La determinarea beneficiului unui sediu permanent se vor acorda ca
deduceri cheltuielile care au fost facute pentru telurile urmarite de sediul
permanent, inclusiv cheltuielile de conducere, precum si cheltuielile generale
de administratie facute ca atare, indiferent daca au fost efectuate in statul
in care este situat sediul permanent sau in alta parte.
4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste sa se
determine beneficiile de atribuit unui sediu permanent pe baza unei repartizari
a beneficiilor totale ale intreprinderii catre diversele parti componente ale
acesteia, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat
contractant sa determine beneficiile impozabile in conformitate cu asemenea
metoda de repartizare in masura in care este uzuala; cu toate acestea metoda de
repartizare adoptata trebuie sa fie in orice caz, ca rezultat, in concordanta
cu principiile cuprinse in prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent pe considerentul
simplei cumparari de produse sau de marfuri pentru intreprindere.
6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile
de atribuit unui sediu permanent vor fi determinate prin aceeasi metoda in
fiecare an, in afara de cazul cand exista motive suficiente si valabile pentru
a se proceda contrar.
7. Cand beneficiile cuprind si elemente de venit care sunt reglementate
separat in alte articole ale prezentei conventii, atunci prevederile acelor
articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
Art. 8
Intreprinderi de transport aerian si naval
1. Beneficiile provenite din exploatarea navelor si aeronavelor in trafic
international sunt impozabile numai in statul contractant in care este situat
locul conducerii efective a intreprinderii.
2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica de asemenea cu privire la participarile
la pool-uri de orice natura ale intreprinderilor romane sau egiptene, la o
afacere in comun sau la o agentie internationala de transporturi navale sau
aeriene.
3. Cand beneficiile la care se refera acest articol sunt obtinute de catre
o societate rezidenta a unui stat contractant, dividendele platite de acea
societate unor persoane care nu sunt rezidente in celalalt stat contractant vor
fi scutite de impozite in acel celalalt stat.
Art. 9
Intreprinderi asociate
1. Atunci cand:
(a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect
la conducerea, controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat
contractant, sau cand
(b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul
sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si unei
intreprinderi a celuilalt stat contractant si, cand, in ambele cazuri, intre
cele doua intreprinderi se stabilesc sau se impun conditii in relatiile lor
comerciale sau financiare care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre
intreprinderi independente, atunci orice beneficiu care, daca nu ar fi fost
acele conditii, ar fi revenit uneia dintre intreprinderi, insa datorita acelor
conditii nu i-au revenit ca atare, pot fi incluse in beneficiile acelei
intreprinderi si impuse in mod corespunzator.
2. Daca informatiile la dispozitia autoritatii fiscale interesate sunt
insuficiente pentru a determina, conform prevederilor paragrafului 1 al acestui
articol, beneficiile care ar fi trebuit sa revina unei intreprinderi, nici o
prevedere din acest paragraf nu va afecta aplicarea legii fiecarui stat
contractant in legatura cu obligatia acelei intreprinderi de a plati impozitul
asupra unei sume determinata prin apreciere sau evaluare de catre autoritatea
de impunere a acelui stat, cu conditia ca o asemenea determinare sa fie facuta
in masura in care informatiile la dispozitia autoritatii fiscale permit aceasta
in conformitate cu principiul stabilit in prezentul paragraf.
3. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se vor aplica intreprinderilor de
stat in cazul Romaniei si intreprinderilor publice in cazul Egiptului.
Art. 10
Dividende
1. Dividendele platite de un rezident al unuia din statele contractante
unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse in ambele state
contractante conform legislatiei lor interne.
2. Cu toate acestea, daca dividendele distribuite din beneficiile aceluiasi
an impozabil nu sunt scazute din beneficiul impozabil al societatii, cota de
impozit nu va putea depasi 10% din suma bruta a dividendelor.
3. Dividendele platite de o societate rezidenta a unui stat contractant a
carei activitate are loc numai sau in principal in celalalt stat contractant
vor fi supuse in fiecare stat contractant legislatiei sale interne.
4. Dividendele, considerate ca fiind platite din beneficiul anual al unui
sediu permanent mentinut intr-un stat contractant de catre o societate a
celuilalt stat contractant a carei activitate se extinde in alte tari decat
statele contractante, vor fi supuse in fiecare stat contractant legislatiei
sale interne.
5. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu au aplicare daca primitorul
dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, in celalalt stat
contractant in care societatea platitoare de dividende este rezidenta, un sediu
permanent de care este legata in mod efectiv participarea generatoare de
dividende. In asemenea caz se aplica prevederile art. 7.
6. Cand o societate rezidenta a unui stat contractant obtine beneficii sau
venit din celalalt stat contractant, acest celalalt stat contractant nu va
supune nici unui impozit dividendele platite de societate persoanelor care nu
sunt rezidente ale acelui celalalt stat. De asemenea, nu va supune nici
beneficiile nedistribuite ale societatii unui impozit pe beneficii
nedistribuite, chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite
reprezinta in total sau in parte beneficii sau venituri provenind din acest
celalalt stat.
7. Termenul dividende, in sensul prezentului articol, inseamna venituri din
actiuni sau titluri de folosinta, actiuni miniere, parti de fondator sau alte
drepturi similare care nu sunt titluri de creanta, participari la beneficii,
precum si venituri din alte drepturi sociale asimilate veniturilor din actiuni
de legislatia de impozite a statului in care societatea distribuitoare este
rezidenta.
Art. 11
Dobanzi
1. Dobanzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident
al celuilalt stat contractant pot fi impuse in acel celalalt stat.
2. Cu toate acestea, dobanda poate fi de asemenea impusa in statul
contractant din care provine potrivit legilor acelui stat; daca persoana care
incaseaza dobanda este beneficiarul efectiv al dobanzii, impozitul astfel
stabilit nu poate depasi 15% din suma bruta a dobanzii.
Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun
acord modalitatea de aplicare a acestei limitari.
3. Contrar prevederilor paragrafului 2, dobanda provenita dintr-un stat
contractant si platita
- celuilalt stat contractant sau unei institutii a acestui celalalt stat,
care nu este supusa impozitului pe venit in celalalt stat, sau
- unui rezident al celuilalt stat contractant in legatura cu imprumuturi
facute, garantate sau asigurate de acest celalalt stat ori o autoritate a
acestuia, se va scuti de impozit in primul stat mentionat. Autoritatile
competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord institutiile
carora li se vor aplica prevederilor acestui paragraf.
Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili de comun
acord orice alta institutie guvernamentala careia i se vor aplica prevederile
prezentului paragraf.
4. Termenul dobanda, asa cum este folosit in prezentul articol, inseamna
venit din creante de orice fel, indiferent ca sunt insotite sau nu de o clauza
de participare la beneficiile debitorului cu exceptia veniturilor din creante
garantate prin ipoteci pe bunuri imobile, carora li se aplica prevederile art.
6) si in special veniturile din efecte publice si veniturile din titluri ori
obligatii de imprumut, inclusiv primele si premiile aferente acestor efecte
publice, titluri sau obligatii de imprumut.
Penalizarile datorate pentru plata cu intarziere nu vor fi considerate ca
dobanzi in sensul prevederilor prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se vor aplica daca beneficiarul
efectiv al dobanzii, fiind rezident al unui stat contractant, exercita
activitatea comerciala in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent
situat in acel celalalt stat contractant din care provin dobanzile sau exercita
in acel celalalt stat o profesie libera prin intermediul unei baze fixa situata
in acel celalalt stat, iar creanta in legatura cu care sunt platite dobanzile
este legata efectiv de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. In asemenea
situatie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
6. Dobanda se considera ca provenind dintr-un stat contractant cand
platitorul este acel stat insusi, o subdiviziune politica sau
administrativ-teritoriala, o autoritate locala sau un rezident al acelui stat.
Cand, cu toate acestea, persoana platitoare de dobanzi, fie ca este sau nu un
rezident al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu
permanent sau o baza fixa in legatura cu care a luat nastere creanta
generatoare a dobanzii platite, iar asemenea dobanda este suportata de un
astfel de sediu permanent sau baza fixa, atunci aceasta dobanda se considera ca
provine din statul in care sediul permanent sau baza fixa sunt situate.
7. Cand, datorita relatiilor speciale existente intre platitorul si
beneficiarul efectiv sau dintre ambii si oricare alta persoana, suma dobanzilor
platite, avand in vedere creantele pentru care sunt platite, excede suma asupra
careia ar fi convenit platitorul si beneficiarul efectiv in lipsa unor atari
relatii, prevederile acestui articol se vor aplica numai la aceasta din urma
suma mentionata. In acest caz, partea excedentara a platilor va ramane
impozabila in conformitate cu legile fiecarui stat contractant, tinandu-se
seama si de celelalte prevederi ale prezentei conventii.
Art. 12
Redevente
1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident
al celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat.
2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care
provin, potrivit legislatiei acelui stat, insa impozitul astfel stabilit nu
poate depasi 15 la suta din suma redeventelor.
3. Termenul redevente, in sensul prezentului articol, inseamna
remuneratiile de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea
dreptului de folosire a oricarui drept de autor cu privire la o opera literara,
artistica sau stiintifica, inclusiv drepturile de autor privind filmele de cinematograf
sau filmele ori benzile magnetice folosite pentru radiodifuziune ori
televiziune, orice brevet sau alte asemenea drepturi de proprietate ori de
aceeasi natura, desen ori model, plan, formula sau procedeu secret sau pentru
folosirea sau concesionarea dreptului de a folosi un utilaj industrial,
comercial sau stiintific sau pentru transmiterea de informatii referitoare la
experienta in domeniul industrial, comercial ori stiintific.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca primitorul redeventelor,
fiind un rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant
din care provin redeventele un sediu permanent de care sunt legate efectiv
bunurile sau drepturile generatoare de redevente.
In asemenea caz se aplica prevederile art. 7.
5. Redeventele sunt considerate ca provin dintr-un stat contractant cand
debitorul este acel stat, o subdiviziune politica sau
administrativ-teritoriala, o autoritate locala sau un rezident al acelui stat.
Cand, cu toate acestea, persoana platitoare a redeventelor, indiferent ca este
sau nu un rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant
un sediu permanent de care dreptul sau bunul generator de redevente este legat
in mod efectiv, iar asemenea redevente sunt suportate de catre acest sediu
permanent, atunci redeventele sunt considerate ca provin din statul contractant
in care este situat sediul permanent.
6. Daca, datorita unor relatii speciale existente intre debitor si creditor
sau intre ambii si o terta persoana, suma redeventelor platite, tinand seama de
prestatia pentru care sunt platite (folosirea, concesionarea dreptului de a
folosi sau informatia), excede suma asupra careia ar fi convenit debitorul si
creditorul in absenta unor astfel de relatii, prevederile acestui articol se
vor aplica numai la aceasta ultima suma mentionata. In acest caz, partea
excedentara a platilor ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecarui
stat contractant, tinand seama si de celelalte prevederi ale prezentei
conventii.
7. Prevederile acestui articol nu se aplica cand sunt emise actiuni de
fondator in Egipt ca plata pentru drepturile mentionate la paragraful 3 al
acestui articol si impuse ca venit din capital mobiliar in conformitate cu
prevederile art. 1 al Legii nr. 14 din 1939. Intr-o astfel de situatie sunt
aplicabile prevederile art. 10 din prezenta conventie.
Art. 13
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant si platite unui
rezident al celuilalt stat contractant se impun in acel celalalt stat.
2. Totusi, aceste comisioane pot fi impuse de asemenea in statul
contractant din care provin potrivit legislatiei acelui stat.
3. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica daca primitorul
comisioanelor, fiind rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat
din care provin comisioanele un sediu permanent de a carui activitate este
legata efectiv activitatea producatoare de comisioane. In asemenea caz se
aplica prevederile art. 7.
4. Comisioanele sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant,
cand platitorul este acel stat insusi, o subdiviziune politica, o subdiviziune
administrativ-teritoriala, o autoritate locala sau un rezident al acelui stat.
Totusi, daca persoana platitoare a comisionului, fie ca este sau nu un rezident
al unui stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent in
legatura cu activitatea caruia s-a facut plata si comisionul este suportat de
sediul permanent respectiv, atunci comisioanele se considera ca provin din
statul contractant in care este situat sediul permanent.
5. Impozitul pe venit de 15 la suta retinut la sursa in Romania la
comisioanele platite unui rezident al Egiptului va fi acordat drept credit
deductibil din impozitul pe venit stabilit in Egipt.
Art. 14
Castiguri din capital
1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum
sunt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse in statul contractant in
care sunt situate bunurile.
2. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facand parte din
bunurile intreprinderii folosite in cadrul unui sediu permanent pe care
intreprinderea unui stat contractant il are in celalalt stat contractant sau
bunurile mobile apartinand unei baze fixe folosita de un rezident al unui stat
contractant in celalalt stat contractant, in scopul de a presta servicii cu
caracter profesional, inclusiv castigurile provenite din instrainarea unui
atare sediu permanent (singur sau impreuna cu intreaga intreprindere) sau a
unei asemenea baze fixe, pot fi impuse in celalalt stat. Cu toate acestea,
castigurile provenite din instrainarea bunurilor mobile de natura celor
mentionate la paragraful 1 al art. 8 se impun numai in statul contractant in
care bunurile mobile respective sunt impozabile in conformitate cu prevederile
articolului mentionat.
3. Castigurile din instrainarea oricaror bunuri sau active, altele decat
cele mentionate la paragrafele 1 si 2, se impun numai in statul din care provin
veniturile.
Art. 15
Profesiuni independente
1. Veniturile obtinute de catre un rezident al unui stat contractant din
prestarea unor servicii profesionale sau din alte activitati independente cu
caracter analog sunt impozabile numai in acest stat, daca rezidentul nu are o
baza fixa la dispozitia sa in mod regulat in celalalt stat contractant, in
scopul desfasurarii activitatii sale sau este prezent in acel stat pentru o
perioada sau perioade care insumate depasesc 183 zile in anul fiscal vizat.
Daca are o astfel de baza fixa sau ramane in acel stat o perioada de timp asa
cum s-a mentionat anterior, venitul poate fi impus in acel celalalt stat dar
numai acea parte din el care este atribuibila acelei baze fixe sau perioadei
mentionate.
2. Expresia servicii profesionale cuprinde in special activitati independente
de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si
activitatile pe cont propriu ale medicilor, avocatilor, inginerilor,
arhitectilor, dentistilor si contabililor.
Art. 16
Activitati dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19 si 20, retributiile si alte
remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant in
legatura cu munca prestata ca angajat sunt impozabile numai in acel stat, in
afara de cazul cand munca este prestata in celalalt stat contractant. Daca
munca este astfel prestata, asemenea remuneratii obtinute ca atare din celalalt
stat contractant pot fi impuse in acel celalalt stat.
2. Contrar prevederilor paragrafului 1, remuneratiile primite de un
rezident al unui stat contractant pentru munca prestata ca angajat in celalalt
stat contractant sunt impozabile numai in primul stat mentionat daca:
a) primitorul este prezent in celalalt stat pentru o perioada sau perioade
care nu depasesc in total 183 zile in anul fiscal respectiv, iar
b) remuneratia este platita de sau in numele celui pentru care se presteaza
munca ca angajat si care nu este rezident al celuilalt stat contractant, si
c) remuneratia nu este suportata de un sediu permanent sau de o baza fixa
pe care cel pentru care se presteaza munca ca angajat o are in celalalt stat.
3. Contrar prevederilor precedente ale prezentului articol, remuneratiile
in legatura cu munca prestata ca angajat, desfasurata la bordul unei nave sau
aeronave in trafic international, sunt impozabile in statul contractant in care
este situat locul conducerii efective a intreprinderii.
Art. 17
Remuneratiile membrilor consiliilor de administratie sau de conducere
Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare primite de
catre un rezident al unui stat contractant in calitatea sa de membru al
consiliului de administratie al unei societati rezidenta in celalalt stat
contractant vor fi impuse numai in acel celalalt stat.
Art. 18
Artisti si sportivi
1. Contrar prevederilor art. 14 si 15, veniturile obtinute de
profesionistii de spectacole publice, cum sunt artistii de teatru, de cinema,
de radio sau televiziune si interpretii muzicali, precum si de sportivi din
activitatea lor personala desfasurata in aceasta calitate, pot fi impuse de
statul contractant in care aceste activitati sunt exercitate.
2. Veniturile obtinute din astfel de activitati exercitate in cadrul
acordurilor culturale incheiate intre cele doua state contractante vor fi
scutite de impozite in statul contractant in care se exercita aceste
activitati.
Art. 19
Pensii, altele decat cele de stat
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 1 al art. 20, pensiile si alte
remuneratii similare platite unui rezident al unui stat contractant pentru
activitatea desfasurata ca om al muncii se vor impune numai in acel stat.
2. Renta viagera platita unei persoane fizice rezidenta a unui stat
contractant va fi impusa numai in acel stat contractant.
3. Termenul renta inseamna o suma determinata platibila, la scadente
stabilite, in timpul vietii sau in cursul unei perioade de timp specificata sau
care poate fi determinata, cu obligatia de a face platile in schimbul unei
compensari depline si corespunzatoare in bani sau in echivalent banesc.
Art. 20
Functii publice
1. Remuneratiile, inclusiv pensiile, platite de sau din fonduri create de
un stat contractant, o subdiviziune politica, o subdiviziune
administrativ-teritoriala sau autoritate locala din acel stat oricarei persoane
fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziunii sau autoritatii
locale in indeplinirea unor functii de natura publica, se impun numai in acel
stat.
2. Prevederile paragrafului 1 se aplica in mod corespunzator (mutatis
mutandis) remuneratiilor si pensiilor platite de organizatiile de posta, cale
ferata, telefoane, telegraf, radio, televiziune si de catre banca centrala a
fiecarui stat contractant.
3. Prevederile art. 16, 17 si 19 se vor aplica remuneratiilor sau pensiilor
pentru servicii prestate in legatura cu orice activitate industriala sau
comerciala, altele decat cele mentionate la paragraful 2, exercitate de orice
entitate legala mentionata la paragraful 1 al acestui articol.
Art. 21
Studenti
Un rezident al unui stat contractant care este prezent in mod temporar in
celalalt stat contractant numai:
a) ca student la o universitate, colegiu sau scoala in cel de-al doilea
stat contractant,
b) ca practicant in domeniul comercial ori tehnic, sau
c) ca beneficiar al unei burse, indemnizatii sau recompense, acordata cu
scopul principal de a studia sau de a face cercetari, de catre o organizatie
religioasa, de caritate, stiintifica sau de invatamant nu va fi impus in
celalalt stat contractant pentru remiterile din strainatate in scopul
intretinerii sale, pregatirii sau instruirii sale sau ca bursa acordata pentru
studii. Aceleasi prevederi se vor aplica oricarei sume reprezentand remuneratii
pentru servicii prestate in celalalt stat, cu conditia ca asemenea servicii sa
fie in legatura cu studiile sau instruirea sa ori ii sunt necesare in scopul
intretinerii.
Art. 22
Profesori si cercetatori
Un rezident al unui stat contractant care, la invitatia unei universitati,
facultati sau a altui institut de invatamant superior sau de cercetari
stiintifice din celalalt stat contractant, viziteaza acel celalalt stat
contractant numai in scopul de a preda sau de a face cercetari stiintifice la o
astfel de institutie pentru o perioada care sa nu depaseasca 2 ani, nu va fi
impus in acel celalalt stat pentru remuneratiile sale primite pentru atare
predare sau cercetare.
Art. 23
Venituri care nu au fost mentionate in mod expres
Veniturile unui rezident al unui stat contractant, care nu au fost
mentionate in mod expres in articolele anterioare ale conventiei, sunt
impozabile in statul din care provine venitul.
CAP. 4
Metoda pentru inlaturarea dublei impuneri
Art. 24
Metoda scutirii si a creditului
1. Cand o persoana fiind rezidenta a unui stat contractant obtine venit din
celalalt stat contractant si acel venit, potrivit prevederilor prezentei
conventii, poate fi impus in acel celalalt stat contractant, primul stat
mentionat, sub rezerva prevederilor paragrafului 2, scuteste acest venit de
impozitare, dar poate ca, la calcularea impozitului pe venitul ramas acelei
persoane, sa aplice cota de impozit care ar fi fost aplicabila daca venitul
respectiv nu ar fi fost scutit.
2. Cand o persoana rezidenta a unui stat contractant obtine venit din
celalalt stat contractant, iar acel venit, in conformitate cu prevederile art.
10, 11, 12, 14 si 16, poate fi impus in celalalt stat contractant, primul stat
mentionat va deduce din impozitul pe venit al acelei persoane o suma egala cu
impozitul platit in acel celalalt stat. Deducerea nu va putea totusi excede
acea parte a impozitului, asa cum a fost calculata inainte ca deducerea sa fi
fost acordata si care este corespunzatoare venitului obtinut din acel celalalt
stat.
3. Se va considera ca o societate romana a platit impozitul egiptean care
ar fi trebuit sot fie platit de aceasta societate daca n-ar fi fost acordata
scutirea prevazuta de art. 16 al Legii nr. 43 din 1974, astfel cum a fost
modificata prin Legea nr. 32 din 1977, iar acest impozit va fi dedus din impozitul
datorat in Romania.
CAP. 5
Prevederi speciale
Art. 23
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi in celalalt stat
contractant la nici o impozitare ori alta obligatie in legatura cu aceasta,
care sa fie diferita sau mai impovaratoare decat impunerea sau obligatia in
legatura cu aceasta la care sunt sau pot fi supusi nationalii acelui celalalt
stat contractant aflati in aceeasi situatie.
2. Expresia nationali inseamna:
a) toate persoanele fizice care au cetatenia unui stat contractant;
b) toate persoanele juridice, societatile de persoane si asociatiile care
dobandesc statutul lor juridic ca atare din legislatia in vigoare intr-un stat
contractant.
3. Impunerea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat
contractant il are in celalalt stat contractant nu va fi stabilita in conditii
mai putin favorabile in acel celalalt stat contractant decat impunerea
intreprinderilor acestui celalalt stat contractant desfasurand aceleasi activitati.
Aceasta prevedere nu trebuie interpretata ca obligand un stat contractant
sa acorde rezidentilor celuilalt stat contractant exonerarile cu caracter
personal, inlesnirile si reducerile de impozite in functie de statutul civil
sau de sarcinile familiale pe care le acorda rezidentilor proprii.
4. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este in
totalitate sau in parte detinut sau controlat, direct sau indirect, de catre
unu sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse in
primul stat contractant mentionat la nici o impozitare sau obligatie in
legatura cu impunerea, care sa fie diferita sau mai impovaratoare decat
impunerea si obligatiile in legatura cu aceasta la care sunt sau pot fi supuse
intreprinderile de acelasi fel ale primului stat mentionat.
5. Prevederile acestui articol nu trebuie interpretate ca afectand
aplicarea in Egipt a prevederilor art. 11 paragrafele 1 si 2 si art. 11 bis ale
Legii nr. 14 din 1939 si scutirile acordate in Egipt prin art. 5 si 6 ale Legii
nr. 14 din 1939.
6. In sensul acestui articol, expresia impunere inseamna impozite de orice
fel sau denumire.
Art. 26
Procedura amiabila
1. Cand un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de
un stat contractant sau de ambele state contractante ii atrag sau ii vor atrage
o impozitare care nu este conforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent
de caile de atac prevazute in legislatia nationala a acelor state, sa supuna
cazul autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este.
2. Autoritatea competenta se va stradui, daca reclamatia i se pare
intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa ajunga la o solutionare
corespunzatoare sa rezolve cazul pe calea unei intelegeri amiabile cu
autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei
impozitari care nu este conforma cu prevederile conventiei.
3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa
rezolve pe calea intelegerii amiabile orice dificultati sau dubii care rezulta
in legatura cu interpretarea sau aplicarea conventiei. De asemenea, ele se pot
consulta pentru eliminarea dublei impuneri la cazurile care nu au fost
prevazute in conventie.
4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica in mod
direct intre ele in scopul realizarii unei intelegeri in sensul prevederilor
paragrafelor precedente. Cand, pentru a se ajunge intelegere, apare ca fiind
recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc prin
intermediul unei comisii compusa din reprezentantii autoritatilor competente
ale statelor contractante.
Art. 27
Schimb de informatii
1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor face schimb de
informatii necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei conventii si celor
ale legilor interne din statele contractante privitoare la impozitele vizate de
conventie, in masura in care impunerea pe care o prevad este in conformitate cu
prezenta conventie. Orice informatie astfel schimbata va fi tinuta secret si nu
va putea fi comunicata decat persoanelor sau autoritatilor insarcinate cu
stabilirea impunerilor, inclusiv stabilirea pe cale judecatoreasca, sau cu
incasarea impozitelor vizate in prezenta conventie.
2. Dispozitiile paragrafului 1 nu vor putea fi interpretate in nici un caz
ca impunand unuia din statele contractante obligatia:
a) de a lua masuri administrative contrare legislatiei proprii sau
practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute in baza
prevederilor legislatiei proprii sau a practicii administrative obisnuite a
unuia sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informatii prin care s-ar divulga orice secret comercial,
industrial sau profesional ori un procedeu comercial sau informatii a caror
divulgare ar fi contrara ordinii publice (ordre public).
Art. 28
Privilegii diplomatice si consulare
1. Prevederile prezentei conventii nu aduc nici o atingere privilegiilor
fiscale de care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari, precum si
birourile de reprezentanta deschise de un stat pe teritoriul celuilalt stat
contractant, privilegii care au fost acordate fie in baza normelor generale ale
dreptului international, fie in virtutea unor conventii la care cele doua state
contractante sunt parte.
2. Prevederile conventiei nu se vor aplica organizatiilor internationale,
organelor sau functionarilor acestora sau persoanelor care sunt membre ale
misiunilor diplomatice sau consulare ale unui stat tert, daca sunt prezente pe
teritoriul unui stat contractant, cu privire la impozitele pe venit.
CAP. 6
Prevederi finale
Art. 29
Intrarea in vigoare
1. Prezenta conventie va fi supusa ratificarii si schimbul instrumentelor
de ratificare se va face la Cairo, cat mai curand posibil.
2. Prezenta conventie va intra in vigoare in termen de 30 de zile dupa
schimbul instrumentelor de ratificare si se va aplica pentru prima data:
a) cu privire la impozitele care se retin la sursa la sumele platite, dupa
data intrarii in vigoare;
b) cu privire la celelalte impozite, anilor impozabili care incep la sau
dupa 1 ianuarie al anului urmator celui in care intra in vigoare.
Art. 30
Denuntarea
Prezenta conventie va ramane in vigoare pana la denuntarea ei de catre un
stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunta conventia, pana la 30
iunie al fiecarui an calendaristic, incepand cu al cincilea an urmator aceluia
in care a intrat in vigoare conventia, transmitand nota de denuntare pe cale
diplomatica.
In asemenea situatie, conventia va inceta sa fie in vigoare:
a) cu privire la impozitele retinute la sursa la sumele platite, dupa 31
decembrie al anului in care s-a transmis nota de denuntare;
b) cu privire la alte impozite, anilor impozabili incepand la sau dupa 1
ianuarie al anului urmator anului in care s-a transmis nota de denuntare.
Drept care, subsemnatii, imputerniciti in buna si cuvenita forma de catre
guvernele lor, au semnat prezenta conventie si au pus sigiliile lor.
Facuta la Bucuresti la 13 iulie 1979, in dublu exemplar, in limbile romana,
araba si engleza, cele trei texte avand aceeasi valabilitate, cu exceptia
cazului cand sunt dubii, in care situatie textul in limba engleza va prevala.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Virgil Trofin
Pentru guvernul
Republicii Arabe Egipt,
dr. Hamed Abdel Latef El Sayeh
CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Regatul Olandei pentru evitarea dublei
impuneri si prevenirea evaziunii fiscale in materie de impozit pe venit si pe
avere
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Olandei,
in dorinta de a incheia o Conventie pentru evitarea dublei impuneri si
prevenirea evaziunii fiscale in materie de impozit pe venit si pe avere,
au convenit asupra urmatoarelor:
CAP. 1
Sfera de aplicare a conventiei
Art. 1
Persoane vizate
Prezenta conventie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau
ale fiecaruia din cele doua state.
Art. 2
Impozite vizate
1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute
in contul fiecaruia din state, al unitatilor sale administrativ-teritoriale sau
al subdiviziunilor politice si al colectivitatilor sale locale, care ar fi
sistemul de percepere.
2. Sunt considerate ca impozite pe venit si pe avere impozitele percepute
pe venitul total, pe averea totala ori pe elemente de venit sau avere, inclusiv
impozitele pe castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile sau
imobile, impozitele pe retributiile platite de intreprinderi, precum si
impozitele asupra cresterii averii.
3. Impozitele actuale la care se aplica conventia sunt:
a) in ce priveste Romania:
- impozitul pe retributie, pe veniturile din lucrari literare, artistice si
stiintifice, pe veniturile din colaborarea la publicatii si la spectacole si pe
veniturile din expertize, precum si din alte surse asemanatoare;
- impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice si juridice
nerezidente;
- impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite cu participarea
organizatiilor economice romane si a partenerilor straini;
- impozitul pe veniturile din activitati lucrative (meserii, profesii
libere) ca si din intreprinderi altele decat cele de stat;
- impozitul pe veniturile din inchirierea de cladiri si terenuri;
- impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole,
(denumite in cele ce urmeaza impozitul roman);
b) in ce priveste Olanda:
- impozitul pe venit;
- impozitul pe retributii, salarii, pensii;
- impozitul societatilor;
- impozitul pe dividende;
- impozitul pe avere,
(denumite in cele ce urmeaza impozitul olandez).
4. Conventia se va aplica de asemenea impozitelor viitoare de natura
identica sau analoaga care s-ar adauga la actualele impozite sau care le-ar
inlocui. Autoritatile competente ale celor doua state isi vor comunica
modificarile importante aduse legislatiilor fiscale respective.
CAP. 2
Definitii
Art. 3
Definitii generale
1. In sensul prezentei conventii, afara de cazul cand contextul reclama o
interpretare diferita:
a) termenul stat indica, potrivit contextului, Romania sau Olanda;
b) termenul Romania indica Republica Socialista Romania si zonele situate
in afara apelor teritoriale ale Republicii Socialiste Romania asupra carora, in
conformitate cu dreptul international si potrivit legislatiei sale, Republica
Socialista Romania exercita drepturi in legatura cu fundul marii, cu subsolul
marin si cu resursele naturale ale acestora;
c) termenul Olanda indica partea din Regatul Olandei situata in Europa si
zonele situate in afara apelor teritoriale ale Regatului Olandei asupra carora,
in conformitate cu dreptul international si potrivit legislatiei sale, Regatul
Olandei exercita drepturi in legatura cu fundul marii, cu subsolul marin si cu
resursele naturale ale acestora;
d) termenul persoana cuprinde persoanele fizice si societatile;
e) termenul societate indica orice persoana juridica, societatea mixta in
sensul dreptului romanesc sau orice entitate considerata ca persoana juridica
in scopuri de impunere;
f) expresiile intreprindere a unui stat si intreprindere a celuilalt stat
indica respectiv o intreprindere exploatata de un rezident al unui stat si o
intreprindere exploatata de un rezident al celuilalt stat;
g) expresia autoritate competenta indica:
1) in Romania: ministrul finantelor sau reprezentantul sau legal;
2) in Olanda: ministrul finantelor sau reprezentantul sau legal.
2. Pentru aplicarea conventiei de fiecare dintre state, orice expresie care
nu este altfel definita are sensul atribuit de legislatia acelui stat care
guverneaza impozitele ce fac obiectul conventiei, afara de cazul cand contextul
reclama o interpretare diferita.
3. In scopurile prezentei conventii, expresia unitate administrativ-teritoriala
se refera la Romania si expresia subdiviziune politica se refera la Olanda.
Art. 4
Domiciliu fiscal
1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unuia dintre state
indica orice persoana care, in baza legislatiei acelui stat, este supusa
impozitului in acel stat, in baza domiciliului sau, a rezidentei sale, a
sediului de conducere sau a oricarui alt criteriu de natura analoaga.
2. In scopurile prezentei conventii, membrii unei reprezentante diplomatice
sau consulare a unuia dintre state in celalalt stat sau intr-un stat tert, care
poseda nationalitatea statului acreditant sau de trimitere, sunt considerati
rezidenti ai acelui stat daca sunt supusi acelorasi obligatii cu privire la
impozitul pe venit sau pe avere ca si rezidentii numitului stat.
3. Daca, potrivit dispozitiei din paragraful 1, o persoana fizica este
considerata rezidenta a fiecaruia dintre state, cazul se rezolva dupa regulile
urmatoare:
a) aceasta persoana este considerata rezidenta a statului unde dispune de o
locuinta permanenta. Daca dispune de o locuinta permanenta in fiecare din
state, ea este considerata rezidenta a statului cu care legaturile sale
personale si economice sunt cele mai stranse (centrul intereselor vitale);
b) daca statul in care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale
nu poate fi determinat sau daca nu dispune de o locuinta permanenta in nici
unul din state, ea este considerata rezidenta a statului in care locuieste in
mod obisnuit;
c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in fiecare din state sau
daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul din acestea, ea este considerata
rezidenta a acelui stat a carui nationalitate o poseda;
d) daca aceasta persoana poseda nationalitatea fiecaruia dintre state sau
nu poseda nationalitatea nici unuia dintre ele, autoritatile competente ale
statelor transeaza problema de comun acord.
4. Atunci cand, potrivit dispozitiei paragrafului 1, o persoana, alta decat
o persoana fizica, este considerata rezidenta a fiecaruia dintre state, ea este
considerata rezidenta a statului unde se afla sediul sau de conducere efectiva.
Art. 5
Sediu stabil
1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu stabil indica un loc fix
de afaceri in care intreprinderea desfasoara in total sau in parte activitatea
sa.
2. Expresia sediu stabil cuprinde indeosebi:
a) un sediu al conducerii;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale;
g) un santier de constructii sau de montaj a carui durata depaseste 12
luni.
3. Nu se considera sediu stabil daca:
a) se folosesc amenajari in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau
livrarii de marfuri, apartinand intreprinderii;
b) marfurile apartinand intreprinderii sunt depozitate numai in scopul
stocarii, expunerii sau al livrarii;
c) marfurile apartinand intreprinderii sunt depozitate numai in scopul
prelucrarii lor de catre o alta intreprindere;
d) marfurile apartinand intreprinderii care au fost expuse la un targ
comercial sau la o expozitie sunt vandute de intreprindere la incheierea
acestui targ sau a expozitiei;
e) un loc fix de afaceri este utilizat numai in scopul cumpararii de
marfuri sau strangerii de informatii pentru intreprindere;
f) un loc fix de afaceri este utilizat pentru intreprindere numai in
scopuri de publicitate, de furnizare de informatii, de cercetari stiintifice
sau de activitati analoage care au un caracter pregatitor sau auxiliar.
4. O persoana care desfasoara o activitate intr-unul din state in contul
unei intreprinderi a celuilalt stat - alta decat un agent cu statut
independent, vizata la paragraful 5 - este considerata sediu stabil in primul
stat daca:
a) dispune in acest stat de imputerniciri pe care le exercita in mod
obisnuit, care-i permit sa incheie contracte in numele intreprinderii, in afara
de cazul cand activitatea acestei persoane se limiteaza la achizitionarea de
marfuri pentru intreprindere; sau
b) dispune in acest stat de un stoc de marfuri apartinand intreprinderii,
cu care executa in mod regulat comenzi pe care le-a primit in contul
intreprinderii.
5. Nu se considera ca o intreprindere a unuia dintre state are un sediu
stabil in celalalt stat, pentru faptul ca isi desfasoara acolo activitatea prin
intermediul unui curtier, al unui comisionar general sau al oricarui alt
intermediar care se bucura de un statut independent, cu conditia ca aceste
persoane sa lucreze in cadrul activitatii lor obisnuite.
6. Faptul ca o societate care este rezidenta a unuia dintre state
controleaza sau este controlata de o societate care este rezidenta a celuilalt
stat sau care-si desfasoara acolo activitatea (fie prin intermediul unui sediu
stabil sau nu) nu este suficient prin sine spre a face din oricare dintre
aceste societati un sediu stabil al celeilalte.
CAP. 3
Impunerea veniturilor
Art. 6
Venituri imobiliare
1. Veniturile provenind din bunuri imobile sunt impozabile in statul in
care aceste bunuri sunt situate.
2. Expresia bunuri imobile se defineste in conformitate cu dreptul statului
unde sunt situate bunurile in discutie. Expresia cuprinde in orice caz toate
accesoriile, inventarul viu sau mort al exploatarilor agricole si forestiere,
drepturile asupra carora se aplica dispozitiile dreptului privat privind
proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si drepturile la redevente
variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatarii de
zacaminte minerale, izvoare si alte bogatii ale solului si creantele de orice
natura - care nu imbraca forma obligatiilor de imprumut - care sunt prevazute
cu garantii ipotecare pe bunuri imobile; navele si aeronavele nu sunt
considerate bunuri imobile.
3. Dispozitia de la paragraful 1 se aplica veniturilor obtinute din
exploatarea directa, din inchiriere ca si din orice alta forma de exploatare de
bunuri imobile.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica atat veniturilor provenind
din bunurile imobile ale unei intreprinderi, cat si veniturilor din bunuri
imobile ce servesc exercitarii unei profesii libere.
Art. 7
Beneficiile intreprinderilor
1. Beneficiile unei intreprinderi a unuia dintre state nu sunt impozabile
decat in acel stat, afara de cazul cand intreprinderea isi exercita activitatea
in celalalt stat prin intermediul unui sediu stabil situat acolo. Daca
intreprinderea isi exercita activitatea in acest mod, beneficiile
intreprinderii sunt impozabile in celalalt stat, insa numai in masura in care
sunt imputabile acelui sediu stabil.
2. Cand o intreprindere a unuia dintre state isi exercita activitatea in
celalalt stat prin intermediul unui sediu stabil situat acolo (in celalalt
stat), se atribuie, in fiecare stat, acelui sediu stabil, beneficiile pe care
le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o intreprindere distincta si
separata exercitand activitati identice sau analoage, in conditii identice sau
analoage, si tratand cu toata independenta cu intreprinderea al carui sediu
stabil este.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu stabil sunt admise la scadere
cheltuielile pentru scopurile urmarite de acest sediu stabil, inclusiv
cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent
de faptul ca s-au efectuat in statul unde este situat acest sediu stabil sau in
alta parte.
4. In masura in care, intr-unul din state, se obisnuieste sa se determine
beneficiile imputabile unui sediu stabil pe baza unei repartizari a
beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele sale unitati, nici una
din dispozitiile paragrafului 2 nu impiedica acest stat sa determine
beneficiile impozabile potrivit repartitiei in uz; totusi, metoda de
repartizare adoptata trebuie sa fie in asa fel incat rezultatul obtinut sa fie
conform cu principiile enuntate in prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se poate atribui unui sediu stabil numai pentru
faptul ca acest sediu stabil a cumparat marfuri pentru intreprindere.
6. In vederea aplicarii paragrafelor precedente, beneficiile care se considera
realizate de catre sediul stabil sunt calculate in fiecare an dupa aceeasi
metoda, in afara de cazul cand exista motive suficiente si valabile pentru a se
proceda altfel.
7. Cand beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte articole
ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sunt afectate de
dispozitiile prezentului articol.
Art. 8
Intreprinderi de transport
1. Beneficiile realizate din exploatarea in trafic international a navelor
sau aeronavelor nu sunt impozabile decat in statul unde este situat sediul
conducerii efective a intreprinderii.
2. Daca sediul conducerii efective a unei intreprinderi de navigatie se
afla la bordul unei nave, acest sediu este considerat situat in statul unde se
afla portul de origine al acestei nave sau, in lipsa portului de origine, in
statul al carui rezident este persoana care exploateaza nava.
3. Beneficiile rezultate din exploatarea in trafic international de
vehicule feroviare sau rutiere nu sunt impozabile decat in statul in care este
situat sediul conducerii efective a intreprinderii.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 3 se aplica si atunci cand o
intreprindere de transport participa la un pool, o exploatare in comun sau la
un alt organism international de exploatare.
Art. 9
Intreprinderi asociate
1. Atunci cand doua intreprinderi sunt legate in relatiile lor comerciale
sau financiare prin conditii acceptate sau impuse, care difera de cele care ar
fi convenite intre intreprinderi independente, toate beneficiile pe care una
din intreprinderi nu le-a realizat datorita exclusiv acestor conditii pot fi
incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
2. In aplicarea paragrafului 1, intreprinderile sunt considerate legate
atunci cand:
a) o intreprindere a unuia din state participa direct sau indirect la
conducerea, la controlul si la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat,
sau daca
b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la
controlul si la capitalul unei intreprinderi a unuia din state si unei
intreprinderi a celuilalt stat.
Art. 10
Dividende
1. Dividendele platite de catre o societate care este rezidenta a unuia din
state, unui rezident al celuilalt stat, sunt impozabile in acest celalalt stat.
2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse si in statul al carei rezident
este societatea care plateste dividendele, potrivit legislatiei acelui stat,
insa impozitul astfel stabilit nu poate depasi:
a) 10 la suta din suma bruta a dividendelor, daca beneficiarul este o
societate al carei capital, in total sau in parte, este impartit in actiuni si
care dispune direct de cel putin 25 la suta din capitalul societatii care
plateste dividendele;
b) 15 la suta din suma bruta a dividendelor, in toate celelalte cazuri.
3. Dispozitiile paragrafului 2 nu privesc impunerea societatii pe
beneficiile care servesc la plata dividendelor.
4. Termenul dividende folosit in acest articol indica veniturile provenind
din actiuni sau bonuri de folosinta, parti de mina, parti de fondator sau alte
parti din beneficii (cu exceptia creantelor), precum si veniturile altor parti
sociale asimilate veniturilor din actiuni prin legislatia fiscala a statului a
carui rezidenta este societatea distribuitoare.
5. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica atunci cand beneficiarul
dividendelor, rezident al unuia dintre state, are in celalalt stat al carui
rezident este societatea care plateste dividendele un sediu stabil de care este
efectiv legata participarea generatoare de dividende. In acest caz se aplica
prevederile art. 7.
6. Cand o societate care este rezidenta a unuia dintre state realizeaza
beneficii sau venituri din celalalt stat, acest celalalt stat nu poate percepe
nici un impozit asupra dividendelor platite de acea societate persoanelor care
nu sunt rezidente ale acestui celalalt stat, nici sa preleve vreun impozit cu
titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite asupra beneficiilor
nedistribuite ale societatii, chiar daca dividendele platite sau beneficiile
nedistribuite constau in total sau in parte din beneficii sau venituri
provenind din acest celalalt stat.
Art. 11
Dobanzi
1. Dobanzile provenind dintr-unul din state si platite unui rezident al
celuilalt stat sunt impozabile in acest celalalt stat.
2. Totusi, aceste dobanzi pot fi impuse si in statul din care provin in
conformitate cu legislatia acestui stat, insa impozitul astfel stabilit nu
poate depasi 10 la suta din suma dobanzilor.
3. Contrar dispozitiilor paragrafului 2, dobanzile provenind dintr-unul din
state nu pot fi impuse in acest stat atunci cand sunt platite unei banci sau
unei alte institutii financiare sau atunci cand sunt platite pe baza de
imprumuturi de orice fel acordate, garantate, asigurate sau finantate direct
sau indirect de celalalt stat sau de catre un organism public al acestui
celalalt stat.
4. Termenul dobanzi folosit in prezentul articol indica venituri din efecte
publice, din obligatii de imprumut, insotite sau nu de garantii ipotecare sau
de o clauza de participare la beneficii si din creante de orice natura care nu
sunt insotite de garantii ipotecare, precum si orice venituri asimilate
veniturilor din sume imprumutate, de catre legislatia fiscala a statului din
care provin veniturile.
5. Prevederile paragrafelor 1, 2 si 3 nu se aplica atunci cand beneficiarul
dobanzilor, rezident al unuia dintre state, are in celalalt stat de unde provin
dobanzile un sediu stabil de care este efectiv legata creanta generatoare a
dobanzilor. In acest caz sunt aplicabile dispozitiile art. 7.
6. Dobanzile sunt considerate ca provin dintr-unul din state atunci cand
debitor este chiar acel stat, o unitate administrativ-teritoriala, o
subdiviziune politica, o colectivitate locala sau un rezident al acestui stat.
Totusi, daca debitorul dobanzilor, fie ca este sau nu rezident al unuia dintre
state, are, intr-unul din state, un sediu stabil pentru care a fost contractat
imprumutul generator al dobanzilor si care plateste aceste dobanzi, dobanzile
mentionate sunt considerate ca provin din statul in care este situat sediul
stabil.
7. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau relatiilor pe care si unul si altul le intretin cu terte persoane, suma
dobanzilor platite, tinand cont de creanta pentru care ele sunt varsate,
depaseste pe aceea pe care ar fi convenit-o debitorul si creditorul in absenta
unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat
asupra acestei din urma sume. In acest caz, partea excedentara a platilor
ramane impozabila in conformitate cu legislatia fiecaruia dintre state, tinand
cont de alte dispozitii ale prezentei conventii.
Art. 12
Redevente
1. Redeventele provenind dintr-unul din state si platite unui rezident al
celuilalt stat sunt impozabile in acest celalalt stat.
Totusi, aceste redevente pot fi impuse si in statul din care provin, in
conformitate cu legislatia acestui stat, insa impozitul astfel stabilit nu
poate depasi 10 la suta din suma lor bruta.
3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de
orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de
autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv filmele
cinematografice si filmele si benzile magnetice de televiziune sau de
radiodifuziune, a unui brevet, a unei marci de fabrica sau de comert, a unui
desen sau unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret si
a informatiilor in legatura cu o experienta dobandita in domeniul industrial,
comercial sau stiintific.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica atunci cand beneficiarul
redeventelor, rezident al unuia dintre state, are, in celalalt stat de unde
provin redeventele, un sediu stabil de care este efectiv legat dreptul sau
bunul generator al redeventelor. In acest caz se aplica dispozitiile art. 7.
5. Redeventele sunt considerate ca provin dintr-unul din state atunci cand
debitorul este chiar acel stat, o unitate administrativ-teritoriala sau o subdiviziune
politica, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, daca
debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unuia dintre state, are
intr-unul din state un sediu stabil de care este legat efectiv dreptul
generator al redeventelor si care suporta ca atare plata redeventelor,
redeventele sunt considerate ca provin din statul in care este situat sediul
stabil.
6. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau relatiilor pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma
redeventelor platite, tinand cont de prestatia pentru care acestea sunt
varsate, depaseste pe cea pe care ar fi convenit-o debitorul si creditorul in
absenta unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica
decat acestei din urma sume. In acest caz, partea excedentara a platilor ramane
impozabila in conformitate cu legislatia fiecaruia dintre state tinand cont si
de alte dispozitii ale prezentei conventii.
Art. 13
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-unul din state si platite unui rezident al
celuilalt stat sunt impozabile in acest celalalt stat.
2. Totusi, aceste comisioane pot fi impuse si in statul din care provin, in
conformitate cu legislatia acestui stat, insa impozitul astfel stabilit nu
poate depasi 5 la suta din suma lor bruta.
3. Termenul comisioane folosit in prezentul articol indica remuneratiile
platite oricarei persoane pentru serviciile pe care le-a furnizat in calitate
de intermediar; acest termen nu cuprinde remuneratiile platite cu titluri de
venituri din activitati independente vizate la art. 15 sau de venituri din
profesiuni dependente vizate la art. 16.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica atunci cand beneficiarul
comisioanelor, rezident al unuia dintre state, are in celalalt stat, din care
provin comisioanele, un sediu stabil de care se leaga efectiv plata
comisioanelor. In acest caz se aplica dispozitiile art. 7.
5. Comisioanele sunt considerate ca provin dintr-unul din state atunci cand
debitor este chiar acel stat, o unitate administrativ-teritoriala sau o
subdiviziune politica, o colectivitate locala sau un rezident al acelui stat.
Totusi, daca debitorul comisioanelor fie ca este sau nu rezident al unuia
dintre state are, intr-unul din state, un sediu stabil de care este legata
obligatia platii comisioanelor si care suporta ca atare plata acestora, aceste
comisioane sunt considerate ca provin din statul in care este situat sediul
stabil.
6. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau relatiilor pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, suma
comisioanelor, tinand cont de serviciile pentru care acestea sunt platite,
depaseste pe cea pe care ar fi convenit-o debitorul si creditorul in absenta
unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat la
aceasta din urma suma. In acest caz, partea excedentara a comisioanelor ramane
impozabila in conformitate cu legislatia fiecaruia dintre state tinand cont si
de alte dispozitii ale prezentei conventii.
7. Atunci cand un rezident al unuia dintre stat care primeste comisioane
provenind din celalalt stat solicita pentru un an de impunere sau pentru un an
financiar determinat, impozitul asupra comisioanelor se va putea stabili in
statul din care acestea provin ca si cum numitul rezident ar avea un sediu
stabil in acel stat si ca si cum comisioanele ar fi impozabile in conformitate
cu art. 7, ca beneficii aferente acestui sediu stabil.
Art. 14
Castiguri din capital
1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum
sunt definite la paragraful 2 al art. 6, sunt impozabile in statul unde sunt
situate bunurile.
2. Castigurile provenite din instrainarea de bunuri mobile ce fac parte din
activul unui sediu stabil pe care o intreprindere a unuia dintre state il are
in celalalt stat sau de bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe de care
dispune un rezident al unuia dintre state in celalalt stat pentru exercitarea
unei profesii libere, inclusiv acele castiguri provenind din instrainarea
globala a acestui sediu stabil (singur sau impreuna cu intreaga intreprindere)
sau a acestei baze fixe, sunt impozabile in acest celalalt stat.
3. Contrar prevederilor paragrafului 2, castigurile provenite din instrainarea
mijloacelor de transport exploatate in trafic international ca si a bunurilor
mobile afectate exploatarii acestor mijloace de transport nu sunt impozabile
decat in statul in care este situat sediul de conducere efectiva a
intreprinderii, tinand seama de dispozitiile paragrafului 2 al art. 8.
4. Castigurile provenite din instrainarea oricaror bunuri, altele decat
cele mentionate la paragrafele precedente, nu sunt impozabile decat in statul
al carui rezident este cel care instraineaza.
5. Dispozitiile paragrafului 4 nu afecteaza dreptul fiecaruia din state de
a percepe, conform propriei sale legislatii, impozit pe castigurile provenind
din instrainarea de actiuni sau de bonuri de folosinta ale unei societati
rezidente a acestui stat, atunci cand aceste castiguri sunt realizate de o
persoana fizica rezidenta a celuilalt stat si care a fost rezidenta a primului
stat in cursul ultimilor 5 ani anteriori instrainarii.
Art. 15
Profesii independente
1. Veniturile pe care un rezident al unuia dintre state le realizeaza
dintr-o profesie libera sau din alte activitati independente cu caracter analog
nu sunt impozabile decat in acest stat, afara de cazul cand acest rezident
dispune in mod obisnuit in celalalt stat de o baza fixa pentru exercitarea
activitatilor sale. Daca dispune de o asemenea baza, veniturile sunt impozabile
in celalalt stat, insa numai in masura in care acestea sunt imputabile acelei
baze fixe.
Un rezident al unuia dintre state care exercita o asemenea profesie libera sau
alte activitati independente cu caracter analog in celalalt stat va fi
considerat ca dispune de o baza fixa in acest celalalt stat, daca locuieste in
acest celalalt stat pe o perioada sau pe perioade ce depasesc in total 183 zile
in cursul anului fiscal considerat.
2. Expresia profesii libere cuprinde in special activitatile independente
de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, ca si
activitatile independente de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist si
contabil.
Art. 16
Profesii dependente
1. Sub rezerva dispozitiilor art. 17, 19, 20, 21 si 22, retributiile,
indemnizatiile si alte remuneratii similare pe care un rezident al unuia dintre
state le primeste pentru un serviciu retribuit nu sunt impozabile decat in acest
stat, afara de cazul cand serviciul este prestat in celalalt stat. Daca
serviciul este prestat in celalalt stat, remuneratiile primite cu acest titlu
sunt impozabile in acest celalalt stat.
2. Derogind de la prevederile paragrafului 1, remuneratiile pe care un
rezident al unuia dintre state le primeste pentru un serviciu retribuit prestat
in celalalt stat nu sunt impozabile decat in primul stat, daca:
a) beneficiarul locuieste in celalalt stat pe o perioada sau pe perioade ce
nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal considerat; si
b) remuneratiile sunt platite de catre o persoana care angajeaza sau in
numele unei persoane care angajeaza si care nu este rezident al celuilalt stat;
si
c) sarcina remunerarii nu este suportata de un sediu stabil sau de o baza
fixa pe care o persoana care angajeaza o are in celalalt stat.
3. Contrar prevederilor prezentului articol, remuneratiile pe care un
rezident al unuia dintre state le primeste pentru un serviciu retribuit prestat
la bordul unui mijloc de transport in trafic international nu sunt impozabile
decat in acest stat.
Art. 17
Administratori, directori (bestuurders) si comisari (commissarissen) de
societati
1. Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii, pe care un
rezident al Olandei le primeste in calitatea sa de membru in consiliul de
administratie sau de cenzor al unei societati pe actiuni rezidenta in Romania,
sunt impozabile in Romania.
2. Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii pe care un
rezident al Romaniei le primeste in calitatea sa de director (bestuurder) sau
de comisar (commissaris) al unei societati pe actiuni rezidenta in Olanda sunt
impozabile in Olanda.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 si 2 remuneratiile
sus-mentionate primite de persoane care exercita functiuni in mod efectiv
intr-un sediu stabil situat intr-un stat altul decat acela in care este
rezidenta societatea si care sunt suportate ca atare de acest sediu stabil sunt
impozabile in statul in care se afla acest sediu stabil.
Art. 18
Artisti si sportivi
1. Contrar prevederilor art. 15 si 16, veniturile pe care artistii de
spectacole, cum ar fi artistii de teatru, de cinema, de radio sau de
televiziune si muzicantii, precum si sportivii, le realizeaza din activitatile
lor personale in aceasta calitate sunt impozabile in statul in care se
desfasoara aceste activitati.
2. Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1, veniturile pe care un
rezident al unuia dintre state le primeste pentru activitatile mentionate la
paragraful 1, exercitate in celalalt stat in cadrul unui schimb cultural
aprobat de cele doua state, nu sunt impozabile decat in primul stat.
Art. 19
Pensii
Pensiile, inclusiv pensiile primite in baza unui sistem de asigurari
sociale de drept public, cu exceptia pensiilor reglementate la paragraful 1 al
art. 20, si alte remuneratii similare platite unui rezident al unuia dintre
state, precum si rentele viagere platite unui asemenea rezident, nu sunt
impozabile decat in acest stat.
Art. 20
Functii publice
1. Remuneratiile, inclusiv pensiile, platite de unul dintre state sau de
una din unitatile sale administrativ-teritoriale ori de subdiviziunile sale
politice sau de una din colectivitatile sale locale, fie direct fie prin
prelevare din fondurile constituite de acestea, unei persoane fizice pentru
servicii prestate acestui stat sau acestei subdiviziuni sau colectivitati, in
exercitiul unei functiuni cu caracter public, sunt impozabile in acest stat.
2. Totusi, dispozitiile art. 16, 17 si 19 se aplica remuneratiilor sau
pensiilor platite pentru servicii prestate in cadrul unei activitati comerciale
sau industriale, exercitate de unul dintre state sau de una din unitatile sale
administrativ-teritoriale ori de subdiviziunile sale politice sau de una din
colectivitatile sale locale.
3. Dispozitiile paragrafului 1 nu se aplica atunci cand serviciile sunt
efectuate pentru unul dintre state in celalalt stat de catre o persoana fizica
care este rezidenta a acestui celalalt stat si care poseda nationalitatea
acestui alt stat.
Art. 21
Profesori
1. Remuneratiile pe care profesorii si alti membri ai personalului
didactic, rezidenti ai unuia dintre state, care predau intr-o universitate sau
orice alta institutie de invatamant din celalalt stat, le primesc pentru
aceasta predare nu sunt impozabile decat in primul stat pe durata unei perioade
care nu depaseste doi ani de la inceperea predarii.
2. Aceasta dispozitie este de asemenea aplicabila remuneratiilor pe care o
persoana fizica, rezidenta a unuia dintre state, le primeste pentru lucrari de
cercetare executate in celalalt stat, daca aceste lucrari sunt intreprinse in
interesul public si nu in vederea realizarii unui avantaj special de care profita
o intreprindere sau o persoana.
Art. 22
Studenti, stagiari si persoane in curs de pregatire profesionala
1. Sumele pe care un student sau un stagiar, inclusiv orice persoana in
curs de perfectionare, care este sau care a fost inainte rezident al unuia
dintre state si locuieste in celalalt stat le primeste pentru acoperirea
cheltuielilor de intretinere, de studii sau de pregatire, cu unicul scop de a
urma acolo studiile sau pregatirea, nu sunt impozabile in acest celalalt stat,
cu conditia sa provina din surse situate in afara acestui alt stat.
2. Persoanele vizate la paragraful 1, care exercita o activitate remunerata
in celalalt stat in vederea completarii resurselor necesare intretinerii si
pentru acoperirea cheltuielilor lor de studiu sau de pregatire, nu sunt supuse
impozitului in acest ultim stat pe o perioada de maximum patru ani pentru
remuneratia primita cu acest titlu si care nu depaseste 6.000 florini olandezi
sau echivalentul in lei pe an calendaristic.
Art. 23
Alte venituri
Veniturile realizate de un rezident al unuia dintre state, care nu sunt
prevazute la articolele precedente ale prezentei conventii, nu sunt impozabile
decat in acel stat.
CAP. 4
Art. 24
Impunerea pe avere
1. Averea constituita din bunuri imobile, astfel cum sunt definite la
paragraful 2 al art. 6, este impozabila in statul in care sunt situate aceste
bunuri.
2. Averea constituita din bunuri mobile facand parte din activul unui sediu
stabil al unei intreprinderi sau din bunuri mobile constitutive ale unei baze
fixe care serveste exercitarii unei profesii libere este impozabila in statul
in care este situat sediul stabil sau baza fixa.
3. Mijloacele de transport exploatate in trafic international, precum si
bunurile mobile afectate exploatarii lor, nu sunt impozabile decat in statul in
care este situat sediul conducerii efective a intreprinderii, tinand seama de
dispozitiile paragrafului 2 al art. 8.
Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unuia dintre state nu
sunt impozabile decat in acel stat.
CAP. 5
Art. 25
Dispozitii pentru evitarea dublei impuneri
Se intelege ca dubla impunere va fi evitata in modul urmator:
A. In ce priveste Romania:
Impozitul olandez platit de un rezident roman pe veniturile sau averea
impozabile in Olanda in aplicarea prezentei conventii va fi scazut din suma
impozitului roman exigibila conform legislatiei fiscale romane.
B. In ce priveste Olanda:
1. Pentru a determina impozitele datorate de rezidentii sai, Olanda va
putea cuprinde in baza de calcul a acestor impozite elementele de venit sau de
avere care, conform dispozitiilor prezentei conventii, sunt impozabile in
Romania.
2. Totusi, sub rezerva dispozitiilor legislatiei interne olandeze privind
compensarea pierderilor, Olanda va scadea din suma impozitelor, calculata
potrivit paragrafului 1, o suma egala cu fractiunea acestor impozite care
corespunde raportului existent intre suma elementelor de venit sau de avere
cuprinse in baza impozabila mentionata la paragraful 1 si impozabila in Romania
in virtutea art. 6, 7, 10 paragraful 5; 11 paragraful 5; 12 paragraful 4; 13
paragraful 4; 14 paragrafele 1 si 2; 15; 16 paragraful 1; 17 paragrafele 1 si
3; 20; 24 paragrafele 1 si 2 ale prezentei conventii si suma venitului total
sau a averii totale retinuta ca baza de impunere in aplicarea paragrafului 1
mentionat.
3. In ceea ce priveste elementele de venit cuprinse in baza impozabila
mentionata la paragraful 1 si care sunt impozabile in Romania in virtutea art.
10 paragraful 2; 11 paragraful 2; 12 paragraful 2; 13 paragraful 2; si 18,
Olanda acorda asupra impozitului olandez, astfel calculat, o reducere egala cu
cea mai scazuta din sumele urmatoare:
a) o suma egala cu impozitul retinut in Romania fie in baza art. 18, fie in
limita cotelor prevazute la art. 10 paragraful 2; 11 paragraful 2; 12
paragraful 2; si 13 paragraful 2;
b) o suma egala cu fractiunea impozitului olandez calculata potrivit
paragrafului 1, care corespunde raportului existent intre suma
sus-mentionatelor elemente de venit si suma totala a venitului ce constituie
baza impozabila prevazuta la paragraful 1 de mai sus.
CAP. 6
Dispozitii speciale
Art. 26
Nediscriminare
1. Nationalii unuia dintre state, fie ca sunt sau nu rezidenti ai unuia
dintre state, nu sunt supusi in celalalt stat la nici o impozitare sau
obligatie legata de impunere, diferita sau mai impovaratoare decat aceea la
care sunt sau vor putea fi supusi nationalii acestui celalalt stat care se afla
in aceeasi situatie.
2. Termenul nationali indica:
a) toate persoanele fizice care poseda cetatenia unuia din cele doua state;
b) toate persoanele juridice, societati de persoane si asociatii,
constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in fiecare din cele doua
state.
3. Impunerea unui sediu stabil pe care o intreprindere a unuia dintre state
il are in celalalt stat nu se va stabili in acest celalalt stat in mod mai
putin favorabil decat impunerea intreprinderilor acestui celalalt stat care
exercita aceeasi activitate. Aceasta dispozitie nu poate fi interpretata ca
obliga vreunul dintre state sa acorde rezidentilor celuilalt stat deduceri
personale, scaderi si reduceri de impozit, in functie de situatia sau de
sarcinile de familie, pe care le acorda propriilor rezidenti.
4. Intreprinderile unuia dintre state, al caror capital este in total sau
in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unu sau mai multi
rezidenti ai celuilalt stat, nu sunt supuse in primul stat la nici un impozit
sau obligatii in legatura cu impozitarea care sa fie diferita sau mai
impovaratoare decat aceea la care sunt sau vor putea fi supuse celelalte
intreprinderi de aceeasi natura ale acestui prim stat.
5. Termenul impunere indica in prezentul articol impozitele de orice natura
sau denumire.
Art. 27
Aplicarea conventiei
Autoritatile competente ale celor doua state vor determina modalitatile de
aplicare a prezentei conventii.
Art. 28
Procedura amiabila
1. Cand un rezident al unuia dintre state considera ca masurile luate de
unul dintre state sau de fiecare din doua state antreneaza sau vor antrena
pentru el o impunere neconforma cu prezenta conventie, el poate, independent de
caile prevazute de legislatia nationala a acestor state, sa supuna cazul sau
autoritatii competente a statului al carui rezident este.
2. Aceasta autoritate competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare
intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa dea o solutie satisfacatoare,
sa rezolve problema pe calea intelegerii amiabile cu autoritatea competenta a
celuilalt stat, in vederea evitarii unei impuneri neconforme cu conventia.
3. Autoritatile competente ale statelor se vor stradui, pe cale de
intelegere amiabila, sa rezolve dificultatile si sa inlature dubiile la care
pot da loc interpretarea sau aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se
consulte in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de
conventie.
4. Autoritatile competente ale statelor pot comunica direct intre ele, in
vederea realizarii unei intelegeri, dupa cum se prevede la paragrafele
precedente.
Art. 29
Schimb de informatii
1. Autoritatile competente ale celor doua state vor schimba informatiile de
care dispun in mod normal, pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii,
in special pentru prevenirea fraudei. Orice informatie comunicata va fi tinuta
secret si nu va putea fi transmisa decat persoanelor sau autoritatilor
insarcinate cu stabilirea sau cu incasarea impozitelor vizate prin prezenta
conventie.
2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot in nici un caz sa fie interpretate ca
impun vreunuia din state obligatia:
a) sa ia masuri administrative care sa deroge de la propria legislatie sau
de la practica sa administrativa ori a celor ale celuilalt stat;
b) sa furnizeze informatii care nu pot fi obtinute pe baza propriei sale
legislatii sau in cadrul practicii sale administrative normale sau a celor ale
celuilalt stat;
c) sa transmita informatii care ar dezvalui un secret comercial,
industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informatii a caror
comunicare ar fi contrara ordinii publice.
Art. 30
Functionari diplomatici si consulari
1. Dispozitiile prezentei conventii nu vor afecta privilegiile fiscale de
care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari in virtutea fie a
regulilor generale ale dreptului gintilor, fie a dispozitiilor unor acorduri
speciale.
2. Conventia nu se aplica organizatiilor internationale, organelor si
functionarilor acestora, nici persoanelor care sunt membre ale misiunilor
diplomatice sau consulare ale tertelor state, atunci cand acestea se afla pe
teritoriul unuia din state si nu sunt tratate ca rezidente intr-unul sau in
celalalt stat in materie de impozit pe venit si pe avere.
Art. 31
Extinderea aplicabilitatii teritoriale
1. Prezenta conventie poate fi extinsa, sub aceeasi forma sau cu
modificarile necesare, la Antilele olandeze, atunci cand aceasta tara va
percepe impozite cu caracter analog celor la care se aplica conventia. O
asemenea extindere va intra in vigoare de la data care, impreuna cu
modificarile si in conditiile, inclusiv conditiile referitoare la incetarea
aplicarii, se va stabili de comun acord prin schimb de note diplomatice.
2. In masura in care nu se va conveni altfel, atunci cand prezenta
conventie nu va mai fi in vigoare, ea nu va inceta sa se aplice in Antilele
olandeze, daca a fost extinsa conform prezentului articol.
CAP. 7
Dispozitii finale
Art. 32
Intrare in vigoare
Prezenta conventie va fi aprobata in conformitate cu dispozitiile
constitutionale in vigoare in fiecare din state. Ea va intra in vigoare in a
30-a zi urmatoare celei in care va avea loc schimbul de notificari prin care se
va confirma ca ai o parte si cealalta au indeplinit aceste dispozitii.
Conventia va fi aplicabila pe ani si perioade fiscale, incepand de la intai
ianuarie al anului intrarii in vigoare.
Art. 33
Denuntare
Prezenta conventie ramane in vigoare pe nedeterminata.
Fiecare stat va putea, pana la 30 iunie al fiecarui an calendaristic,
incepand din al cincilea an urmator intrarii in vigoare, sa o denunte sub forma
scrisa sau pe cale diplomatica. In asemenea caz, conventia va inceta sa-si
produca efectul pentru anii si perioadele fiscale, incepand de la intai
ianuarie urmator al anului calendaristic in cursul caruia a fost notificata
denuntarea.
Drept care, subsemnatii, legal imputerniciti in acest scop de guvernele
respective, au semnat prezenta conventie.
Facuta la Bucuresti la 27 martie 1979, in doua exemplare, in limbile
romana, olandeza si franceza, toate trei textele fiind egal valabile. In caz de
divergenta de interpretare intre textele roman si olandez, textul francez are
precadere.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Stefan Andrei
Pentru guvernul
Regatul Olandei,
Cristoph A. van der Klaauw
PROTOCOL
Odata cu semnarea Conventiei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea
evaziunii fiscale in materie de impozit pe venit si pe avere, incheiata astazi
intre Republica Socialista Romania si Regatul Olandei, subsemnatii au cazut de
acord asupra urmatoarelor dispozitii care formeaza parte integranta a conventiei:
I. La articolele 2 si 25
Pentru aplicarea art. 2 si 25, varsarea obligatorie a unei parti din
beneficiile intreprinderilor de stat romane va fi considerata ca impozit roman,
in sensul acestor articole.
II. La articolul 5
Instalatiile organelor de presa, de radiodifuziune si de televiziune nu
sunt considerate ca sediu stabil, daca informatiile obtinute nu sunt transmise
decat intreprinderii care utilizeaza acele instalatii.
III. La articolul 10
Este subinteles ca impozitul perceput in Romania in virtutea art. 13 al
Decretului nr. 425 din 2 noiembrie 1972 asupra distribuirii beneficiilor
societatilor mixate, care sunt transferate in strainatate, va fi considerat ca
impozit prelevat asupra dividendelor in sensul art. 10 paragraful 4.
IV. La articolele 10, 11, 12 si 13
Pentru aplicarea dispozitiilor art. 10, 11, 12 si 13, cererile de
rambursare trebuie facute autoritatii competente a statului care a perceput
impozitul, in termen de trei ani dupa expirarea anului calendaristic in cursul
caruia a fost perceput impozitul.
V. La articolul 25
Se intelege ca in ce priveste impozitul olandez asupra venitului sau
impozitul olandez pe societati, baza impozabila vizata la art. 25 lit. B
paragraful 1 este totalul veniturilor nete (onzuivere inkomen) sau beneficiul
(winst) in sensul legislatiei olandeze privind impozitul pe venit sau respectiv
impozitul pe societati.
VI. La articolul 29
Obligatia de a face schimb de informatii nu priveste informatiile provenind
de la banci sau institutii asimilate cu acestea. Expresia institutii asimilate
cu acestea cuprinde, printre altele, societatile de asigurare.
Facut la Bucuresti la 27 martie 1979, in doua exemplare, in limbile romana,
olandeza si franceza, toate trei textele fiind egal valabile. In caz de
divergenta de interpretare intre textele roman si olandez, textul francez are
precadere.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Stefan Andrei
Pentru guvernul
Regatul Olandei,
Cristoph A. van der Klaauw
ACORD
de colaborare culturala si stiintifica intre guvernul Republicii Socialiste
Romania si guvernul Statului Israel
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statului Israel,
animate de dorinta de a promova relatii prietenesti si de a spori
cooperarea culturala dintre popoarele celor doua tari,
dorind sa promoveze cunoasterea reciproca a rezultatelor obtinute de cele
doua popoare in dezvoltarea invatamantului, stiintei, culturii si artei,
ocrotirii sanatatii, presei, radiodifuziunii si televiziunii, sportului si
turismului,
au hotarat ca, pe baza principiilor respectarii suveranitatii si
independentei nationale, neamestecului in treburile interne, egalitatii in
drepturi si avantajului reciproc, sa incheie prezentul acord.
Art. 1
Cele doua parti vor sprijini dezvoltarea relatiilor in domeniul
invatamantului prin:
a) promovarea colaborarii intre universitati si alte institutii de
invatamant superior; vizite reciproce ale cadrelor didactice ale acestora;
acordarea reciproca de burse pentru studii si specializare; schimburi de
publicatii de specialitate, materiale documentare si de informare in domeniul
invatamantului.
b) incurajarea colaborarii directe intre organismele specializate in
vederea asigurarii unei prezentari corespunzatoare a istoriei, geografiei,
dezvoltarii economice, sociale si culturale a celor doua tari in manualele
scolare si cursurile universitare.
Art. 2
Cele doua parti vor coopera in domeniul cercetarii stiintifice si
dezvoltarii tehnologice pentru solutionarea unor obiective specifice de interes
comun si vor sprijini dezvoltarea cooperarii intre institutiile stiintifice si
de cercetare-dezvoltare din cele doua tari prin:
a) intalniri de lucru intre oameni de stiinta si specialisti din cele doua
tari si realizarea in comun a unor programe de cercetare stiintifica si
dezvoltare tehnologica pe obiective concrete de interes reciproc pentru cele
doua tari;
b) primirea reciproca de tineri cercetatori si specialisti pentru studii si
specializare in cadrul cooperarilor existente intre institutiile de invatamant
superior si de cercetare-dezvoltare din cele doua tari;
c) transfer reciproc de informatii si de rezultate ale activitatii de
cercetare-dezvoltare de interes comun din cele doua tari; organizarea unor mese
rotunde si elaborarea de studii comune pe obiective de inteles reciproc in
domeniile stiintei si tehnologiei.
Art. 3
Cele doua parti vor sprijini colaborarea in domeniul muzicii, artelor
plastice, cinematografiei, teatrului, precum si in alte domenii ale activitatii
cultural-artistice, prin:
a) schimburi de vizite ale scriitorilor, compozitorilor, artistilor,
cineastilor, de formatii artistice si includerea reciproca in repertoriile
institutiilor de arta a unor lucrari dramatice si muzicale reprezentative
apartinand celeilalte tari;
b) organizarea reciproca de expozitii din domeniul culturii si artelor;
c) traducerea si publicarea unor lucrari din domeniile literaturii, artei
si culturii celeilalte tari;
d) organizarea reciproca a unor actiuni cultural-artistice cu prilejul
zilelor nationale si al altor evenimente deosebite ale celeilalte tari;
e) dezvoltarea relatiilor intre muzee, edituri, biblioteci, uniuni si
asociatii ale oamenilor de cultura si arta;
f) promovarea relatiilor intre editurile enciclopedice in vederea
reflectarii corespunzatoare a celor doua tari in lucrarile enciclopedice si
alte materiale de referinta.
Art. 4
Cele doua parti vor incuraja colaborarea in domeniul ocrotirii sanatatii
prin stimularea colaborarii directe intre institutiile de sanatate din cele
doua tari, vizite reciproce de specialisti pentru schimb de experienta si
conferinte de specialitate si schimb de literatura specializata.
Art. 5
Cele doua parti vor sprijini colaborarea directa intre agentiile de presa,
asociatiile de ziaristi, organele de radiodifuziune si televiziune din ambele
tari, precum si schimbul de vizite de ziaristi.
Art. 6
Cele doua parti vor sprijini dezvoltarea relatiilor in domeniile turismului
si sportului intre cele doua tari.
Art. 7
Fiecare parte va acorda, la cerere, asistenta de specialitate in domeniile care
fac obiectul prezentului acord, prin trimiterea de specialisti in cealalta tara
pentru perioade de timp limitate.
Trimiterea de specialisti va avea loc pe baza unor protocoale convenite
intre autoritatile competente din cele doua tari, in care vor fi stabilite
conditiile concrete ale activitatii acestor specialisti.
Art. 8
Cele doua parti vor sprijini participarea reciproca la congrese, conferinte
si reuniuni stiintifice (simpozioane, sesiune, colocvii), festivaluri sau alte
manifestari organizate in ambele tari, ca si la alte manifestari cu participare
internationala, in domeniile care fac obiectul prezentului acord.
Art. 9
Fiecare parte va asigura conditii normale pentru desfasurarea activitatii
celeilalte parti de difuzare, prin diferite mijloace de expresie, a
realizarilor culturii, stiintei si artei celeilalte tari, pe baza prevederilor
prezentului acord si in conformitate cu legile si reglementarile in vigoare pe
teritoriul sau.
Art. 10
Pentru aplicarea prezentului acord, cele doua parti vor incheia programe
periodice, care vor cuprinde actiunile si schimburile ce urmeaza a fi
realizate, precum si conditiile administrative si financiare ale desfasurarii
lor.
Tratativele vor avea loc, alternativ, in cele doua tari.
Art. 11
Prezentul acord va fi supus ratificarii autoritatilor competente, conform
dispozitiilor prevazute in legislatia fiecarui stat, si va intra in vigoare la
data ultimei notificari a ratificarii.
Valabilitatea acordului este de 5 ani de la data intrarii in vigoare, dupa
care va fi reinnoit prin tacita reconductiune pe noi perioade de cate 5 ani,
daca nici una dintre parti nu va notifica celeilalte, in scris, cu cel putin 6
luni inaintea expirarii fiecarei perioade de valabilitate, despre intentia sa
de a termina acordul.
Semnat la Bucuresti la 17 septembrie 1979, in doua exemplare originale,
fiecare in limbile romana, ebraica si engleza, toate textele fiind in mod egal
autentice.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Vasile Gliga
Pentru guvernul
Statului Israel,
Aba Gefen
CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind recunoasterea si
executarea hotararilor judecatoresti in materia obligatiilor de intretinere
Presedintele Republicii Socialiste Romania si Majestatea Sa regele Belgiei,
dorind sa contribuie la dezvoltarea relatiilor de prietenie intre cele doua
tari pe baza principiilor respectarii suveranitatii si independentei nationale,
neamestecului in treburile interne, egalitatii in drepturi si avantajului
reciproc,
dorind sa asigure, in relatiile dintre cele doua state, recunoasterea si
executarea hotararilor judecatoresti in materia obligatiilor de intretinere,
au hotarat sa incheie prezenta conventie si au desemnat, in acest scop, ca
imputerniciti ai lor:
Presedintele Republicii Socialiste Romania, pe Cornel Pacoste, adjunct al
ministrului afacerilor externe;
Majestatea Sa regele Belgiei, pe Jean Bouha, ambasador extraordinar si
plenipotentiar,
care, dupa ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute in buna si
cuvenita forma, au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:
Art. 1
Prezenta conventie se aplica:
a) hotararilor judecatoresti pronuntate in materia obligatiilor de
intretinere legale;
b) hotararilor judecatoresti prin care s-a admis divortul, in partea cu
privire la obligatia de intretinere;
c) tranzactiilor in materie de intretinere admise de autoritatile
judiciare, si
d) actelor autentice prin care se constata intelegeri in materie de
intretinere.
Art. 2
Hotararile judecatoresti pronuntate pe teritoriul unuia dintre statele
contractante vor fi recunoscute si declarate executorii pe teritoriul celuilalt
stat contractant, fara examinarea fondului, daca indeplinesc urmatoarele
conditii:
a) autoritatea judiciara sa fi fost competenta potrivit art. 5 al prezentei
conventii;
b) hotararea sa fie susceptibila de executare pe teritoriul statului in
care a fost pronuntata.
Art. 3
Hotararea pronuntata in lipsa nu va fi recunoscuta si declarata executorie
decat daca actul de sesizare a instantei a fost comunicat in mod valabil partii
lipsa si daca aceasta a avut timp suficient pentru a-si face apararea.
Art. 4
Recunoasterea sau executarea hotararii judecatoresti va fi refuzata in unul
din urmatoarele cazuri:
1. daca este vadit incompatibila cu ordinea publica a statului solicitat;
2. daca un proces intre aceleasi parti, intemeiat pe aceleasi fapte si
avand acelasi obiect:
a) este pendinte in fata unei autoritati judiciare a statului solicitat,
care a fost prima sesizata, sau
b) a dat loc la o hotarare pronuntata in statul solicitat.
Art. 5
Autoritatea judiciara a statului in care a fost pronuntat hotararea este
considerata competenta, potrivit prezentei conventii, daca este indeplinita una
din urmatoarele conditii:
a) la data intentarii actiunii, reclamantul sau paratul avea domiciliul sau
resedinta obisnuita pe teritoriul acestui stat;
b) reclamantul si paratul au avut ultimul domiciliu comun sau ultima
resedinta comuna obisnuita pe teritoriul acestui stat si daca reclamantul si-a
pastrat domiciliul sau resedinta obisnuita pana in momentul intentarii
actiunii;
c) reclamantul si paratul sunt cetateni ai acestui stat;
d) paratul s-a supus competentei autoritatii judiciare care a pronuntat
hotararea, fie expres, fie aparindu-se in fond, fara a formula obiectii cu privire
la competenta.
Art. 6
1. Procedura privind recunoasterea sau executarea hotararilor judecatoresti
este reglementata de legea statului solicitat, in masura in care prezenta
conventie nu dispune altfel.
2. Cererea de exequatur va fi intocmita in limba prevazuta de legislatia
statului solicitat.
Art. 7
Cererea de exequatur cu privire la obligatiile de intretinere prevazute in
prezenta conventie poate fi transmisa direct intre ministerele de justitie ale
celor doua state.
Art. 8
1. Partea care solicita recunoasterea sau executarea unei hotarari
judecatoresti va prezenta:
a) o copie de pe hotarare, care sa indeplineasca conditiile necesare de
autenticitate;
b) orice act de natura sa stabileasca ca hotararea indeplineste conditiile
prevazute la art. 2 lit. b);
c) in cazul unei hotarari pronuntate in lipsa, orice document de natura sa
stabileasca ca actul de sesizare a instantei a fost comunicat in mod valabil
partii lipsa;
d) traducerea documentelor sus-mentionate in limba sau in una din limbile
statului solicitat, certificata pentru conformitate de un traducator autorizat.
2. Documentele ce urmeaza a fi prezentate sunt scutite de legalizare.
Art. 9
1. Exequaturul va fi acordat atat pentru obligatiile de intretinere a caror
plata a expirat, cat si pentru cele a caror plata urmeaza sa expire.
2. Hotararile judecatoresti prin care se modifica cuantumul obligatiei de
intretinere vor fi recunoscute si executate potrivit dispozitiilor prezentei
conventii.
Art. 10
Actele autentice executorii pe teritoriul unuia dintre cele doua state sunt
declarate executorii pe teritoriul celuilalt stat de catre autoritatea
judiciara competenta, potrivit legii statului pe teritoriul caruia este ceruta
executarea.
Autoritatea judiciara verifica numai daca actele indeplinesc conditiile
necesare autenticitatii lor pe teritoriul statului unde au fost intocmite si
daca dispozitiile a caror executare se urmareste nu sunt contrare ordinii
publice a statului pe teritoriul caruia se cere exequaturul.
Art. 11
1. Partea care a beneficiat de asistenta judiciara gratuita in statul
caruia ii apartine autoritatea judiciara care a pronuntat hotararea va
beneficia de o asemenea asistenta si in procedura prin care se urmareste
obtinerea exequaturului. Documentele din care rezulta ca aceasta parte a
beneficiat de asistenta judiciara gratuita vor fi anexate la cererea de
exequatur.
2. Partea care solicita exequaturul nu poate fi obligata, pe considerente
de cetatenie, la cautiune sau depozit, oricare le-ar fi denumirea, pentru
garantarea platii cheltuielilor de procedura, precum si a cheltuielilor de
judecata.
Art. 12
Statele contractante se obliga sa faciliteze transferul sumelor acordate cu
titlu de obligatii de intretinere, precum si al cheltuielilor ocazionate de
procedura exequaturului.
Art. 13
Prezenta conventie se aplica, de asemenea, hotararilor judecatoresti
pronuntate in ultimii doi ani anteriori datei intrarii sale in vigoare, precum
si actelor autentice intocmite in aceasta perioada.
Art. 14
1. Prezenta conventie va fi ratificata. Schimbul instrumentelor de
ratificare va avea loc la Bruxelles, de indata ce va fi posibil.
2. Prezenta conventie va intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua
luni urmatoare datei schimbului instrumentelor de ratificare.
3. Prezenta conventie este incheiata pe o durata nelimitata.
Fiecare dintre cele doua state poate sa o denunte printr-o notificare
scrisa adresata celuilalt stat si care va produce efecte dupa un an de la data
trimiterii sale.
Drept pentru care, imputernicitii respectivi au semnat prezenta conventie
si au aplicat sigiliul lor.
Facuta la Bucuresti la 30 octombrie 1979, in doua exemplare originale,
fiecare in limba romana, in limba franceza si in limba neerlandeza, cele trei
texte facand credinta egala.
Pentru
Republica Socialista Romania,
Cornel Pacoste
Pentru
Regatul Belgiei,
Jean Bouha
CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Islamice
Pakistan privind echivalarea certificatelor si a diplomelor de absolvire a
invatamantului mediu, secundar si superior, precum si a diplomelor de acordare
a titlurilor stiintifice in cele doua tari
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Islamice
Pakistan, denumite in continuare parti, dorind sa dezvolte colaborarea intre
cele doua tari in domeniul educatiei, in conformitate cu prevederile Acordului
de cooperare culturala si stiintifica, semnat la Islamabad, la 19 iulie 1968,
au convenit sa incheie urmatoarea Conventie privind echivalarea certificatelor
si a diplomelor de absolvire a invatamantului mediu, secundar si superior,
precum si a diplomelor de acordare a titlurilor stiintifice in cele doua tari.
Art. 1
Certificatele eliberate la promovarea clasei a VIII-A a invatamantului de
10 ani in Republica Socialista Romania si certificatele eliberate la absolvirea
scolii medii (3 ani, dupa scoala elementara de 5 ani) in Republica Islamica
Pakistan sunt echivalente.
Art. 2
Certificatele eliberate la absolvirea invatamantului de 10 ani (prima
treapta de liceu) in Republica Socialista Romania si certificatele eliberate la
absolvirea scolii secundare (2 ani, dupa absolvirea scolii medii) in Republica
Islamica Pakistan sunt echivalente.
Art. 3
Diploma de bacalaureat, precum si certificatele/diplomele echivalente
eliberate la absolvirea liceelor sau a altor scoli de nivel mediu in Republica
Socialista Romania si certificatul eliberat la absolvirea scolilor secundare
superioare, cu durata de 2 ani dupa absolvirea scolii secundare de la art. 2,
in Republica Islamica Pakistan, pentru scoli de tip si specialitate
corespunzatoare, sunt echivalente.
Art. 4
Certificatele sau diplomele eliberate la absolvirea profesionale in
Republica Socialista Romania si certificatele sau diplomele eliberate la
absolvirea scolilor profesionale in Republica Islamica Pakistan, de tip si
meserii corespunzatoare, sunt echivalente in ceea ce priveste pregatirea
profesionala.
Art. 5
Diplomele eliberate in Republica Socialista Romania la absolvirea
institutiilor de invatamant superior (universitati, institute, academii,
conservatoare) si diplomele de "Master", precum si cele de
"Bachelor", eliberate in Republica Islamica Pakistan la absolvirea
institutiilor de invatamant superior, de tip, durata de studii si specialitate
corespunzatoare, sunt echivalente, cu conditia ca posesorii diplomelor sa fie
absolventi ai invatamantului secundar superior mentionat in art. 3 al prezentei
conventii.
Art. 6
Diplomele eliberate in Republica Socialista Romania pentru acordarea
titlului stiintific de "Doctor" si diplomele eliberate in Republica
Islamica Pakistan pentru acordarea titlului de "Doctor of
Philosophy", in domenii corespunzatoare, sunt echivalente.
Art. 7
Echivalarea certificatelor, a diplomelor de absolvire a invatamantului
mediu, secundar si superior, precum si a diplomelor de acordare a titlurilor
stiintifice, care fac obiectul prezentei conventii, precum si legalizarea
acestora, se vor face potrivit legislatiei in vigoare in fiecare tara, pe baza
actelor vizate si legalizate de autoritatile de stat competente din tara
emitenta.
Art. 8
Echivalarile prevazute in prezenta conventie acorda posesorilor
certificatelor si diplomelor de absolvire a invatamantului mediu, secundar si
superior, precum si ai diplomelor de acordare a titlurilor stiintifice
corespunzatoare, dreptul de a incepe sau a continua studiile in institutiile de
invatamant corespunzatoare din ambele tari.
Art. 9
Pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentei conventii, partile vor
face schimburi reciproce de materiale documentare si de informare, referitoare
la structura si continutul invatamantului din tarile lor, si se vor informa
reciproc asupra schimbarilor survenite in sistemele lor de invatamant.
Art. 10
Prezenta conventie va intra in vigoare la data efectuarii ultimei
notificari, pe cale diplomatica, prin care partile isi vor aduce la cunostinta
indeplinirea procedurilor cerute pentru intrarea in vigoare a acestei
conventii.
Valabilitatea conventiei este de 5 ani de la data intrarii in vigoare, dupa
care va putea fi prelungita prin tacita reconductiune pe noi perioade de cate 5
ani, in afara cazului in care o parte o va denunta, pe cale diplomatica, cu cel
putin 6 luni inaintea expirarii termenului de valabilitate.
Orice modificari sau completari la prevederile prezentei conventii se vor
face prin negocieri intre parti si vor intra in vigoare conform prevederilor
alin. 1 al art. 10.
Semnata la Islamahad la 10 iulie 1978, in doua exemplare originale, in
limbile romana si englez, ambele texte avand aceeasi valoare.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania
dr. Lucian Petrescu,
ambasador
Pentru guvernul
Republicii Islamice Pakistan
dr. Mumtaz Ali Kazi,
secretar,
Ministerul Educatiei
ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice
Sudan privind recunoasterea reciproca si echivalarea actelor de studii
referitoare la absolvirea scolilor de nivel liceal, a diplomelor de invatamant
superior si de conferire a titlurilor stiintifice
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice
Sudan, denumite parti contractante,
dornice sa dezvolte pe mai departe colaborarea in domeniul educatiei, in
conformitate cu prevederile Acordului de cooperare culturala si stiintifica
intre Republica Socialista Romania si Republica Democratica Sudan, semnat la
Bucuresti la 25 octombrie 1967,
au convenit sa incheie prezentul acord privind recunoasterea reciproca si
echivalarea actelor de studii referitoare la absolvirea institutiilor de nivel
liceal, universitar si la conferirea titlurilor stiintifice.
Art. 1
Diploma de absolvire a liceului din Republica Socialista Romania si
certificatul scolii secundare superioare din Republica Democratica Sudan, de
acelasi tip, durata de studii si specializare, sunt echivalente.
Art. 2
Diplomele si titlurile stiintifice acordate de universitati, institute,
academii si conservatoare din Republica Socialista Romania si gradele si
diplomele acordate de catre universitati si institutii de invatamant superior
din Republica Democratica Sudan, de acelasi tip, durata de studii si
specializare, sunt echivalente.
Art. 3
Echivalarea si autentificarea certificatelor, diplomelor si titlurilor
stiintifice, subiect al acestui acord, vor fi facute in concordanta cu legile
in vigoare din fiecare tara, pe baza de documente parafate si legalizate de autoritatile
competente de stat din tara emitenta.
Art. 4
Posesorii actelor de studii prevazute in acest acord, care doresc sa-si
continue studiile in institutiile corespunzatoare de invatamant, in oricare din
cele doua tari, trebuie sa indeplineasca cerintele de admitere in aceste
institutii.
Art. 5
Pentru ca prevederile prezentului acord sa devina efective, partile
contractante vor face schimb reciproc de materiale documentare si informatii
privind structurile si continutul sistemelor de invatamant din cele doua tari
si isi vor transmite reciproc informatii referitoare la schimbarile care au loc
in sistemele lor de invatamant.
Art. 6
Prezentul acord va intra in vigoare la data schimbului instrumentelor de
ratificare.
Valabilitatea acordului este de 5 ani, de la data intrarii sale in vigoare,
dupa care va fi reinnoit in mod automat pe noi perioade de cate 5 ani, daca
nici una dintre partile contractante nu-l va denunta, in scris, cu cel putin 6
luni inaintea fiecarei perioade de valabilitate.
Orice modificari si amendamente la acest acord vor fi convenite cu
consimtamantul scris al ambele parti contractante.
Semnat la Bucuresti la 8 decembrie 1978, in doua exemplare originale, in
limba romana si limba engleza, ambele avand aceeasi valabilitate.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Constantin Petre
Pentru guvernul
Republicii Democratice Sudan,
Mohamed Osman El Awad
PROTOCOL
de modificare a articolului 17 al Conventiei privind pescuitul in apele
Dunarii, intocmita la Bucuresti la 29 ianuarie 1958
Guvernele Republicii Socialiste Romania, Republicii Populare Bulgaria,
Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Socialiste Federative Iugoslavia,
Republicii Populare Ungare si Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste,
in dorinta de a adanci in continuare colaborarea in domeniul folosirii
rationale si dezvoltarii rezervelor de peste in fluviul Dunarea,
avand in vedere necesitatea cooperarii in continuare in scopul sporirii
intensive a productiei de peste si pentru reglementarea pescuitului,
considerand ca, pe baza Conventiei privind pescuitul in apele Dunarii,
intocmita la Bucuresti la 29 ianuarie 1958, colaborarea lor in aceste domenii
se desfasoara in bune conditii,
au hotarat sa incheie prezentul protocol de modificare a articolului 17 al
conventiei si, in acest scop, au numit pe imputernicitii lor:
guvernul Republicii Socialiste Romania, pe Vasile Gliga, adjunct al
ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Romania,
guvernul Republicii Populare Bulgaria, pe Petar Danailov, ambasador
extraordinar si plenipotentiar al Republicii Populare Bulgaria in Republica
Socialista Romania,
guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace pe Lumir Hanak, ambasador
extraordinar si plenipotentiar al Republicii Socialiste Cehoslovace in
Republica Socialista Romania,
guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, pe Trifun Nicolic,
ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia in Republica Socialista Romania,
guvernul Republicii Populare Ungare, pe Sandor Rajnai, ambasador
extraordinar si plenipotentiar al Republicii Populare Ungare in Republica
Socialista Romania,
guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pe Vasili Ivanovici
Drozdenko, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste in Republica Socialista Romania, care, dupa prezentarea
deplinelor puteri, gasite in buna si cuvenita forma, au convenit asupra
urmatoarelor:
Art. 1
Articolul 17 al Conventiei privind pescuitul in apele Dunarii, intocmita la
Bucuresti la 29 ianuarie 1953, va avea urmatoarea redactare:
"Prezenta conventie se incheie pe o perioada de 5 ani si se va
prelungi automat, pe noi perioade de cate 5 ani, pentru partile contractante
care, cu 6 luni inainte de expirarea fiecarei perioade de valabilitate, nu au
comunicat in scris guvernului Republicii Socialiste Romania intentia lor de a o
denunta."
Art. 2
Prezentul protocol va fi supus ratificarii si va intra in vigoare in ziua
depunerii ultimului instrument de ratificare guvernului Republicii Socialiste
Romania.
Prezentul protocol se va aplica cu titlu provizoriu de la data semnarii
sale.
Intocmit la Bucuresti la 29 iunie 1979, intr-un singur exemplar original in
limbile romana, bulgara, ceha, sarbo-croata, ungara si rusa, toate textele
avand aceeasi valabilitate.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Vasile Caliga
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Cehoslovace,
Lumir Hanak
Pentru guvernul
Republicii Populare Ungare,
Sandor Rajnai
Pentru guvernul
Republicii Populare Bulgaria,
Petar Danailov
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia,
Trifun Nikolic
Pentru guvernul
Uniunii Republicilor Sovietice
Socialiste,
Vasili Ivanovici Drozdenko
PROTOCOL
privind reglementarea trecerii frontierei de stat romano-bulgare in legatura cu
exploatarea si intretinerea conductei pentru tranzitarea de gaze naturale din
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste in Republica Populara Bulgaria
Guvernul Republicii Socialiste Romania, reprezentat prin Ministerul
Minelor, Petrolului si Geologiei, si guvernul Republicii Populare Bulgaria,
reprezentat prin Ministerul Industriei Chimice, in aplicarea art. 15 din
Conventia privind construirea unei conducte pe teritoriul Republicii Socialiste
Romania pentru tranzitarea de gaze din Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste in Republica Populara Bulgaria, semnata la Giurgiu la 29 noiembrie
1970, in dorinta de a reglementa conditiile de efectuare a trecerii frontierei
de stat romano-bulgare pe timpul exploatarii si intretinerii conductei, au
incheiat prezentul protocol, convenind asupra urmatoarelor:
Art. 1
Prin prezentul protocol se reglementeaza:
1. Regulile de trecere a frontierei de stat romano-bulgare, denumita in
cele ce urmeaza frontiera de stat, de catre specialistii si muncitorii romani
si de catre specialistii si muncitorii bulgari care participa la exploatarea si
intretinerea conductei pentru tranzitarea de gaze din Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste si Republica Populara Bulgaria.
2. Controlul documentelor de trecere a frontierei de stat si regimul vamal
pentru specialistii si muncitorii romani si specialistii si muncitorii bulgari
la trecerea frontierei de stat.
3. Regimul vamal pentru utilajele, mijloacele de transport, aparatura si
materialele aduse din Republica Socialista Romania in Republica Populara
Bulgaria si inapoierea lor pe teritoriul roman, precum si pentru cele aduse din
Republica Populara Bulgaria in Republica Socialista Romania si inapoierea lor
pe teritoriu bulgar, in legatura cu lucrarile de exploatare si intretinere a
conductei.
Art. 2
Trecerea frontierei de stat de catre specialistii si muncitorii romani si
de catre specialistii si muncitorii bulgari se efectueaza prin punctele de
trecere a frontierei de stat prevazute la art. 5 din prezentul protocol, pe
baza de tabel nominal, denumit in cele ce urmeaza tabel, conform modelului
anexat.
Fiecare parte intocmeste tabelul pentru specialistii si muncitorii sai in
limba proprie.
Prevederile prezentului articol sunt aplicabile specialistilor si
muncitorilor romani si specialistilor si muncitorilor bulgari care participa la
exploatarea si intretinerea conductei, in cazul cand aceste lucrari necesita
trecerea lor pe teritoriul celeilalte parti.
Art. 3
Tabelul cu specialistii si muncitorii romani, precum si tabelul cu
specialistii si muncitorii bulgari, se intocmeste de catre imputernicitul de
frontiera al fiecarei parti, pentru un numar nelimitat de treceri ale
frontierei de stat, cu termen de valabilitate de pana la 1 an.
Tabelul intocmit de catre imputernicitul de frontiera al unei parti se
transmite, in doua exemplare, imputernicitului de frontiera al celeilalte parti
pentru certificarea numarului si a numelor specialistilor si muncitorilor
carora li se aplica prevederile prezentului protocol. Imputernicitul de
frontiera respectiv, dupa vizarea tabelului, restituie un exemplar in cel mult
cinci zile de la data primirii acestuia.
Art. 4
1. Specialistii si muncitorii prevazuti la art. 2 din prezentul protocol,
care trec frontiera de stat, sunt obligati sa aiba in permanenta asupra lor
documentele nationale personale interne doveditoare ale identitatii acestora
(specialistii si muncitorii romani, buletinul de identitate, iar specialistii
si muncitorii bulgari, pasaportul personal).
2. Daca un specialist sau muncitor pe timpul sederii pe teritoriul
celeilalte parti nu respecta regulile stabilite prin prezentul protocol, acesta
va fi inapoiat imediat de catre organele de frontiera pe teritoriul tarii sale,
fara intocmirea vreunei formalitati. In astfel de cazuri, imputernicitii de
frontiera se vor informa in scris.
Art. 5
1. Trecerea frontierei de stat de catre persoanele prevazute la art. 2 din
prezentul protocol se va efectua, dupa caz, prin punctul situat intre bornele
de frontiera cu numerele 135-136 (axul conductei), dupa instiintarea prealabila
a organelor de frontiera si vamale ale ambelor parti, sau prin punctul de
control pentru trecerea frontierei de stat Negru Voda-Kardam.
2. Persoanele prevazute in tabel care au trecut frontiera de stat se
inapoiaza pe teritoriul propriu, de regula, prin acelasi punct de trecere a
frontierei de stat. In caz de necesitate, intoarcerea acestor persoane se poate
realiza si prin alt punct al frontierei de stat.
3. Trecerea frontierei de stat se face in prezenta reprezentantilor
organelor de frontierei ale ambelor parti, de la rasaritul la apusul soarelui.
In caz de necesitate, trecerea frontierei de stat se poate efectua si in alt
interval de timp, cu instiintarea prealabila a organelor de frontiera ale
partilor din Negru Voda-Kardam.
Art. 6
Persoanele prevazute in tabel au dreptul:
- in cursul unei zile, dupa necesitate, sa treaca de mai multe ori
frontiera de stat prin punctele de trecere stabilite;
- sa se deplaseze pe teritoriul celeilalte parti in fisia dintre bornele de
frontiera cu numerele 135-136, pe o adancime de pana la 1.000 m de la frontiera
de stat. Cand nevoile impun ca specialistii si muncitorii sa se deplaseze pe o
adancime mai mare de 1.000 m, fiecare caz in parte va fi solutionat de catre
imputernicitii de frontiera ai ambelor parti;
- sa ramana pe teritoriul celeilalte parti, in perioada de timp indicata la
art. 5 pct. 3 din prezentul protocol. Pentru nevoi de serviciu, imbolnaviri sau
accidente, sederea poate fi prelungita, imputernicitii de frontiera
informindu-se reciproc.
Art. 7
Specialistii si muncitorii prevazuti in tabel, care trec frontiera de stat,
sunt obligati ca pe timpul sederii lor pe teritoriul celuilalt stat sa respecte
legislatia interna a acestuia.
Art. 8
1. La trecerea frontierei de stat sunt scutite de taxele vamale si alte
taxe utilajele, mijloacele de transport si accesoriile acestora, echipamentele
de protectie si obiectele de inventar destinate lucrarilor de exploatare si
intretinere a conductei, precum si aparatura, instrumentele personale de lucru,
alimentele, produsele de tutun si medicamentele aduse de catre specialisti si
muncitori, necesare exclusiv uzului si consumului propriu pe timpul sederii lor
pe teritoriul celeilalte parti, cu respectarea reglementarilor vamale ale
fiecarei parti.
2. Specialistii si muncitorii pot introduce, cu conditia inapoierii
obligatorii, documentatia tehnica necesara lucrarilor si documentele personale,
in conformitate cu legislatia fiecarei tari.
3. Dupa terminarea lucrarilor de exploatare si intretinere a conductei
partea respectiva va readuce pe teritoriul propriu utilajele, instrumentele de
lucru si materialele neutilizate.
4. Organele vamale ale partilor vor controla readucerea obiectelor scoase
temporar, prevazute in prezentul articol.
Art. 9
Utilajele, materialele si alte obiecte necesare lucrarilor de exploatare si
intretinere a conductei care se afla pe teritoriul celeilalte parti nu pot face
obiectul confiscarii.
Art. 10
Fiecare parte trebuie sa asigure pentru risc, in caz de raspundere civila,
utilajele si mijloacele de transport cu propulsie proprie, pe timpul cat
acestea se deplaseaza pe teritoriul celeilalte parti.
Art. 11
Indeplinirea prevederilor prezentului protocol si controlul respectarii
acestora revin imputernicitului de frontiera al Republicii Socialiste Romania
pentru sectorul nr. 3 Constanta si imputernicitului de frontiera al Republicii
Populare Bulgaria pentru sectorul nr. 3 Varna.
Art. 12
Prezentul protocol va intra in vigoare provizoriu la data semnarii si
definitiv la data ultimei comunicari privind aprobarea acestuia de catre
guvernele celor doua tari.
Protocolul se va aplica pe intreaga perioada de exploatare a conductei de
tranzitare a gazelor naturale din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste in
Republica Populara Bulgaria.
Prezentul protocol a fost intocmit in doua exemplare originale, fiecare in
limba romana si in limba bulgara, ambele texte avand aceeasi valabilitate.
Semnat la Sofia la 6 martie 1980.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Constantin Popescu
Pentru guvernul
Republicii Populare Bulgaria,
Konstantin Ovcearov
TABEL
privind specialistii si muncitorii romani care au dreptul sa treaca frontiera
de stat romano-bulgara prin punctele de trecere prevazute la art. 5 din
Protocolul semnat la Sofia la 6 martie 1980
----------------------------------------------
Nr. Numele si Functia Seria si numarul
crt. prenumele buletinului de
identitate
----------------------------------------------
----------------------------------------------
IMPUTERNICITUL DE FRONTIERA
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
PENTRU SECTORUL Nr. 3 CONSTANTA
(Semnatura, stampila)
IMPUTERNICITUL DE FRONTIERA
AL REPUBLICII POPULARE BULGARIA
PENTRU SECTORUL Nr. 3 VARNA
(Semnatura, stampila)
PROTOCOL ADITIONAL
la Conventia dintre Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind
asistenta juridica in materie civila si comerciala, semnata la Bucuresti la 3
octombrie 1975
Presedintele Republicii Socialiste Romania si Majestatea Sa regele Belgiei,
dorind sa faciliteze transmiterea reciproca a unor documente, au hotarat,
de comun acord, sa incheie prezentul protocol si, in acest scop, au desemnat ca
imputerniciti ai lor:
Presedintele Republicii Socialiste Romania, pe Cornel Pacoste, adjunct al
ministrului afacerilor externe,
Majestatea Sa regele Belgiei, pe Jean Bouha, ambasador extraordinar si
plenipotentiar,
care, dupa ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute in buna si
cuvenita forma, au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
1. Fiecare dintre cele doua state se obliga sa transmita celuilalt stat,
prin intermediul autoritatilor sale competente, la cerere si fara taxe, acte de
studii sau de vechime in munca, precum si, pentru Romania, certificate de stare
civila, iar pentru Regatul Belgiei, copii legalizate sau extrase de pe acte de
stare civila si copii legalizate ale hotararilor judecatoresti in materie de
stare civila, daca aceste documente privesc pe cetatenii statului solicitant si
sunt cerute in interes administrativ.
2. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol se aplica si in cazul
in care documentul solicitat priveste pe un cetatean al unui stat tert. Faptul
eliberarii documentului nu are nici un efect cu privire la cetatenia persoanei
in cauza.
3. Cererea poate fi facuta, de asemenea, in interesul cetatenilor fiecaruia
dintre cele doua state. In acest caz, eliberarea documentului se poate face cu
perceperea a taxelor prevazute de legea fiscala a statului de la care emana.
4. Cererea va cuprinde datele necesare si va specifica motivul invocat:
"interes administrativ" sau "interes al unui cetatean".
Art. 2
1. Cererea se adreseaza, de catre misiunea diplomatica a statului
solicitant, autoritatii competente a statului solicitat.
2. Cele doua state isi vor comunica reciproc denumirea autoritatilor lor
competente sa primeasca cererile si sa transmita documentele prevazute la art.
1 al prezentului protocol.
Art. 3
Fiecare dintre cele doua state accepta fara legalizare ori alta formalitate
echivalenta documentele prevazute la art. 1 al prezentului protocol, eliberate
in celalalt stat, cu conditia ca acestea sa fie datate, semnate si prevazute,
dupa caz, cu stampila sau sigiliul autoritatii care le-a eliberat.
Art. 4
1. Orice persoana interesata sau orice autoritate a unuia dintre cele doua
state poate solicita, in caz de indoiala, verificarea, de catre autoritatea
competenta a celuilalt stat, a autenticitatii documentului eliberat in
aplicarea dispozitiilor prezentului protocol.
2. Autoritatile competente sa efectueze verificarea sunt cele care au fost
desemnate in aplicarea art. 2 paragraful 2 al prezentului protocol. Cererea de
verificare li se adreseaza prin intermediul misiunii diplomatice a statului
solicitant.
3. Cererea de verificare poate fi facuta pe un formular redactat in limbile
romana, franceza, neerlandeza si germana, al carui model se anexeaza la
prezentul protocol. Acest formular se trimite, in dublu exemplar, impreuna cu
documentul de verificat, autoritatii competente sa efectueze verificarea.
Art. 5
Prezentul protocol inlocuieste dispozitiile art. 15 din Conventia dintre
Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind asistenta juridica in
materie civila si comerciala, semnata la Bucuresti la 3 octombrie 1975.
Art. 6
1. Prezentul protocol va fi ratificat. Schimbul instrumentelor de
ratificare va avea loc la Bruxelles, cat mai curand posibil.
2. Prezentul protocol va intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua
luni urmatoare datei schimbului instrumentelor de ratificare.
Art. 7
Prezentul protocol se incheie pe durata valabilitatii Conventiei dintre
Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind asistenta juridica in
materie civila si comerciala, semnata la Bucuresti la 3 octombrie 1975.
Drept care, imputernicitii respectivi au semnat prezentul protocol si au
aplicat sigiliile lor.
Facut la Bucuresti la 30 octombrie 1979, in doua exemplare originale, in
limbile romana, franceza si neerlandeza, cele trei texte facand egala credinta.
Pentru Republica Socialista Romania,
Cornel Pacoste
Pentru Regatul Belgiei,
Jean Bouha
ANEXA 1
CERERE DE VERIFICARE A DOCUMENTULUI ALATURAT
DEMANDE DE VERIFICATION DU DOCUMENT CI-JOINT
VRAAG OM VERIFICATIE VAN BIJGEVOEGD DOCUMENT
ANTRAG AUF UEBERPRUEFUNG DER ANLIEGENDEN URKUNDE
referitor la ..... (numele si prenumele persoanei interesate)
concernant ....... (nom et prenoms de la personne interessee)
aangaande ........ (naam en voornamen van delanghebbende persoon)
betreffend ....... (Name und Vornamen der betreffenden Person)
AUTORITATEA SOLICITANTA AUTORITATEA SOLICITATA
AUTORITE REQUERANTE AUTORITE REQUISE
VERZOEKENDE OVERHEID AANGEZOCHTE OVERHEID
ERSUCHENDE BEHOERDE ERSUCHTE BEHOERDE
........................ .......................
(denumirea si sediul) (denumirea si sediul)
(denomination et adresse) (denomination et adresse)
(benaming en adres) (benaming en adres)
(Bezeichnung und Anschrift) (Bezeichnung und Anschrift)
CERERE RASPUNS
DEMANDE REPONSE
VRAAG ANTWOORD
FRAGE ANTWORT
__ __ __
Documentul este corect intocmit ? | | da | | nu | |
Le document est-il correct ? | | oui | | non | |
Is het document correct ? | | ja | | neen | |
Ist die Urkunde echt ? |__| ja |__| nein |__|
__ __ __
Semnatura este reala ? | | da | | nu | |
La signature est-elle vraie ? | | oui | | non | |
Is de handtekening echt ? | | ja | | neen | |
Ist die Unterschrift echt ? |__| ja |__| nein |__|
__ __ __
Semnatarul avea calitatea ? | | da | | nu | |
Le signataire avait-il qualite ? | | oui | | non | |
Was de ondertekenaar bevoegd ? | | ja | | neen | |
Was der Unterzeichner zu der |__| ja |__| nein |__|
Unterschrift herechtigt ?
Stampila sau sigiliul sunt __ __ __
autentice ? | | da | | nu | |
Le sceau ou le timbre est-il | | | | | |
authentique ? | | oui | | non | |
Is het zegel of de stempel echt ? | | ja | | neen | |
Ist das Siegel oder der Stempel |__| ja |__| nein |__|
echt ?
Observatii: Observatii:
Observations: Observations:
Opmerkingen: Opmerkingen:
Bemerkungen: Bemerkungen:
.... le-le-de-den ..... 19 .. ... le-le-de-den ..... 19 ..
(semnatura si stampila (semnatura si stampila
autoritatii solicitante) autoritatii solicitate)
(signature et sceau de (signature et sceau de
l'autorite requerante) l'autorite requerante)
(handtekening in zegel (handtekening in zegel
van de verzoekende overheid) van de verzoekende overheid)
(Unterschrift und Siegel der (Unterschrift und Siegel der
Ersuehenden Behoerde) Ersuehenden Behoerde)
Marcati caseta corespunzatoare
Cocher la case appropriee
Het passend vakje aanduiden
Zutreffendes Feld ankreuzen
________________________________________________________________________________
Verificarea va fi efectuata in mod gratuit si cat mai curand posibil.
Autoritatea solicitata va restitui autoritatii solicitante documentul alaturat
si un exemplar al acestui formular, completat in mod corespunzator.
La verification doit etre faite gratuitement et le plus rapidement
possible. L'autorite requise renverra le document ci-joint et un exemplaire
dument complete de la presente formule a l'autorite requerante.
De verificatie moet kosteloos en zo vlug mogelijk gedaan worden. De aangezochte
overheid zal het bijgevoegd document in een behoorlijk ingevuld exemplaar van
dit formulier aan de verzoekende overheid terugzenden.
Die Ueberpruefung hat kostenfrei und moeglichst schnell zu gesehehen. Die
Ersuchte Behoerde hat die beigefuegte Urkunde sowie ein vollstaendig
ausgefuelltes Exemplar dieses Formulars an die ersuchende Behoerde
zurueckzusenden.