DECRET
Nr. 67 din 25 martie 1981
pentru ratificarea unor tratate internationale
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 19 din 27 martie 1981
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art. 1
Se ratifica Acordul privind programul pe termen lung al colaborarii
economice si tehnico-stiintifice intre Republica Socialista Romania si
Republica Socialista Federativa Iugoslavia, semnat la Belgrad la 24 octombrie
1980.
Art. 2
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Unite Camerun privind garantarea reciproca a investitiilor,
semnat la Bucuresti la 30 august 1980.
Art. 3
Se ratifica Acordul de cooperare economica si tehnica pe termen lung dintre
guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Zimbabwe, semnat
la Bucuresti la 23 septembrie 1980.
Art. 4
Se ratifica Acordul de cooperare economica si tehnica dintre guvernul
Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice Somalia,
semnat la Bucuresti, la 13 octombrie 1980.
Art. 5
Se ratifica Acordul privind recunoasterea reciproca a certificatelor de
autor si a altor titluri de protectie a inventiilor, semnat la Havana la 18
decembrie 1976.
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va indeplini atributiile si
procedura prevazute de acord, iar Camera de Comert si Industrie a Republicii
Socialiste Romania va indeplini atributiile de mandatar al solicitantilor
straini.
Art. 6
Se ratifica Conventia de asistenta juridica in materie civila, familiala si
penala dintre Republica Socialista Romania si Republica Cuba, semnata la
Bucuresti la 23 iunie 1980.
Art. 7
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Regatului Danemarcei privind promovarea si garantarea reciproca a
investitiilor, semnat la Copenhaga la 12 noiembrie 1980.
Art. 8
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Populare Ungare privind colaborarea si cooperarea
economica, tehnica si stiintifica pe termen lung, semnat la Bucuresti la 31
octombrie 1980.
Art. 9
Se ratifica Acordul comercial si de plati dintre guvernul Republicii
Socialiste Romania si guvernul Republicii Libaneze, semnat la Bucuresti la 6
decembrie 1980.
Art. 10
Se ratifica Conventia dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Republicii Democratice Sudan privind evitarea dublei impuneri si
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si capital,
incheiata la Khartoum la 25 aprilie 1979.
Art. 11
Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Regatul
Norvegiei privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor si averii,
incheiata la Oslo la 14 noiembrie 1980.
NICOLAE CEAUSESCU
Presedintele Republicii Socialiste Romania
ACORD
privind programul pe termen lung al colaborarii economice si
tehnico-stiintifice intre Republica Socialista Romania si Republica Socialista
Federativa Iugoslavia
Guvernul Republicii Socialiste Romania si Consiliul Executiv Federal al
Adunarii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (denumite in continuare
parti contractante),
pornind de la intelegerile la cel mai inalt nivel,
luind in considerare relatiile prietenesti si traditionale dintre cele doua
tari, care se dezvolta pe baza principiilor egalitatii depline in drepturi,
respectarii suveranitatii si independentei nationale, integritatii teritoriale,
neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc,
in dorinta de a se asigura o baza stabila si de lunga durata colaborarii
economice,
avind in vedere interesul de a sprijini, in continuare activitatea si
initiativele organelor si organizatiilor interesate in largirea colaborarii
economice si tehnico-stiintifice reciproc avantajoase,
au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
Partile contractante constata ca exista interes reciproc pentru promovarea
si perfectionarea in continuare a colaborarii economice si tehnico-stiintifice
si au convenit sa sprijine organele si organizatiile interesate din cele doua
tari pentru dezvoltarea si realizarea acestei colaborari pe o perioada de lunga
durata.
Art. 2
Domeniul energeticii
Avind in vedere colaborarea fructuoasa de pina in prezent in domeniul
energeticii, gradul de dezvoltare atins in acest domeniu in cele doua tari si
necesitatea dezvoltarii bazei energetice, partile contractante apreciaza ca
aceasta colaborare trebuie dezvoltata si in continuare, in special prin:
- extinderea colaborarii in exploatarea potentialului hidroenergetic al
fluviului Dunarea, folosirea mai complexa a Sistemului hidroenergetic si de
navigatie Portile de Fier I, constructia Sistemului hidroenergetic si de
navigatie Portile de Fier II si studierea posibilitatilor de construire de
hidrocentrale cu acumulare prin pompaj;
- schimbul de energie electrica si oferirea de ajutor in conditii reciproc
avantajoase;
- infaptuirea colaborarii in construirea de termocentrale si hidrocentrale,
largirea potentialului energetic al celor doua tari, pe calea cooperarii
industriale de lunga durata si specializarii in productia de utilaje si echipamente
pentru acestea;
- dezvoltarea colaborarii prin studierea si utilizarea noilor surse de
energie: nucleara, solara, energia vintului, ape termale, biogaz,
microhidrocentrale si a posibilitatilor de construire a unor capacitati
energetice pe baza acestor resurse primare si secundare.
Art. 3
Domeniul materiilor prime si metalurgiei
Partile contractante au constatat ca exista interes reciproc pentru
extinderea colaborarii in domeniul materiilor prime si metalurgiei si au
convenit sa sprijine realizarea acesteia intre organizatiile interesate, care
se va efectua pe baza de cercetari, investitii si exploatari in comun, in
special in:
- colaborarea in domeniul cercetarilor si prospectiunilor geologice pentru
identificarea de zacaminte miniere, metalifere si nemetalifere;
- largirea colaborarii existente in cercetari geologice si prospectiuni de
titei si gaze, in zonele de frontiera, si schimb reciproc de experienta si
informatii privind rezultatele din aceasta colaborare;
- participarea comuna la lucrari de investitii, pentru extinderea si
construirea de noi capacitati de productie in domeniul materiilor prime din
cele doua tari, in scopul crearii de posibilitati pentru cresterea livrarilor
reciproce;
- continuarea colaborarii pentru utilizarea mai completa a capacitatilor in
metalurgia feroasa si neferoasa, realizarea de produse din minereuri
nemetalifere, in special prin operatiuni de prelucrare, inclusiv prelucrarea
carbunelui in cocs;
- extinderea colaborarii in domeniul metalelor si mineralelor, inclusiv
prin participari comune la investitii pentru majorarea livrarilor reciproce, in
primul rind pe baza cooperarii si specializarii in productie, astfel incit
ponderea acestora sa reprezinte cel putin 50 la suta din totalul schimburilor
respective;
- colaborarea si cooperarea in productia de materiale refractare si azbest.
Art. 4
Domeniul construirii de obiective de investitii
Partile contractante confirma interesul celor doua tari pentru dezvoltarea
colaborarii in domeniul constructiei de obiective de investitii, prin:
- participarea organizatiilor industriale din cele doua tari cu livrari de
instalatii, echipamente, ansamble, subansamble si materiale;
- cooperarea industriala de lunga durata si specializare in productia de
utilaje tehnologice pentru constructia de masini, electronica si
electrotehnica, chimie, metalurgie, industrie alimentara si agricultura;
- elaborarea de tehnologii comune si, pe aceasta baza, proiectarea,
constructia si echiparea obiectivelor industriale complete din fiecare tara si
din terte piete.
Art. 5
Domeniul constructiilor de masini, electronica si electrotehnica
Partile contractante si-au exprimat interesul pentru dezvoltarea
multilaterala, reciproc avantajoasa, a colaborarii, cooperarii si specializarii
in productie, in scopul fabricarii de utilaje si alte produse ale constructiei
de masini, electronicii si electrotehnicii.
Se vor avea in vedere, in primul rind, cooperarea si specializarea in
productia de:
- autovehicule, motoare si piese auto;
- nave, echipament naval, in mod deosebit cargouri si vase de pasageri de
diverse tipuri si tonaje, vase specializate, motoare Diesel navale,
generatoare, electromotoare si alte utilaje navale;
- masini-unelte, in special pentru completarea programelor de productie ale
celor doua industrii;
- utilaje de constructie si utilaje miniere, indeosebi buldozere, tractoare
pe senile, excavatoare pentru exploatarea la suprafata si altele;
- locomotive electrice, componente pentru acestea, piese, ansamble,
subansamble si parti pentru locomotive Diesel hidraulice si de manevra;
- vagoane de pasageri, vagoane de marfa, vagoane speciale si componente
pentru acestea;
- masini agricole si tractoare prin specializarea pe tipuri, asimilarea de
sisteme de masini pentru mecanizarea lucrarilor agricole, in functie de
necesitatile celor doua tari;
- produse electronice, electrotehnice si echipamente pentru automatizari,
componente si materiale specifice pentru necesitatile acestei industrii.
Art. 6
Domeniul chimiei
Avind in vedere rezultatele pozitive obtinute pina in prezent, precum si
interesul reciproc pentru dezvoltarea in continuare a cooperarii si
specializarii in industria chimica, partile contractante vor sprijini
organizatiile economice interesate in colaborare, in scopul satisfacerii
necesarului de produse chimice pe termen lung, prin:
- construirea in comun de noi capacitati si dezvoltarea capacitatilor
existente;
- cooperarea in productia de polietilena si cresterea pe aceasta baza a
schimburilor reciproce de produse specializate;
- cresterea productiei si a schimbului de materii prime pentru productia de
ingrasaminte chimice, pe baza livrarilor de amoniac, respectiv acid fosforic si
produse pe baza de fosfor;
- cresterea livrarilor reciproce de produse chimice de mic tonaj,
pesticide, produse conditionate si substante;
- specializarea in productia de produse chimice care se intrebuinteaza in
electronica si microelectronica;
- specializarea in productia de medicamente, in special antibiotice,
produse farmaceutice si cosmetice;
- specializarea in productie si cresterea livrarilor reciproce de anvelope
grele, articole de cauciuc si altele;
- specializarea in productie si majorarea livrarilor reciproce de reactivi,
pigmenti, coloranti, lacuri si vopsele.
Art. 7
Domeniul agriculturii si industriei alimentare
Partile contractante au constatat necesitatea dezvoltarii colaborarii in
domeniul productiei agricole si industriei alimentare, schimbului de experienta
si informatii stiintifice, cooperarii in productie, participarii la dezvoltarea
si echiparea productiei agricole si a capacitatilor pentru industria
alimentara, prin:
- organizarea in comun a cercetarii, a productiei si a schimbului de
seminte si material saditor, material de reproductie, a unor culturi furajere,
produse vegetale si pentru zootehnie;
- irigatii, ameliorarea si desalinizarea terenurilor;
- colaborarea in domeniul veterinar, in special prin schimburi de material
veterinar si medicamente;
- elaborarea de tehnologii comune si pe baza acestora, proiectarea,
construirea si echiparea de capacitati pentru produse agricole si produse
alimentare.
Art. 8
Domeniul transporturilor
Pornind de la constatarea ca au aparut necesitati crescinde de transporturi
de marfuri intre Republica Socialista Romania si Republica Socialista
Federativa Iugoslavia si pentru alte tari si ca sint posibilitati multiple de
dezvoltare in comun a acestei activitati, partile contractante au convenit sa
sprijine:
- extinderea colaborarii in transporturile maritime, in cadrul unui acord
separat privind colaborarea in acest domeniu;
- realizarea colaborarii pe termen lung, prin forme organizatorice
corespunzatoare, pe baza interesului organizatiilor din cele doua tari, pentru
utilizarea transportului pe Dunare, a legaturii directe dintre Marea Neagra si
Marea Nordului, a facilitatilor din zonele si porturile libere;
- colaborarea, pe baza interesului organizatiilor din cele doua tari, la
construirea, respectiv in utilizarea ferry-boat-ului dintre porturile romanesti
si alte porturi din Marea Neagra;
- cresterea si extinderea transportului de marfuri pe caile ferate, in
special prin deschiderea de noi rute de transport;
- cresterea si extinderea colaborarii in domeniul transportului rutier de
marfuri.
Art. 9
Domeniul stiintei si tehnologiei
Partile contractante au constatat ca exista interes din partea
organizatiilor celor doua tari pentru largirea colaborarii in domeniul stiintei
si tehnologiei, in scopul accelerarii progresului tehnico-stiintific,
rationalizarii productiei si cresterii productivitatii muncii.
Aceasta colaborare va fi orientata in:
- valorificarea superioara a materiilor prime si materialelor, inclusiv a
materiilor prime cu continut scazut de substante utile;
- identificarea de noi posibilitati in utilizarea in economie de noi surse
de energie (solara, geotermala, a vintului, biogazului si altele), gospodarirea
rationala, eficienta, a resurselor energetice existente, gazeificarea si
lichefierea carbunilor inferiori si altele;
- crearea in comun de noi tehnologii, masini, utilaje si instalatii care sa
asigure reducerea consumurilor de energie, de materii prime si materiale in
procesele de productie din constructia de masini, chimie, petrochimie,
metalurgie, energetica, industria materialelor de constructii, industria
alimentara si usoara si din alte industrii;
- elaborarea de procese si procedee tehnologice pentru valorificarea
materiilor si materialelor refolosibile din procesele de productie industriale
si agricole, utilizarea deseurilor menajere si altele;
- proiectarea si producerea de masini-unelte cu nivel inalt de tehnicitate
pentru prelucrarea metalelor, de utilaje, instalatii, linii agregat si sisteme
de automatizare pentru obiective de investitii in diverse domenii ale
economiilor nationale;
- introducerea tehnicii electronice de calcul, microelectronicii in
procesele tehnologice si in activitatea de conducere in economie;
- crearea de noi soiuri si hibrizi de mare productivitate de cereale si
plante tehnice si perfectionarea raselor de animale, corespunzator noilor
realizari in cercetarile biologice, biofizice si biochimice;
- promovarea celor mai eficiente forme de colaborare tehnico-stiintifica,
cum sint: efectuarea de lucrari de cercetare-dezvoltare pe baza de programe
comune si altele, in scopul introducerii accelerate in productie a rezultatelor
obtinute in cooperarea stiintifica si tehnologica, asigurindu-se si pe aceasta
cale dezvoltarea colaborarii economice intre cele doua tari.
Art. 10
Domeniul colaborarii pe terte piete
Partile contractante au convenit sa se dezvolte colaborarea pe terte piete,
in principal prin:
- cercetarea si exploatarea resurselor de titei, carbune cocsificabil,
minereu de fier, cupru, zinc, plumb, nichel, bauxita, fosfati, azbest si alte
produse similare, precum si construirea de capacitati in comun pentru productia
de celuloza, feroaliaje, concentrate de minereuri si pentru alte produse
similare;
- dezvoltarea productiei de materii prime, ca: bumbac, soia,
floarea-soarelui, lemn si alte materii prime;
- construirea de obiective energetice (termo si hidrocentrale, statii de
transformare, retele electrice si altele);
- oferirea in comun de produse din domeniul constructiei de masini, in
special a celor rezultate din actiunile de cooperare si specializare in
productie;
- proiectare, activitati de inginerie si consultanta, service si
scolarizarea cadrelor.
Art. 11
Domeniul schimbului de marfuri
In scopul realizarii unor schimburi stabile si echilibrate pe termen lung,
intr-un volum sporit, corespunzator posibilitatilor reale ale economiilor
nationale, partile contractante:
- vor depune eforturi ca schimburile reciproce de marfuri sa se intensifice
in ritmuri anuale superioare ritmurilor de crestere a volumului comertului lor
exterior total;
- vor depune eforturi pentru ca ponderea produselor rezultate din actiunile
de cooperare si specializare in productie pe termen lung sa reprezinte 40-50 la
suta din volumul total al schimburilor reciproce de marfuri;
- prin constituirea de forme organizatorice corespunzatoare, vor sprijini
promovarea colaborarii in activitatea de inginerie, consultanta, proiectare si
livrari de echipamente, constructii, service, scolarizare de personal, plasarea
in comun a produselor obtinute din activitatea de cooperare si specializare pe
termen lung, atit pe pietele celor doua tari, cit si pe terte piete;
- vor sprijini participarea la tirguri generale si specializate,
organizarea periodica de expozitii ale realizarilor economiilor nationale ale
celor doua tari.
Art. 12
Forme noi de colaborare
Partile contractante au constatat ca dezvoltarea de pina acum si de
perspectiva necesita perfectionarea formelor de colaborare reciproca.
In acest scop, s-a convenit sprijinirea practicarii de noi forme
organizatorice de catre organizatiile interesate din cele doua tari, cum ar fi:
societati mixte de colaborare si comercializare, societati mixte de productie
si de prestari de servicii, banci mixte, conform reglementarilor din cele doua
tari.
Art. 13
Alte domenii de colaborare
Partile contractante au constatat ca exista interes comun pentru
dezvoltarea colaborarii in domeniul turismului si vor sprijini organele si
organizatiile competente sa-si intensifice activitatea pentru:
- cresterea schimbului de turisti intre cele doua tari;
- schimb de experienta in organizarea si exploatarea unitatilor si
obiectivelor turistice;
- actiuni comune pentru imbunatatirea ofertelor turistice din Republica
Socialista Romania si Republica Socialista Federativa Iugoslavia si asigurarea
cresterii numarului de vizite ale turistilor straini;
- colaborarea in proiectarea, construirea si utilarea de obiective
turistice.
Partile contractante au convenit sa se dezvolte colaborarea in zona de
frontiera, respectiv prin cresterea schimbului de marfuri si servicii, cooperarea
si specializarea in productie.
Art. 14
Pentru realizarea prevederilor acestui acord se vor incheia contracte intre
organizatiile interesate ale celor doua tari.
Art. 15
Prezentul acord este supus ratificarii potrivit legislatiei nationale a
fiecarei parti contractante si va intra in vigoare la data schimbului
instrumentelor de ratificare.
Prezentul acord s-a incheiat pentru o perioada de 10 ani si va fi
prelungit, in mod automat, pentru noi perioade de cite 5 ani, daca nu a fost
denuntat de una dintre parti cu 6 luni inainte de expirarea termenului de
valabilitate.
Prevederile prezentului acord se vor aplica contractelor incheiate pina la
completa lor indeplinire si dupa expirarea termenului sau de valabilitate.
Prezentul acord a fost incheiat la Belgrad, la data de 24 octombrie 1980,
in doua exemplare originale in limba romana si limba sirbo-croata, ambele texte
avind aceeasi valabilitate.
Prim-ministru al guvernului
Republicii Socialiste Romania,
Ilie Verdet
Presedintele Consiliului Executiv
Federal al Adunarii Republicii
Socialiste Federative Iugoslavia,
Veselin Giuranovici
ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Unite
Camerun privind garantarea reciproca a investitiilor
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Unite
Camerun, denumite mai jos parti contractante,
in dorinta de a dezvolta relatiile de cooperare economica existente intre
cele doua state,
preocupate de a crea conditii favorabile pentru investitiile care vor fi
efectuate de catre investitori din Republica Socialista Romania pe teritoriul
Republicii Unite Camerun si de catre investitori din Republica Unita Camerun pe
teritoriul Republicii Socialiste Romania,
recunoscind ca garantarea investitiilor conform prezentului acord
stimuleaza initiativa in acest domeniu,
au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
Promovarea si garantarea investitiilor
1. Fiecare parte contractanta va incuraja promovarea pe teritoriul sau a
investitiilor realizate de cealalta parte contractanta.
2. Investitiile directe si indirecte realizate in conformitate cu legile si
reglementarile in vigoare pe teritoriul fiecarei parti contractante se bucura
de protectia si garantiile prevazute in prezentul acord.
Art. 2
Definitii
In intelesul prezentului acord:
1. Investitie inseamna orice element de activ investit sau reinvestit
intr-o intreprindere sau activitate economica si orice spor de valoare si, in
special, dar nu exclusiv:
a) actiuni, parti sau orice alte forme de participare la societati
constituite pe teritoriul unei parti contractante;
b) beneficii reinvestite, drepturi de creanta sau alte drepturi referitoare
la prestari avind o valoare financiara;
c) bunuri mobile si imobile precum si orice alte drepturi reale ca ipoteci,
privilegii, cautiuni si orice alte drepturi analoge, astfel cum sint definite
prin legea partii contractante pe teritoriul careia este situat bunul
respectiv;
d) drepturi de proprietate industriala, procedee tehnice, know-how, marci,
drepturi de autor si orice alte drepturi incorporale asemanatoare;
e) concesiuni conferite prin lege sau in virtutea unui contract, in special
concesiunile legate de prospectarea, extractia si exploatarea de bogatii
naturale, inclusiv in zonele maritime, conform cu legile si reglementarile
fiecarei parti contractante.
2. Prin beneficii se inteleg sumele revenind dintr-o investitie sub forma
de: dividende, cote de cistig si alte venituri.
3. Prin investitori se intelege:
a) pentru Republica Socialista Romania: unitati economice romanesti avind
personalitate juridica si care, potrivit legii, au atributii de comert exterior
si de cooperare economica cu strainatatea;
b) pentru Republica Unita Camerun: orice persoana sau orice societate
(persoana fizica sau morala) avind personalitate juridica, conform legii in
vigoare in Republica Unita Camerun.
Art. 3
Tratamentul natiunii celei mai favorizate
1. Fiecare parte contractanta va acorda, pe teritoriul sau, investitiilor
si investitorilor celeilalte parti contractante un tratament nu mai putin
favorabil decit cel acordat investitiilor investitorilor oricarui stat tert.
2. Dispozitiile prezentului acord referitoare la tratamentul natiunii celei
mai favorizate nu se vor aplica pentru avantajele pe care oricare dintre
partile contractante le acorda investitorilor oricarui stat tert, in baza
participarii sale la o uniune economica sau vamala, zona de liber schimb sau
organizatie economica regionala.
3. Fiecare parte contractanta va respecta orice alta obligatie pe care si-a
asumat-o referitor la investitiile efectuate pe teritoriul sau de investitori
ai celeilalte parti contractante.
Art. 4
Exproprierea si despagubirea
Investitiile efectuate de investitorii unei parti contractante pe
teritoriul celeilalte parti contractante nu vor putea fi expropriate sau supuse
altor masuri, avind un efect similar, decit daca sint indeplinite urmatoarele
conditii:
a) exproprierile si alte masuri avind efect similar nu sint
discriminatorii;
b) aceste masuri sint adoptate in interesul public si printr-o procedura
legala;
c) o procedura adecvata este prevazuta pentru stabilirea sumei si modului
de plata a despagubirii. Despagubirea va trebui sa corespunda valorii
investitiei la data exproprierii, sa fie efectiv realizabila, liber
transferabila si varsata fara intirziere.
Art. 5
Reglementarea diferendelor relative la despagubirea exproprierii
1. La cererea partii interesate, suma despagubirii va putea fi revizuita de
un tribunal sau alt organ competent din tara in care a fost efectuata investitia.
2. Daca un diferend intre un investitor si partea contractanta pe
teritoriul careia s-a realizat investitia, cu privire la suma despagubirii,
continua sa existe dupa hotarirea finala a tribunalului sau altui organ
competent din tara in care a fost efectuata investitia, oricare dintre acestia
este indreptatit sa supuna diferendul, in termen de 2 luni de la epuizarea
cailor de recurs interne sau de la expirarea termenului prevazut la pasul
urmator, Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la
Investitii, pentru conciliere sau arbitraj.
3. Totusi, conditia referitoare la epuizarea cailor interne de recurs
prevazute de legislatia partii contractante pe teritoriul careia a fost
realizata investitia nu va mai putea fi opusa de catre aceasta parte
contractanta investitorului celeilalte parti contractante dupa un termen de 6
luni de la data primului act de procedura contencioasa pentru reglementarea
acestui diferend de catre tribunal.
4. Investitorii unei parti contractante, ale caror investitii au suferit
pierderi ca urmare a unui razboi, unui conflict armat sau unei stari de urgenta
nationala, pe teritoriul celeilalte parti contractante, vor primi de la aceasta
din urma despagubirea necesara, care trebuie sa acopere pierderile suferite.
Sumele privind aceste despagubiri vor fi liber transferabile.
Art. 6
Repatrierea capitalului si beneficiilor
1. Fiecare parte contractanta garanteaza, in legatura cu investitiile
investitorilor celeilalte parti contractante, transferul:
a) capitalului investit sau al produsului lichidarii sau al instrainarii
totale sau partiale a investitiei;
b) beneficiilor realizate si al altor venituri curente provenind din
investitie;
c) varsamintelor efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investitii
si al dobinzilor aferente;
d) cistigurilor cetatenilor autorizati sa lucreze in cadrul unei investitii
realizate pe teritoriul celeilalte parti contractante.
2. Fiecare parte contractanta va acorda, dupa indeplinirea obligatiilor
legale ce revin investitorilor, autorizatiile necesare pentru a asigura
executarea fara intirziere a transferurilor mentionate la paragraful 1 al
prezentului articol.
Art. 7
Subrogarea
Daca una dintre partile contractante, in virtutea unei garantii date pentru
o investitie realizata pe teritoriul celeilalte parti contractante, efectueaza
plati propriilor sai investitori, ea este subrogata in drepturile, obligatiile
si actiunile numitilor investitori. Subrogarea in drepturile si obligatiile
investitorului asigurat se extinde, de asemenea, la dreptul de transfer
mentionat la art. 4, 5 alin. 4 si art. 6 de mai sus. Partea contractanta care a
efectuat plata nu va putea obtine drepturi sau sa-si asume obligatii mai mari
decit cele ale investitorului asigurat.
Art. 8
Transferul de valuta
1. Transferurile de valuta realizate in conformitate cu art. 4, 5 alin. 4
si art. 6 de mai sus vor fi efectuate, fara intirziere, in valuta convertibila
in care a fost efectuata investitia sau in orice alta valuta liber convertibila
acceptata de comun acord, la cursul de schimb in vigoare la data transferului.
2. Transferurile mentionate la paragraful 1 de mai sus trebuie sa fie
efectuate intr-o perioada de maximum 3 luni dupa indeplinirea formalitatilor de
schimb in vigoare in tara in care a fost realizata investitia.
Art. 9
Conflicte de interpretare sau de aplicare a prezentului acord
1. Orice diferend intre partile contractante relativ la interpretarea sau
aplicarea prezentului acord va fi supus examinarii unei comisii ad-hoc, compusa
din reprezentanti ai celor doua parti. Aceasta se va reuni cel mai tirziu
intr-un termen de 2 luni curgind de la notificarea scrisa a uneia dintre
partile contractante.
2. Daca comisia ad-hoc nu poate sa rezolve diferendul, acesta va fi supus
unei proceduri de arbitraj, la cererea uneia dintre partile contractante si in
6 luni curgind de la notificarea scrisa a acestei cereri catre cealalta parte
contractanta.
3. Tribunalul de arbitraj va fi constituit dupa cum urmeaza: intr-un termen
de 2 luni de la notificarea cererii de arbitraj, fiecare parte contractanta va
desemna un arbitru. Intr-un termen de 2 luni de la desemnarea arbitrilor,
acestia vor desemna un cetatean al unui stat tert pentru a indeplini functia de
presedinte al Tribunalului de arbitraj, cu acordul celor doua parti
contractante.
Daca in perioada precedenta numirea presedintelui nu a avut loc, partile
contractante, in afara altor intelegeri, vor putea sa invite presedintele Curtii
Internationale de Justitie sa faca numirea necesara. Daca presedintele Curtii
Internationale de Justitie este cetatean al unei parti contractante sau daca el
este impiedicat, intr-un fel sau altul, sa exercite aceasta functie, numirea
presedintelui Tribunalului de arbitraj va fi facuta de vicepresedintele Curtii
Internationale de Justitie. Daca acesta din urma se afla intr-una dintre
situatiile prevazute pentru presedinte, numirea va fi facuta de cel mai in
virsta membru al Curtii Internationale de Justitie, care sa nu fie de origine
din nici una dintre partile contractante.
4. Tribunalul de arbitraj astfel constituit isi va fixa propriile sale
reguli de procedura.
Hotaririle tribunalului vor fi luate cu majoritate de voturi; ele vor fi
definitive si obligatorii pentru partile contractante.
5. Fiecare parte contractanta va suporta cheltuielile legate de desemnarea
propriului sau arbitru; cheltuielile inerente cu desemnarea celui de-al treilea
arbitru si cheltuielile de functionare a tribunalului vor fi suportate de
partile contractante in parti egale.
Art. 10
Investitii existente
Investitiile pe care investitorii uneia dintre partile contractante le-au
efectuat pe teritoriul celeilalte parti contractante, inainte de intrarea in
vigoare a prezentului acord sint, de asemenea, supuse dispozitiilor acestui
acord.
Art. 11
Intrarea in vigoare, valabilitatea si expirarea
1. Prezentul acord va fi supus ratificarii, conform procedurii
constitutionale in vigoare in fiecare parte contractanta. Schimbul
instrumentelor de ratificare va avea loc cit mai curind posibil.
2. Prezentul acord va intra in vigoare la 2 luni de la data schimbului
instrumentelor de ratificare. El va ramine in vigoare pe o perioada initiala de
10 ani, reinnoindu-se prin tacita reconductiune, in afara denuntarii in scris
de catre una dintre partile contractante cu un an inaintea expirarii. Dupa
expirarea primei perioade de valabilitate prezentul acord va putea fi denuntat
in orice moment cu un preaviz de un an, notificat in scris celeilalte parti
contractante.
3. Pentru investitiile efectuate in cadrul prezentului acord, dispozitiile
acestuia din urma vor ramine aplicabile timp de 10 ani dupa data expirarii
sale.
Semnat la Bucuresti la 30 august 1980, in patru exemplare originale, doua
in limba romana si doua in limba franceza, cele doua versiuni avind aceeasi
valoare.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Dumitru Bejan
Pentru guvernul
Republicii Unite Camerun,
Pierre Desire Engo
ACORD DE COOPERARE ECONOMICA SI TEHNICA
pe termen lung intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul
Republicii Zimbabwe
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Zimbabwe,
denumite in continuare parti contractante,
animate de dorinta de a promova si dezvolta cooperarea economica,
industriala si tehnica dintre cele doua tari,
dorind sa asigure o dezvoltare stabila si de lunga durata a cooperarii
economice, industriale si tehnice dintre cele doua tari, pe baza principiilor
respectarii independentei, suveranitatii nationale, neamestecului in treburile
interne, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc,
convinse de importanta intensificarii si diversificarii relatiilor de
cooperare economica dintre tarile in curs de dezvoltare pentru edificarea unei
economii moderne si progres social, pentru lichidarea decalajelor economice
dintre aceste tari si tarile dezvoltate economic,
dorind sa contribuie la instaurarea unei noi ordini economice
internationale,
apreciind utilitatea acordurilor pe termen lung pentru dezvoltarea
cooperarii economice si tehnice,
au hotarit sa incheie prezentul acord si, in acest scop, au convenit
urmatoarele:
Art. 1
Partile contractante vor sprijini si vor adopta masuri menite sa faciliteze
dezvoltarea continua si diversificata a cooperarii economice, industriale si
tehnice dintre organizatiile economice, intreprinderile si firmele din cele
doua tari.
Art. 2
Partile contractante vor dezvolta relatiile comerciale dintre ele, in
special pentru produsele si marfurile manufacturate ale fiecareia, pe baza
clauzei natiunii celei mai favorizate, in conformitate cu drepturile si
obligatiile celor doua guverne ca parti contractante la G.A.T.T.
Partile contractante convin ca tara de origine a marfurilor comercializate
intre ele sa fie stabilita in conformitate cu legile si reglementarile in
vigoare in tara importatoare.
Art. 3
Partile contractante vor actiona pentru intensificarea si diversificarea
cooperarii economice si tehnice in interes comun, cum ar fi:
a) lucrari de prospectiuni, explorari si exploatari de resurse minerale;
b) participarea la proiectarea, construirea si punerea in functiune de
obiective economice, precum si dezvoltarea sau modernizarea capacitatilor de
productie existente;
c) cooperarea in productia de echipamente, instalatii, masini, subansamble
si piese pentru acoperirea necesarului intern si pentru livrari pe terte piete;
d) participarea la constituirea de societati mixte de productie si
comerciale;
e) realizarea de lucrari de interes reciproc in domeniul stiintei, tehnicii
si tehnologiei;
f) realizarea de studii, proiecte, lucrari de inginerie, consultanta,
marketing etc.;
g) pregatirea si specializarea de cadre pentru obiectivele construite in
comun.
Art. 4
Conditiile de participare, de livrare si de plata, garantiile, precum si
celelalte obligatii privind livrarile, lucrarile si serviciile efectuate in
cadrul actiunilor de cooperare, vor fi stabilite in contractele si alte
intelegeri ce se vor incheia intre organizatiile economice, intreprinderile si
firmele din cele doua tari.
Art. 5
Partile contractante convin ca plata livrarilor, lucrarilor si serviciilor
efectuate de catre organizatiile desemnate sa se faca in valuta liber
convertibila.
Preturile pentru livrarile, lucrarile si serviciile efectuate in cadrul
prezentului acord vor fi stabilite pe baza preturilor in valuta liber
convertibila practicate pe piata mondiala.
Art. 6
Plata livrarilor, lucrarilor si serviciilor ce vor fi efectuate, potrivit
contractelor incheiate in cadrul prezentului acord, va fi garantata de banci
agreate reciproc de cele doua parti contractante.
Art. 7
Partea contractanta care beneficiaza de asistenta tehnica va lua masurile
necesare pentru a asigura conditii corespunzatoare de munca si viata
persoanelor sau colectivelor trimise de cealalta parte contractanta sa acorde
asistenta tehnica.
Conditiile concrete privind drepturile si obligatiile rezultate din
raporturile de munca (conditii de locuit si masa, retribuire, concedii de
odihna, spor de familie, asigurari sociale, pensii, asistenta medicala, protectia
muncii, transport intern si international etc.), revizuirea nivelului de
retribuire, a celorlalte drepturi, in functie de schimbarile care au loc pe
plan local si pe plan mondial, asigurarea de sporuri si facilitati pentru
conditiile speciale de clima si de munca (inclusiv aprovizionarea cu hrana si
materiale a persoanelor sau colectivelor care actioneaza in astfel de
conditii), transferul veniturilor in tara de origine a celor care acorda
asistenta tehnica, cit si al bunurilor personale ale acestora, vor fi
stabilite, pentru fiecare actiune de cooperare, prin contracte sau alte
intelegeri care se vor incheia intre organizatiile economice, intreprinderile
si firmele din cele doua tari.
Art. 8
Documentatiile tehnice si orice informatii transmise de catre organizatiile
economice, intreprinderile si firmele uneia dintre partile contractante, in
legatura cu actiunile de cooperare convenite in cadrul prezentului acord, vor
fi utilizate numai de catre organizatiile economice, intreprinderile si firmele
partii contractante care le-a primit si nu vor fi transmise unei terte parti
decit cu acordul trimitatorului.
Art. 9
Partile contractante convin sa constituie o comisie mixta guvernamentala de
cooperare economica, industriala si tehnica, care va examina modul de
indeplinire a prezentului acord si va adopta masuri pentru dezvoltarea si
diversificarea in continuare a cooperarii economice si tehnice dintre cele doua
tari.
Comisia se va intruni, alternativ, pe teritoriul Republicii Socialiste Romania
si pe teritoriul Republicii Zimbabwe, dupa necesitati, la datele care se vor
stabili intre cele doua parti.
Comisia mixta guvernamentala va avea urmatoarele atributii:
- analiza indeplinirii acordurilor si altor intelegeri incheiate cu prilejul
intilnirilor la nivel inalt;
- examinarea stadiului schimburilor comerciale si cooperarii economice si
tehnice dintre cele doua tari;
- initierea si sprijinirea actiunilor noi menite sa conduca la cresterea si
diversificarea schimburilor comerciale si a cooperarii economice si tehnice
dintre cele doua tari;
- promovarea si facilitarea relatiilor intre organizatiile economice,
intreprinderile si firmele din cele doua tari in domenii de interes reciproc,
in vederea incheierii de acorduri, conventii, contracte si alte intelegeri.
Art. 10
Eventualele diferende in legatura cu interpretarea sau aplicarea
prevederilor prezentului acord vor fi solutionate de partile contractante in
cadrul Comisiei mixte guvernamentale romano-zimbabwe.
Art. 11
Prevederile prezentului acord nu afecteaza drepturile si obligatiile
partilor contractante decurgind din prevederile acordurilor internationale
multilaterale si bilaterale acceptate de acestea.
Art. 12
Acordul se incheie pe o perioada de 5 ani. Valabilitatea acordului poate fi
prelungita automat pe perioade de cite un an, daca nici una dintre partile,
contractante nu il va denunta in scris cu cel putin 6 luni inainte de expirarea
perioadei de valabilitate a acestuia.
Art. 13
Prezentul acord va fi supus ratificarii sau aprobarii potrivit legislatiei
fiecarei tari si va intra in vigoare la data fixata prin schimbarile de note.
Art. 14
Dupa incetarea valabilitatii prezentului acord, conventiile si contractele
incheiate in baza acestuia, ramin valabile pina la indeplinirea integrala a
prevederilor lor.
Incheiat la Bucuresti la 23 septembrie 1980, in doua exemplare originale,
fiecare in limba romana si in limba engleza, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Nicolae Constantin
Pentru guvernul
Republicii Zimbabwe,
dr. Sydney T. Sekeramayi
ACORD
de cooperare economica si tehnica intre guvernul Republicii Socialiste Romania
si guvernul Republicii Democratice Somalia
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice
Somalia,
animate de dorinta de a promova cooperarea economica si tehnica dintre cele
doua tari, pe baza respectarii principiilor suveranitatii si independentei
nationale, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc, convinse de
importanta intensificarii si diversificarii cooperarii dintre tarile socialiste
in curs de dezvoltare, pentru dezvoltarea lor economica accelerata si progres
social, recunoscind utilitatea acordurilor pe termen lung, capabile sa creeze
bazele unei cooperari economice si tehnice, au convenit urmatoarele:
Art. 1
Cele doua parti sint de acord sa stabileasca o cooperare economica si
tehnica pe termen lung, sub diferite forme, inclusiv societati mixte, in
vederea realizarii de obiective economice in industria petroliera si miniera,
industria chimica si petrochimica, industria constructiilor de masini,
industria materialelor de constructii, industria usoara si alimentara,
agricultura, zootehnie, pescuit, precum si alte domenii de interes reciproc.
Art. 2
Cele doua parti convin sa-si acorde reciproc si neconditionat clauza
natiunii celei mai favorizate in relatiile lor de cooperare economica si
tehnica.
Art. 3
Principalele obiective avute in vedere sa fie realizate de catre partea
romana, in cadrul prezentului acord de cooperare, sint cuprinse in lista*) indicativa
anexata, care poate fi modificata si completata cu acordul ambelor parti.
---------------
*) Lista se comunica institutiilor interesate.
Art. 4
Contributia partii romane la realizarea de obiective economice in Republica
Democratica Somalia va consta in:
- lucrari de proiectare, studii, cercetari si prospectiuni executate de
organizatiile romanesti;
- documentatii tehnice si tehnologice executate in Republica Socialista
Romania;
- licente, tehnologii si know-how romanesti;
- livrari de instalatii si utilaje, precum si piese de schimb necesare
pentru buna functionare a obiectivelor in perioada de garantie, produse in
Republica Socialista Romania;
- executarea de lucrari in domeniul minier si petrolier;
- acordarea de asistenta tehnica pentru montarea si punerea in functiune a
masinilor si instalatiilor livrate;
- acordarea de asistenta tehnica in domeniul invatamintului tehnic si
profesional si instruirii personalului somalez care va lucra la obiectivele
respective, in raport cu necesitatile Republicii Democratice Somalia si cu
posibilitatile Republicii Socialiste Romania.
Art. 5
Conditiile de realizare a asistentei tehnice vor fi convenite, de catre
cele doua parti, in cadrul unor intelegeri specifice.
Art. 6
Mijloacele financiare necesare indeplinirii prevederilor prezentului acord
de cooperare economica si tehnica vor fi negociate separat pentru fiecare
obiectiv in parte, reflectind caracterul specific al acestuia.
Art. 7
Conditiile concrete de livrare si de plata, modalitatile de plata, ca si
celelalte detalii si obligatii ale fiecareia dintre cele doua parti
contractante, cu privire la realizarea obiectivelor de cooperare, vor fi
stabilite prin contractele care se vor incheia, pentru fiecare obiectiv in
parte, intre organizatiile competente din cele doua tari.
Art. 8
Cele doua parti contractante, prin bancile lor, garanteaza plata
contravalorii livrarilor si prestatiilor efectuate de catre intreprinderile,
organizatiile si institutiile celeilalte parti contractante, inclusiv dobinzile
aferente.
Art. 9
Cele doua parti contractante convin ca documentatiile livrate in cadrul
prezentului acord sa nu fie transmise unei terte tari fara aprobarea
prealabila, in scris, a autoritatilor competente din tara furnizoare.
Art. 10
Cele doua parti sint de acord ca, in conformitate cu legile si
reglementarile in vigoare, sa-si asigure reciproc licentele si autorizatiile
necesare pentru livrarile efectuate in cadrul prezentului acord, conform
conditiilor convenite prin contractele incheiate intre organizatiile
competente.
Art. 11
In vederea facilitarii realizarii prevederilor prezentului acord, cele doua
parti convin sa constituie o comisie mixta guvernamentala de cooperare economica
si tehnica, care sa se reuneasca periodic, pe baza intelegerii reciproce,
alternativ la Bucuresti si Mogadiscio, avind in principal urmatoarele
atributii:
- sa analizeze periodic relatiile de cooperare economica si tehnica intre
cele doua tari si sa faca propuneri si recomandari privind dezvoltarea lor;
- sa elimine eventualele dificultati ce ar putea aparea in indeplinirea
prevederilor prezentului acord;
- sa examineze problemele legate de indeplinirea prezentului acord si sa
prezinte propuneri autoritatilor celor doua parti.
Art. 12
Cele doua parti contractante convin ca, in viitor, sa angajeze negocieri
privind semnarea unui acord pentru promovarea si garantarea reciproca a
investitiilor si a unui acord privind evitarea dublei impozitari.
Art. 13
Prezentul acord va intra in vigoare la data ultimei notificari privind
aprobarea sau ratificarea lui, conform cu legile si procedurile in vigoare in
cele doua tari, fiind valabil pentru o perioada de 10 ani.
La expirarea acestei perioade, acordul va fi reinnoit automat pentru noi
perioade de 5 ani, in afara cazului in care una dintre cele doua parti va
comunica in scris, denuntarea acestuia, cu 6 luni inaintea expirarii perioadei
de valabilitate.
Prevederile prezentului acord vor continua sa se aplice, si dupa expirarea
acestuia, contractelor semnate in cadrul perioadei de valabilitate a acordului
si conform prevederilor sale, pina la completa lor realizare.
Facut si semnat la Bucuresti la 13 octombrie 1980, in doua exemplare
originale, fiecare in limba romana si in limba engleza, ambele texte avind
aceeasi valabilitate, textul englez servind ca text de referinta.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Cornel Burtica,
viceprim-ministru, ministrul
comertului exterior si
cooperarii economice internationale
Pentru guvernul
Republicii Democratice Somalia,
dr. Mohamed Ali Nur,
ministrul zootehniei,
padurilor si pasunilor
ACORD
privind recunoasterea reciproca a certificatelor de autor si a altor titluri de
protectie a inventiilor*)
--------------
*) Traducere.
Guvernele tarilor participante la prezentul acord,
conducindu-se de dorinta de a contribui la dezvoltarea colaborarii
economice si tehnico-stiintifice si la apropierea si egalizarea treptata a
nivelurilor de dezvoltare economica a tarilor participante,
tinzind sa asigure o cit mai larga si pe cit posibil o mai rapida folosire
a inventiilor, create intr-una dintre tarile participante la acord, pe
teritoriile celorlalte tari participante,
intentionind sa asigure, in conditiile cele mai bune, drepturile care
decurg pe baza crearii si folosirii largi a inventiilor pe teritoriile tarilor
participante la acord,
dorind sa evite paralelismul in examinarea cererilor de inventii care se
efectueaza de oficiile de inventii ale tarilor participante la acord,
au hotarit sa incheie prezentul acord si au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
Prezentul acord stabileste conditiile, procedura si efectele juridice ale
recunoasterii reciproce a certificatelor de autor, brevetelor si a altor
titluri de protectie (denumite in continuare titluri de protectie), pentru
inventiile create in tarile participante la acord.
Art. 2
1. Recunoasterea titlului de protectie consta in aceea ca, in temeiul unei
hotariri privind recunoasterea, acesta este valabil in conformitate cu
legislatia nationala a tarii participante la acord, in care, cu privire la
acesta, s-a efectuat publicarea recunoasterii totale sau partiale a titlului de
protectie conform art. 8 al prezentului acord, ca si cum acest titlu ar fi fost
acordat in tara respectiva.
2. Oficiul de inventii al tarii in care a fost recunoscut titlul de
protectie transmite solicitantului, prin intermediul organului competent din
tara de origine a inventiei, un document care confirma recunoasterea.
Art. 3
1. Demersul pentru recunoasterea titlului de protectie se depune de tara de
origine a inventiei in toate sau numai in unele dintre tarile participante la
acord.
2. Demersul primit are valoarea unei cereri de inventii depusa reglementar.
Prioritatea inventiei se mentine daca demersul se depune in termen de 12 luni,
calculat de la data depunerii reglementare a primei cereri de inventie in una
dintre tarile participante la acord.
3. Inventiile, pentru care se depun demersuri trebuie sa corespunda
criteriilor de brevetabilitate prevazute in legislatia acelei tari in care se
depune demersul, iar obiectul care se protejeaza sau unul dintre obiectele care
urmeaza sa fie protejate nu trebuie sa fie exclus din categoria celor brevetabile,
in conformitate cu legislatia acelei tari.
4. Recunoasterea titlului de protectie in tarile participante la acord se
face dupa primirea notificarii referitoare la luarea hotaririi de acordare a
titlului de protectie pentru aceasta inventie, dupa efectuarea examinarii
complete. Notificarea mentionata se transmite in termen de 3 luni, calculat de
la data luarii hotaririi privind acordarea titlului de protectie, dar nu mai
tirziu de 2 ani si jumatate, calculati de la data depunerii demersului privind
recunoasterea acestui titlu de protectie. In cazul solicitarii recunoasterii
titlului de protectie sub forma certificatului de autor, notificarea se
transmite de catre oficiul de inventii din tara de origine a inventiei, iar in
cazul solicitarii recunoasterii titlului de protectie sub forma de brevet, de
catre solicitant, prin intermediul reprezentantului sau din tara in care se
solicita recunoasterea.
5. Demersul trebuie sa contina cel putin: data depunerii cererii de
inventie la oficiul de inventii al tarii de origine a inventiei, cu indicarea
prioritatilor de expozitie sau conventionale, daca astfel de prioritati se
invoca, numarul cererii, numele si prenumele autorului inventiei, indicele de
clasificare a cererii de inventie (conform sistemului international de
clasificare a brevetelor), descrierea inventiei, rezumatul descrierii de
inventie si revendicarile inventiei.
6. In conformitate cu intelegerile bilaterale dintre oficiile de inventii
ale tarilor participante la acord sau la cererea oficiilor de inventii din
tarile in care se solicita recunoasterea titlului de protectie, se vor depune
suplimentar la demersul prevazut de prezentul articol si materialele
referitoare la efectuarea examinarii inventiei, precum si lista tarilor in care
se solicita recunoasterea titlului de protectie.
Art. 4
1. In tarile participante la acord, in care conform legislatiei nationale
exista mai multe forme de protectie a inventiilor, protectia pe baza
recunoasterii titlurilor de protectie se acorda in forma aleasa de solicitant.
2. In cazul solicitarii recunoasterii titlului de protectie in forma
certificatului de autor, demersul se depune de solicitant prin organul
competent al tarii de origine a inventiei, direct la Oficiul de inventii al
tarii participante la acord, unde se solicita recunoasterea titlului de
protectie, fara plata taxelor.
3. In cazul solicitarii recunoasterii titlului de protectie sub forma de
brevet, solicitantul actioneaza pentru obtinerea recunoasterii si mentinerea
valabilitatii acestuia prin reprezentantul sau in tara in care se cere
recunoasterea si plateste taxele in conformitate cu legislatia nationala a
acestei tari.
Art. 5
1. Oficiul de inventii din tara participanta la acord, care a primit
demersul pentru recunoasterea titlului de protectie, poate, din proprie
initiativa, sa ia hotarire de nerecunoastere totala sau partiala a titlului de
protectie in cazul in care obiectul protejabil sau unul dintre obiectele
protejabile este exclus din categoria celor brevetabile in conformitate cu
legislatia nationala a tarii participante la acord, precum si in cazul in care
inventia nu indeplineste criteriile de brevetabilitate prevazute in legislatia
nationala a acestei tari. O astfel de hotarire se ia, de regula, in termen de 1
an de la data primirii notificarii privind acordarea titlului de protectie.
2. Prevederile prezentului acord nu exclud posibilitatea efectuarii, pe
baza demersurilor primite, a unei examinari suplimentare a inventiilor, pe baza
tuturor materialelor documentare sau pe baza materialelor care nu au fost luate
in considerare in cursul examinarii efectuate in tara de origine a inventiei,
in conformitate cu pct. 3 si 4 ale art. 3. Examinarea suplimentara se
efectueaza, de regula, in decurs de 1 an de la data primirii notificarii
privind acordarea titlului de protectie.
3. Hotarirea de nerecunoastere totala sau partiala a titlului de protectie
se trimite neintirziat solicitantului prin organul competent al tarii de
origine a inventiei, in conformitate cu pct. 2 al art. 4 sau prin reprezentant,
in conformitate cu pct. 3 al art. 4. O astfel de hotarire poate fi contestata
pe calea aceleiasi proceduri ca si o hotarire de respingere a acordarii
titlului de protectie a inventiei, pentru o cerere depusa in tara respectiva
participanta la acord, in conformitate cu legislatia sa nationala.
Art. 6
Toate hotaririle luate in legatura cu demersul pentru recunoasterea
titlului de protectie au valabilitate numai pe teritoriul acelei tari
participante la acord in care ele au fost luate. Hotaririle mentionate nu aduc
atingere valabilitatii titlurilor de protectie pe teritoriul altor tari
participante la acord.
Art. 7
1. Hotaririle de anulare totala sau partiala a titlului de protectie, luate
in tara de origine a inventiei, in legatura cu care au fost transmise demersuri
pentru recunoasterea acestuia in alte tari participante la acord, vor fi
comunicate de indata in acele tari in care au fost transmise demersurile.
2. Anularea titlului de protectie in tara in care a fost acordat nu
afecteaza valabilitatea hotaririlor de recunoastere a titlului de protectie pe
teritoriile altor tari participante la acord, dar poate fi luata in considerare
sau sa stea la baza procedurii prevazute in art. 5 al prezentului acord.
Art. 8
1. Oficiile de inventii din tarile participante la acord, vor face
publicarea privind recunoasterea totala sau partiala a titlurilor de protectie.
2. Oficiile de inventii din fiecare tara participanta la acord au dreptul
sa faca publicatii speciale, care sa se refere la demersurile primite, precum
si la hotaririle de respingere a recunoasterii titlurilor de protectie.
Art. 9
1. Orice persoana interesata poate, in conformitate cu legislatia nationala
a tarii participante la acord, in care se recunoaste titlul de protectie, sa
depuna o contestatie impotriva hotaririi de recunoastere a tipului de protectie
sau o cerere de anulare a unei astfel de hotariri ori sa comunice oficiului de
inventii al acestei tari motivele care impiedica recunoasterea titlului de
protectie.
2. Motivarea si efectele juridice ale contestatiei, cererii de anulare sau
comunicarii motivelor, ca si procedura de examinare a acestora, sint cele
stabilite in legislatia nationala a tarii care a primit demersul referitor la
titlul de protectie. Hotarirea luata ca urmare a examinarii contestatiei,
cererii de anulare sau comunicarii motivelor se transmite solicitantului prin
organul competent al tarii de origine a inventiei, in conformitate cu pct. 2 al
art. 4 sau prin reprezentant, in conformitate cu pct. 3 al art. 4.
Art. 10
Oficiile de inventii din tarile participante la acord vor face publicatii
cu privire la hotaririle luate in urma examinarii contestatiilor impotriva
hotaririlor de recunoastere a titlului de protectie, a cererilor de anulare a
unei astfel de hotariri sau comunicarii privind motivele care impiedica
recunoasterea titlului de protectie. Forma acestor publicatii se va stabili de
fiecare tara participanta la acord.
Art. 11
Prezentul acord nu aduce atingere conditiilor de transmitere a rezultatelor
tehnico-stiintifice existente intre tarile participante la acord, daca impreuna
cu inventia se transmite experienta tehnico-organizatorica de folosire a
acestei inventii, care exista la posesorul titlului de protectie.
Art. 12
1. In cazul folosirii inventiilor, pentru care s-au recunoscut titlurile de
protectie in tarile participante la acord sub forma certificatului de autor,
recompensa autorului (autorilor) se calculeaza de catre organizatiile
corespunzatoare ale tarilor in care se folosesc aceste inventii, in
conformitate cu legislatia lor nationala.
2. Folosirea inventiilor pentru care s-au recunoscut titlurile de protectie
in tarile participante la acord, sub forma de brevete, se efectueaza de catre
partile interesate pe baza de conventii bilaterale. Recompensa autorului
(autorilor) se calculeaza de organizatiile tarilor in care se folosesc aceste
inventii, in conformitate cu legislatia lor nationala in cazurile in care
conventiile mentionate privind folosirea acestor inventii nu prevad sa se faca
plati titularului brevetului pentru folosirea lor.
Art. 13
Pe baza conventiilor bilaterale intre oficiile de inventii din tarile
participante la acord se pot stabili domeniile tehnice conform clasificarii
internationale a brevetelor pentru care se doreste cu precadere primirea de
demersuri pentru recunoasterea titlurilor de protectie. Pentru inventiile care
nu intra in domeniile tehnice care au facut obiectul conventiilor mentionate,
demersurile pot fi inaintate la aprecierea solicitantilor.
Art. 14
Prezentul acord nu exclude posibilitatea de a se solicita acordarea
protectiei juridice pentru inventii in conformitate cu legislatia nationala a
tarilor participante la acord.
Art. 15
1. Documentele transmise in conformitate cu prezentul acord de o tara
participanta alteia se prezinta in limba rusa, daca se solicita recunoasterea
titlului de protectie sub forma de certificat de autor, sau in limba oficiala a
tarii in care se cere recunoasterea titlului de protectie in forma de brevet,
ori in alte limbi, in functie de intelegerile bilaterale intre oficiile de
inventii ale tarilor participante la acord.
2. Exactitatea traducerii descrierii inventiei, inclusiv a revendicarilor
inventiei, se certifica de catre organele competente ale tarii de origine a
inventiei, daca se solicita recunoasterea titlului de protectie sub forma
certificatului de autor. In cazul in care se solicita recunoasterea titlului de
protectie sub forma de brevet, solicitantul trebuie sa certifice exactitatea
traducerii descrierii de inventie, inclusiv a revendicarilor de inventie, in
conformitate cu legislatia tarii in care se solicita recunoasterea.
Art. 16
La semnarea prezentului acord sau la transmiterea documentelor de
ratificare, aprobare, adoptare sau aderare la acesta fiecare tara participanta
la acord va notifica depozitarului care dintre titlurile sale nationale se
considera titluri de protectie in sensul art. 1 al prezentului acord si pentru
care ea va depune demersuri pentru recunoastere, precum si care dintre
titlurile sale nationale corespund diferitelor forme de protectie prevazute in
art. 4 al prezentului acord. Tarile participante la acord vor comunica in
acelasi mod care organe se considera competente in sensul prezentului acord.
Notificari similare se vor face si in cazul modificarilor ulterioare ale
legislatiei nationale.
Art. 17
Odata cu semnarea prezentului acord, conducatorii oficiilor de inventii din
tarile participante, care au semnat acest acord, aproba, de comun acord,
regulamentul de aplicare a acestuia, care intra in vigoare odata cu prezentul
acord. Acest regulament stabileste indeosebi:
a) forma demersului si notificarii prevazute in prezentul acord;
b) regulile de redactare a descrierii inventiei, a revendicarilor inventiei
si a rezumatului descrierii inventiei;
c) procedura de trimitere a demersului si a altor documente care se
transmit in conformitate cu prezentul acord;
d) alte norme juridice si tehnice necesare pentru aplicarea practica a
prezentului acord.
Art. 18
1. Prezentul acord intra in vigoare in cea de-a 90-a zi, care se
calculeaza, fie din ziua semnarii acordului de catre trei tari, fara rezerva
ratificarii, aprobarii sau adoptarii lui ulterioare, fie din ziua primirii de
catre depozitar a documentului de ratificare, aprobare sau adoptare a
acordului, de catre cea de-a treia tara, incluzind in numarul de trei tari si
tara care a semnat acordul fara rezerve.
2. Pentru tarile care vor depune, spre pastrare, depozitarului documentele
lor de ratificare, aprobare sau adoptare dupa intrarea in vigoare a prezentului
acord, acesta intra in vigoare in a 90-a zi calculata din ziua predarii
depozitarului a unui astfel de document.
3. Functiile de depozitar al prezentului acord vor fi indeplinite de
Secretariatul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
Art. 19
1. La prezentul acord, dupa intrarea lui in vigoare, pot sa adere si alte
tari, cu acordul tarilor participante, prin transmiterea catre depozitar, spre
pastrare a documentelor de aderare.
2. Acordul intra in vigoare pentru tara care a aderat, dupa expirarea a 90
de zile socotite din ziua primirii de catre depozitar a ultimei comunicari
privind consimtamintul la aderare.
Art. 20
1. Prezentul acord se incheie pe o durata de 5 ani calculati din ziua
intrarii in vigoare. Dupa expirarea acestui termen, acordul se prelungeste
automat de fiecare data pentru o noua perioada de 5 ani. Orice tara
participanta, poate renunta la participarea la acord, transmitind
depozitarului, o notificare scrisa in legatura cu aceasta, cu 6 luni inainte de
expirarea termenului de valabilitate a acordului.
2. In cazul incetarii valabilitatii prezentului acord, prevederile lui se
vor aplica, in ce priveste protectia juridica a inventiilor obtinuta, pe baza
si in perioada de valabilitate a prezentului acord.
Art. 21
1. Prezentul acord poate fi modificat numai cu consimtamintul tuturor
tarilor participante. Propunerile de modificare pot fi aduse de orice tara
participanta la prezentul acord, pe calea transmiterii acestora la depozitar.
2. Regulamentul de aplicare a prezentului acord poate fi modificat cu
consimtamintul conducatorilor oficiilor de inventii din toate tarile participante
la prezentul acord.
Art. 22
Prezentul acord va fi inregistrat, de catre depozitar, la Secretariatul
Organizatiei Natiunilor Unite, in conformitate cu art. 102 al Statutului O.N.U.
Art. 23
Depozitarul transmite tuturor tarilor participante copii certificate ale
prezentului acord, le instiinteaza despre data intrarii in vigoare a acordului,
despre notificarile primite privind ratificarea, adoptarea sau aprobarea
acordului, despre aderarea la acesta, despre renuntarea la participarea la acord,
precum si despre toate celelalte notificari primite.
Incheiat la Havana la data de 18 decembrie 1976, intr-un singur exemplar in
limba rusa.
Din imputernicirea guvernului
Republicii Populare Bulgaria
Sub rezerva aprobarii ulterioare de
guvernul Republicii Populare Bulgaria
I. Ivanov
Din imputernicirea guvernului
Republicii Populare Ungare
Sub rezerva aprobarii ulterioare de
guvernul Republicii Populare Ungare
E. Tasnadi
Din imputernicirea guvernului
Republicii Democrate Germane
E. Baier
Din imputernicirea guvernului
Republicii Cuba
Sub rezerva ratificarii ulterioare
R. Padillia
Din imputernicirea guvernului
Republicii Populare Mongole
Sub rezerva ratificarii ulterioare
M. Das
Din imputernicirea guvernului
Republicii Populare Polone
Sub rezerva ratificarii ulterioare
I. Somanski
Din imputernicirea guvernului
Republicii Socialiste Romania
Sub rezerva aprobarii ulterioare,
conform legislatiei
Republicii Socialiste Romania
L. Marinete
Din imputernicirea guvernului
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
D. Macsarev
Din imputernicirea guvernului
Republicii Socialiste Cehoslovace
Sub rezerva ratificarii
M. Beloglavek
CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Republica Cuba privind asistenta juridica
in materie civila, familiala si penala
Republica Socialista Romania si Republica Cuba, calauzite de dorinta de a
dezvolta relatiile fratesti dintre cele doua state, pe baza respectarii
principiilor independentei si suveranitatii nationale, egalitatii in drepturi,
neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc,
dorind sa perfectioneze cooperarea in domeniul asistentei juridice in
materie civila, familiala si penala, au hotarit sa incheie prezente conventie,
in care scop si-au desemnat imputernicitii lor:
din partea Republicii Socialiste Romania - Stefan Andrei, ministrul
afacerilor externe;
din partea Republicii Cuba - Isidoro Malmierca Peoli, ministrul relatiilor
externe,
care au convenit asupra celor ce urmeaza:
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
1. Cetatenii fiecarei parti contractante se bucura pe teritoriul celeilalte
parti contractante, in ceea ce priveste drepturile lor personale si
patrimoniale, de aceeasi ocrotire juridica ca si cetatenii proprii.
2. Cetatenii fiecarei parti contractante au dreptul sa se adreseze liber
instantelor judecatoresti, organelor procuraturii si altor institutii (denumite
in continuare institutii judiciare) ale celeilalte parti contractante
competente sa solutioneze cauzele civile, familiale si penale si sa se prezinte
in fata acestora, sa faca reclamatii si sa formuleze cereri, in aceleasi
conditii ca si cetatenii acestei parti contractante.
3. Dispozitiile prezentei conventii se aplica atit persoanelor fizice, cit
si persoanelor juridice infiintate conform legilor partii contractante pe al
carei teritoriu isi au sediul.
Art. 2
Cetatenii fiecarei parti contractante care se adreseaza instantelor
judecatoresti ale celeilalte parti contractante in calitate de reclamanti sau
intervenienti, daca au domiciliul, resedinta sau sediul pe teritoriul uneia
dintre partile contractante, nu pot fi obligati sa depuna nici cautiune, nici
depozit, oricare le-ar fi denumirea, pentru motivul ca sint straini sau ca nu
au domiciliul, resedinta ori sediul pe teritoriul partii contractante careia ii
apartine instanta solicitata.
Art. 3
Pentru indeplinirea prevederilor prezentei conventii si in masura in care
aceasta nu prevede altfel, institutiile judiciare ale celor parti contractante
comunica intre ele prin intermediul ministerelor de justitie.
Art. 4
1. Cererile pentru acordarea asistentei juridice, precum si actele anexate
la acestea, se trimit in limba partii solicitante si sint insotite de
traduceri. Cererile trebuie sa fie semnate si sa poarte stampila oficiala.
2. Certificarea traducerii se face de catre un traducator autorizat de
autoritatea de la care emana actul sau de catre misiunea diplomatica sau de
oficiul consular al uneia dintre partile contractante.
Art. 5
Actele intocmite sau certificate pe teritoriul unei parti contractante de
catre un organ de stat al acesteia sau de catre o persoana autorizata in acest
scop, in limitele competentei lor in forma stabilita de lege si prevazute cu
sigiliul oficial, sint valabile pe teritoriul celeilalte parti contractante
fara vreo alta certificare. De asemenea, sint valabile semnaturile legalizate
in conformitate cu legile legile contractante pe teritoriul careia se
intocmeste documentul.
Art. 6
Ministerele de justitie si procuraturile generale ale partilor contractante
isi comunica reciproc, la cerere, informatii cu privire la dispozitiile legale
care sint sau au fost in vigoare in statul lor in materia dreptului civil,
familial si penal si a dreptului procesual penal si civil.
CAP. 2
Asistenta juridica
Art. 7
1. Cetatenii unei parti contractante beneficiaza in fata institutiilor
judiciare ale celeilalte parti contractante de asistenta judiciara gratuita, de
scutiri si reduceri de taxe in aceleasi conditii ca si cetatenii acesteia.
2. Inlesnirile prevazute la pct. 1 din prezentul articol, acordate unei
parti intr-o actiune intentata la o institutie judiciara a uneia dintre partile
contractante, se extind si la indeplinirea comisiilor rogatorii si la inminarea
de acte in aceeasi cauza, efectuate pe teritoriul celeilalte parti
contractante.
Art. 8
1. Adeverinta cu privire la situatia materiala, necesara pentru obtinerea
inlesnirilor prevazute la art. 7, va fi eliberata de autoritatea competenta a
partii contractante pe teritoriul careia isi are domiciliul sau resedinta
persoana care a facut cererea.
2. Daca petitionarul are domiciliul sau resedinta pe teritoriul unui al
treilea stat, este suficienta adeverinta eliberata de misiunea diplomatica sau
de oficiul consular al partii contractante al carei cetatean este petitionarul,
competente la locul unde acesta isi are domiciliul sau resedinta.
Art. 9
Institutia judiciara careia i s-a adresat cererea pentru acordarea
asistentei judiciare gratuite si a inlesnirilor prevazute la art. 7 hotaraste
in conformitate cu legea statului sau, putind cere, la nevoie, date
suplimentare.
Art. 10
1. Daca un cetatean al unei parti contractante, avind domiciliul sau
resedinta pe teritoriul uneia dintre partile contractante, vrea sa beneficieze
in fata unei institutii judiciare a celeilalte parti contractante de
inlesnirile prevazute la art. 7, el poate face cerere in acest sens, in scris
sau verbal, la institutia judiciara competenta de la domiciliul sau resedinta
sa, potrivit legii statului acesteia.
De traducerea cererii, a adeverintei prevazute la art. 8 si a eventualelor
anexe trebuie sa se ingrijeasca institutia judiciara careia i s-a prezentat
cererea de catre petitionar.
2. Institutia judiciara care, potrivit pct. 1 al prezentului articol, a
primit cererea o va trimite, impreuna cu adeverinta prevazuta la art. 8 si
eventualele anexe, institutiei judiciare competente a celeilalte parti
contractante.
CAP. 3
Inminarea actelor judiciare si extrajudiciare, efectuarea comisiilor
rogatorii
Art. 11
1. Institutiile judiciare ale partilor contractante efectueaza transmiteri
de acte si de comisii rogatorii in materia dreptului civil, familial si penal,
prin intermediul ministerelor de justitie, daca prin prezenta conventie nu se
dispune altfel.
2. Dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol nu exclud
posibilitatea ca partile contractante sa inmineze direct, prin intermediul
misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, toate actele judiciare sau
extrajudiciare destinate propriilor lor cetateni, daca acestia accepta
primirea.
Art. 12
Cererea de asistenta juridica trebuie sa cuprinda:
a) obiectul cererii;
b) numele si prenumele partilor, calitatea, ocupatia, domiciliul sau
resedinta lor, iar la persoanele juridice, denumirea si sediul lor;
c) numele, prenumele si adresa reprezentantilor partilor, daca este cazul;
d) datele necesare pentru indeplinirea cererii. In cazul inminarilor de
acte se va indica indeosebi adresa destinatarului, iar in cazul comisiilor
rogatorii referitoare la administrarea unei probe, imprejurarile in legatura cu
care trebuie sa se realizeze aceasta si, eventual, intrebarile care trebuie sa
fie puse persoanelor ce urmeaza a fi audiate;
e) in materie penala, calificarea faptei comise.
Art. 13
Institutia judiciara solicitata inmineaza destinatarului actele primite in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in statul sau, daca aceste acte
au fost redactate in limba sa, ori sint insotite de o traducere certificata. In
caz contrar, institutia judiciara solicitata inmineaza destinatarului actele,
daca acesta accepta primirea lor.
Art. 14
1. Daca adresa persoanei care urmeaza sa fie audiata ori sa i se inmineze
un act nu este indicata precis sau nu este exacta, institutia judiciara
solicitata va incerca, in masura posibilitatilor sale, sa afle adresa exacta a
acesteia.
2. Daca institutia judiciara solicitata nu este competenta sa indeplineasca
cererea, o va transmite, din oficiu, institutiei competente si va informa
despre aceasta institutia judiciara solicitanta.
Art. 15
Pentru confirmarea inminarii actelor, institutia judiciara solicitata va
intocmi o dovada in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in statul
sau.
In aceasta dovada se vor indica intotdeauna data si locul inminarii, precum
si identitatea persoanei careia i-au fost inminate actele.
Art. 16
1. Institutia judiciara careia i-a fost adresata o cerere de comisie
rogatorie o va efectua folosind aceleasi mijloace legate ca si la efectuarea de
comisii rogatorii cerute de catre institutiile statului sau.
2. La cererea institutiei judiciare solicitante, institutia judiciara
solicitata va incunostinta, in timp oportun, institutia judiciara solicitanta
sau partile despre locul si data la care urmeaza sa fie efectuata comisia
rogatorie.
Art. 17
In cazul in care cererea de asistenta juridica nu a putut fi satisfacuta,
se restituie actele, comunicindu-se motivele pentru care ea nu a fost
indeplinita sau a fost refuzata.
Art. 18
1. Cheltuielile ocazionate de indeplinirea cererilor nu vor fi rambursate
intre partile contractante, cu exceptia celor pentru remunerarea expertilor si
a celor necesare pentru efectuarea expertizelor.
2. Cuantumul si natura cheltuielilor facute vor fi comunicate institutiei
solicitante.
Art. 19
Asistenta juridica poate fi refuzata daca partea contractanta solicitata
considera ca, prin satisfacerea cererii, s-ar putea aduce atingere principiilor
fundamentale ale legislatiei sale, suveranitatii, securitatii sau ordinii
publice.
CAP. 4
Protectia martorilor si expertilor
Art. 20
Martorul sau expertul care s-a prezentat pe baza citatiei in fata
institutiei judiciare a celeilalte parti contractante nu poate, oricare ar fi
cetatenia sa, sa fie urmarit, arestat sau obligat sa execute o pedeapsa penala,
pe teritoriul acesteia, pentru infractiunea ce formeaza obiectul procesului
pentru care a fost citat, pentru o alta infractiune savirsita inainte de
plecarea sa de pe teritoriul partii solicitate, sau pentru depozitia facuta in
acel proces.
Art. 21
Dispozitiile art. 20 din prezenta conventie nu sint aplicabile daca
martorul sau expertul nu a parasit teritoriul partii contractante solicitante
in termen de 15 zile de la data la cale institutia judiciara care l-a citat ii
face cunoscut ca prezenta lui nu mai este necesara. In acest termen nu se
include perioada in care martorul sau expertul nu a putut parasi teritoriul
acestei parti contractante din motive independente de vointa sa.
CAP. 5
Recunoasterea si executarea hotaririlor judecatoresti si arbitrale
Art. 22
1. Fiecare parte contractanta va recunoaste si va incuviinta sa se execute
pe teritoriul sau urmatoarele hotariri judecatoresti pronuntate pe teritoriul
celeilalte parti contractante:
a) hotaririle definitive si executorii date de instantele judiciare in
cauzele civile si comerciale;
b) hotaririle definitive si executorii date in cauzele penale privind
repararea pagubelor si restituirea lucrurilor;
c) tranzactiile incheiate in fata instantelor judiciare in cauzele civile
si comerciale.
2. Sint considerate hotariri judecatoresti, in sensul pct. 1 din prezentul
articol, si hotaririle date in materie succesorala de catre organele unei parti
contractante care, potrivit legii acesteia, sint competente sa dezbata cauze
succesorale.
Art. 23
Hotaririle judecatoresti la care se refera articolul precedent vor fi
recunoscute si se va incuviinta executarea lor in urmatoarele conditii:
a) daca instanta judiciara a partii contractante pe teritoriul careia a
fost pronuntata hotarirea este competenta potrivit legislatiei partii
contractante pe teritoriul careia se cere recunoasterea sau executarea
hotaririi;
b) daca hotarirea judecatoreasca este definitiva si executorie potrivit
legii partii contractante pe teritoriul careia a fost pronuntata;
c) daca recunoasterea sau executarea hotaririi judecatoresti nu aduce
atingere principiilor fundamentale ale legislatiei sau ordinii publice a partii
contractante pe teritoriul careia urmeaza sa fie recunoscuta sau executata
hotarirea;
d) daca in aceeasi cauza nu s-a dat anterior o hotarire definitiva intre
aceleasi parti, avind acelasi obiect si pentru acelasi temei, de catre o
instanta competenta a partii contractante pe teritoriul careia urmeaza sa fie
recunoscuta hotarirea sau efectuata executarea;
e) daca persoana care nu a participat la proces si impotriva careia s-a dat
hotarirea sau reprezentantul sau a primit la timp citatia sau copia de pe
actiune si actele anexate, in conformitate cu legea partii contractante pe
teritoriul careia s-a pronuntat hotarirea. Aceasta dispozitie nu se aplica daca
citarea a fost facuta prin afisare.
Art. 24
1. Cererea de incuviintare a executarii poate fi depusa de partea
interesata direct la instanta competenta a partii contractante pe teritoriul
careia urmeaza sa fie efectuata executarea sau la organul judecatoresc care s-a
pronuntat in prima instanta in cauza respectiva.
2. La cererea de incuviintare a executarii se va anexa:
a) copia certificata a hotaririi judecatoresti sau a tranzactiei judiciare,
precum si o adeverinta care sa ateste ca hotarirea este definitiva si
executorie, daca aceasta nu rezulta din hotarire;
b) o adeverinta care sa ateste ca partea care nu a participat la proces si
impotriva careia s-a dat hotarirea a fost citata la timp si in conformitate cu
legea partii contractante pe teritoriul careia a fost pronuntata hotarirea;
c) traducerea certificata a actelor indicate la lit. a) si b) ale
prezentului paragraf, precum si traducerea cererii, daca nu a fost intocmita in
limba partii contractante pe teritoriul careia urmeaza sa se recunoasca sau sa
se execute hotarirea.
3. Odata cu cererea de recunoastere si incuviintare a executarii poate fi
ceruta si executarea hotaririi.
Art. 25
1. Instantele partii contractante pe teritoriul careia urmeaza sa se
execute hotarirea vor decide, in conformitate cu legile lor, cu privire la
incuviintarea executarii, la obiectiile prezentate si la executarea hotaririi,
daca prin prezenta conventie nu se prevede altfel.
2. Instanta chemata sa se pronunte cu privire la cererea de recunoastere si
incuviintare a executarii se va limita sa stabileasca existenta conditiilor
prevazute la art. 23 si, daca aceste conditii exista, va incuviinta executarea.
Art. 26
Hotaririle judecatoresti definitive ale unei parti contractante referitoare
la statutul personal al propriilor sai cetateni produc efecte pe teritoriul
celeilalte parti contractante fara nici o procedura de recunoastere.
Art. 27
1. Daca una dintre partile in proces, scutita de garantie procesuala, este
obligata printr-o hotarire judecatoreasca definitiva sa plateasca celeilalte
parti cheltuieli de judecata, hotarirea se va executa gratuit, la cererea
acesteia, pe teritoriul celeilalte parti contractante.
2. In ce priveste urmarirea cheltuielilor de judecata avansate de stat si a
taxelor de care a fost scutita partea, instanta partii contractante pe al carei
teritoriu s-a nascut obligatia de plata va cere instantei competente a
celeilalte parti contractante sa urmareasca incasarea acestor cheltuieli. Suma
incasata se va pune la dispozitia misiunii diplomatice sau oficiului consular
al celeilalte parti contractante.
3. La cererile la care se refera paragraful 1 al prezentului articol vor
trebui anexate o copie certificata a acelei parti din hotarire care se refera
la cuantumul cheltuielilor de judecata, o adeverinta care sa ateste ca
hotarirea este definitiva si o traducere certificata a acestor acte.
4. Instanta care incuviinteaza executarea hotaririlor prevazute la
paragraful 1 al prezentului articol va verifica numai daca hotarirea este
definitiva si executorie.
Art. 28
Fiecare parte contractanta va recunoaste si va incuviinta sa se execute pe
teritoriul sau hotaririle arbitrale in materie comerciala, pronuntate pe
teritoriul celeilalte parti contractante, potrivit Conventiei pentru recunoasterea
si executarea sentintelor arbitrale straine, adoptata la New York la 10 iunie
1958.
Hotaririle arbitrale in materie civila pronuntate pe teritoriul uneia
dintre partile contractante vor fi recunoscute si vor putea fi executate pe
teritoriul celeilalte parti contractante in conditiile art. 23 si 24 ale
prezentei conventii, in masura in care aceste conditii sint aplicabile
hotaririlor arbitrale.
Art. 29
Prin aplicarea prevederilor referitoare la executarea hotaririlor
judecatoresti si arbitrale, precum si a tranzactiilor judiciare, nu se poate
aduce atingere dispozitiilor legale ale partilor contractante privind
transferul de sume de bani sau transmiterea obiectelor, obtinute prin
executare.
CAP. 6
Extradarea
Art. 30
Partile contractante se angajeaza sa-si predea reciproc, potrivit regulilor
si conditiilor prevazute in prezentul capitol, in vederea urmaririi penale,
judecarii sau executarii pedepsei, persoanele care se gasesc pe teritoriul
uneia dintre cele doua parti contractante.
Extradarea se admite numai daca fapta pentru care este invinuita sau pentru
care a fost condamnata persoana a carei extradare se cere este prevazuta ca
infractiune de legea ambelor parti contractante.
Extradarea in vederea urmaririi sau judecarii se admite numai daca,
potrivit legii ambelor parti contractante, fapta atrage o pedeapsa privativa de
libertate mai mare de 2 ani sau alta mai grea, iar daca extradarea este ceruta
in vederea executarii pedepsei, numai daca pedeapsa aplicata este mai mare de
un an sau o pedeapsa mai grava.
Art. 31
Nu pot fi extradate:
a) persoanele care, la data primirii cererii de extradare, sint cetateni ai
partii contractante solicitate;
b) persoanele fara cetatenie domiciliate pe teritoriul partii solicitate;
c) persoanele a caror extradare nu este admisa de legea partii solicitate.
Art. 32
Extradarea nu se admite:
a) daca fapta a fost savirsita pe teritoriul partii solicitate;
b) daca infractiunea pentru care se cere extradarea a fost comisa in afara
teritoriului partii solicitante si legile partii solicitate nu prevad urmarirea
in cazul in care infractiunea care se imputa a fost comisa in afara
teritoriului sau, ori nu admite extradarea pentru infractiunile care fac
obiectul cererii;
c) daca, in conformitate cu legile ambelor parti contractante, actiunea
penala se poate pune in miscare numai prin plingerea sau denuntul prealabil al
persoanelor autorizate de lege;
d) daca, potrivit legii uneia dintre partile contractante, actiunea penala
privind fapta pentru care se cere extradarea este prescrisa sau fapta a fost
amnistiata, ori daca exista o alta cauza legala care impiedica punerea in
miscare a actiunii penale sau executarea pedepsei;
e) daca, fata de persoana si fapta pentru care se cere extradarea, organele
judiciare ale partii solicitate au pronuntat o hotarire definitiva sau au pus
capat procesului penal.
Art. 33
Extradarea poate fi aminata daca persoana a carei extradare se cere este
invinuita sau inculpata intr-un proces penal, ori are de executat o pedeapsa
privativa de libertate pronuntata de o instanta a partii solicitate.
In caz de aminare, extradarea se poate face numai dupa ce procesul penal a
luat sfirsit, iar cind s-a pronuntat o hotarire de condamnare, numai dupa ce
pedeapsa a fost executata.
In cazul in care aminarea extradarii ar putea atrage implinirea termenului
de prescriptie a actiunii sau ar putea crea mari greutati pentru stabilirea
faptelor, partea solicitata poate admite extradarea temporara sub conditia
expresa ca persoana a carei extradare se cere va fi inapoiata dupa efectuarea
actelor procesuale ale cauzei pentru care s-a admis extradarea.
Art. 34
Persoana extradata nu poate fi urmarita sau judecata pentru alta infractiune
decit aceea care a condus la obtinerea extradarii, nu poate fi supusa la
executarea altei pedepse decit aceea care a determinat extradarea si nici nu
poate fi extradata unui stat tert, decit in cazurile urmatoare:
a) daca exista acordul prealabil al partii solicitate;
b) daca, avind posibilitatea, nu a parasit teritoriul partii solicitante in
termen de o luna de la sfirsitul procesului penal ori de la executarea pedepsei
sau, daca parasind acest teritoriu, a revenit ulterior.
Art. 35
In problemele extradarii, cele doua parti contractante comunica intre ele
prin intermediul ministerelor afacerilor externe.
Art. 36
1. La cererea de extradare care se adreseaza partii solicitate vor fi
anexate:
a) copia certificata a mandatului de arestare, iar cind extradarea se cere
pentru executarea pedepsei, copia certificata a hotaririi ramase definitiva. In
cazul in care in mandatul de arestare nu este mentionata fapta cu indicarea
locului si timpului in care a fost comisa si nici calificarea ei juridica,
aceste date vor trebui certificate intr-o anexa;
b) copia dispozitiilor legale aplicabile in cauza respectiva;
c) datele privind durata partii neexecutate din pedeapsa aplicata, in cazul
cererii de extradare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte
din pedeapsa;
d) orice date care ar putea servi pentru identificarea persoanei a carei
extradare se cere.
2. Partea solicitata poate cere date suplimentare, daca indicatiile date
potrivit paragrafului 1 al prezentului articol sint incomplete. Cealalta parte
trebuie sa dea curs acestei cereri in cel mult 2 luni. Aceasta durata poate fi
prelungita cu inca 15 zile, de catre partile contractante, pentru motive
temeinice.
Daca partea solicitanta nu prezinta in termenul stabilit datele
suplimentare, partea solicitata poate dispune punerea in libertate a persoanei
arestate.
Art. 37
Daca cererea de extradare indeplineste conditiile de forma prevazute de
prezenta conventie, partea solicitata va lua neintirziat masuri pentru
arestarea persoanei a carei extradare se cere, cu exceptia cazurilor in care
extradarea nu ar putea fi acceptata.
Art. 38
Arestarea unei persoane poate avea loc si inainte de primirea cererii de
extradare, daca partea contractanta solicitanta cere aceasta. In acest caz, se
va mentiona mandatul de arestare sau hotarirea definitiva data impotriva acelei
persoane, specificindu-se ca cererea de extradare va fi trimisa ulterior.
Cererea de arestare, inainte de primirea cererii de extradare, poate fi facuta
prin posta, telegraf, telefon sau radio.
Cealalta parte contractanta va fi instiintata imediat despre arestarea
facuta in conformitate cu prevederile acestui articol.
Arestarea preventiva facuta in conformitate cu prevederile acestui articol
nu poate depasi o luna, dar poate fi prelungita cu inca 15 zile, la cererea
justificata a partii solicitante.
Art. 39
Partea solicitata va face cunoscut partii solicitante hotarirea sa asupra
extradarii.
In cazul in care cererea de extradare este admisa, partea solicitata este
obligata sa comunice partii solicitante locul si data predarii persoanei.
Daca reprezentantul partii solicitante nu se prezinta la data si locul
indicat pentru a prelua persoana a carei extradare a fost admisa si nici nu s-a
solicitat o aminare, persoana arestata va fi pusa in libertate. In acest caz,
daca se repeta cererea de extradare, ea poate fi refuzata. Aminarea prevazuta
in prezentul articol nu poate depasi 15 zile.
Art. 40
Daca extradarea aceleiasi persoane este ceruta de mai multe state, partea
solicitata va hotari carui stat i se va face extradarea.
Art. 41
Persoana extradata care se sustrage de la urmarirea penala sau de la
executarea pedepsei ori nu se prezinta la judecata si se intoarce pe teritoriul
partii solicitate poate fi extradata din nou. In acest caz nu mai este necesar
ca la cerere sa se anexeze actele prevazute la art. 36 al prezentei conventii.
Art. 42
La cererea partii solicitante, partea solicitata va transmite:
a) obiectele care pot servi ca mijloc de proba in procesul penal; aceste
obiecte se transmit si in cazul cind extradarea nu poate avea loc din cauza
mortii, sustragerii sau din alte imprejurari;
b) obiectele care provin din infractiune ori au servit la savirsirea
acesteia.
Predarea obiectelor se face sub luare de dovada.
Daca obiectele cerute sint necesare partii solicitate intr-o cauza penala,
ele pot fi retinute provizoriu sau predate cu conditia de a fi inapoiate.
Drepturile partii solicitate sau ale tertilor asupra acestor obiecte sint
rezervate. Obiectele asupra carora exista asemenea drepturi vor fi restituite
partii solicitate, cit mai curind posibil.
Predarea sumelor de bani sau a altor bunuri se va face cu respectarea
legilor partii solicitate.
Art. 43
Cheltuielile de extradare efectuate pina in momentul predarii persoanei
extradate se suporta de partea contractanta pe teritoriul careia s-au efectuat.
Art. 44
Fiecare parte contractanta autoriza, la cerere, tranzitul pe teritoriul sau
al persoanelor extradate celeilalte parti contractante de catre un al treilea
stat.
Cererea pentru autorizarea unui astfel de tranzit se inainteaza si se
rezolva in conformitate cu procedura privitoare la extradare prevazuta de
prezenta conventie.
Partile contractante nu sint obligate sa autorize tranzitarea persoanelor a
caror extradare nu poate avea loc potrivit prezentei conventii.
Cheltuielile de tranzit se suporta de partea solicitanta.
Art. 45
Partile contractante isi comunica reciproc informatii cu privire la
rezultatul procesului penal pornit impotriva persoanelor extradate. Daca
impotriva acestor persoane a fost pronuntata o sentinta definitiva, se va
transmite si copia sentintei.
Art. 46
1. Fiecare parte contractanta se obliga ca, la cererea celeilalte parti
contractante, sa porneasca, in conformitate cu propria sa lege, actiunea penala
impotriva unui cetatean al sau, atunci cind exista date suficiente ca a
savirsit pe teritoriul celeilalte parti contractante o infractiune care atrage
dupa sine extradarea.
2. La cerere se anexeaza o informare cuprinzind datele referitoare la
identitatea persoanei invinuite si la imprejurarile, locul si timpul savirsirii
infractiunii, precum si un extras cu textele din legea penala aplicabila
infractiunii.
Totodata, se vor anexa probele existente cu privire la savirsirea
infractiunii.
Actele prevazute in alineatul precedent vor fi insotite de traduceri
certificate, in limba partii contractante solicitate.
3. In cazul in care continutul actelor mentionate la paragraful 2 nu da
posibilitatea de a se stabili situatia de fapt exacta si vinovatia persoanei
invinuite, partea contractanta solicitata poate cere orice alte acte utile in
acest scop.
4. Partea contractanta solicitata este obligata sa instiinteze partea
contractanta solicitanta despre rezultatul procesului penal.
5. In aplicarea prevederilor prezentului articol, partile contractante
comunica intre ele prin intermediul procuraturilor generale.
CAP. 7
Schimbul de informatii in materie penala
Art. 47
Fiecare parte contractanta va comunica celeilalte parti contractante date
privind hotaririle definitive pronuntate de instantele unei parti contractante
impotriva cetatenilor celeilalte parti contractante, transmitind, totodata,
amprentele digitale existente ale condamnatilor.
Art. 48
La cererea instantelor judecatoresti sau a organelor de urmarire penala ale
celeilalte parti contractante, se vor transmite, gratuit, informatii asupra antecedentelor
penale ale persoanelor urmarite sau supuse judecatii pe teritoriul acelei parti
contractante. Comunicarea se va face conform art. 3 al prezentei conventii.
CAP. 8
Dispozitii finale
Art. 49
1. Prezenta conventie va fi supusa ratificarii. Schimbul instrumentelor de
ratificare se va efectua la Havana, cit mai curand posibil.
2. Conventia intra in vigoare in a saizecea zi dupa schimbul instrumentelor
de ratificare.
3. Prezenta conventie se incheie pe o durata nelimitata.
Fiecare dintre cele doua parti contractante poate s-o denunte printr-o
notificare scrisa adresata celeilalte parti contractante, care va produce
efecte dupa un an de la data primirii comunicarii.
Incheiata la Bucuresti la 23 iunie 1980, in doua exemplare originale,
fiecare in limba romana si in limba spaniola, ambele texte avind aceeasi
valoare.
Drept care imputernicitii celor doua parti contractante au semnat prezenta
conventie si au aplicat sigiliile lor.
Pentru
Republica Socialista Romania,
Stefan Andrei
Pentru
Republica Cuba,
Isidoro Malmierca Peoli
ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Danemarcei
privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Danemarcei,
denumite in cele ce urmeaza parti contractante,
in dorinta de a dezvolta relatiile de cooperare economica existente intre
cele doua state, preocupate de a crea conditii favorabile pentru investitiile
investitorilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat,
constiente ca protejarea reciproca a investitiilor, conform prezentului
acord, stimuleaza initiativa in acest domeniu,
au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
Promovarea si protejarea investitiilor
(1) Fiecare parte contractanta, in conformitate cu legislatia sa, va
incuraja pe teritoriul sau investitiile investitorilor celeilalte parti
contractante.
(2) Investitiile vor fi admise in conformitate cu prevederile legale ale
partii contractante pe al carui teritoriu investitia este efectuata si se vor
bucura de protectia prevazuta in acest acord.
Art. 2
Definitii
In sensul acestui acord:
(1) Investitiile inseamna orice drept de participare la o intreprindere,
inclusiv orice parte a capitalului la care este indreptatit un investitor,
precum si orice spor de valoare a capitalului si in special, dar nu exclusiv:
(a) actiuni, parti sau orice alte forme de participare la intreprinderi
constituite pe teritoriul unei parti contractante;
(b) beneficii reinvestite, drepturi de creanta sau alte drepturi
referitoare la prestari avind o valoare financiara;
(c) bunuri mobile si imobile, precum si orice alte drepturi reale ca
ipoteci, privilegii, cautiuni si orice alte drepturi similare, astfel cum sint
definite in conformitate cu legea partii contractante pe teritoriul careia este
situat bunul respectiv;
(d) drepturi de proprietate industriala si intelectuala, tehnologie, marci
de comert, goodwill, know-how si orice alte drepturi similare;
(e) concesiuni conferite prin lege sau prin contract in special
concesiunile privind prospectarea, extractia si exploatarea de bogatii
naturale, inclusiv cele din zonele maritime aflate sub jurisdictia oricareia
dintre partile contractante.
(2) Beneficii inseamna sumele produse de catre capital.
(3) Investitori inseamna:
(a) cu privire la Republica Socialista Romania: unitati economice romane
avind personalitate juridica si care, potrivit legii romane, au atributii de
comert exterior si de cooperare economica internationala;
(b) cu privire la Danemarca: intreprinderi inregistrate sau constituite
potrivit legii in vigoare in Danemarca si cetateni danezi.
Art. 3
Tratamentul natiunii celei mai favorizate
(1) Nici una dintre partile contractante nu va supune pe teritoriul sau pe
investitorii celeilalte parti contractante sau investitiile si beneficiile lor
la un tratament mai putin favorabil decit cel pe care il acorda investitorilor
oricarui stat tert sau investitiilor si beneficiilor lor.
(2) Daca legislatia oricareia dintre partile contractante sau intelegeri
internationale prezente sau viitoare, incheiate de oricare din ele, acorda
oricaror alti investitori sau investitiilor si beneficiilor lor un tratament
mai favorabil decit cel prevazut in prezentul acord, un asemenea tratament mai
favorabil se va aplica investitorilor celeilalte parti contractante,
investitiilor si beneficiilor lor.
(3) Prevederile prezentului acord referitoare la tratamentul natiunii celei
mai favorizate nu se vor aplica avantajelor pe care oricare dintre partile
contractante le acorda investitorilor oricarui stat tert, pe baza participarii
sale, prezente sau viitoare, la o uniune economica sau vamala, zona de liber
schimb sau tinind seama de apartenenta la o comunitate economica.
(4) Prevederile acestui acord nu vor avea efect juridic in legatura cu
Conventia dintre Republica Socialista Romania si Regatul Danemarcei pentru
evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si avere, facuta la
Copenhaga la 13 decembrie 1976.
(5) Fiecare parte contractanta va respecta toate celelalte obligatii
asumate cu privire la investitorii celeilalte parti contractante, investitiile
si beneficiile lor.
Art. 4
Exproprierea si despagubirea
(1) Nici una dintre partile contractante nu va lua masuri de expropriere
sau orice alte masuri avind un efect similar decit pentru interes public,
conform unei proceduri legale corespunzatoare si contra unei despagubiri.
Aceasta despagubire se va ridica la valoarea investitiei la data exproprierii,
va fi efectiv realizabila, liber transferabila si platita fara intirziere.
Cuantumul despagubirii va fi supus revizuirii conform unei proceduri legale
corespunzatoare, in cadrul jurisdictiei partii contractante unde investitia a
fost efectuata. Despagubirea din momentul in care a fost definitiv stabilita va
atrage perceperea de dobinda pentru orice perioada de intirziere nejustificata
in efectuarea platii.
(2) Daca un diferend intre un investitor al unei parti contractante si
cealalta parte contractanta privind cuantumul despagubirii continua sa existe
dupa epuizarea cailor de solutionare existente pe teritoriul partii
contractante unde investitia a fost efectuata, oricare din partile la diferend
va fi indreptatita sa supuna cazul, pentru conciliere sau arbitraj, in
conformitate cu prevederile Conventiei pentru reglementarea diferendelor
relative la investitii intre state si persoane ale altor state, deschisa pentru
semnare la Washington la 18 martie 1965.
(3) Investitorilor unei parti contractante ale caror investitii aflate pe
teritoriul celeilalte parti contractante sufera pierderi datorita razboiului
sau altui conflict armat, revolutiei, unei stari de necesitate nationala,
revoltei, insurectiei sau rascoalei, inclusiv pierderi ocazionate de
rechizitionarea pe teritoriul celei de-a doua parti contractante, li se vor
acorda de catre aceasta parte contractanta, in ceea ce priveste despagubirea
sau alta reglementare, un tratament nu mai putin favorabil decit cel pe care
aceasta din urma parte contractanta il acorda investitorilor oricarui stat
tert. Sumele privind aceste despagubiri vor fi liber transferabile.
Art. 5
Repatrierea capitalului si beneficiilor
(1) Fiecare parte contractanta garanteaza investitorilor celeilalte parti
contractante, cu privire la investitiile lor, cu rezerva dreptului fiecarei
parti contractante de a exercita echitabil, cu buna-credinta si pe baza
nediscriminatorie prerogativele conferite de legile sale, transferul:
(a) capitalului investit sau produsului lichidarii ori al instrainarii
totale sau partiale a investitiei;
(b) beneficiilor realizate, dividendelor si al altor venituri curente
provenind din investitie;
(c) platilor efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investitii si
dobinzilor datorate;
(d) unei parti adecvate din cistigurile cetatenilor autorizati sa lucreze
in cadrul unei investitii realizate pe teritoriul celeilalte parti
contractante.
(2) Transferurile sumelor mentionate mai sus vor fi efectuate fara
intirziere in conformitate cu procedurile corespunzatoare, dupa plata
impozitelor si altor obligatii de orice natura datorate de investitor pe
teritoriul celeilalte parti contractante in care investitia a fost efectuata.
Art. 6
Subrogarea
Daca o parte contractanta efectueaza plati propriilor investitori, in baza
unei garantii pe care a acordat-o pentru o investitie aprobata pe teritoriul
celeilalte parti contractante, ultima parte contractanta va recunoaste:
(a) transmiterea, fie in baza legii sau ca urmare a unei operatiuni legale
din acea tara, a oricarui drept sau pretentie a investitorului catre prima
parte contractanta, precum si
(b) ca prima parte contractanta este indreptatita, in virtutea subrogarii,
sa exercite drepturile si sa valorifice pretentiile acelui investitor si ca isi
va asuma si obligatiile legate de investitie, inclusiv plata impozitelor si
taxelor.
Art. 7
Transferurile de valuta
Transferurile de valuta potrivit art. 4, 5 si 6 vor fi efectuate fara
intirziere in valuta convertibila in care a fost efectuata investitia sau in
orice alta valuta convertibila, daca s-a convenit astfel cu investitorul, la
cursul de schimb oficial in vigoare la data transferului.
Art. 8
Diferende intre partile contractante
(1) Diferendele intre partile contractante privind interpretarea si
aplicarea acestui acord trebuie sa fie reglementate, pe cit posibil, prin
negocieri intre partile contractante. Daca un astfel de diferend nu poate fi
reglementat in decurs de sase luni de la inceperea negocierilor, acesta va fi
supus, la cererea oricarei parti contractante, unui tribunal arbitral.
(2) Un astfel de tribunal arbitral va fi constituit pentru fiecare caz in
parte, dupa cum urmeaza:
In termen de trei luni de la primirea cererii pentru arbitrare, fiecare
parte contractanta va numi un membru al tribunalului. Acesti doi membri vor
alege un cetatean al unui stat tert, care, cu aprobarea celor doua parti
contractante, va fi numit presedinte al tribunalului. Presedintele va fi numit
in termen de trei luni de la data numirii celorlalti doi membri. Daca in
decursul oricareia din perioadele specificate nu au fost efectuate numirile
necesare, oricare parte contractanta poate, in lipsa altei intelegeri, sa
invite pe presedintele Curtii Internationale de Justitie sa faca oricare din
numirile necesare. Daca presedintele este cetatean al oricareia dintre partile
contractante sau daca este intr-un alt mod impiedicat sa exercite functia
mentionata, vicepresedintele va fi invitat sa faca numirile necesare. Daca
vicepresedintele este cetatean al oricareia dintre partile contractante sau
daca el este de asemenea impiedicat sa exercite functia mentionata, membrul
Curtii Internationale de Justitie care urmeaza imediat in grad si care nu este
cetatean al oricareia dintre partile contractante va fi invitat sa faca
numirile necesare.
(3) Tribunalul arbitral va aplica prevederile acestui acord, ale altor
acorduri incheiate intre partile contractante si normele dreptului
international general. El va adopta hotarirea sa cu majoritate de voturi.
Aceasta hotarire va fi definitiva si obligatorie pentru ambele parti
contractante care numai ele vor avea dreptul de a participa la tribunal.
(4) Fiecare parte contractanta va suporta cheltuielile propriului sau
membru al tribunalului si ale reprezentarii sale in procedura arbitrala.
Cheltuielile privind presedintele si celelalte cheltuieli vor fi suportate in
parti egale de catre partile contractante.
(5) Tribunalul arbitral isi stabileste propria procedura.
Art. 9
Intrarea in vigoare, valabilitatea si expirarea
(1) Prezentul acord va intra in vigoare in ziua cind guvernele celor doua
parti contractante isi notifica reciproc ca cerintele lor constitutionale
pentru intrarea in vigoare a acordului au fost indeplinite si va ramine in
vigoare pentru o perioada de zece ani. Daca nu a fost denuntat cu un an inainte
de expirarea perioadei de zece ani el va fi considerat ca reinnoit pe noi
perioade de zece ani.
(2) In cazul unei notificari oficiale privind expirarea prezentului acord,
prevederile art. 1 - 9 vor continua sa fie aplicabile pe o noua perioada de
zece ani pentru investitiile efectuate inainte ca notificarea oficiala sa fi
fost primita.
(3) Prezentul acord nu se va aplica in privinta Insulelor Feroe si
Groenlandei.
Semnat la Copenhaga la 12 noiembrie 1980, in doua exemplare originale in
limbile romana, daneza si engleza, toate textele fiind egal autentice. In caz
de diferente de interpretare, textul in limba engleza va fi considerat text de
referinta.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Gheorghe Oprea
Pentru guvernul
Regatului Danemarcei,
Erling Jensen
ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Populare
Ungare privind colaborarea si cooperarea economica, tehnica si stiintifica pe
termen lung
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Populare
Ungare, denumite in continuare parti contractante,
in baza Tratatului de prietenie, colaborare si asistenta mutuala dintre
Republica Socialista Romania si Republica Populara Ungara, incheiat la 24
februarie 1972,
luind in considerare realizarile si experienta celor doua tari in
constructia socialismului si relevind importanta tot mai mare a colaborarii si
cooperarii economice, tehnice si stiintifice, indeosebi a cooperarii in
productie, dintre tarile socialiste pentru dezvoltarea economiilor nationale
ale celor doua tari, subliniind interesul reciproc de a valorifica, in modul
cel mai eficient, posibilitatile pe care le ofera potentialele economice, in
continua crestere, ale celor doua tari,
hotarite sa depuna noi eforturi pentru mai buna folosire a avantajelor ce
decurg din vecinatatea celor doua tari,
reafirmindu-si hotarirea de a extinde in continuare relatiile de colaborare
economica, tehnica si stiintifica de lunga durata intre cele doua tari, pe baza
principiilor marxism-leninismului, internationalismului proletar si
solidaritatii, suveranitatii si independentei nationale, egalitatii in
drepturi, neamestecului in treburile interne, respectului si avantajului
reciproc, intrajutorarii tovarasesti,
pornind de la principiile relatiilor dintre tarile socialiste, ale
ajutorului reciproc si diviziunii internationale socialiste a muncii, precum si
calauzite de dorinta de a contribui la realizarea "Programului complex al
adincirii si perfectionarii in continuare a colaborarii si dezvoltarii
integrarii economice socialiste a tarilor membre ale C.A.E.R.",
hotarite sa contribuie la punerea in aplicare a prevederilor Actului final
al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa,
au hotarit sa incheie prezentul acord si, in acest scop, au convenit asupra
celor ce urmeaza:
Art. 1
Partile contractante vor largi si adinci colaborarea economica, tehnica si
stiintifica, precum si cooperarea si specializarea in productie, pe termen lung
(denumita in continuare colaborarea) si vor dezvolta, diversifica si
perfectiona formele de colaborare in diferite domenii ale economiilor nationale
ale celor doua tari.
Art. 2
Partile contractante vor sprijini si stimula, in conformitate cu legislatia
lor interna, dezvoltarea si diversificarea colaborarii, in domenii de interes
reciproc, intre ministere si alte organe centrale (denumite in continuare
organe centrale), organizatii si intreprinderi economice si institutii de
cercetare si proiectare (denumite in continuare organizatii economice).
In anexa nr. 1*), care face parte integranta din prezentul acord, sint
mentionate intelegerile de cooperare si specializare in productie privind
perioada 1981-1985, a caror semnare va avea loc in anii 1980-1981.
Principalele domenii de colaborare de lunga durata sint prevazute in anexa
nr. 2*), care face parte integranta din prezentul acord. Organele centrale si
organizatiile economice, pe baza avantajului reciproc, pot initia colaborari si
in alte domenii.
Partile contractante convin ca livrarile reciproce de lunga durata dintre
cele doua tari, pe perioade de 5 ani sau mai lungi, sa fie incluse in
intelegerile privind coordonarea bilaterala a planurilor, precum si in
acordurile de lunga durata privind schimburile de marfuri si plati.
-------------------
*) Anexele nr. 1 si 2 se comunica institutiilor interesate.
Art. 3
Partile contractante vor desfasura activitatea de colaborare, pornind de la
prevederile planului de dezvoltare a economiei nationale a fiecarei tari.
Art. 4
Partile contractante convin ca actiunile de colaborare, care au fost perfectate
prin documente bilaterale, sa fie incluse de fiecare parte in planul de
dezvoltare a economiei nationale a tarii sale, potrivit legislatiei sale
interne, asigurind mijloacele materiale necesare realizarii lor.
Art. 5
In vederea realizarii obiectivelor cuprinse in prezentul acord,
principalele forme ale colaborarii sint urmatoarele:
a) coordonarea planurilor de dezvoltare, pe termen lung, a economiilor
nationale ale celor doua tari;
b) schimb de experienta in domeniul perfectionarii metodologiilor de
planificare ale economiilor nationale;
c) utilizarea sistemului de intelegeri in domeniul schimburilor de marfuri,
inclusiv acordurile, conventiile si contractele de livrari reciproce de marfuri
pe termen lung, in domenii de interes reciproc;
d) cooperarea si specializarea in productia de instalatii, masini si
utilaje, subansamble, piese si alte produse, pentru nevoile lor interne si
pentru livrari in terte tari;
e) colaborarea tehnico-stiintifica, indeosebi in domeniul cercetarii
stiintifice si dezvoltarii tehnologice;
f) constituirea de intreprinderi comune si societati mixte de productie in
cele doua tari si de societati mixte de productie si comercializare in terte
tari;
g) colaborarea in proiectarea si construirea de obiective economice, in
largirea capacitatilor de productie sau modernizarea acestora, precum si in
domeniul utilizarii cit mai eficiente a capacitatilor de productie;
h) colaborarea in domeniul financiar;
i) colaborarea in valorificarea in ambele tari si pe terte piete a unor
inventii, documentatii tehnice si know-how.
Art. 6
Partile contractante vor actiona in directia dezvoltarii colaborarii de
lunga durata si, prin intermediul acesteia, a largirii si diversificarii
schimburilor de marfuri dintre cele doua tari.
Livrarile reciproce de marfuri care rezulta din conventiile si contractele
de colaborare vor fi incluse in protocoalele de coordonare a planurilor
cincinale si in acordurile comerciale de lunga durata, respectiv in
protocoalele comerciale anuale privind schimburile de marfuri si platile dintre
cele doua tari, si se vor realiza in conformitate cu prevederile acestora.
Art. 7
Comisia mixta guvernamentala romano-ungara de colaborare economica va
actiona pentru transpunerea in viata a prevederilor prezentului acord, va
examina periodic modul de desfasurare a activitatii de colaborare intre cele
doua tari si va adopta recomandari si masuri cu privire la dezvoltarea in
continuare a acestei activitati.
Art. 8
Prezentul acord va intra in vigoare la data la care partile contractante
isi vor comunica reciproc, pe cale diplomatica, ca au indeplinit prevederile
legislatiei interne cu privire la intrarea in vigoare a acordurilor
internationale.
Acordul se incheie pe o perioada de 15 ani si valabilitatea lui se va
prelungi prin tacita reconductiune, pe perioade de cite 5 ani, daca nici una
dintre partile contractante nu il va denunta, notificind aceasta hotarire cu 12
luni inainte de expirarea valabilitatii acestuia.
Art. 9
Prezentul acord nu afecteaza obligatiile partilor decurgind din alte
acorduri de colaborare economica si tehnico-stiintifica, in vigoare intre cele
doua tari.
Incetarea valabilitatii prezentului acord nu afecteaza valabilitatea
conventiilor, contractelor si altor intelegeri incheiate intre organele
centrale si organizatiile economice ale celor doua tari, pe baza prezentului
acord.
Incheiat la Bucuresti la 31 octombrie 1980, in doua exemplare originale,
fiecare in limba romana si in limba ungara, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Nicolae Constantin
Pentru guvernul
Republicii Populare Ungare,
Marjai Jozsef
ACORD COMERCIAL SI DE PLATI
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Libaneze
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Libaneze,
denumite in continuare parti contractante,
dorind sa consolideze si sa dezvolte relatiile lor comerciale, fondate pe
baza principiilor respectarii independentei si suveranitatii nationale,
neamestecului in treburile interne, egalitatii in drepturi si avantajului
reciproc,
luind in considerare necesitatea de a asigura conditii favorabile pentru
accesul reciproc al produselor celor doua tari pe pietele lor respective,
au convenit urmatoarele:
Art. 1
Partile contractante vor lua toate masurile necesare pentru a facilita si
dezvolta schimburile comerciale intre cele doua tari, conform cu dispozitiile
prezentului acord, precum si cu legile si reglementarile in vigoare in tarile
lor respective.
Art. 2
Partile contractante isi vor acorda reciproc tratamentul natiunii celei mai
favorizate pentru tot ceea ce este in legatura cu relatiile lor comerciale.
Tratamentul natiunii celei mai favorizate se va aplica indeosebi cu privire
la taxele vamale si la orice fel de taxe si impuneri la care sint supuse
marfurile la intrarea, iesirea, depozitarea, incarcarea, transbordarea, precum
si cu privire la modul de percepere a acestor taxe, taxelor sau impunerilor si
reglementarilor sau formalitatilor specifice diverselor regimuri vamale.
Art. 3
Clauza natiunii celei mai favorizate, prevazuta in prezentul acord, nu se
va aplica.
a) privilegiilor si avantajelor acordate sau care ar putea fi acordate de
una dintre partile contractante tarilor limitrofe in vederea facilitarii
traficului de frontiera;
b) privilegiilor si avantajelor decurgind din uniuni vamale sau zone ale
comertului liber, la care una dintre partile contractante este sau ar deveni
membra;
c) privilegiilor, facilitatilor si drepturilor preferentiale pe care
Republica Libaneza le-a acordat sau le va acorda tarilor membre ale Ligii
Statelor Arabe.
Art. 4
a) Fiecare din cele doua parti contractante va acorda navelor comerciale
navigind sub pavilionul celeilalte parti contractante, precum si echipajelor si
incarcaturilor acestora, cu prilejul intrarii si iesirii, operarii sau
stationarii in porturile sale, conditiile acordate navelor, echipajelor si
incarcaturii statului cel mai favorizat.
b) Cele doua parti contractante isi vor acorda reciproc toate facilitatile
posibile in scopul ca marfurile al caror schimb este prevazut prin prezentul
acord sa fie transportate de preferinta cu nave romanesti sau libaneze.
c) Dispozitiile mentionate mai sus nu vor fi aplicabile cabotajului
national, pescuitului si remorcajului in apele teritoriale ale partilor
contractante.
d) Fiecare dintre partile contractante se angajeaza sa accepte ca valabile
documentele eliberate sau aprobate de autoritatile competente ale celeilalte
parti, privind nationalitatea navelor, registrul de tonaj, identitatea
echipajelor si alte documente in legatura cu navele, echipajele si incarcatura
acestora.
Art. 5
Cele doua parti contractante se angajeaza ca organismele competente in
statele lor respective sa elibereze in timp util licentele de import si export
necesare, in cazurile in care importurile sau exporturile avute in vedere sint
supuse unor asemenea licente.
Cele doua parti contractante se angajeaza, intre altele, sa faca in asa fel
incit sa accelereze operatiunile aferente importului si exportului si sa nu
solicite, cu aceasta ocazie, prezentarea de alte documente decit cele prevazute
in mod obligatoriu de reglementarile in vigoare in tarile respective.
Nici una dintre cele doua parti contractante nu va impune restrictii sau
prohibitii importului oricarui produs de pe teritoriul celeilalte parti
contractante, sau exportului oricarui produs destinat teritoriului celeilalte
parti contractante, in afara de cazul ca aceste restrictii sau prohibitii sint
generale si se aplica tuturor celorlalte tari.
Art. 6
In cadrul legislatiilor in vigoare, cele doua parti contractante vor
suspenda perceperea taxelor vamale, impozitelor si altor taxe aplicate cu
ocazia importului si aceasta sub rezerva reexportului, cu privire la
urmatoarele articole:
a) unelte si articole importate in scopuri de probe, montaj sau reparatii;
b) structurile fixe sau mobile, montaje prefabricate, marfuri sau articole
destinate tirgurilor si expozitiilor;
c) ambalajele pline sau goale.
Mostrele si materialele de publicitate fara valoare comerciala vor fi
admise cu scutire definitiva de taxe in conditiile prevazute de reglementarile
aplicabile in tara in care se importa.
Art. 7
Livrarea marfurilor si executarea de prestatii de servicii, in cadrul prezentului
acord, vor fi efectuate conform contractelor care vor fi incheiate intre
organizatiile si intreprinderile de comert exterior din Republica Socialista
Romania in calitate de persoane juridice si persoanele fizice si juridice din
Republica Libaneza, autorizate sa efectueze activitati de comert exterior.
Art. 8
Toate platile in cadrul prezentului acord se vor efectua in devize
convertibile (liber transferabile), conform legislatiilor in vigoare in fiecare
din cele doua tari cu privire la circulatia si controlul devizelor.
Art. 9
Fiecare dintre cele doua parti contractante va acorda celeilalte parti
facilitatile necesare pentru:
- participarea la tirgurile si expozitiile comerciale internationale,
organizate pe teritoriul sau;
- stabilirea de contacte comerciale intre organizatiile economice,
intreprinderile si firmele din cele doua tari;
- negocierea de intelegeri, aranjamente si contracte comerciale, indeosebi
pe termen lung, intre organizatiile economice, intreprinderile si firmele din
cele doua tari;
- schimbul de reprezentanti comerciali si ai industriei, precum si de
specialisti din alte domenii economice.
Art. 10
Eventualele diferende care vor rezulta din interpretarea sau realizarea
contractelor ce vor fi incheiate in baza prezentului acord, intre persoane
juridice din Republica Socialista Romania si persoane fizice si juridice din
Republica Libaneza, se vor solutiona pe cale amiabila.
In cazul in care aceste diferende se vor mentine, ele vor fi solutionate
definitiv prin arbitrajul Comisiei de Arbitraj a Camerei de Comert
Internationale de la Paris, conform regulamentului comisiei si cu aplicarea
dreptului material francez.
Formalitatea de exequatur nu va cuprinde examenul de fond al sentintei arbitrale.
Art. 11
In vederea facilitatii aplicarii prezentului acord si pentru a incuraja
schimburile comerciale intre cele doua tari, partile contractante vor forma o
comisie mixta guvernamentala care va avea sarcina, in principal:
a) sa studieze rezultatele aplicarii prezentului acord;
b) sa rezolve diferendele care ar putea interveni in urma aplicarii sale;
c) sa supuna propunerile care au in vedere sa incurajeze si sa dezvolte
schimburile comerciale si relatiile economice intre cele doua tari.
Aceasta comisie se va reuni, la nevoie, alternativ pe teritoriul fiecareia
dintre cele doua parti contractante, la cererea uneia dintre ele si la data
convenita intre ele.
Art. 12
Prezentul acord se incheie pe o perioada de un an de la data intrarii sale
in vigoare. El va fi reinnoit prin tacita reconductie din an in an, daca nici
una dintre partile contractante nu l-a denuntat in scris, cu trei luni inaintea
expirarii valabilitatii sale.
Art. 13
Prezentul acord va fi ratificat conform procedurii constitutionale in
vigoare in fiecare din cele doua tari. El va intra in vigoare la o luna de la
data schimbului instrumentelor de ratificare.
De la data intrarii sale in vigoare, prezentul acord va abroga Acordul
comercial si de plati, semnat la Beirut, la 6 ianuarie 1956, intre guvernul
Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Libaneze.
Art. 14
Dispozitiile prezentului acord vor continua sa ramina in vigoare, chiar si
dupa expirarea sa, pentru contractele incheiate in cadrul si duratei sale de
valabilitate si pina la indeplinirea integrala a prevederilor sale, in
conditiile prezentului acord.
Facut la Bucuresti la 6 decembrie 1980, in doua exemplare originale, in
limbile romana, araba si franceza, cele trei texte avind aceeasi valoare. In
caz de divergenta de interpretare, textul francez va fi de referinta.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Ion M. Nicolae
Pentru guvernul
Republicii Libaneze,
Samih El Baba
CONVENTIE
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice
Sudan privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu
privire la impozitele pe venit si capital
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice
Sudan, dorind sa promoveze si sa intareasca relatiile economice si culturale
dintre cele doua tari pe baza suveranitatii nationale si respectarii
independentei, a egalitatii in drepturi, a avantajului reciproc si a
neamestecului in treburile interne, au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Persoane vizate
Prezenta conventie se aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ale
ambelor state contractante.
Art. 2
Impozite vizate
1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe capital
stabilite in contul fiecaruia dintre statele contractante, indiferent de modul
de percepere.
2. Sint considerate ca impozite pe venit si pe capital toate impozitele
stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit ori de
capital, inclusiv impozitele pe cistigurile provenind din instrainarea
bunurilor mobile sau imobile, precum si impozitele asupra cresterii valorii
capitalului.
3. Impozitele care cad sub incidenta prezentei conventii sint urmatoarele.
a) in ceea ce priveste Republica Socialista Romania:
- impozitul pe veniturile din salarii, din lucrari de litere, arta si
stiinta, precum si venitul obtinut din colaborari la publicatii, la spectacole,
din expertize si din alte surse asemanatoare;
- impozitul pe veniturile realizate din Romania de persoanele fizice sau
juridice nerezidente;
- impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite cu participarea
unor organizatii economice romane si a unor parteneri straini;
- impozitul pe veniturile din activitati lucrative ca meserii, profesii
libere, precum si din intreprinderi, altele decit cele de stat;
- impozitul pe veniturile din inchirieri de cladiri si terenuri;
- impozitul pe veniturile din activitati agricole;
- platile din beneficii facute de intreprinderile de stat catre bugetul
statului,
(mai jos denumite impozit roman);
b) in ceea ce priveste Republica Democratica Sudan:
- impozitul pe beneficii din afaceri;
- impozitul pe venitul personal;
- impozitul pe renta terenurilor;
- impozitul de dezvoltare;
- impozitul global;
- impozitul pe cistiguri din capital,
(mai jos denumite impozit sudanez).
4. Prezenta conventie se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de
natura identica sau substantial asemanatoare care se vor stabili de fiecare
stat contractant dupa data semnarii prezentei conventii si care se vor adauga
celor existente sau le vor inlocui.
Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica reciproc
modificarile importante aduse legislatiei fiscale respective.
Art. 3
Definitii generale
1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o
interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant inseamna
Republica Socialista Romania sau Republica Democratica Sudan, dupa cum se cere
in contextul conventiei;
b) termenul Romania inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania,
fundul marii si subsolul ariilor submarine situate in afara apelor teritoriale
asupra carora Romania exercita drepturi suverane in conformitate cu dreptul
international si cu propria sa legislatie cu privire la explorarea si
exploatarea resurselor naturale ale unor astfel de arii, dar numai in masura in
care persoana, proprietatea sau activitatea careia i se aplica prevederile
prezentei conventii este legata de asemenea explorare sau exploatare;
c) termenul Sudanul inseamna Republica Democratica Sudan, inclusiv orice
arie in afara apelor teritoriale ale Republicii Democratice Sudan care, in
conformitate cu dreptul international, a fost sau poate fi desemnata in viitor,
conform legislatiei Republicii Democratice Sudan privitoare la platforma
continentala, ca o arie in interiorul careia pot fi exercitate drepturile
Republicii Democratice Sudan cu privire la fundul marii si subsol si la
resursele lor naturale;
d) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate si orice alta
grupare de persoane;
e) termenul societate indica orice persoana juridica sau orice entitate
considerata ca persoana juridica in vederea impozitarii;
f) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a
celuilalt stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un
rezident al unui stat contractant si o intreprindere exploatata de un rezident
al celuilalt stat contractant;
g) expresia autoritate competenta indica:
(i) in cazul Romaniei, ministrul finantelor sau reprezentantul sau
autorizat; si
(ii) in cazul Sudanului, directorul impozitelor sau reprezentantul sau
autorizat;
h) termenul trafic international inseamna orice transport maritim sau
aerian efectuat de catre o intreprindere care are locul conducerii efective
intr-un stat contractant, cu exceptia cazului cind un atare transport este
efectuat numai intre doua locuri situate in celalalt stat contractant;
i) termenul nationali inseamna:
(i) cu privire la Romania, toti cetatenii romani si toate persoanele
juridice, societatile de persoane si asociatiile care dobindesc statut juridic
ca atare conform legislatiei in vigoare in Romania;
(ii) cu privire la Sudan, toti cetatenii Republicii Democratice Sudan care
dobindesc statutul juridic ca atare din legatura lor cu Republica Democratica
Sudan si toate persoanele juridice ca atare conform legislatiei in vigoare in
Republica Democratica Sudan;
j) termenul impozit roman inseamna impozit stabilit de Romania,
2. In ce priveste aplicarea conventiei de catre un stat contractant, orice
termen care nu este altfel definit are sensul ce i se atribuie de catre
legislatia acelui stat contractant, referitoare la impozitele facind obiectul
prezentei conventii.
Art. 4
Domiciliu fiscal
1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat
contractant desemneaza, sub rezerva prevederilor paragrafelor 2 si 3 ale
prezentului articol, orice persoana care in virtutea prevederilor legale ale
acelui stat este subiect de impunere in acel stat datorita domiciliului sau,
rezidentei sale, sediului conduceri sau pe baza oricarui alt criteriu de natura
analoaga.
Expresiile rezident al Sudanului si rezident al Romaniei vor fi
interpretate in mod corespunzator.
2. Cind, conform dispozitiilor paragrafului 1 al prezentului articol, o
persoana fizica este considerata rezidenta a ambelor state contractante, atunci
statutul sau juridic va fi determinat in conformitate cu regulile ce urmeaza:
a) persoana va fi considerata rezidenta a statului contractant in care
dispune de o locuinta permanenta la dispozitia sa. Daca dispune de o locuinta
permanenta in ambele state contractante, ea va fi considerata ca rezidenta a
statului contractant cu care legaturile sale personale si economice sint cele
mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor
sale vitale nu poate fi determinat sau daca aceasta persoana nu dispune de o
locuinta permanenta la dispozitia sa in nici unul din statele contractante,
atunci va fi considerata ca rezidenta a statului contractant in care locuieste
in mod obisnuit;
c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in ambele state
contractante sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul din ele, ea va
fi considerata ca rezidenta a statului contractant al carui national este;
d) daca aceasta persoana este un national al (are cetatenia) ambelor state
contractante sau al nici unuia din ele, autoritatile competente ale statelor
contractante transeaza problema de comun acord.
3. Cind, potrivit prevederilor paragrafului 1 al prezentului articol, o
persoana, alta decit o persoana fizica, este socotita ca rezidenta a ambelor
state contractante, atunci va fi considerata ca rezidenta a statului
contractant in care este situat sediul conducerii sale efective.
Art. 5
Sediu permanent
1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent indica o
instalatie fixa de afaceri in care intreprinderea exercita, in total sau in
parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent cuprinde indeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a bogatiilor naturale;
g) un santier de constructie sau de montaj a carui durata depaseste 12
luni.
3. Nu se considera sediu permanent:
a) folosirea de instalatii in scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau
livrarii, ca urmare a unui contract de vinzare de produse sau marfuri
apartinind intreprinderii;
b) produsele sau marfurile apartinind intreprinderii, pastrate in scopul
exclusiv al stocarii, expunerii sau livrarii;
c) produsele sau marfurile apartinind intreprinderii, pastrate numai in
scopul de a fi prelucrate de catre o alta intreprindere;
d) produsele sau marfurile apartinind intreprinderii, expuse in cadrul unui
tirg sau expozitii temporare ocazionale, care sint vindute de catre
intreprindere dupa inchiderea acelui tirg sau expozitii;
e) intretinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a cumpara
produse sau marfuri ori de a stringe informatii pentru intreprindere;
f) intretinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a face
reclama, de a furniza informatii, pentru cercetari stiintifice sau activitati
analoage, care au caracter preparator sau auxiliar pentru intreprindere;
g) un santier de constructii sau montaj.
4. O persoana activind intr-un stat contractant in contul unei intreprinderi
din celalalt stat contractant - alta decit un agent care are un statut
independent caruia i se aplica prevederile paragrafului 5 - se considera sediu
permanent in primul stat contractant mentionat, daca dispune in acest stat de
puteri pe care le exercita in mod obisnuit, care ii permit sa incheie contracte
in numele intreprinderii, in afara de cazul cind activitatea acestei persoane
este limitata la cumpararea de produse sau marfuri pentru intreprindere.
5. Nu se considera ca o intreprindere a unui stat contractant are un sediu
permanent in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi
exercita activitatea prin intermediul unui curtier (misit), al unui agent
comisionar general sau al oricarui alt intermediar (agent) cu statut
independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul activitatii
lor obisnuite.
6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau
este controlata de catre o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau
care isi exercita activitatea in acel celalalt stat contractant (fie printr-un
sediu permanent sau in alt mod) nu este prin el insusi suficient pentru a face
din una din aceste societati un sediu permanent al celeilalte.
7. O intreprindere a unui stat contractant va fi considerata ca are un
sediu permanent in celalalt stat contractant daca desfasoara activitatea de
prestari de servicii in celalalt stat contractant prin prezentarea de
spectacole publice date de artistii sau sportivii mentionati la art. 18.
Art. 6
Venituri imobiliare
1. Venitul provenind din bunuri imobile, este impozabil in statul
contractant in care aceste bunuri sint situate.
2. Expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu legislatia
statului contractant in care bunurile in cauza sint situate. Expresia va
cuprinde, in orice caz, toate accesoriile proprietatii imobiliare, inventarul
viu si mort al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora
se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciara, uzufructul
bunurilor imobile si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea
sau concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, izvoarelor si altor
bogatii naturale ale solului; navele si aeronavele nu sint considerate ca
bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol se aplica veniturilor
obtinute din exploatarea directa, din inchirierea sau din folosirea in orice
alta forma a proprietatii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1, si 3 ale prezentului articol se aplica, de
asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi si
veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.
5. Prin derogare de la prevederile precedente ale prezentului articol,
beneficiile obtinute de catre o intreprindere agricola, forestiera sau de
plantatie vor fi tratate in conformitate cu prevederile art. 7.
Art. 7
Beneficiile intreprinderilor
1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sint impozabile
numai in acel stat, in afara de cazul cind intreprinderea exercita activitatea
in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent situat in acel stat.
Daca intreprinderea exercita activitatea sa asa cum s-a mentionat anterior,
beneficiile intreprinderii pot fi impuse in celalalt stat, dar numai acea parte
din ele care sint atribuibile acelui sediu permanent.
2. Cind o intreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa si
in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat in acel stat,
atunci se atribuie in fiecare stat contractant, acelui sediu permanent,
beneficiile pe care le-ar fi putut realiza daca ar fi constituit o
intreprindere distincta si separata, exercitind activitati identice sau
analoage in conditii identice sau analoage si tratind cu toata independenta cu
intreprinderea al carui sediu permanent este.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sint admise la scadere
cheltuielile facute pentru scopurile urmarite de acest sediu permanent,
inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare,
indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul contractant in care se afla
sediul permanent, sau in alta parte.
4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste ca beneficiile
de atribuit unui sediu permanent sa fie determinate pe baza repartizarii
beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti componente,
nici o dispozitie a paragrafului 2 al prezentului articol nu impiedica acest
stat contractant de a determina beneficiile impozabile in conformitate cu
repartitia uzuala; metoda de repartizare adoptata trebuie, in orice caz, sa fie
- ca rezultat - in concordanta cu principiile enuntate in prezentul articol.
Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul
ca acel sediu permanent cumpara produse sau marfuri pentru intreprindere.
5. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile
atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate in fiecare an prin aceeasi
metoda, in afara de cazul cind exista motive suficiente si valabile de a
proceda altfel.
6. Cind beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in alte
articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sint afectate
de dispozitiile prezentului articol.
Art. 8
Transporturi navale si aeriene
1. Beneficiile obtinute de catre o intreprindere a unui stat contractant
din exploatarea in trafic international a navelor si aeronavelor vor fi scutite
de impozit in celalalt stat contractant.
2. Dispozitiile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica, de
asemenea, beneficiilor obtinute din participarea statelor contractante intr-un
pool, la o exploatare in comun sau la o agentie internationala de transporturi.
3. Beneficiile din transporturile maritime sau aeriene limitate numai la
locuri situate intr-un stat contractant pot fi impuse in acel stat.
Art. 9
Intreprinderi asociate
Atunci cind:
a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la
conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat
contractant, sau cind
b) aceleasi persoane participa in mod direct sau indirect la conducerea, la
controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si al
unei intreprinderi a celuilalt stat contractant, si cind, intr-un caz sau in
celalalt, cele doua intreprinderi sint, in relatiile lor financiare sau
comerciale, legate prin conditii acceptate sau impuse, care difera de acelea
care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente, toate beneficiile
care, daca n-ar fi fost acele conditii, ar fi fost obtinute de catre una din
intreprinderi dar nu au putut fi obtinute in fapt datorita acelor conditii, pot
fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse in consecinta.
Art. 10
Dividende
1. Dividendele platite de o societate rezidenta a unui stat contractant
catre o persoana rezidenta a celuilalt stat contractant se impun in acest
celalalt stat.
2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse in statul contractant in care
este rezidenta societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acestui
stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depasi 15 la suta din suma bruta a
dividendelor.
Prevederile acestui paragraf nu afecteaza impozitarea societatii pentru
beneficiile din care se platesc dividendele.
3. Termenul dividende, asa cum este folosit in acest articol, indica
veniturile provenind din actiuni, actiuni sau titluri de folosinta, parti
miniere, parti de fondator, precum si veniturile din alte parti sociale
asimilate veniturilor din actiuni de catre legislatia fiscala a statului
contractant in care este rezidenta societatea distribuitoare a dividendelor. In
acest context, beneficiile repartizate de societatile mixte romane subscriitorilor
de capital sint asimilate dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cind beneficiarul
dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, in celalalt stat
contractant in care societatea platitoare de dividende este rezidenta, un sediu
permanent de care este legata in mod efectiv participarea generatoare de
dividende. In acest caz, se aplica prevederile art. 7.
5. Cind o societate rezidenta a unui stat contractant realizeaza beneficii
sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate
percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de acea societate
persoanelor care nu sint rezidente ale acestui celalalt stat, nici sa preleve
vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca
dividendele platite sau beneficiile nedistribuite reprezinta, in total sau in
parte, beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
Art. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant si obtinute de un rezident
al celuilalt stat contractant pot fi impuse in acest celalalt stat contractant.
2. Totusi, aceste dobinzi pot fi impuse in statul contractant din care
provin si in conformitate cu legislatia acelui stat; cind astfel de dobinzi
sint obtinute de catre un rezident al celuilalt stat contractant care este
supus impozitului in acel celalalt stat contractant, cu privire la aceste
dobinzi, impozitul astfel stabilit in statul contractant din care provin
dobinzile nu va depasi 10 la suta din suma bruta a dobinzilor.
3. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit in prezentul articol, indica
veniturile din efecte publice, rente, din obligatiuni, insotite sau nu de
garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii, si din creante
de orice natura, precum si orice alte venituri asimilate veniturilor din sume
imprumutate de legislatia fiscala a statului contractant din care provin
veniturile.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 ale prezentului articol nu se aplica
daca beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant, are in
celalalt stat contractant un sediu permanent si creanta generatoare de dobinzi
este legata efectiv de afacerile desfasurate prin acel sediu permanent. In
acest caz se vor aplica prevederile art. 7.
5. Dobinzile vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant cind
debitorul este acel stat insusi sau un rezident al acelui stat. Cind, cu toate
acestea, persoana platitoare a dobinzilor, fie ca este sau nu rezidenta a unui
stat contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent in legatura
cu care a fost contractata creanta asupra careia se platesc dobinzile si aceste
dobinzi se suporta de acel sediu permanent, atunci se va considera ca dobinzile
respective provin din statul contractant in care este situat sediul permanent.
6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau dintre ambii si o alta persoana, suma dobinzilor platite, tinind cont de
creanta pentru care ele sint varsate, excede suma asupra careia ar fi convenit
debitorul si creditorul in lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile
prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma mentionata.
In acest caz, partea excedentara a platilor ramine impozabila conform
legislatiei fiecarui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispozitii
ale prezentei conventii.
7. Prevederile prezentului articol nu se vor aplica daca creanta in
legatura cu care se platesc dobinzile a fost creata sau transferata in
principal cu scopul de a beneficia de avantajele prezentului articol si nu are
la baza o cauza comerciala de buna-credinta.
Art. 12
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant si platite unui
rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse in acel celalalt stat
contractant.
2. Comisioanele pot fi de asemenea impuse in statul contractant din care
provin si in conformitate cu legislatia acelui stat contractant, insa, cind
sint platite unui rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel
stabilit nu va depasi 15 la suta din suma bruta a comisioanelor.
3. Termenul comisioane, astfel cum este folosit in prezentul articol,
indica plati facute oricarei persoane pentru servicii prestate de aceasta ca
agent; termenul comisioane nu include insa plati facute pentru servicii
prestate prin activitate independenta, mentionate la art. 15, sau servicii
personale dependente, mentionate la art. 16.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 ale acestui articol nu se vor aplica
daca primitorul comisioanelor, fiind rezident al unuia din statele
contractante, are, in celalalt stat contractant din care provin comisioanele,
un sediu permanent de care comisioanele sint efectiv legate. In asemenea
situatie se vor aplica prevederile art. 7.
5. Comisioanele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cind
platitorul este acel stat contractant ori un rezident al acelui stat
contractant. Cind, cu toate acestea, persoana platitoare a comisioanelor, fie
ca este sau nu rezidenta a unuia din statele contractante, are in unul din statele
contractante un sediu permanent in legatura cu care a fost contractata
obligatia de a plati comisioanele, iar comisioanele sint suportate de acel
sediu permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca provin din acel stat
contractant.
6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre platitor si primitor
sau dintre ambii si o alta persoana, suma comisionului platit, tinind seama de
serviciile pentru care se plateste, depaseste suma care s-ar fi convenit intre
platitor si primitor in absenta unor asemenea relatii, prevederile prezentului
articol se vor aplica numai ultimei sume mentionate. In acest caz, partea care
depaseste platile va ramine impozabila conform legislatiei fiecarui stat
contractant, dindu-se atentia cuvenita si celorlalte prevederi ale prezentei
conventii.
7. Daca un rezident al unuia din statele contractante care primeste
comisioane ce provin din celalalt stat contractant prefera ca, pentru oricare
an de impunere sau an financiar, impozitul sa fie stabilit la acele comisioane
in statul contractant din care provin, acesta va fi calculat ca si cum ar avea
un sediu permanent in acel stat contractant si ca si cum acele comisioane ar fi
impozabile in conformitate cu prevederile art. 7 ca beneficii atribuibile
acelui sediu permanent.
Art. 13
Redevente
1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant, care sint dobindite de
un rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse in acel celalalt stat.
2. Totusi, asemenea redevente pot fi impuse si in statul contractant din
care provin si in conformitate cu legislatia acelui stat; insa, in cazul cind
asemenea redevente sint dobindite de un rezident al celuilalt stat contractant
care este supus impozitului in acel celalalt stat contractant cu privire la
aceste redevente, impozitul stabilit astfel in statul contractant din care
provin redeventele nu va depasi 10 la suta din suma bruta a redeventelor.
3. Termenul redevente, astfel cum este folosit in prezentul articol, indica
remuneratiile de orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea
folosirii oricarui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau
stiintifice, inclusiv pentru drepturi de autor pentru filme de cinematograf sau
pentru benzi magnetice folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune,
pentru orice brevet de inventie, pentru marci de fabrica sau alte asemenea
drepturi de proprietate sau alte drepturi, pentru un desen sau un model, un
plan, formula sau procedeu secret, ca si pentru folosirea sau concesionarea
folosirii unui echipament industrial, comercial sau stiintific si pentru
informatiile relative la experienta cistigata in domeniul industrial, comercial
sau stiintific.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cind beneficiarul
redeventelor, rezident al unui stat contractant, are, in celalalt stat
contractant din care provin redeventele, un sediu permanent de care se leaga
efectiv dreptul sau bunul generator de redevente. In acest caz se aplica
dispozitiile art. 7.
5. Redeventele sint considerate ca provenind dintr-un stat contractant daca
debitorul este acest stat insusi sau un rezident din acel stat. Cu toate
acestea, daca debitorul redeventelor, fie ca este sau nu un rezident al unui
stat contractant, are in celalalt stat contractant un sediu permanent de care
este legat efectiv dreptul sau bunul generator al redeventelor si care suporta
sarcina acestor redevente, atunci aceste redevente sint considerate ca
provenind din statul contractant in care este situat sediul permanent.
Art. 14
Cistiguri din capital
1. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum
sint definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse in statul contractant in
care sint situate aceste bunuri.
2. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facind parte din
activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il
are in celalalt stat contractant sau a bunurilor tinind de o baza fixa de care
dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat contractant pentru
exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv cistigurile provenind din
instrainarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga
intreprindere) sau a acestei baze fixe, pot fi impuse in celalalt stat. Cu
toate acestea, cistigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile de
natura celor mentionate la paragraful 3 al art. 24 vor fi impozabile numai in
statul contractant in care asemenea bunuri mobile sint impozabile conform
mentionatului articol.
3. Cistigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decit
cele mentionate la paragrafele 1 si 2, vor fi impozabile numai in statul
contractant al carui rezident este cel care instraineaza.
Prevederile paragrafului 3 al prezentului articol nu vor afecta dreptul
unui stat contractant de a percepe, in conformitate cu propria sa legislatie,
un impozit asupra cistigurilor din capital provenind din instrainarea oricaror
bunuri obtinute de o persoana fizica care este rezidenta a celuilalt stat
contractant si care a fost rezidenta a primului stat contractant mentionat in
timpul unei perioade oarecare in decursul a cinci ani imediat anteriori
instrainarii bunurilor.
Art. 15
Profesiuni independente
1. Veniturile realizate de catre un rezident al unui stat contractant din
exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau a altor activitati
independente cu caracter analog sint impozabile numai in acel stat, daca
rezidentul nu dispune pentru exercitarea activitatii sale in celalalt stat
contractant de o baza fixa. Daca dispune de o astfel de baza, veniturile pot fi
impuse in celalalt stat contractant, dar numai in masura in care acestea sint
atribuibile mentionatei baze fixe.
2. Expresia profesii libere cuprinde in special activitatile independente
de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si
exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect,
dentist si contabil.
Art. 16
Profesiuni dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 si 22, salariile si alte
remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste
pentru o activitate salariata sint impozabile numai in acest stat, cu conditia
ca activitatea sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca
activitatea este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratiile primite
din aceasta activitate sint impozabile in acel celalalt stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneratiile pe care un
rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate salariata
exercitata in celalalt stat contractant vor fi impozabile numai in primul stat
contractant mentionat daca:
a) beneficiarul ramine in celalalt stat o perioada sau perioade care nu
depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat;
b) remuneratiile sint platite de catre o persoana sau in numele unei
persoane care angajeaza si care nu este rezidenta a celuilalt stat, si
c) sarcina remuneratiilor nu este suportata de catre un sediu permanent sau
de o baza fixa pe care cel care angajeaza o are in celalalt stat.
3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale acestui articol,
remuneratiile pentru activitatea salariata exercitata la bordul unei nave sau
al unei aeronave in trafic international sint impozabile numai in statul
contractant in care se afla situat locul conducerii efective a intreprinderii.
Art. 17
Remuneratiile membrilor consiliului de administratie sau de conducere
Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare primite de
catre un rezident al unui stat contractant in calitate de membru al consiliului
de administratie sau de conducere al unei societati rezidente in celalalt stat
contractant pot fi impuse in acel celalalt stat contractant.
Art. 18
Artisti si sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 15 si 16, veniturile pe care
profesionistii de spectacole, cum sint artistii de teatru, de cinema, de radio
sau televiziune si interpretii muzicali, precum si sportivii, le obtin din
activitatea lor personala desfasurata in aceasta calitate, pot fi impuse in
statul contractant in care acele activitati sint exercitate.
2. Contrar prevederilor art. 7, 15 si 16, cind un asemenea venit este
realizat in cadrul unui acord cultural urmare unui program special pentru schimburi
culturale convenit intre guvernele celor doua state contractante, veniturile
respective vor fi scutite de impozit in mod reciproc.
Art. 19
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafelor 1 si 2 ale art. 20, pensiile si
alte remuneratii similare platite unui rezident al unui stat contractant pentru
munca salariata desfasurata in trecut si orice renta platita unui atare
rezident in cadrul unui sistem de pensionare la care a contribuit cel al carui
angajat a fost anterior vor fi impozabile numai in acel stat contractant.
2. Termenul renta inseamna o suma stabilita, platibila in mod periodic, la
date fixe, in timpul vietii sau in timpul unei perioade de timp specificate sau
determinabile, cu obligatia de a face in schimb platile pentru deplina si
corespunzatoare recompensare in bani sau in echivalent banesc.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol,
daca un rezident dintr-un stat contractant primeste plati cu titlu de pensie de
intretinere pentru copil de la un rezident al celuilalt stat contractant,
asemenea plati se vor scuti de impozit in ambele state contractante.
Expresia pensie de intretinere pentru copil, astfel cum este folosita in
prezentul articol, inseamna plati periodice pentru sustinerea unui minor urmare
unei hotariri de divort, acord de intretinere separata, convenire de
intretinere sau separare.
Art. 20
Functii publice
1. Remuneratiile, inclusiv pensiile platite de/sau din fonduri constituite
de un stat contractant, o subdiviziune administrativa, de o autoritate locala
sau de o persoana juridica de drept public din acel stat oricarei persoane
fizice, in legatura cu servicii prestate acelui stat, subdiviziune
administrativa, autoritate locala sau persoana juridica de drept public, in
executarea functiilor cu caracter public, se vor impune numai in acel stat.
Aceste prevederi nu se aplica remuneratiilor platite persoanelor fizice
care locuiesc in celalalt stat.
2. Prevederile art. 16, 17 si 19 se vor aplica remuneratiei cu privire la
serviciile prestate in legatura cu orice activitate comerciala sau de afaceri
desfasurata de un stat contractant sau de o subdiviziune administrativa, o
autoritate locala sau o persoana juridica de drept public din acest stat.
3. Rentele viagere sau de alta natura platite unei persoane fizice care
este rezidenta a unui stat contractant se vor impune numai in acel stat
contractant.
Art. 21
Profesori
1. Un profesor universitar sau un profesor ori alti membri ai institutiilor
de invatamint rezidenti ai unui stat contractant care predau la o universitate
sau la orice alta institutie de invatamint autorizata a celuilalt stat
contractant sint impozabili numai in acel prim stat, asupra totalitatii
remuneratiilor primite cu privire la acea activitate pe o perioada care nu
depaseste 2 ani de la inceperea activitatii lor.
2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica in egala masura remuneratiilor
pe care o persoana fizica rezidenta a unui stat contractant le primeste pentru
lucrari de cercetare executate in celalalt stat contractant, daca asemenea
cercetari nu sint intreprinse in principal pentru folosul privat al unei
intreprinderi sau persoane determinate.
Art. 22
Studenti
Sumele pe care le primeste pentru intretinere, educare sau instruire un
student, un practicant sau un stagiar care este sau a fost, imediat anterior
venirii sale intr-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant
si care este prezent in primul stat contractant mentionat numai in scopul
educarii sau instruirii, nu vor fi impuse in primul stat mentionat cu conditia
ca astfel de sume sa provina din surse din afara acelui stat.
Art. 23
Venituri nementionate in mod expres
Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care sint de
o categorie sau din surse care au fost mentionate in mod expres in articolele
anterioare ale prezentei conventii sint impozabile numai in acel stat.
Art. 24
Impunerea capitalului
1. Capitalul reprezentat prin bunuri imobile, asa cum sint ele definite la
paragraful 2 al art. 6, poate fi impus in statul contractant unde aceste bunuri
sint situate.
2. Capitalul reprezentat prin bunuri mobile facind parte din activul unui
sediu permanent al unei intreprinderi sau din bunuri mobile constitutive ale
unei baze fixe servind la exercitarea unei profesiuni libere poate fi impus in
statul contractant in care este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2 al prezentului articol,
navele si aeronavele exploatate in trafic international, precum si bunurile
mobile afectate exploatarii unor astfel de mijloace de transport, sint
impozabile numai in statul contractant in care este situat locul conducerii
efective a intreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat
contractant sint impozabile numai in acel stat contractant al carui rezident
este.
Art. 25
Inlaturarea dublei impuneri
1. Sub rezerva prevederilor legislatiei Romaniei privind acordarea drept credit
fata de impozitul roman a impozitului platibil intr-un teritoriu din afara
Romaniei (care nu va afecta principiul general din prezenta conventie):
a) impozitul sudanez platibil potrivit legislatiei Sudanului si in
conformitate cu prezenta conventie, fie in mod direct sau prin deducere, asupra
beneficiilor, venitului sau cistigurilor impozabile din surse situate in Sudan
(excluzind, in cazul dividendelor, impozitul platibil cu privire la profiturile
din care se platesc dividendele) se va acorda ca un credit fata de orice
impozit roman calculat prin referire la aceleasi profituri, venituri sau
cistiguri referitoare la care se calculeaza impozitul sudanez;
b) in cazul unui dividend platit de catre o societate rezidenta in Sudan
unei societati rezidente in Romania si care controleaza in mod direct sau
indirect cel putin 10 la suta din puterea de vot in societatea platitoare de
dividende, creditul va lua in consideratie (pe linga orice impozit sudanez
creditabil potrivit prevederilor subparagrafului a) al prezentului paragraf)
impozitul sudanez platibil de catre societate cu privire la profiturile din
care se plateste acest dividend.
2. In sensul paragrafului 1 al prezentului articol, impozitul sudanez
platibil va fi considerat ca include orice suma care ar fi fost platibila ca
impozit sudanez daca n-ar fi fost o scutire sau o reducere a impozitului care
se certifica de catre autoritatea competenta din Sudan ca fiind acordata in
vederea incurajarii dezvoltarii industriale, comerciale, agricole, stiintifice
sau educationale conform:
(i) Legii Sudanului din 1974 pentru dezvoltarea investitiilor industriale
sau Legii din 1972 cu privire la organizarea si incurajarea investitiilor in
serviciile economice in masura in care ar fi in vigoare si n-au fost modificate
de la data semnarii prezentei conventii sau au avut modificari minore astfel
incit sa nu afecteze caracterul lor general, sau
(ii) orice alta prevedere care poate fi facuta in mod subsecvent acordind o
scutire sau reducere de impozit care este incuviintata de autoritatile
competente ale statelor contractante ca avind un caracter substantial similar,
daca a fost modificata ulterior sau i s-au adus numai modificari minore astfel
incit sa nu-i afecteze caracterul sau general.
3. Cind un rezident al Sudanului obtine profituri, venit sau cistiguri din
capital din surse situate in Romania care pot fi impozabile in Romania in
conformitate cu prevederile prezentei conventii, suma impozitului roman
platibil in legatura cu aceste profituri, venit sau cistiguri din capital va fi
acordata ca un credit fata de impozitul sudanez stabilit asupra acelui
rezident, cu conditia ca:
(i) suma creditului sa nu depaseasca acea parte a impozitului sudanez care
este corespunzatoare acestor profituri, venit sau, dupa caz, acelor cistiguri
din capital si
(ii) in cazul unor dividende, impozitul platibil cu privire la profiturile
din care s-au platit dividendele va fi acordat numai daca dividendele sint
platite unei societati care controleaza in mod direct sau indirect cel putin 10
la suta din puterea de vot in societatea care plateste dividendele.
4. In sensul paragrafelor 1, 2 si 3 ale prezentului articol, venitul,
beneficiile si cistigurile din capital apartinind unui rezident al unui stat
contractant, care pot fi impuse in celalalt stat contractant in conformitate cu
prevederile prezentei conventii, vor fi considerate ca provin din surse situate
in acel celalalt stat contractant.
5. Cind beneficiile asupra carora o intreprindere a unui stat contractant a
fost supusa impozitului in acel stat sint de asemenea incluse si in beneficiile
unei intreprinderi a celuilalt stat si beneficiile astfel incluse sint
beneficii care ar fi revenit acelei intreprinderi a celuilalt stat daca
conditiile stabilite intre cele doua intreprinderi ar fi acelea care ar fi fost
stabilite intre doua intreprinderi independente actionind pe baze comerciale,
suma inclusa in beneficiile ambelor intreprinderi va fi tratata, in sensul
acestui articol, ca venit dintr-o sursa situata in celalalt stat a
intreprinderii primului stat mentionat si se va acorda inlesnire in mod
corespunzator conform prevederilor paragrafelor 1, 2 sau 3 ale prezentului
articol.
6. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor consulta
impreuna, daca este nevoie, sa analizeze modul cum orice impozit stabilit pe
capital de catre un stat contractant poate fi acordat ca un credit fata de
impozitul stabilit pe capital de catre celalalt stat contractant.
Art. 26
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sint sau nu rezidenti ai
acestui stat contractant, nu vor fi supusi in celalalt stat contractant nici
unei impuneri sau cerinte in legatura cu aceasta, diferita sau mai
impovaratoare decit impunerea si cerintele legate de aceasta impunere la care
nationalii acestui celalalt stat sint sau pot fi supusi.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat
contractant il are in celalalt stat contractant nu va fi stabilita in conditii
mai putin favorabile in acel celalalt stat decit impunerea stabilita
intreprinderilor acestui celalalt stat desfasurind aceleasi activitati.
3. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este detinut sau
controlat in totalitate sau in parte, in mod direct sau indirect, de catre unu
sau mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse in
primul stat contractant mentionat nici unei impuneri sau oricarei obligatiuni
in legatura cu aceasta care sa fie diferita sau mai impovaratoare decit
impunerea si obligatiunile in legatura cu aceasta la care sint sau pot fi
supuse intreprinderile similare ale acelui prim stat mentionat.
4. In sensul prezentului articol, termenul impunere inseamna impozite de
orice fel si natura.
5. Nici o prevedere cuprinsa in prezentul articol nu va fi interpretata ca
obligind un stat contractant sa acorde persoanelor fizice, care nu sint
rezidente in acel stat, oricare din deducerile, inlesnirile si reducerile cu
caracter personal de ordin fiscal, care sint acordate persoanelor fizice
rezidente.
Art. 27
Procedura amiabila
1. Cind un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de
un stat contractant sau de ambele state contractante ii atrag sau ii vor atrage
o impozitare care nu este conforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent
de caile de atac prevazute de legislatia nationala a acestor state, sa supuna
cazul sau autoritatii competente al carui rezident este.
2. Autoritatea competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare intemeiata
si daca ea insasi nu este in masura sa aduca o solutionare corespunzatoare, sa
rezolve problema pe calea unei intelegeri amiabile cu autoritatea competenta a
celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impozitari care nu este
conforma cu conventia.
3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa
rezolve, pe calea intelegerii amiabile, orice dificultati sau dubii cu privire
la interpretarea sau la aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se
consulte in vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de
conventie.
4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct
intre ele in scopul realizarii unei intelegeri in vederea aplicarii
prevederilor prezentei conventii. Cind pentru a se ajunge la o intelegere apare
ca fiind recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc
in cadrul unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente
ale statelor contractante.
5. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor consulta
reciproc, daca modificarile aduse legislatiei lor fiscale necesita amendarea
conventiei.
Art. 28
Schimb de informatii
1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor face schimb de
informatii necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii sau
pentru impiedicarea fraudei ori pentru administrarea masurilor legale in
vederea evitarii legale a impozitelor supuse prezentei conventii.
Orice informatie astfel obtinuta va fi tratata ca secret, dar poate fi
divulgata persoanelor (inclusiv unui tribunal sau unui agent administrativ)
insarcinate cu stabilirea, incasarea, executarea urmaririi cu privire la
impozitele vizate de prezenta conventie.
2. Dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol nu vor fi in nici un
caz interpretate ca impunind autoritatilor competente ale oricaruia din statele
contractante obligatia:
a) de a lua masuri administrative contrare propriei legislatii sau
practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informatii care n-ar putea fi obtinute pe baza legislatiei
proprii sau in cadrul practicii sale administrative normale sau al aceleia a
celuilalt stat contractant;
c) de a transmite informatii care ar divulga orice secret sau informatii a
caror divulgare ar fi contrara ordinii publice, sau procedee mestesugaresti, de
afaceri, industriale, comerciale ori profesionale.
Art. 29
Functionari diplomatici si consulari
1. Nici o prevedere a prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale
de care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari, precum si ai altor
reprezentante oficiale deschise de un stat contractant pe teritoriul celuilalt
stat contractant fie in virtutea regulilor generale ale dreptului international,
fie in virtutea conventiilor la care cele doua state contractante sint parti.
2. Conventia nu se aplica organizatiilor internationale, organelor sau
functionarilor lor, nici persoanelor care sint membri ai misiunilor diplomatice
sau consulare ale unui stat tert, daca se gasesc pe teritoriul unuia dintre
statele contractante si nu sint tratati ca rezidenti in oricare stat
contractant din punctul de vedere al impozitelor pe venit si pe avere.
Art. 30
Intrarea in vigoare
1. Prezenta conventie va fi ratificata in conformitate cu prevederile
constitutionale in vigoare in fiecare din cele doua state si va intra in
vigoare in a 30-a zi de la data schimbului de note prin care se notifica
indeplinirea de ambele parti a prezentelor prevederi.
2. Prezenta conventie se va aplica in ambele state contractante cu privire
la veniturile aferente oricarui an impozabil incepind la 1 ianuarie al anului
calendaristic urmator anului in care conventia intra in vigoare.
Art. 31
Denuntarea
Prezenta conventie va ramine in vigoare pina la denuntarea ei de catre unul
dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate sa denunte
conventia pina la 30 iunie inclusiv al fiecarui an calendaristic, incepind din
cel de-al cincilea an urmator intrarii in vigoare a conventiei, prin nota de
denuntare remisa pe cale diplomatica; in asemenea situatii, aplicarea prezentei
conventii inceteaza la 31 decembrie al anului in care a fost remisa nota de
denuntare.
Drept care subsemnatii, autorizati in buna si cuvenita forma de catre
guvernele lor, am semnat prezenta conventie.
Facuta la Khartoum la 25 aprilie 1979, in doua exemplare originale,
redactate fiecare in limbile romana si engleza, ambele texte avind aceeasi
valabilitate.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania
Stefan Andrei,
ministrul afacerilor externe
Pentru guvernul
Republicii Democratice Sudan
Osman Hashim Abdel Salam,
ministrul finantelor si
economiei nationale
CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Regatul Norvegiei privind evitarea dublei
impuneri asupra veniturilor si averii
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Regatului Norvegiei,
in dorinta de a promova si de a intari relatiile economice intre cele doua
tari pe baza suveranitatii si respectului independentei nationale, a egalitatii
in drepturi, a avantajului reciproc si a neamestecului in treburile interne,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Persoane vizate
Prezenta conventie se aplica persoanelor care sint rezidente ale unuia sau
ale ambelor state contractante.
Art. 2
Impozite vizate
1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere stabilite
in numele fiecarui stat contractant sau al subdiviziunilor administrative ori
al autoritatilor locale ale acestora, indiferent de modul cum sint percepute.
2. Sint considerate ca impozite pe venit si pe avere toate impozitele
percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de
avere, inclusiv impozitele pe cistigurile provenind din instrainarea bunurilor
mobile sau imobile, precum si impozitele asupra cresterii valorii averii.
3. Impozitele care cad sub incidenta prezentei conventii sint urmatoarele:
a) in ce priveste Romania:
(i) impozitul pe veniturile din retributii, din lucrari de litere, arta si
stiinta, din colaborari la publicatii, la spectacole si din alte surse
asemanatoare;
(ii) impozitul pe veniturile realizate din Romania de persoanele fizice si
juridice nerezidente;
(iii) impozitul pe beneficiile societatilor mixte constituite in Romania,
cu participare romana si straina;
(iv) impozitul pe veniturile din activitati lucrative (meserii, profesii
libere), precum si din intreprinderi, altele decit cele de stat;
(v) impozitul pe veniturile din inchirieri de cladiri si terenuri;
(vi) impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole,
(mai jos denumite impozit roman);
b) in ceea ce priveste Norvegia:
(i) impozitele nationale si municipale pe venit si capital;
(ii) contributia nationala asupra beneficiilor artistilor nerezidenti;
(iii) impozitul celor care lucreaza pe mare (the seamen's tax),
(mai jos denumite impozit norvegian).
4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de natura
identica sau analoaga care se vor adauga celor existente sau care le vor
inlocui. Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica
reciproc orice modificari mai importante aduse legislatiei fiscale respective.
Art. 3
Definitii generale
1. In sensul prezentei conventii, in masura in care contextul nu cere o interpretare
diferita;
a) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa
context, Romania sau Norvegia;
b) termenul Romania inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania,
fundul marii si subsolul ariilor submarine situate in afara apelor teritoriale
asupra carora Romania exercita drepturi suverane in conformitate cu dreptul
international si cu propria sa legislatie cu privire la explorarea si
exploatarea resurselor naturale ale unor astfel de arii;
c) termenul Norvegia inseamna Regatul Norvegiei, inclusiv orice arie in
afara apelor teritoriale ale Norvegiei unde Norvegia, in conformitate cu
legislatia norvegiana si cu dreptul international, poate exercita drepturile cu
privire la fundul marii, subsolul si resursele lor naturale; termenul nu
cuprinde Svalbard, Jan Mayen si teritoriile dependente de Norvegia din afara
Europei;
d) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate si orice alta
grupare de persoane;
e) termenul societate indica orice persoana juridica, inclusiv o societate
mixta constituita in conformitate cu prevederile legislatiei romane sau oricare
entitate considerata ca persoana juridica in vederea impozitarii;
f) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a celuilalt
stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un rezident al
unui stat contractant sau o intreprindere exploatata de un rezident al
celuilalt stat contractant;
g) termenul trafic international inseamna orice transport facut de catre o
nava, aeronava, un vehicul feroviar sau rutier exploatat de catre o
intreprindere care are sediul conducerii efective intr-unul din statele
contractante, cu exceptia cazului cind un atare transport este efectuat numai
intre doua locuri situate in celalalt stat contractant;
h) termenul nationali inseamna toate persoanele fizice care au cetatenia
unui stat contractant si toate persoanele juridice sau alte entitati create in
conformitate cu legislatia in vigoare intr-un stat contractant;
i) expresia autoritate competenta indica:
(i) in cazul Romaniei, ministrul finantelor sau reprezentantul sau;
(ii) in cazul Norvegiei, ministrul finantelor si vamilor sau reprezentantul
sau autorizat.
2. In ce priveste aplicarea conventiei de catre un stat contractant,
oricare expresie ce nu este altfel definita va avea, daca contextul nu cere
altfel, intelesul ce i se atribuie de catre legislatia acelui stat referitoare
la impozitele facind obiectul conventiei.
Art. 4
Domiciliu fiscal
1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat
contractant inseamna orice persoana care in virtutea prevederilor legale ale
acelui stat este subiect de impunere in acel stat datorita domiciliului sau,
rezidentei sale, sediului conduceri sau pe baza oricarui alt criteriu de natura
analoaga.
2. Cind, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este
considerata rezidenta a ambelor state contractante, atunci acest caz se rezolva
dupa regulile ce urmeaza:
a) persoana va fi considerata rezidenta a statului contractant in care
dispune de o locuinta permanenta. Daca dispune de o locuinta permanenta in
fiecare din statele contractante, ea va fi considerata ca rezidenta a statului
contractant cu care legaturile sale personale si economice sint mai strinse
(centrul intereselor vitale);
b) daca statul contractant in care aceasta persoana are centrul intereselor
sale vitale nu poate fi determinat sau daca aceasta persoana nu dispune de o
locuinta permanenta la dispozitia sa in nici unul din statele contractante,
atunci va fi considerata ca este rezidenta a statului contractant in care
locuieste in mod obisnuit;
c) daca aceasta persoana locuieste in mod obisnuit in ambele state
contractante sau in nici unul din ele, ea va fi considerata ca rezidenta a
statului contractant a carui cetatenie o are;
d) daca aceasta persoana are cetatenia ambelor state contractante sau a
nici unuia din ele, autoritatile competente ale statelor contractante transeaza
problema de comun acord.
3. Cind, dupa prevederile paragrafului 1, o persoana, alta decit o persoana
fizica, este socotita ca rezidenta a ambelor state contractante, ea va fi
considerata ca rezidenta a statului unde se gaseste sediul conducerii sale
efective.
Art. 5
Sediu permanent
1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent indica un loc
fix de afaceri in care intreprinderea exercita in total sau in parte
activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent cuprinde indeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put de petrol, o cariera sau orice alt loc de extractie a
resurselor naturale;
g) un santier de constructie sau de montaj a carui durata depaseste 12
luni.
3. Nu se considera sediu permanent:
a) folosirea de instalatii in scopul depozitarii, expunerii sau livrarii de
produse sau marfuri apartinind intreprinderii;
b) mentinerea unui stoc de produse sau marfuri apartinind intreprinderii in
scopul exclusiv al stocarii, expunerii sau livrarii;
c) mentinerea unui stoc de produse sau marfuri apartinind intreprinderii,
in scopul exclusiv de a fi prelucrate de catre o alta intreprindere;
d) mentinerea unui stoc de produse sau marfuri apartinind intreprinderii,
expuse in cadrul unui tirg sau expozitii ocazionale temporare si vindute dupa
inchiderea acelui tirg sau expozitii;
e) mentinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a cumpara
produse sau marfuri ori de a stringe informatii pentru intreprindere;
f) mentinerea unui loc stabil de afaceri in scopul exclusiv de a face
reclama, de a furniza informatii, pentru cercetari stiintifice sau activitati
analoage care au caracter preparator sau auxiliar pentru intreprindere.
4. O persoana activind intr-unul din statele contractante in contul unei
intreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decit un agent cu statut
independent in sensul paragrafului 5 - se va considera ca este un sediu
permanent in primul stat contractant, daca dispune de puteri pe care le
exercita in mod obisnuit in acel stat, care ii permit sa incheie contracte in
numele intreprinderii, in afara de cazul cind activitatea acestei persoane este
limitata la cumpararea de marfuri pentru intreprindere.
5. O intreprindere a unui stat contractant nu va fi considerata ca are un
sediu permanent in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta isi
exercita activitatea in acel celalalt stat prin intermediul unui curtier
(broker), al unui comisionar general sau al oricarui alt intermediar cu statut
independent, cu conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul activitatii
lor obisnuite.
6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau
este controlata de catre o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau
care isi exercita activitatea in acel celalalt stat contractant (printr-un
sediu permanent sau in alt mod) nu este prin el insusi suficient pentru a face
din oricare dintre aceste societati un sediu permanent al celeilalte.
Art. 6
Venituri imobiliare
1. Veniturile provenind din bunuri imobile, inclusiv veniturile din
exploatari agricole si forestiere, sint impozabile in statul contractant in
care aceste bunuri sint situate.
2. Expresia bunuri imobile se va defini in conformitate cu legislatia
statului contractant in care bunurile in cauza sint situate. Expresia va
cuprinde, in orice caz, toate accesoriile bunurilor imobile, inventarul viu si
mort al exploatarilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica
dreptul comun cu privire la proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile
si drepturile la rente variabile sau fixe ca plata pentru exploatarea sau
concesionarea exploatarii zacamintelor minerale, izvoarelor si altor bogatii
naturale ale solului; navele si aeronavele nu sint considerate ca bunuri
imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obtinut din
exploatarea directa, din inchirierea sau din folosirea in orice alta forma a
proprietatii imobiliare.
4. La determinarea venitului din proprietate imobiliara pe care un rezident
al unui stat contractant o are in celalalt stat contractant, cheltuielile
(inclusiv dobinzile asupra creantelor) facute pentru o astfel de proprietate se
vor acorda ca deduceri in aceleasi conditii cum s-a prevazut pentru rezidentii
acestui celalalt stat.
5. Prevederile paragrafelor 1, 3 si 4 se vor aplica, de asemenea,
veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi si veniturilor
din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.
Art. 7
Beneficiile intreprinderilor
1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sint impozabile
numai in acel stat, in afara de cazul cind intreprinderea isi exercita
activitatea in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat in
acel stat. Daca intreprinderea exercita activitatea sa in acest mod, printr-un
sediu permanent, beneficiile intreprinderii pot fi impuse in celalalt stat, dar
numai in masura in care acestea sint atribuibile acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cind o intreprindere a unui
stat contractant isi exercita activitatea in celalalt stat contractant
printr-un sediu permanent aflat in acel stat, se vor atribui in fiecare stat
contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza
daca ar fi constituit o intreprindere distincta si separata, exercitind
activitati identice sau analoage in conditii identice sau analoage si tratind
cu toata independenta cu intreprinderea al carui sediu permanent este.
3. La calcularea beneficiilor unui sediu permanent se vor acorda, drept
cheltuieli deductibile, cheltuielile facute pentru scopurile sediului
permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de
administrare, facute fie in statul contractant in care se afla sediul
permanent, fie in alta parte.
4. In masura in care intr-un stat contractant este uzual ca beneficiile de
atribuit unui sediu permanent sa fie determinate pe baza unei repartizari a
beneficiilor totale ale intreprinderii intre diversele ei parti componente,
nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat contractant de a
determina beneficiile impozabile printr-o asemenea repartizare, asa dupa cum
este uzual; metoda de repartizare adoptata trebuie sa fie in orice caz astfel
incit rezultatul sa corespunda principiilor enuntate in prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru
faptul ca acel sediu permanent cumpara marfuri pentru intreprindere.
6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile
atribuibile unui sediu permanent se vor determina in fiecare an prin aceeasi
metoda, in afara de cazul cind exista motive valabile si suficiente de a
proceda altfel.
7. In cazul cind beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat in
alte articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sint
afectate de prevederile prezentului articol.
Art. 8
Intreprinderi de transport
1. Beneficiile obtinute din exploatarea in trafic international a navelor,
aeronavelor ori a vehiculelor de transport feroviar sau rutier sint impozabile
numai in statul contractant in care este situat sediul conducerii efective a
intreprinderii.
2. Daca sediul conducerii efective a unei intreprinderi de transporturi
navale se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca este situat in
statul contractant in care este situat portul de inregistrare al navei sau,
daca nu exista un atare port de inregistrare, in statul contractant in care
este rezident cel ce exploateaza nava.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica beneficiilor obtinute de
consortiul norvegian, danez si suedez de transporturi aeriene Scandinavian
Airlines System (SAS), dar numai in masura in care beneficiile astfel obtinute
de catre Det Norske Luftfartselskap A/S (DNL), partenerul norvegian in
Scandinavian Airlines System (SAS), sint proportionale cu actiunile sale in
acea organizatie.
4. Dispozitiile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, in mod
corespunzator, beneficiilor obtinute din participarea intreprinderilor statelor
contractante intr-un pool, la o exploatare in comun sau la o agentie
internationala de transporturi.
Art. 9
Intreprinderi asociate
Atunci cind:
a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la
conducerea, controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat
contractant, sau
b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul
sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant si al unei
intreprinderi a celuilalt stat contractant, si fie intr-un caz fie in celalalt
intre cele doua intreprinderi s-au stabilit ori impus conditii in relatiile lor
comerciale sau financiare care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre
intreprinderi independente, atunci orice beneficii care ar fi revenit uneia din
intreprinderi daca nu ar fi fost acele conditii dar, datorita acelor conditii
nu i-au mai revenit, pot fi incluse in beneficiile acelei intreprinderi si
impuse in mod corespunzator.
Art. 10
Dividende
1. Dividendele platite de o societate rezidenta a unui stat contractant
unei persoane rezidente a celuilalt stat contractant pot fi impuse in acel
celalalt stat.
2. Totusi, astfel de dividende pot fi impuse in statul contractant in care
este rezidenta societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acelui
stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depasi 10 la suta din suma bruta a
dividendelor.
Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impunerea societatii cu privire
la beneficiile din care se platesc dividendele.
3. Termenul dividende, asa cum este folosit in acest articol, indica
venituri provenind din actiuni, actiuni de folosinta sau drepturi de folosinta,
parti miniere, parti de fondator, precum si veniturile din alte parti sociale
asimilate veniturilor din actiuni de catre legislatia fiscala a statului
contractant in care este rezidenta societatea distribuitoare a dividendelor. In
acest context, beneficiile distribuite de societatile mixte romane
subscriitorilor de capital sint asimilate dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se vor aplica daca beneficiarul
dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, in celalalt stat
contractant in care societatea platitoare de dividende este rezidenta, un sediu
permanent de care este legata in mod efectiv participarea generatoare de
dividende. In acest caz se vor aplica prevederile art. 7.
5. Cind o societate rezidenta a unui stat contractant realizeaza beneficii
sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate
percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de societate persoanelor
care nu sint rezidente ale acestui celalalt stat sau sa supuna beneficiile
nedistribuite ale societatii unui impozit asupra beneficiilor nedistribuite
chiar daca dividendele platite sau beneficiile nedistribuite reprezinta, in
total sau in parte, beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
Art. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident
al celuilalt stat contractant pot fi impuse in acest celalalt stat contractant.
2. Totusi, astfel de dobinzi pot fi impuse in statul contractant din care
provin, in conformitate cu legislatia acelui stat, dar impozitul astfel
stabilit nu va depasi 10 la suta din suma dobinzilor.
3. Termenul dobinzi folosit in prezentul articol indica veniturile din
efecte publice, din titluri de credit sau obligatiuni, indiferent daca sint sau
nu garantate ipotecar, indiferent daca dau sau nu dreptul de participare la
beneficii si din creante de orice natura, precum si orice alte venituri pe care
legislatia fiscala a statului contractant din care provin veniturile le
asimileaza veniturilor din sume imprumutate.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se vor aplica daca beneficiarul
dobinzilor, fiind rezident al unui stat contractant, are, in celalalt stat
contractant din care provin dobinzile, un sediu permanent de care este legata
efectiv creanta de la care provin dobinzile. In acest caz se vor aplica
prevederile art. 7.
5. Dobinzile vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cind
platitorul este acel stat insusi, o subdiviziune administrativa, o autoritate
locala sau un rezident al acelui stat. Totusi, cind persoana platitoare a
dobinzilor, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat contractant, are intr-un
stat contractant un sediu permanent in legatura cu care a fost contractata
creanta asupra careia se platesc dobinzile si care dobinzi sint suportate de
sediul permanent respectiv, atunci astfel de dobinzi sint considerate ca provin
din statul contractant in care este situat sediul permanent.
6. Cind, datorita unor relatii speciale existente intre debitor si creditor
sau intre ambii si o alta persoana, suma dobinzilor platite, tinind cont de
creanta pentru care sint platite, depaseste suma pe care debitorul si
creditorul ar fi convenit-o in lipsa unor asemenea relatii, prevederile
prezentului articol se vor aplica numai la ultima suma mentionata. In acest
caz, partea excedentara a platilor va ramine impozabila conform legislatiei
fiecarui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispozitii ale
prezentei conventii.
Art. 12
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant si platite unui
rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse in acel celalalt stat
contractant.
2. Cu toate acestea, astfel de comisioane pot fi impuse in statul
contractant din care provin, in conformitate cu legislatia acelui stat, dar
impozitul astfel stabilit nu va depasi 4 la suta din suma comisioanelor.
3. Termenul comisioane, asa cum este folosit in acest articol, inseamna o
plata facuta unui intermediar (broker), unui reprezentant comisionar general
sau oricarei alte persoane asimilate unui astfel de intermediar sau
reprezentant de catre legislatia fiscala a statului contractant din care
provine o asemenea plata.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se vor aplica daca primitorii
comisioanelor, fiind rezidenti ai unui stat contractant, au in celalalt stat
contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este legata
efectiv activitatea care genereaza comisioanele. Intr-un asemenea caz se vor
aplica prevederile art. 7.
5. Comisioanele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cind
platitorul este statul insusi, o subdiviziune administrativa, o autoritate
locala sau un rezident al acelui stat. Cind, totusi, persoana care are de
platit comisioanele, indiferent daca este sau nu rezidenta a unui stat
contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent de care sint
legate activitatile pentru care este facuta plata si aceste comisioane sint
suportate de acel sediu permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca
provin din statul contractant in care este situat sediul permanent.
6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre platitor si primitor
sau intre acestia si vreo alta persoana, suma comisioanelor platite, tinind
seama de activitatile pentru care se platesc, depaseste suma pe care ar fi
convenit-o platitorul si primitorul in lipsa unor astfel de relatii,
prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma. In
acest caz, partea excedentara a platilor va ramine impozabila conform legislatiei
fiecarui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispozitii ale
prezentei conventii.
Art. 13
Redevente
1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant, platite unui rezident
al celuilalt stat contractant, pot fi impuse in acel celalalt stat.
2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care
provin, in conformitate cu legislatia acelui stat, insa impozitul astfel
stabilit nu va depasi 10 la suta din suma redeventelor.
3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de
orice natura primite drept plata pentru folosirea sau concesionarea folosirii
oricarui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice,
inclusiv filme de cinematograf sau filme ori benzi magnetice folosite la
emisiunile de radio sau televiziune, oricarui brevet, marca de fabrica sau alta
proprietate ori drepturi asemanatoare, a unui desen sau a unui model, plan,
formula sau procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea folosirii
unui echipament industrial, comercial sau stiintific sau pentru informatii cu
privire la experienta in domeniul industrial, comercial sau stiintific.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se vor aplica daca beneficiarul
redeventelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, in celalalt stat
contractant din care provin redeventele, un sediu permanent de care este legat
efectiv dreptul sau bunul generator de redevente. In asemenea caz se aplica
prevederile art. 7.
5. Redeventele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant
cind platitorul este insusi acel stat, o subdiviziune administrativa, o
autoritate locala sau un rezident din acel stat. Totusi, cind persoana
platitoare a redeventelor, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat
contractant, are intr-un stat contractant un sediu permanent de care este legat
efectiv dreptul sau proprietatea generatoare de redevente si care sediu
permanent suporta sarcina acestor redevente, atunci astfel de redevente vor fi
considerate ca provin din statul contractant in care este situat sediul
permanent.
6. Cind, datorita relatiilor speciale existente intre platitor si
beneficiar sau intre ambii si o alta persoana, suma redeventelor platite,
tinind cont de folosirea, dreptul concesionat sau informatia pentru care ele
sint platite, depaseste suma pe care ar fi convenit-o platitorul si
beneficiarul in lipsa unor asemenea relatii, prevederile prezentului articol se
vor aplica numai la ultima suma mentionata. In acest caz, partea excedentara a
platilor ramine impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant,
tinind cont si de celelalte prevederi ale prezentei conventii.
Art. 14
Cistiguri din capital
1. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum
sint definite la paragraful 2 al art. 6, sint impozabile in statul contractant
in care sint situate astfel de bunuri.
2. Cistigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facind parte din
activul unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat contractant il
are in celalalt stat contractant sau a bunurilor mobile tinind de o baza fixa
de care dispune un rezident al unui stat contractant in celalalt stat
contractant in scopul exercitarii unei profesii libere, inclusiv cistiguri
provenind din instrainarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu
intreaga intreprindere) sau a unei astfel de baze fixe, pot fi impuse in
celalalt stat. Cu toate acestea, cistigurile provenind din instrainarea
vapoarelor, a avioanelor, a vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate in
trafic international si bunurile mobile tinind de exploatarea unor astfel de
vapoare, avioane sau vehicule feroviare ori rutiere vor fi impozabile numai in
statul contractant in care, urmare prevederilor art. 8, sint impozabile
beneficiile din atare activitati.
3. Cistigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decit
cele mentionate la paragrafele 1 si 2, vor fi impozabile numai in statul
contractant al carui rezident este cel care instraineaza.
4. Prevederile paragrafului 3 nu vor afecta dreptul fiecarui stat
contractant sa impuna, in conformitate cu propria sa legislatie, cistigurile
provenind din instrainarea actiunilor dintr-o societate care este rezidenta a
acelui stat contractant, cind asemenea cistiguri sint realizate de o persoana
fizica care este rezidenta a celuilalt stat contractant si care a fost
rezidenta a primului stat contractant mentionat oricind in cursul ultimilor
cinci ani anteriori instrainarii.
Art. 15
Profesiuni independente
1. Veniturile realizate de catre un rezident al unui stat contractant din
exercitarea unei profesii libere sau a altor activitati independente cu un
caracter analog sint impozabile numai in acel stat, afara de cazul cind
rezidentul are la dispozitia sa pentru exercitarea activitatii in celalalt stat
contractant o baza fixa sau este prezent in acel celalalt stat contractant o
perioada sau perioade care insumeaza in total mai mult de 183 de zile in cursul
unui an fiscal. Daca rezidentul dispune de o asemenea baza fixa sau daca este prezent,
asa dupa cum s-a mentionat, veniturile sint impozabile in celalalt stat
contractant, dar numai in masura in care acestea sint atribuibile acelei baze
fixe sau sederii sale.
2. Expresia profesii libere cuprinde in special activitatile independente
de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si
exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect,
dentist si contabil.
Art. 16
Profesiuni dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 si 22, retributiile si alte
remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o
activitate exercitata ca angajat vor fi impozabile numai in acest stat, daca
activitatea nu este exercitata in celalalt stat contractant. Daca activitatea
este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratia primita pentru
aceasta activitate este impozabila in acel celalalt stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneratiile obtinute
de un rezident al unui stat contractant pentru activitate exercitata va angajat
in celalalt stat contractant vor fi impozabile numai in primul stat contractant
mentionat daca:
a) primitorul este prezent in celalalt stat o perioada sau perioade care
insumate nu depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat;
b) remuneratiile sint platite de catre sau in numele unei persoane care
angajeaza si care nu este rezidenta a celuilalt stat, si
c) remuneratiile nu sint suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa
pe care cel care angajeaza o are in celalalt stat.
3. Prin derogare de la dispozitiile precedente ale acestui articol,
remuneratiile pentru munca prestata ca angajat la bordul unei nave, aeronave
sau la bordul unui vehicul feroviar sau rutier in trafic international pot fi
impuse in statul contractant in care, urmare prevederilor art. 8, se impune cel
care angajeaza.
Art. 17
Tantieme
Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare primite de
catre un rezident al unui stat contractant in calitate de membru al consiliului
de administratie sau de conducere a unei societati rezidente in celalalt stat
contractant pot fi impuse in acel celalalt stat contractant.
Art. 18
Artisti si sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 15 si 16, veniturile obtinute de
profesionistii de spectacole, cum sint artistii de teatru, de cinema, de radio
sau televiziune si muzicienii, precum si de sportivi, din activitatea lor
personala desfasurata in aceasta calitate, pot fi impuse in statul contractant
in care sint exercitate aceste activitati.
2. Cind veniturile din activitatile exercitate personal de un artist sau
sportiv sint atribuite unei alte persoane decit artistul sau sportivul insusi,
prin derogare de la prevederile art. 7, 15 si 16, acele venituri pot fi impuse
in statul contractant in care sint exercitate activitatile artistului sau
sportivului.
3. Veniturile obtinute din activitati desfasurate in cadrul acordurilor
culturale incheiate intre cele doua state contractante vor fi impozabile numai
in statul in care artistul sau sportivul este rezident.
Art. 19
Pensii, rente, contributii de asigurari sociale
1. Pensiile altele decit pensiile a caror impunere este reglementata de
prevederile paragrafului 2 al art. 20) si alte remuneratii similare platite
unui rezident al unui stat contractant pentru munca prestata ca angajat in
trecut si orice renta platita unui atare rezident vor fi impozabile numai in
acel stat.
2. Contrar prevederilor paragrafului 1, contributiile de asigurari sociale
provenind dintr-un stat contractant in conformitate cu legislatia acelui stat
si platite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse in primul
stat mentionat.
3. Termenul renta inseamna o suma stabilita, platibila in mod periodic la
scadente fixe, cu titlu viager sau in timpul unei perioade specificate sau
determinabile, cu obligatia de a face in schimb plati pentru deplina si
corespunzatoare recompensare in bani sau evaluabile in bani.
Art. 20
Functii publice
1. a) Remuneratia, alta decit o pensie, platita de un stat contractant sau
o autoritate administrativa ori locala din acel stat oricarei persoane fizice
pentru servicii prestate acelui stat sau autoritati administrative ori locale
din acel stat, se va impune numai in acel stat.
b) Cu toate acestea, o astfel de remuneratie va fi impozabila numai in
celalalt stat contractant, daca serviciile sint prestate in acel stat, iar
primitorul este rezident al acelui celalalt stat contractant si daca:
(i) este cetatean al acelui stat; sau
(ii) nu a devenit rezident al acelui stat numai in scopul prestarii
serviciilor.
2. a) Orice pensie platita de catre sau din fonduri create de un stat
contractant sau de o autoritate administrativa ori locala a acestuia oricarei
persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat ori autoritati
administrative sau locale din acel stat va fi impozabila numai in acel stat.
b) Cu toate acestea, atare pensie va fi impozabila numai in celalalt stat
contractant daca primitorul este cetatean si rezident al acelui stat.
3. Prevederile art. 16, 17 si 19 se vor aplica remuneratiei si pensiilor cu
privire la serviciile prestate in legatura cu orice activitate de afaceri
desfasurata de un stat contractant sau de o autoritate administrativa ori
locala a acestuia.
Art. 21
Profesori
1. Un profesor universitar sau de alt grad rezident al unui stat
contractant care preda la o universitate sau la orice alta institutie de
invatamint a celuilalt stat contractant va fi impozabil numai in acel prim stat
contractant asupra tuturor remuneratiilor primite pentru acea activitate, pe o
perioada care nu depaseste doi ani de la inceperea activitatii sale.
2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, remuneratiilor
primite de o persoana fizica rezidenta a unui stat contractant pentru
conducerea de cercetari in celalalt stat contractant, daca asemenea cercetari
nu sint intreprinse in principal in interesul privat al unei anumite
intreprinderi sau persoane.
Art. 22
Studenti, stagiari si persoane trimise la specializare
O persoana fizica care a fost rezidenta a unui stat contractant imediat
anterior venirii in celalalt stat contractant si este prezenta in mod temporar
in acel celalalt stat contractant numai ca student la universitate, colegiu,
scoala sau alta institutie de invatamint similara in acel celalalt stat, ca
stagiar sau ca persoana trimisa pentru a dobindi experienta tehnica,
profesionala sau comerciala speciala, va fi scutit de impozit in acel celalalt
stat de la data primei sale sosiri in acel celalalt stat in legatura cu acea
vizita:
a) asupra tuturor remiterilor din afara in scopul intretinerii, educarii
sau instruirii sale; si
b) pe o perioada care in total nu depaseste cinci ani, asupra oricarei
remuneratii care nu depaseste 15.000 coroane norvegiene sau echivalentul in lei
pe fiecare an calendaristice, pentru servicii personale prestate in acel
celalalt stat contractant in vederea suplimentarii resurselor la dispozitia sa
in aceste scopuri.
Art. 23
Alte venituri
1. Alte venituri ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de
unde provin, care nu au fost tratate in articolele precedente ale prezentei
conventii se vor impune numai in acel stat.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica daca primitorul venitului
fiind rezident al unui stat contractant desfasoara afaceri in celalalt stat
contractant printr-un sediu permanent situat in acel stat sau presteaza in acel
celalalt stat servicii profesionale de la o baza fixa situata in acel stat si
dreptul sau bunul cu privire la care se plateste venitul este legat in mod
efectiv de un astfel de sediu permanent sau baza fixa. In asemenea situatie se
vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupa caz.
Art. 24
Impunerea averii
1. Averea constituita din bunuri imobile, asa cum sint ele definite la
paragraful 2 al art. 6, este impozabila in statul contractant unde aceste
bunuri sint situate.
2. Averea constituita din bunuri mobile facind parte din activul unui sediu
permanent al unei intreprinderi sau din bunuri mobile tinind de o baza fixa
folosita la exercitarea unei profesiuni libere este impozabila in statul
contractant unde este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Navele, aeronavele sau vehiculele feroviare si rutiere exploatate in
trafic international, precum si bunurile mobile afectate exploatarii unor
astfel de mijloace de transport, vor fi impozabile numai in statul contractant
in care urmare prevederilor art. 8 sint impozabile beneficiile obtinute din
atare activitate.
4. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident al unui stat
contractant vor fi impozabile numai in acel stat.
Art. 25
Eliminarea dublei impuneri
Dubla impunere va fi evitata dupa cum urmeaza:
1. In ce priveste Romania, impozitele platite in Norvegia de rezidenti ai
Romaniei asupra veniturilor obtinute sau capitalurilor detinute, care, in
conformitate cu prevederile acestei conventii, pot fi impuse in Norvegia, vor
fi scazute din impozitele datorate statului roman.
Beneficiile varsate de intreprinderile de stat romane la bugetul statului
sint considerate, in sensul acestui articol, ca impozit pe venit al Romaniei.
2. In ce priveste Norvegia:
a) Cind un rezident al Norvegiei obtine venit din Romania care poate fi
impus in Romania in conformitate cu prevederile acestei conventii, Norvegia, cu
exceptia prevederilor de la subparagraful b), va scuti de impozit un astfel de
venit, dar, la calcularea impozitului asupra venitului care ramine acelei
persoane, poate aplica cota de impozit care ar fi fost aplicabila daca venitul
nu ar fi fost astfel scutit.
b) Cind un rezident al Norvegiei obtine venit din Romania care poate fi
impus in Romania in conformitate cu prevederile art. 10, 11, 12 sau 13, suma
impozitului roman platibil cu privire la acel venit se va acorda ca un credit
fata de impozitul norvegian stabilit acelui rezident. Suma creditului nu va
depasi totusi acea parte a impozitului norvegian care este corespunzatoare
acelui venit inainte de acordarea creditului.
Art. 26
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sint sau nu rezidenti ai
statului contractant, nu vor fi supusi in celalalt stat contractant nici unei
impuneri sau obligatii legate de aceasta care sa fie diferita sau mai
impovaratoare decit impunerea si obligatiunile conexe la care sint sau pot fi
supusi nationalii acelui celalalt stat aflati in aceeasi situatie.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o intreprindere a unui stat
contractant il are in celalalt stat contractant nu va fi facuta in conditii mai
putin avantajoase in acel celalalt stat decit impunerea intreprinderilor acelui
celalalt stat, desfasurind aceleasi activitati.
3. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este, in
totalitate sau in parte, detinut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau
mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse in primul
stat contractant mentionat la nici o impunere sau obligatie legata de impunere
care sa fie diferita sau mai impovaratoare decit impunerea si obligatiile
conexe la care sint sau pot fi supuse intreprinderile de acelasi fel ale acelui
prim stat mentionat.
4. Prevederile prezentului articol nu vor fi interpretate ca obligind
Norvegia sa acorde persoanelor fizice care nu sint cetateni ai Norvegiei
degrevarile exceptionale care sint acordate cetatenilor Norvegiei sau
persoanelor fizice nascute in Norvegia din parinti avind cetatenia norvegiana
urmare prevederilor sectiunii 22 din Legea de impunere norvegiana pentru
districtele rurale si sectiunii 17 din Legea de impunere norvegiana pentru
districtele urbane.
5. In prezentul articol, termenul impunere indica impozite de orice natura
sau denumire.
Art. 27
Procedura amiabila
1. Cind un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de
unul sau de ambele state contractante ii atrag sau ii vor atrage o impunere
care nu este conforma cu prezenta conventie, el poate, indiferent de caile de
atac prevazute de legislatia nationala a acelor state, sa supuna cazul sau
autoritatii competente a statului contractant al carui rezident este.
2. Autoritatea competenta se va stradui, daca reclamatia i se pare
intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa aduca o rezolvare corespunzatoare,
sa rezolve cazul pe calea unei intelegeri de comun acord cu autoritatea
competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei impuneri care
nu este conforma cu conventia.
3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui sa
rezolve de comun acord orice dificultati sau dubii cu privire la interpretarea
sau la aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se consulte in vederea
evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de conventie.
4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct
intre ele in scopul de a realiza un acord in vederea aplicarii prevederilor
prezentei conventii. Cind pentru a se ajunge la o intelegere apare ca fiind
recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc in cadrul
unei comisii compuse din reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor
contractante.
5. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor consulta
impreuna, daca schimbarile aduse legislatiei lor fiscale necesita modificarea
conventiei.
Art. 28
Schimb de informatii
1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor face schimb de
informatii necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii si celor
ale legilor interne ale statelor contractante referitoare la impozitele vizate
de conventie, in masura in care impunerea pe cale ele o prevad este conforma cu
prezenta conventie.
Orice informatie astfel obtinuta va fi tratata ca secreta si nu va fi
divulgata nici unei persoane sau autoritati, inclusiv tribunale, altele decit
cele insarcinate cu stabilirea sau incasarea impozitelor vizate de prezenta
conventie sau cu judecarea incalcarilor privitoare la acestea.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate in nici un caz ca
impunind unuia din statele contractante obligatia:
a) de a lua masuri administrative contrare legislatiei sau practicii
administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute conform legislatiei
sau in cadrul desfasurarii normale a practicii administrative a unuia sau a
celuilalt stat contractant;
c) de a transmite informatii care ar divulga orice secret comercial, de
afaceri, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informatii a caror
divulgare ar fi contrara ordinii publice.
Art. 29
Functionari diplomatici si consulari
Nici o prevedere din prezenta conventie nu va afecta privilegiile fiscale
acordate functionarilor diplomatici sau consulari in conformitate cu normele
dreptului international sau cu prevederile unor acorduri speciale.
Art. 30
Aplicabilitatea extinderii teritoriale a conventiei
1. Prezenta conventie poate fi extinsa, fie in totalitatea ei sau cu
modificari, oricarui teritoriu care este exclus de la aplicarea prezentei
conventii conform prevederilor paragrafului 1 c) al art. 3 si in care se percep
impozite cu caracter analog acelora la care se aplica prezenta conventie.
Orice extindere de acest fel va intra in vigoare de la data convenita si va
fi supusa modificarilor si conditiilor, inclusiv conditiilor cu privire la
denuntare, asa dupa cum se va specifica si conveni intre cele doua state
contractante prin note ce vor fi schimbate pe cale diplomatica.
2. Daca nu se convine in alt mod, de catre ambele state contractante, in
cazul in care prezenta conventie se va denunta in conformitate cu art. 32, va
inceta sa fie in vigoare in orice teritoriu la care a fost extinsa in
conformitate cu prevederile prezentului articol.
Art. 31
Intrarea in vigoare
Prezenta conventie va fi aprobata in conformitate cu dispozitiile
constitutionale in vigoare in fiecare din statele contractante si va intra in
vigoare din cea de-a 30-a zi urmatoare datei la care a avut loc schimbul
notificarilor prin care se arata ca ambele parti s-au conformat acestor
prevederi, intelegind ca se va aplica pentru prima data:
a) cu privire la impozitele pe venit obtinute la sau dupa 1 ianuarie
imediat urmator unui asemenea schimb si
b) cu privire la impozitele pe capital prelevate in cursul oricarui an care
incepe cu anul calendaristic imediat urmator unui asemenea schimb.
Art. 32
Denuntarea
Prezenta conventie va ramine in vigoare pina cind va fi denuntata de catre
unul dintre statele contractante. Oricare stat contractant poate - dupa 30
iunie intr-un an calendaristic, dar nu mai devreme de implinirea a trei ani de
la sfirsitul anului in care conventia a intrat in vigoare - sa denunte
conventia pe cale diplomatica, in scris, celuilalt stat contractant. In
asemenea eventualitate, conventia va inceta sa fie aplicabila:
a) cu privire la veniturile care urmeaza a fi impuse in anul imediat
urmator celui in care s-a transmis nota de denuntare si anii urmatori;
b) cu privire la capitalul care se impune pentru anul calendaristic imediat
urmator aceluia in care s-a transmis nota de denuntare si anii urmatori.
Drept care, subsemnatii, autorizati pentru aceasta in buna si cuvenita
forma de catre guvernele respective, au semnat prezenta conventie.
Facuta la Oslo la 14 noiembrie 1980, in doua exemplare originale, redactate
fiecare in limbile romana, norvegiana si engleza, cele trei texte avind aceeasi
valabilitate. In caz de divergente in interpretarea dispozitiilor acestei
conventii, textul in limba engleza are precadere.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Gheorghe Oprea
Pentru guvernul Norvegiei,
Reiulf Steen
PROTOCOL
La semnarea Conventiei dintre Republica Socialista Romania si Regatul
Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri, subsemnatii au cazut de acord ca
urmatoarele fac parte integranta din conventie:
1. Statele contractante sint de acord ca subparagrafele a) si b) ale
paragrafului 2 al art. 25 vor fi inlocuite, la cererea Norvegiei, cu urmatorul
text, care va fi transmis pe cale diplomatica. Noul text, expus mai jos, va
intra in vigoare intr-un mod asemanator aceluia prevazut la subparagrafele a)
si b) ale art. 31 din conventie.
2. Cind un rezident al Norvegiei obtine venit sau detine capital care, in
conformitate cu prevederile prezentei conventii, poate fi impus in Romania,
Norvegia va acorda ca deducere din impozitul pe venit sau impozitul pe capital
al acelei persoane o suma egala cu impozitul platit in Romania. O asemenea
deducere nu va depasi, in orice caz, acea parte a impozitului norvegian, astfel
cum a fost calculat inaintea acordarii deducerii, care este corespunzator
venitului obtinut sau capitalului detinut in Romania.
3. In scopul aplicarii in Norvegia a art. 25) paragraful 2 a), cind s-a
acordat o scutire sau reducere a impozitului roman platibil in conformitate cu
prevederile art. 7 asupra beneficiilor unui sediu permanent pe care un rezident
al Norvegiei il are in Romania, creditul fata de impozitul norvegian va fi
acordat intr-o suma egala cu impozitul care ar fi fost perceput in Romania daca
o astfel de scutire sau reducere n-ar fi fost acordata.
Intocmit in Oslo la 14 noiembrie 1980, in doua exemplare originale,
redactate fiecare in limbile romana, norvegiana si engleza, cele trei texte
avind aceeasi valabilitate. In caz de divergente in interpretarea dispozitiilor
acestei conventii, textul in limba engleza are precadere.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania,
Gheorghe Oprea
Pentru guvernul Norvegiei,
Reiulf Steen