HOTARARE   Nr. 1540 din 25 noiembrie 2008

pentru aprobarea Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 832 din 10 decembrie 2008

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, denumită în continuare Strategia naţională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia naţională, în raport cu etapele de realizare a acesteia şi cu resursele disponibile în bugetele proprii.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.314/2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 7 noiembrie 2007.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor şi reformei administrative,

Cristian David

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

p. Secretarul general al Guvernului,

Victor Giosan

p. Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei,

Constantin Teodorescu,

secretar de stat

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea,

secretar de stat

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

ANEXA

STRATEGIA NAŢIONALA

privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011 Listă de abrevieri

SIS	Sistemul Informatic Schengen
SIS II	Sistemul Informatic Schengen de generaţia a II-a
SINS	Sistemul informatic naţional de semnalări
N.SISII	National Schengen Information System ll/componenta naţională a SIS în România, N.SIS II, compusă din SINS şi copia naţională a bazei de date centrale SIS II
CS. SIS II	Sistemul central SIS II
SIRENE TETRA GIRMIFS	Supplementary Information REquest at the National Entries/lnformaţii suplimentare solicitate la intrările naţionale TErestrial Trunked RAdio/Sistem de radiocomunicaţii terestre Trunking Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat

CAPITOLUL I

Consideraţii generale

SECŢIUNEA 1

Introducere

(1) Crearea spaţiului Schengen extins, începând cu data de 21 decembrie 2007, la 24 de state membre, reprezintă un pas înainte pentru libertate, securitate şi justiţie în Europa.

(2) Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană. Cu toate acestea, un spaţiu fără frontiere interne, care s-a extins de la 7 ţări în anul 1995 la 24 de ţări la sfârşitul anului 2007, fapt ce reprezintă o realizare istorică unică, nu poate funcţiona fără o partajare a responsabilităţilor şi fără solidaritate în gestionarea frontierelor sale externe.

(3) Având în vedere că frontierele externe ale Uniunii Europene sunt traversate în fiecare an de peste 300 de milioane de călători, atât cetăţeni ai Uniunii Europene, cât şi resortisanti ai ţărilor terţe, securitatea acestora reprezintă un subiect esenţial.

(4) Presiunea migratorie este o provocare evidentă pentru Uniunea Europeană şi, prin urmare, pentru politicile sale privind frontierele şi vizele. De aceea este necesară o abordare care să aibă în vedere politica privind imigraţia în ansamblul său şi analizarea din această perspectivă a unor aspecte orizontale care au impact direct asupra capacităţii Uniunii Europene de a gestiona frontierele sale externe.

(5) Cu toate că statelor membre le revine în continuare responsabilitatea controlului propriilor frontiere, eforturile acestora sunt susţinute prin politica comună a Uniunii Europene, care trebuie dezvoltată şi consolidată în mod continuu, ca răspuns la noile ameninţări, la variaţiile presiunii migratorii, precum şi la oricare deficienţe identificate.

(6) Nu trebuie uitat faptul că statele membre care au în responsabilitate managementul frontierelor sunt responsabile pentru securitatea întregii Uniuni Europene. Din acest motiv, acelaşi tratament aplicat principalelor riscuri de securitate în orice punct al graniţelor externe reprezintă preocuparea comunităţii europene, nu a unei naţiuni.

(7) Ţinând cont de această perspectivă, trebuie menţionat faptul că frontierele de nord, sud-vest şi de est ale României reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene, iar România are o responsabilitate imensă în ceea ce priveşte securizarea frontierei, având în vedere că este situată la confluenţa unor mari fluxuri migratorii din fostele republici sovietice, din Orientul Mijlociu, din Asia şi Africa.

SECŢIUNEA a 2-a

Informaţii relevante

(8) Integrarea europeană a reprezentat în decursul ultimilor ani principalul obiectiv al Guvernului României.

(9) La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform pentru aderare al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană a avut loc la 25 aprilie 2005 la Luxemburg fiind ratificat de România prin Legea nr. 157/2005. Conform calendarului stabilit, România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

(10) Odată cu dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care presupune pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne, în vederea aderării ulterioare la spaţiul Schengen.

(11) România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen în paralel cu derularea activităţilor care au vizat integrarea în Uniunea Europeană. Acţiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de Planul de acţiune Schengen, document revizuit anual şi aprobat de Guvernul României.

(12) Termenul asumat de autorităţile române pentru îndeplinirea acestui deziderat este martie 2011.

(13) In acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele şi măsurile avute în vedere de ţara noastră pentru îndeplinirea acestui obiectiv major.

(14) Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, denumită în continuare Strategia naţională, conţine direcţiile de acţiune pe care autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu le vor urma pentru îndeplinirea măsurilor şi acţiunilor specifice întreprinse în vederea aderării la spaţiul Schengen, în calendarul propus, obiectivele strategice şi obiectivele specifice urmărite, resursele financiare, implicaţiile juridice, procedurile de monitorizare şi evaluare, riscurile identificate, precum şi consecinţele aderării la spaţiul Schengen.

(15) Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale se realizează de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen, autoritate naţională în domeniu, care se asigură de îndeplinirea condiţiilor necesare privind aderarea României la spaţiul Schengen.

(16) Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor asumate de către autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, se realizează de către Direcţia generală Schengen din cadrul Departamentului Schengen din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

(17) In ceea ce priveşte perioada de implementare a Strategiei naţionale, autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu au în vedere termenele stabilite în Planul de acţiune Schengen. Conform angajamentelor asumate de acestea, implementarea măsurilor tehnice, administrative şi legislative necesare aplicării în totalitate a acquis-ului Schengen se va realiza până la sfârşitul anului 2010, excepţie constituind emiterea de vize Schengen, utilizarea şi conectarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, denumit în continuare SINS, la Sistemul Informatic Schengen de generaţia a doua, denumit în continuare S/S II, şi ridicarea controalelor la frontierele interne Schengen, aspecte care se vor realiza numai de la data aderării României la spaţiul Schengen.

2.1. Cadrul instituţional

(18) Instituţiile şi autorităţile responsabile cu asigurarea condiţiilor necesare dobândirii de către România a calităţii de stat membru Schengen cu drepturi depline sunt:

a) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative,

b) Ministerul Afacerilor Externe;

c) Ministerul Economiei şi Finanţelor;

d) Ministerul Transporturilor;

e) Ministerul Justiţiei;

f) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

g) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

h) Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

(19) In vederea armonizării cu prevederile acquis-ului Schengen, instituţiile şi autorităţile implicate în procesul de aderare la spaţiul Schengen trebuie să demareze măsurile de ordin instituţional şi operativ în vederea aplicării coerente şi unitare a cerinţelor Schengen în domeniul de responsabilitate al fiecărei instituţii implicate.

2.2. Documente strategice

(20) In contextul negocierilor privind capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale Uniunii Europene au solicitat ţărilor candidate, inclusiv României, prezentarea unui plan de acţiune pentru îndeplinirea criteriilor preliminare aderării la spaţiul Schengen.

(21) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferinţei pentru Aderare România - Uniunea Europeană Documentul de poziţie pe capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", care a avut ca anexă Planul de acţiune Schengen. Documentul de poziţie a prezentat stadiul la acea dată şi măsurile avute în vedere a fi adoptate, precum şi poziţia faţă de acquis-ul comunitar în următoarele domenii: supravegherea şi controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea poliţienească, substanţe stupefiante şi psihotrope, cooperarea judiciară în materie penală, extrădare, arme de foc şi muniţii, Sistemul Informatic Schengen, denumit în continuare SIS, protecţia datelor cu caracter personal.

(22) Scopul Planului de acţiune Schengen este identificarea şi prioritizarea acţiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea precondiţiilor în vederea implementării complete a acquis-ului Schengen, în funcţie de calendarul de aderare la spaţiul Schengen. Planul de acţiune Schengen este monitorizat permanent şi actualizat anual, astfel încât România să îndeplinească criteriile pentru aplicarea integrală a Convenţiei de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Convenţia Schengen, precum şi a celorlalte acte normative comunitare care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen.

(23) Planul de acţiune Schengen marchează distincţia clară dintre momentul aderării României la Uniunea Europeană şi momentul aderării la spaţiul Schengen. Planificarea procesului de implementare a Convenţiei Schengen şi a celorlalte piese de acquis specifice este realizată printr-o abordare în două etape, care acoperă atât perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât şi perioada postaderare la Uniunea Europeană şi se situează înaintea momentului ridicării controalelor la frontierele interne, dată de la care România va avea calitatea de stat membru Schengen.

(24) Anual, se prezintă Guvernului României un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în Planul de acţiune Schengen.

(25) Totodată, în scopul îmbunătăţirii capacităţii statului român de realizare eşalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene, a fost adoptată Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, denumită în continuare Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007. Aceasta are ca scop principal stabilirea de politici, principii şi obiective pentru realizarea unui management comun, coerent şi eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerinţele comunitare.

(26) In scopul coordonării unitare a acţiunilor şi măsurilor pentru securizarea frontierei de stat desfăşurate de autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în aria Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat, s-a înfiinţat Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României, denumit în continuare GIRMIFS, organism consultativ cu rol de fundamentare şi coordonare a acţiunilor şi măsurilor întreprinse pentru securizarea frontierei de stat. GIRMIFS urmăreşte întreprinderea obiectivelor Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat, pe baza celor două documente de implementare, Planul de acţiuni şi Planul unic multianual de investiţii, denumit în continuare Planul unic.

(27) Planul unic este documentul care reflectă, pe de o parte, investiţiile cu incidenţă directă asupra nevoilor managementului frontierei, iar pe de altă parte, investiţiile circumscrise cadrului mai larg de management integrat.

(28) Aceste documente programatice sunt strâns corelate între ele şi constituie instrumentele de lucru ale Guvernului României în îndeplinirea obiectivului esenţial privind aderarea la spaţiul Schengen.

CAPITOLUL II

Scopul strategiei naţionale

(29) Scopul prezentului document îl constituie stabilirea cadrului general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

(30) Pregătirile pentru aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un complex de măsuri care trebuie să fie adoptate şi implementate în mod coordonat şi planificat de către instituţiile şi autorităţile cu responsabilităţi în domeniu, inclusiv prin utilizarea eficientă a resurselor avute la dispoziţie pentru acest demers.

CAPITOLUL III

Principii directoare

(31) Strategia naţională are la bază următoarele principii generale:

a) principiul legalităţii - activităţile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfăşoară în baza legii şi în conformitate cu aceasta;

b) principiul responsabilităţii - răspunderea implementării Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul Schengen, în părţile ce le privesc;

c) principiul cooperării şi coerenţei - autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul Schengen cooperează, în condiţiile păstrării propriilor identităţi funcţionale în conformitate cu prevederile cadrului legal, astfel încât să se asigure simultan un statut de parteneriat şi relaţii echilibrate pe toate coordonatele activităţii, o concepţie coerentă, integrată asupra problematicii şi măsurilor angajate ori planificate, o coordonare adecvată a eforturilor depuse şi a demersurilor întreprinse;

d) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - toate activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul Schengen se desfăşoară cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, la care România este parte.

CAPITOLUL IV

Direcţii de acţiune, obiective strategice şi obiective specifice

(32) Obiectivele Strategiei naţionale sunt stabilite prin direcţiile de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu, în vederea aderării la spaţiul Schengen.

(33) Aderarea la spaţiul Schengen implică nu doar obligaţiile privind armonizarea legislativă, ci şi organizarea infrastructurii, a instituţiilor şi procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvată a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat, în vederea îndeplinirii cerinţelor Schengen. In strânsă legătură cu aceste sarcini, întărirea cooperării dintre statele membre în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere apare ca o necesitate care, de asemenea, are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene.

(34) In acest context, principalele direcţii de acţiune identificate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen sunt următoarele:

a) implementarea acquis-ului Schengen;

b) dezvoltarea infrastructurii şi a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de aderare la spaţiul Schengen;

c) pregătirea profesională.

SECŢIUNEA 1

Implementarea acquis-ului Schengen

(35) Art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ul Schengen în cadrul Uniunii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, prevede că toate noile state membre trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen.

(36) Trebuie menţionat faptul că există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

a) prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spaţiul Schengen;

b) prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a II-a, etapa postaderare la spaţiul Schengen.

(37) In cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, România a acceptat în totalitate acquis-ul Schengen şi nu a solicitat perioade de tranziţie sau derogări.

(38) Totodată, prin Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană au fost stabilite prevederile acquis-ului Schegen obligatorii pentru ţara noastră, pe care trebuie să le aplice avându-se în vedere cele două categorii de acquis. Astfel, art. 4 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, denumit în continuare Act de aderare, anexat Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, prevede că:

„1. Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (denumit în continuare Protocolul Schengen) şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel, care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii şi se aplică în Bulgaria şi România de la data aderării.

2. Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alin. (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis."

(39) Până în martie 2011, când se preconizează a-i fi recunoscut dreptul de a aplica în totalitate prevederile acquis-ul Schengen, România aplică numai acquis-ul Schengen de categoria I. Această recunoaştere se va oficializa prin decizia Consiliului Uniunii Europene, ce va fi emisă cu 3 luni înainte de data preconizată a aderării.

(40) Documentele de referinţă privind adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen de către autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu au avut în permanenţă în vedere şi au marcat clar distincţia dintre momentul aderării României la Uniunea Europeană şi momentul aderării la spaţiul Schengen.

(41) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizată printr-o abordare în două etape, în funcţie de prevederile acquis-ului Schengen care aparţin categoriei I şi cele care aparţin categoriei a II-a. In continuare, eforturile autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, din punctul de vedere al adoptării şi implementării acquis-ului Schengen, se vor axa pe aceeaşi abordare duală.

Obiectiv strategic I - Armonizarea legislativă şi implementarea celor mai bune practici şi recomandări elaborate la nivel european în domeniul Schengen

(42) Pregătirea României din punct de vedere legislativ pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen vizează adoptarea de noi acte normative naţionale şi modificarea celor deja în vigoare, astfel încât acestea să corespundă pe deplin cadrului legislativ existent la nivel european în domeniile Schengen, respectiv frontiere, vize, imigraţie, azil, cooperare poliţienească, cooperare judiciară, substanţe stupefiante şi psihotrope, arme de foc şi muniţii, SIS şi protecţia datelor personale. In cazul actelor comunitare cu aplicare directă, respectiv regulamentele, autorităţile române trebuie să asigure cadrul juridic necesar aplicării acestora şi evitarea dublărilor legislative. Cataloagele de cele mai bune practici şi recomandări ale statelor membre în aplicarea procedurilor Schengen trebuie luate în considerare, de asemenea, de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu.

(43) Politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte trecerea frontierelor externe şi definirea spaţiului Schengen ca o zonă fără frontiere interne în care să fie garantată libera circulaţie a persoanelor impune asigurarea şi de către ţara noastră a cadrului juridic necesar combaterii eficiente a imigraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane, precum şi pentru prevenirea oricărei ameninţări la adresa ordinii, sănătăţii şi siguranţei publice a statelor membre.

(44) In ceea ce priveşte domeniul frontierelor, adaptările legislative care trebuie promovate şi susţinute de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu au în vedere pe de-o parte eliminarea controalelor la viitoarele frontiere interne ale Uniunii Europene şi, pe de altă parte, securizarea frontierelor externe la standardele impuse tuturor statelor Schengen.

(45) In cadrul politicii comune în materie de vize, măsurile legislative vizează armonizarea completă a prevederilor naţionale cu politicile şi reglementările Schengen şi asigurarea cadrului juridic necesar implementării componentei naţionale a Sistemului informatic privind vizele.

(46) Libera circulaţie a persoanelor în interiorul spaţiului Schengen implică adoptarea unor prevederi legale care să asigure respectarea principiilor şi procedurilor în materie consacrate prin Convenţia Schengen şi celelalte acte comunitare conexe sau întemeiate pe aceasta.

(47) Corelat cu libera circulaţie a persoanelor, armonizarea legislativă vizează promovarea unei politici eficiente de returnare a străinilor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de şedere pe teritoriul României, acest lucru fiind deosebit de important pentru garantarea unui management eficient al imigraţiei în contextul măsurilor standard promovate la nivelul Uniunii Europene în raport cu drepturile cetăţenilor la un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.

(48) In domeniul azilului, în context Schengen, România trebuie să respecte obligaţiile asumate prin Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care a aderat prin Legea nr. 46/1991, prin asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru participarea ţării noastre la mecanismul Dublin de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererilor de azil şi utilizarea, în cadrul acestui mecanism, a Sistemului EURODAC.

(49) De asemenea, referitor la menţinerea pe teritoriul statelor membre a unui nivel ridicat de securitate şi justiţie, este necesar ca autorităţile române să asigure cadrul legislativ specific pentru crearea şi operaţionalizarea SINS, compatibil cu SIS II, şi pregătirea conectării României la Sistemul central SIS II, denumit în continuare CS.SIS II. Este avută în vedere inclusiv modernizarea sistemelor informatice ale instituţiilor şi structurilor care au dreptul de actualizare/consultare a datelor din SINS.

(50) Armonizarea legislativă trebuie să asigure şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în special dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, consacrat atât de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi de principiile generale ale legislaţiei comunitare. In acest sens, protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este deosebit de importantă, având în vedere volumul fluxului informaţional cu privire la diverse categorii de persoane ce se preconizează a fi derulat prin intermediul sistemelor informatice specifice.

(51) Principala măsură introdusă la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea deficitului de securitate rezultat din desfiinţarea controalelor la frontierele interne este întărirea cooperării poliţieneşti şi judiciare. Astfel, dezvoltarea cadrului legislativ existent vizează şi armonizarea procedurilor necesare pentru aplicarea prevederilor cu relevanţă Schengen în domeniul cooperării poliţieneşti şi cooperării judiciare în materie penală.

(52) Din aceeaşi perspectivă, normele şi cele mai bune practici comunitare cu relevanţă Schengen din domeniul armelor de foc şi muniţiilor, precum şi cele din domeniul substanţelor stupefiante şi psihotrope trebuie preluate în legislaţia românească şi aplicate în consecinţă.

(53) Cooperarea bilaterală cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen constituie un obiectiv permanent al României prin asigurarea instrumentelor juridice şi a procedurilor operative conforme cu standardele statelor Schengen. Acestea trebuie să includă prevederi referitoare la schimbul de informaţii şi experienţă, la modul de realizare a acţiunilor comune, la implicarea ofiţerilor de legătură în soluţionarea diverselor probleme specifice combaterii criminalităţii, inclusiv celei transfrontaliere, precum şi la încheierea unor protocoale de cooperare între autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, în limitele jurisdicţiei naţionale.

Obiective specifice:

a) crearea cadrului legislativ în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne;

b) asigurarea cadrului legislativ în vederea întăririi controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontieră externă şi luptei împotriva criminalităţii transfrontaliere;

c) continuarea demersurilor privind încheierea acordurilor de mic trafic cu statele terţe vecine;

d) asigurarea cadrului legislativ în vederea armonizării complete a politicii naţionale în domeniul vizelor cu cea a Uniunii Europene prin implementarea prevederilor specifice acquis-ului Schengen;

e) armonizarea cadrului legislativ privind regimul străinilor în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la spaţiul Schengen;

f) dezvoltarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare pentru îndepărtarea străinilor, inclusiv prin implementarea prevederilor acordurilor de readmisie;

g) asigurarea cadrului legislativ în vederea implementării prevederilor Schengen în domeniul azilului;

h) dezvoltarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul cooperării poliţieneşti;

i) dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperării judiciare în materie penală;

j) asigurarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul armelor de foc şi muniţiilor;

k) asigurarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul substanţelor stupefiante şi psihotrope şi al precursorilor acestora;

l) dezvoltarea cadrului legislativ care asigură implementarea SIS în România;

m) armonizarea legislaţiei, a reglementărilor şi practicilor naţionale cu acquis-ul Schengen din domeniul protecţiei datelor personale;

n) dezvoltarea instrumentelor juridice, inclusiv a procedurilor operative-standard în vederea întăririi cooperării bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen, în problematica specifică ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură pe probleme de migraţie.

Obiectiv strategic II - Asigurarea cadrului instituţional necesar aderării la spaţiul Schengen

(54) In contextul pregătirii ţării noastre pentru implementarea măsurilor necesare de eliminare a controalelor la viitoarele frontiere interne, se impune luarea unor măsuri privind dinamica personalului aferent structurilor cu sarcini specifice de supraveghere şi control la frontiera internă a României. Aceste măsuri trebuie să fie corelate cu necesitatea asigurării unui spaţiu de securitate pe întreg teritoriul ţării, avându-se în vedere că desfiinţarea frontierelor interne nu implică şi renunţarea la controalele desfăşurate în interiorul teritoriului naţional în cadrul exercitării prerogativelor poliţieneşti. De asemenea, trebuie luată în calcul şi eventualitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne în cazul în care există o ameninţare serioasă la adresa securităţii interne şi a ordinii publice.

(55) Aderarea la Uniunea Europeană a determinat transformarea României dintr-o ţară preponderent de tranzit într-o ţară de destinaţie sau de tranzit către celelalte state membre ale Uniunii Europene, aspect care trebuie tratat cu maximă responsabilitate în vederea asigurării unui management eficient al imigraţiei, cu impact asupra securităţii întregului spaţiu comunitar.

(56) Ca stat membru al Uniunii Europene, situat la frontiera externă a acesteia, României îi revin competenţe de asigurare a securităţii acestei frontiere, inclusiv prin acordarea de vize naţionale. In acest context, Ministerului Afacerilor Externe, ca principală autoritate naţională cu competenţe în acordarea dreptului de intrare pe teritoriul statelor membre, îi revine obligaţia de asigurare a unei capacităţi instituţionale adecvate pentru procesarea aplicaţiilor de viză în conformitate cu standardele Schengen.

(57) De asemenea, direcţiile specializate ale Ministerului Afacerilor Externe trebuie să aibă capacitatea de a desfăşura activităţi de consultare şi schimb de date cu instituţiile similare ale statelor membre Schengen, conform practicilor curente ale statelor Schengen, mai ales prin utilizarea Sistemului Informatic privind vizele.

(58) Participarea României la mecanismele de cooperare poliţienească şi judiciară în context Schengen este o prioritate pentru ţara noastră, care, prin prisma aderării la spaţiul Schengen, va avea un rol important în combaterea terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale la frontiera externă a Uniunii Europene.

(59) Pe aceeaşi linie se înscrie şi asigurarea cadrului instituţional care să permită o evidenţă a tuturor operaţiunilor cu substanţe stupefiante şi psihotrope derulate de instituţiile abilitate şi, totodată, să asigure cadrul legislativ necesar activităţilor specifice de investigare şi cercetare în domeniu pentru combaterea eficientă a traficului de droguri şi celorlalte infracţiuni conexe.

(60) Pentru îmbunătăţirea activităţilor de cooperare şi a procedurilor în vederea combaterii criminalităţii transfrontaliere şi a imigraţiei ilegale este necesară dezvoltarea unui cadru instituţional adecvat care să asigure implementarea componentei naţionale a SIS, inclusiv a mecanismului de cooperare SIRENE. Astfel, la data dobândirii de către România a calităţii de stat Schengen cu drepturi depline, SINS va furniza date către CS. SIS II, în conformitate cu cerinţele Schengen, sens în care măsurile avute în vedere vizează crearea unei structuri dedicate gestionării acestui sistem informatic la standarde capabile să realizeze eficient activităţile legate de acquis-ul Schengen şi în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniu.

(61) Toate aceste demersuri trebuie corelate cu un management eficient al resurselor umane, care să asigure recrutarea de personal de specialitate, dar şi pregătirea profesională a celui existent, astfel încât exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea N.SIS II, precum şi funcţionarea mecanismului de cooperare SIRENE să fie la standarde Schengen.

(62) Protecţia datelor cu caracter personal constituie o temă deosebită pentru activitatea instituţiilor care exercită atribuţii în domeniul supravegherii prelucrării datelor cu caracter personal, în contextul aderării la spaţiul Schengen. Garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, reprezintă obiectivul prevederilor legislaţiei naţionale privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

(63) In acelaşi timp, o atenţie deosebită este acordată dezvoltării instituţionale a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare ANSPDCP, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice. De asemenea, prin această măsură trebuie asigurat şi cadrul instituţional necesar cooperării, pe plan naţional, cu structurile care au responsabilităţi în domeniu şi, pe plan internaţional, cu instituţii similare din străinătate.

(64) In vederea stabilirii unor mecanisme ferme, care să asigure o platformă unică de coordonare la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în domeniul protecţiei datelor personale şi care să răspundă, în acelaşi timp, exigenţelor impuse de viitoarele misiuni de evaluare, a rezultat necesitatea numirii unui responsabil cu protecţia datelor personale la nivelul ministerului, în subordinea nemijlocită a ministrului internelor şi reformei administrative, care în îndeplinirea atribuţiilor sale să fie ajutat de un aparat de lucru.

Obiective specifice:

a) relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontieră internă, în contextul ridicării controlului specific la acest tip de frontieră a Uniunii Europene;

b) dezvoltarea capacităţii instituţionale a Ministerului Afacerilor Externe în context Schengen;

c) dezvoltarea capacităţii instituţionale a structurilor cu competenţe în domeniul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare, în context Schengen;

d) crearea şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a structurilor cu atribuţii în gestionarea Registrului central de investigaţii şi cercetare în domeniul drogurilor şi al infracţiunilor conexe;

e) crearea Centrului naţional SIS şi încadrarea personalului adecvat care să asigure exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea N.SIS II;

f) dezvoltarea instituţională a Biroului SIRENE, în vederea asigurării unui schimb eficient de date şi informaţii cu alte birouri naţionale SIRENE din statele membre Schengen, precum şi cu autorităţile de aplicare a legii implicate, respectiv cu alte autorităţi competente din România, în conformitate cu standardele acquis-ului Schengen şi cu cele mai bune practici din domeniu;

g) dezvoltarea instituţională a ANSPDCP în vederea îndeplinirii la standarde Schengen a activităţilor de control şi supraveghere în domeniul protecţiei datelor personale.

SECŢIUNEA a 2-a

Dezvoltarea infrastructurii şi a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de aderare la spaţiul Schengen

Obiectiv strategic - Asigurarea din punct de vedere tehnic şi administrativ a tuturor condiţiilor necesare îndeplinirii cerinţelor acquis-ului Schengen

(65) Poziţionarea geografică a României la frontiera externă a Uniunii Europene şi importanţa majoră pe care Uniunea Europeană o acordă asigurării unui spaţiu de securitate pentru cetăţenii ei sunt premisele unei abordări unitare şi consistente în vederea pregătirii ţării noastre pentru asigurarea unei activităţi de supraveghere şi control la frontiera externă, la standarde Schengen.

(66) Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi avute în vedere măsuri care să asigure fluidizarea traficului la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne, în contextul desfiinţării acestora, precum şi dezvoltarea/modernizarea infrastructurii la standarde Schengen în porturi şi aeroporturi, inclusiv pentru separarea eficientă a fluxurilor de pasageri intra- şi extra- Schengen. Aceste măsuri vizează şi creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre, cu impact major asupra îmbunătăţirii capacităţii de desfăşurare a activităţii de supraveghere şi control la frontieră, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere.

(67) In ceea ce priveşte documentele de călătorie şi autorizaţiile de intrare/şedere, se impune luarea măsurilor necesare asigurării celor mai înalte standarde stabilite la nivel comunitar. Acestea vizează armonizarea actualelor elemente de siguranţă din documentele emise de autorităţile române cu cele folosite de statele Schengen, inclusiv integrarea elementelor de identificare biometrice care determină o conexiune mai sigură între posesori şi aceste documente şi, totodată, o mai bună protecţie împotriva folosirii în mod fraudulos a acestora.

(68) De asemenea, la nivelul tuturor instituţiilor interne cu competenţe în domeniul imigraţiei, precum şi la nivel consular trebuie asigurate condiţiile tehnice şi administrative necesare respectării legislaţiei şi procedurilor tip Schengen, inclusiv crearea şi dezvoltarea unor baze de date care să contribuie la gestionarea eficientă a fenomenului imigraţiei.

(69) In contextul aplicării noilor proceduri comunitare în domeniul vizelor, eforturile României se vor concentra asupra pregătirii sistemului de procesare a vizelor şi a capacităţii de securitate şi comunicaţii ale oficiilor consulare pentru a corespunde standardelor Sistemului informatic privind vizele.

Aceleaşi măsuri de armonizare şi compatibilizare din punct de vedere tehnic cu sistemele informatice comunitare trebuie avute în vedere şi în ceea ce priveşte componentele naţionale ale sistemelor DubliNet şi EURODAC pentru a asigura participarea ţării noastre la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil.

(70) Implementarea SIS în România se va concretiza prin asigurarea condiţiilor tehnice optime pentru interconectarea şi asigurarea fluxului de date dintre componenta naţională a SIS în România, N.SIS II, compusă din SINS şi copia naţională a bazei de date centrale SIS II, şi SIS II şi, totodată, asigurarea nivelului necesar trecerii testelor de compatibilitate şi operaţionale ale acestuia cu SIS II. Acest lucru presupune şi stabilirea unei locaţii adecvate pentru Centrul naţional SIS unde va funcţiona N.SIS II, dar şi amenajarea şi dotarea la standarde Schengen a acestuia.

(71) In cadrul demersurilor pentru realizarea condiţiilor de natură administrativă şi tehnică pentru implementarea N.SIS II, inclusiv pentru îmbunătăţirea confidenţialităţii, siguranţei şi nivelului de încredere al datelor schimbate între instituţiile/utilizatorii cu competenţe, se impune o abordare unitară a tuturor sistemelor informatice naţionale care vor furniza date pentru SIS, pentru a se asigura o compatibilitate cu acesta.

(72) Operaţionalizarea N.SIS II compatibil cu SIS II va contribui la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe şi a securităţii interne şi va facilita, de asemenea, un schimb de informaţii intensificat cu statele membre Schengen şi CS-SIS II, activitate care implică o combatere eficientă a criminalităţii organizate transfrontaliere, a terorismului, a traficului cu maşini furate, cu droguri şi armament, a migraţiei ilegale, precum şi a riscului de emitere a vizelor pentru cetăţenii străini care au restricţii de a intra pe teritoriul acestor state.

(73) Subsecvent implementării N.SIS II, eforturile României vizează operaţionalizarea Biroului SIRENE, structură din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative cu competenţe privind schimbul de date şi informaţii suplimentare în legătură cu alertele din N.SIS. II, referitoare la persoane sau bunuri, precum şi schimbul de date şi informaţii privind cooperarea poliţienească transfrontalieră, dar şi asigurarea tuturor condiţiilor tehnico-administrative la nivelul structurilor şi instituţiilor naţionale care vor avea acces la N.SIS II, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice în conformitate cu reglementările comunitare şi cu cele mai bune practici ale statelor Schengen, inclusiv dotarea acestora cu aparatură adecvată.

(74) Pregătirea României pentru aderarea la spaţiul Schengen include, de asemenea, modernizarea echipamentelor necesare desfăşurării activităţilor specifice combaterii traficului de substanţe stupefiante şi psihotrope, precum şi modernizarea sistemelor de evidenţă şi gestionare a datelor cu privire la deţinătorii legali de arme şi a operaţiunilor cu arme şi muniţii.

(75) Referitor la respectarea normelor comunitare în domeniul protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, autorităţile române vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnico-administrativ, a condiţiilor necesare aplicării acquis-ului Schengen în materie şi a respectării drepturilor omului în cadrul procedurilor şi activităţilor specifice.

Obiective specifice:

a) pregătirea pentru implementarea măsurilor necesare în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne;

b) operaţionalizarea activităţii în porturi şi aeroporturi conform cerinţelor acquis-ului Schengen;

c) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulaţie a colantelor de viză şi formularelor de viză tip Schengen;

d) introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie şi asigurarea condiţiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulaţie a documentelor care atestă rezidenţa în conformitate cu standardele Uniunii Europene;

e) consolidarea capacităţii administrative şi modernizarea consulatelor, precum şi dotarea instituţiilor cu competenţe în domeniul imigraţiei cu aparatura necesară îndeplinirii atribuţiilor specifice, inclusiv crearea unor baze de date adecvate, în conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen relevant;

f) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru implementarea componentei naţionale a Sistemului Informatic privind vizele;

g) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru participarea la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil, inclusiv prin compatibilizarea sistemelor informatice specifice-DubliNet si EURODAC;

h) operaţionalizarea Biroului SIRENE şi a structurilor cu competenţe Schengen în domeniul cooperării poliţieneşti;

i) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de management al datelor (comunicaţii şi informatică);

j) asigurarea echipamentului operativ specific la nivelul structurilor cu competenţe în domeniul combaterii traficului de substanţe stupefiante şi psihotrope şi de precursori ale acestora;

k) operaţionalizarea sistemului de prelucrare a datelor cu privire la evidenţa armelor, a deţinătorilor legali de arme, precum şi a operaţiunilor cu arme şi muniţii;

l) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru implementarea N.SIS II şi modernizarea celorlalte sisteme informatice naţionale cu relevanţă în domeniul Schengen, în vederea asigurării compatibilităţii cu acesta;

m) realizarea copiei naţionale a bazei de date a CS. SIS II şi conectarea N.SIS II la CS. SIS II;

n) asigurarea condiţiilor tehnico-administrative pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procedurilor şi activităţilor cu relevanţă Schengen, în conformitate cu reglementările comunitare în domeniul protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

SECŢIUNEA a 3-a

Pregătirea profesională

(76) In cadrul măsurilor de pregătire a aderării la spaţiul Schengen, soluţionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare şi formarea profesională corespunzătoare a acestora reprezintă una dintre condiţiile esenţiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandările şi cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea şi adoptarea unui concept clar şi integrat al pregătirii în domeniul Schengen.

(77) Având în vedere faptul că în procesul de aderare la spaţiul Schengen sunt implicate la nivel naţional mai multe autorităţi şi instituţii cu responsabilităţi în domeniu, îndeplinirea obiectivelor generale propuse nu poate reprezenta decât consecinţa acţiunii lor întrunite. Această abordare priveşte inclusiv necesitatea formării profesionale a personalului din perspectiva asimilării unitare a cadrului normativ şi procedural incident domeniului Schengen.

Obiectiv strategic - Pregătirea profesională a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen

(78) Autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu au în prezent sisteme proprii de formare profesională, ceea ce rezolvă însă numai în parte problematica pregătirii personalului.

(79) Necesitatea unui efort comun, la nivel naţional, privind pregătirea personalului, precum şi posibilităţile autorităţilor şi instituţiilor implicate în activităţile de aderare la spaţiul Schengen de a funcţiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin au impus constituirea unui sistem integrat de formare profesională.

(80) In vederea realizării acestui deziderat şi având în vedere recomandările şi cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia naţională de autoevaluare Schengen, organism consultativ, fără personalitate juridică, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, denumită în continuare Comisia naţională, a aprobat Concepţia integrată de pregătire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.

(81) Scopul elaborării Concepţiei integrate de pregătire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen îl reprezintă realizarea cadrului general comun pentru formarea profesională iniţială şi continuă a personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul Schengen.

(82) Concepţia integrată de pregătire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen se bazează pe următoarele principii:

a) unitatea conceptuală;

b) descentralizarea gestiunii acţiunilor formative;

c) complementaritatea acţiunilor formative;

d) parteneriatul instituţional şi susţinerea reciprocă în domeniul formării profesionale iniţiale şi continue a personalului;

e) responsabilitatea faţă de formarea profesională a personalului propriu;

f) continuitatea activităţilor formative;

g) specializarea formării în funcţie de atribuţiile şi misiunilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu;

h) independenţa funcţională în domeniul pregătirii a autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

(83) Pregătirea profesională în domeniul Schengen se desfăşoară pe două coordonate:

a) pregătirea generală, care are drept scop formarea culturii profesionale în domeniul Schengen prin transmiterea la nivelul autorităţilor şi instituţiilor implicate în procesul de aderare la spaţiul Schengen a informaţiilor principale privitoare la problematica în discuţie;

b) pregătirea de specialitate, care vizează transmiterea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor personalului care îndeplineşte nemijlocit atribuţii în domeniul Schengen.

(84) Personalul autorităţilor şi instituţiilor participante la procesul de aderare la spaţiul Schengen trebuie să beneficieze de o platformă comună de cunoştinţe, în sensul cunoaşterii conţinutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen, urmând ca expertiza în ceea ce priveşte aplicarea procedurilor de lucru specifice, asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare să fie oferită în detaliu specialiştilor din structurile operative.

(85) Aderarea la spaţiul Schengen presupune, de asemenea, un nivel mediu de cunoştinţe în domeniul limbilor străine, iar personalul structurilor operative cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu trebuie să corespundă standardelor europene şi în ceea ce priveşte acest aspect.

(86) Pentru pregătirea personalului din toate categoriile se va avea în vedere şi utilizarea unui sistem de învăţare de tip e-learning, sistem care permite reducerea resurselor necesare în procesul de formare, exprimată în timp, cheltuieli, formatori, dar şi actualizarea rapidă a cunoştinţelor, integrarea procesului de studiu în procesul practic-aplicativ şi focalizarea pe domeniul de desfăşurare a activităţii specifice.

(87) Domeniile avute în vedere pentru pregătirea Schengen sunt cele care compun acquis-ul Schengen: frontiere, vize, imigraţie, azil, cooperare poliţienească, cooperare judiciară, substanţe stupefiante şi psihotrope, arme de foc şi muniţii, SIS şi protecţia datelor cu caracter personal.

Obiective specifice:

a) cunoaşterea conţinutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;

b) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacităţii personalului de cooperare în domeniul Schengen;

c) transmiterea informaţiilor privitoare la acquis-ul Schengen;

d) cunoaşterea procesului de evaluare Schengen;

e) pregătirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;

f) asigurarea cunoaşterii limbilor străine necesare îndeplinirii atribuţiilor în domeniul Schengen;

g) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de operare a tehnicii destinate îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor în domeniul Schengen.

(88) Pentru îndeplinirea acestor obiective specifice, prin constituirea unui sistem de pregătire compatibil şi interoperabil care să asigure pregătirea profesională a personalului cu competenţe Schengen, la nivel naţional, autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu îşi vor dezvolta, cu sprijinul MIRA, modele formative adaptate, după caz, nevoilor proprii de instruire sau ale unităţilor din subordinea ori de sub autoritatea acestora, ca părţi componente ale sistemelor de pregătire profesională pe care le deţin.

(89) In acest context, oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct în problematica Schengen şi în activităţi conexe, precum şi facilitarea implementării componentelor acquis-ului Schengen în cadrul legislaţiei şi procedurilor specifice de lucru în acest domeniu, pentru personalul structurilor operative, constituie obiectivul general al înfiinţării, la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen.

(90) Proiectul a fost conceput pornindu-se de la necesitatea pregătirii unitare a utilizatorilor sistemelor informatice Schengen, precum şi a formării utilizatorilor în ceea ce priveşte managementul şi gestionarea documentelor şi a normelor juridice Schengen.

(91) Scopul acestuia este:

a) pregătirea personalului managerial din structurile operative ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în ceea ce priveşte exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis-ului Schengen şi în ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii naţionale şi internaţionale implicate;

b) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea şi mentenanţa N.SIS II;

c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului din diferite structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative implicate în procesul de aderare, precum şi cunoaşterea procedurilor omologate în spaţiul Schengen.

(92) Tot în vederea asigurării implementării unui sistem de pregătire profesională performant, pentru personalul cu responsabilităţi consulare se va înfiinţa Centrul de Pregătire Consulară, structură prin care Ministerul Afacerilor Externe va facilita accesul funcţionarilor săi, înainte de a fi numiţi la o secţie consulară română din străinătate, la un mod de pregătire în conformitate cu recomandările Schengen, incluzând proceduri aferente asistenţei consulare a cetăţenilor proprii şi a cetăţenilor Uniunii Europene. Obiectivul general îl constituie crearea unui corp consular profesionist, capabil să răspundă cerinţelor impuse de standardele Schengen.

(93) Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată periodic, iar ofiţerii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor beneficia de programe de pregătire în ţară anual, scopul fiind o informare continuă şi o abordare unitară a procedurilor în domeniu.

(94) Beneficiarii pregătirii ce se desfăşoară în Centrul de Pregătire Consulară vor fi diplomaţi cu atribuţii consulare ai Ministerului Afacerilor Externe, un total de 250-300 de persoane anual. De asemenea, va fi instruit personalul relevant al Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pe probleme specifice legate de emiterea de vize, precum şi personalul Centrului naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

CAPITOLUL V

Resurse financiare

(95) Pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale, este necesar ca autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu să îşi planifice resursele financiare.

(96) Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei naţionale pot fi:

a) fonduri de la bugetul de stat;

b) fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

c) credite externe garantate de Guvernul României;

d) fonduri alocate prin Facilitatea Schengen.

SECŢIUNEA 1

Facilitatea Schengen

(97) Aderarea la spaţiul Schengen implică eliminarea controlului la frontierele interne, pe de o parte, şi întărirea controlului la frontierele externe, pe de altă parte. Pentru a putea elimina orice controale la frontierele interne, România trebuie să securizeze frontiera externă de care este responsabilă şi să exploateze cât mai bine resursele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în vederea atingerii acestui obiectiv.

(98) Art. 32 din Actul de aderare, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, prevede că România, în calitate de stat membru, beneficiază de sprijin financiar sub forma Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.

(99) Facilitatea Schengen este un instrument temporar, destinat finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi controlul frontierelor, şi este definită potrivit art.2 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr. 620/2007 privind modalitatea de utilizare a fondurilor alocate de Uniunea Europeană prin intermediul Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.

SECŢIUNEA a 2-a

Implementarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen

(100) In context a fost adoptată Decizia Comisiei Europene nr. C (2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul părţii consacrate acquis-ului Schengen din cadrul Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, care cuprinde prevederi referitoare la:

a) acţiuni şi cheltuieli eligibile;

b) coordonarea şi compatibilitatea cu politicile comunitare;

c) documentaţia necesară a fi întocmită şi prezentată Comisiei Europene;

d) cadrul de monitorizare şi control în domeniul raportării, contractării şi plăţilor;

e) norme de bună practică administrativă şi de bună gestiune financiară.

(101) Resursele financiare alocate prin Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar reprezintă finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, iar suma totală pe care o va primi România în perioada 2007-2009, prin intermediul Ministerului Economiei şi Finanţelor, este de 559,8 milioane euro (preţuri 2004).

(102) Sumele alocate României prin Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar sunt defalcate pe ani după cum urmează:

a) 297,2 milioane euro în anul 2007;

b) 131,8 milioane euro în anul 2008;

c) 130,8 milioane euro în anul 2009.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 620/2007 s-a stabilit că 70% din totalul fondurilor transferate de la Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar vor fi alocate pentru Facilitatea Schengen, procentul putând fi modificat, prin hotărâre a Guvernului, până la data de 30 septembrie 2009, fără a depăşi 78% din totalul fondurilor prevăzute a fi alocate României prin instrumentul de sprijin pe întreaga perioadă vizată.

(103) Conform Actului de aderare, cel puţin 50 % din sumele menţionate sunt destinate finanţării de acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a intensificării controalelor la frontiera externă.

(104) A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se plăteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de 3 ani de la efectuarea primei plăţi. România prezintă, în cel mult 6 luni de la data expirării acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilităţii Schengen, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisia Europeană.

(105) Proiectele care vor fi finanţate prin Facilitatea Schengen vizează modernizarea tehnică şi instituţională în vederea aderării României la spaţiul Schengen.

(106) Pentru buna gestionare a acestor fonduri, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, cu modificările şi completările ulterioare, prin care a fost stabilit cadrul instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen.

(107) In vederea implementării măsurilor prevăzute a fi realizate prin intermediul Facilităţii Schengen, autorităţile române au elaborat documentul programatic intitulat „Planul indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009", denumit în continuare Plan indicativ.

(108) O parte importantă din această finanţare nerambursabilă va fi utilizată pentru realizarea componentei naţionale a SIS II, aspect esenţial pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

(109) In vederea accesării SIS II şi a Sistemului informatic privind vizele, este necesară continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date naţionale specifice cooperării Schengen şi a sistemului de comunicaţii aferent.

(110) De asemenea, prin intermediul Planului indicativ se asigură, printre altele, suplimentarea finanţării subsistemelor Sistemului integrat de securitate a frontierei, sistem care reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. Acesta face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale şi geografice. Realizarea acestui sistem constituie o prioritate pentru România în vederea securizării atât a propriilor frontiere, cât şi pe cele ale Uniunii Europene.

A. Cerinţe minime privind managementul şi controlul Facilităţii Schengen

(111) Pentru a fi eligibile, acţiunile trebuie să derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen, să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea şi întărirea viitoare a controlului la frontierele externe şi:

a) să fie localizate fizic la frontiera externă; sau

b)să aibă o legătură cu protecţia viitoarei frontiere externe, în cazurile în care acţiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externă.

(112) Acţiunile eligibile pot include crearea de sisteme IT necesare implementării acquis-lui Schengen.

(113) Totodată, următoarele condiţii sunt obligatorii:

a) transmiterea către Comisia Europeană până la sfârşitul primăverii fiecărui an a Planului indicativ; Comisia naţională şi, ulterior, Comisia Europeană pot să aprobe sau să respingă acest Plan indicativ, caz în care acesta trebuie refăcut;

b) respectarea principiilor separării responsabilităţilor, astfel încât să nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achiziţiilor şi plăţilor;

c) asigurarea unor controale interne efective, inclusiv a funcţiei de audit independent, precum şi a unui sistem contabil efectiv şi de raportare financiară care să răspundă standardelor internaţionale acceptate;

d) respectarea regulilor de achiziţie în conformitate cu reglementările naţionale privind achiziţiile;

e) respectarea reglementărilor antifraudă şi a mecanismelor de corecţie financiară;

f) raportarea intermediară către Comisia Europeană, însoţită de o declaraţie anuală de gestiune a ofiţerului responsabil din cadrul autorităţii competente pentru coordonarea implementării asistenţei comunitare prin Facilitatea Schengen.

B. Sistemul introdus de România pentru gestionarea şi implementarea Facilităţii Schengen

(114) In cadrul sistemului de gestionare şi control, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 895/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt desemnate următoarele instituţii:

a) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen - autoritate competentă pentru coordonarea implementării asistenţei comunitare prin Facilitatea Schengen;

b) Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin:

- Oficiul pentru Plăţi şi Contractare PHARE - autoritate de contractare şi plată pentru asistenţa financiară acordată prin Facilitatea Schengen;

- Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;

c) Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de către Uniunea Europeană în cadrul Facilităţii Schengen.

(115) In realizarea atribuţiilor ce le revin, autorităţile implicate în gestionarea şi implementarea Facilităţii Schengen pot să încheie acorduri interinstituţionale de colaborare.

(116) Principalii beneficiari ai Facilităţii Schengen sunt Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Afacerilor Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(117) La nivelul fiecărei instituţii beneficiare a fost creat un organism intermediar pentru coordonarea implementării măsurilor din Planul indicativ.

Obiective:

a) întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontierei;

b) intensificarea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii privind stocarea de date şi accesul la date.

(118) Proiectele declarate eligibile ca urmare a procesului de selecţie şi evaluare se subscriu unor obiective majore, importante ca priorităţi ale României, a căror îndeplinire este menită să asigure aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen conform calendarului propus. Aceste priorităţi sunt:

a) asigurarea infrastructurii informatice care să permită conectarea la sistemele folosite de partenerii membri ai spaţiului Schengen - subsistemul informatic;

b) asigurarea necesarului logistic al instituţiilor şi de pregătire profesională a membrilor acestora, instituţii cu rol decisiv în activitatea de control şi supraveghere la nivelul frontierei externe a României, precum şi în aplicarea acquis-ului Schengen - subsistemul logistic şi de pregătire profesională.

(119) Valoarea totală a proiectelor ce vor fi finanţate prin Facilitatea Schengen este 424.034.750 euro, din care 23.885.000 euro reprezintă contribuţia naţională. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a propus 13 proiecte, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 2 proiecte, iar Ministerul Afacerilor Externe 3 proiecte.

(120) Proiectele vizează următoarele domenii generale: extinderea implementării SINS la nivel naţional, dotarea cu terminale pentru radiocomunicaţii digitale în standard TETRAa structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, extinderea infrastructurii de chei publice la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, extinderea Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce-Date, Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, dezvoltarea Sistemului naţional de informare privind vizele, creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre a echipelor Poliţiei de Frontieră Române, modernizarea şi ajustarea patrimoniului imobiliar pentru a corespunde viitoarelor cerinţe ale supravegherii şi controlului la frontierele externe, modernizarea consulatelor la standarde Schengen şi realizarea Centrului de pregătire pentru personalul cu atribuţii consulare.

(121) Faţă de instrumentul financiar Facilitatea Schengen, România urmăreşte:

a) întărirea controlului la viitoarele frontiere externe, a supravegherii şi a capacităţilor de luptă împotriva criminalităţii transfrontaliere;

b) creşterea performanţelor de control prin îmbunătăţirea capacităţilor de furnizare şi accesare a datelor;

c) utilizarea integrală a fondurilor alocate prin identificarea acţiunilor eligibile.

(122) In ceea ce priveşte pregătirea profesională, în funcţie de nevoile proprii de pregătire, autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul Schengen vor prevedea în bugete resursele financiare necesare organizării activităţilor de formare profesională iniţială şi continuă a personalului propriu şi pentru asigurarea participării acestuia la programe de pregătire organizate în cooperare, în ţară sau în străinătate.

CAPITOLUL VI

Implicaţii juridice

(123) Măsurile legislative necesare implementării Strategiei naţionale sunt prevăzute în Planul de acţiune Schengen, document revizuit anual, a cărui structură urmăreşte modelul recomandat de Comisia Europeană. Astfel, fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant, descrie situaţia actuală, obiectivele avute în vedere, măsurile legislative, instituţionale, administrativ-tehnice prevăzute pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului, termenele la care urmează să fie îndeplinite aceste măsuri, precum şi instituţiile responsabile pentru implementarea acestora.

(124) De asemenea, se impune monitorizarea permanentă şi, după caz, dezvoltarea cadrului legal şi a procedurilor necesare utilizării resurselor financiare alocate prin instrumentele financiare comunitare, prin instituirea unor noi sisteme şi mecanisme de monitorizare, implementare, audit şi control financiar specifice.

CAPITOLUL VII

Proceduri de monitorizare şi evaluare

SECŢIUNEA 1

Implementarea Strategiei naţionale

(125) Finalizarea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen nu se poate realiza fără instituirea unor mecanisme de monitorizare şi evaluare adecvate.

(126) In consolidarea acestei idei, a fost creat Departamentul Schengen pentru a asigura coordonarea şi monitorizarea tuturor activităţilor legate de implementarea acquis-ului Schengen şi de îndeplinirea criteriilor de aderare la spaţiul Schengen.

(127) In cadrul acestui departament, Direcţia generală Schengen asigură secretariatul Comisiei naţionale, care coordonează toate activităţile specifice realizate de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, şi totodată gestionează relaţiile dintre acestea. De asemenea, Comisia naţională monitorizează şi evaluează modul de îndeplinire a obiectivelor şi a acţiunilor cuprinse în documentele programatice din domeniu şi urmăreşte aplicarea unitară şi eficientă a sistemului de norme şi reglementări în materie.

(128) In acelaşi context, Direcţia generală Schengen îndeplineşte, prin structura de specialitate din cadrul acesteia, atribuţiile de Punct unic de contact, cu rol de transmitere a datelor şi informaţiilor între autorităţile implicate în gestionarea şi implementarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen şi instituţiile naţionale şi europene, precum şi atribuţiile specifice secretariatului tehnic al GIRMIFS.

(129) Planul de acţiune Schengen este principalul instrument care asigură implementarea şi monitorizarea Strategiei naţionale, document programatic aflat în corelare cu Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat, căreia i se subordonează toate politicile şi direcţiile de acţiune ale României pentru reuşita aderării la termenul asumat.

SECŢIUNEA a 2-a

Procesul de evaluare Schengen

2.1. Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria I

(130) România aplică prevederile din prima categorie de la data aderării la Uniunea Europeană în procesul de preaderare la spaţiul Schengen. Implementarea şi monitorizarea prevederilor din această categorie au făcut parte din procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană.

2.2. Procesul de evaluare anterior implementării şi aplicării prevederilor din categoria a II-a

(131) Implementarea şi aplicarea prevederilor din categoria a II-a presupun ca toate precondiţiile legislative, operative şi tehnice să fie îndeplinite, în special cerinţele referitoare la accesul la SIS II, eliberarea de vize Schengen şi eliminarea controalelor la frontierele interne. In acest context, România trebuie să ţină cont inclusiv de recomandările şi de cele mai bune practici din cadrul cataloagelor Schengen, precum şi cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluărilor Schengen care s-au derulat în state Schengen.

(132) Procesul de evaluare Schengen constă în verificarea îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune că România trebuie să îşi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinţele acquis-ului Schengen într-o manieră uniformă, corectă, coerentă, consistentă şi eficientă. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de lucru evaluare Schengen din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

(133) Pentru fiecare stat membru, procesul de evaluare începe prin transmiterea unei declaraţii de pregătire prin care anunţă domeniile şi momentul în care este pregătit pentru demararea vizitelor de evaluare Schengen. In ceea ce priveşte România, la data de 28 iunie 2007, în cadrul Grupului de lucru evaluare Schengen, aceasta a prezentat declaraţia sa de pregătire, document prin care îşi anunţă disponibilitatea de a primi misiunile de evaluatori europeni pe domeniile vize, cooperare poliţienească şi protecţia datelor personale, începând cu a doua jumătate a anului 2008. Referitor la controlul frontierelor şi SIS, România a prezentat o a doua declaraţie de pregătire, la data de 2 iunie 2008, care conţine orizontul de timp pentru demararea vizitelor de evaluare în aceste domenii.

(134) A doua etapă a procesului de evaluare presupune completarea unui chestionar extins care va fi remis României din partea Consiliului Uniunii Europene. Acest chestionar va conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de către Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană şi celelalte state Schengen, în vederea analizării capacităţii României de a aplica prevederile acquis-ului Schengen de categoria a II-a.

(135) A treia etapă debutează în momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii şi constă în efectuarea unor vizite de evaluare de către experţi din partea Consiliului Uniunii Europene, ai Comisiei Europene şi ai statelor membre pentru verificarea în teren a tuturor pregătirilor.

(136) Domeniile evaluate în cadrul procesului de evaluare Schengen vor fi:

a) frontiere maritime, aeriene şi terestre;

b) cooperare poliţienească;

c) vize;

d) protecţia datelor cu caracter personal; e)SIS.

(137) După finalizarea acestor vizite, urmează etapa a patra în care va fi redactat un raport în care se va analiza stadiul de pregătire a României pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a. Acest raport poate include recomandări pentru corectarea sau îmbunătăţirea aspectelor mai puţin satisfăcătoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, după trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.

(138) Etapa ultimă se referă la raportul final al Grupului de lucru evaluare Schengen, care va fi prezentat Consiliului Uniunii Europene. Acesta va adopta decizia necesară prin care va autoriza ridicarea controalelor la frontierele interne ale României, fapt ce va implica aplicarea de către România a prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a la data pe care o consideră adecvată.

2.3. Autoevaluarea

(139) In vederea pregătirii procesului de evaluare Schengen pentru România şi familiarizării structurilor implicate în această activitate, Direcţia generală Schengen organizează misiuni de autoevaluare. Acestea sunt organizate după modelul misiunilor de evaluare Schengen care s-au desfăşurat în celelalte state membre Schengen.

(140) Cu ocazia acestor misiuni se analizează gradul de pregătire a instituţiilor implicate pentru îndeplinirea standardelor în materie.

SECŢIUNEA a 3-a

Monitorizarea pregătirii profesionale

(141) In ceea ce priveşte formarea profesională a personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul Schengen, pentru monitorizarea modului de îndeplinire a prevederilor Concepţiei integrate de pregătire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen şi asigurarea implementării acesteia din punct de vedere tehnic, s-a constituit Grupul de lucru privind implementarea Concepţiei, organizat în subordinea Comisiei naţionale.

(142) Din Grupul de lucru menţionat la pct. 141 face parte câte un reprezentant al autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, de regulă din cadrul structurilor acestora cu atribuţii privind formarea profesională a personalului şi/sau afaceri europene/Schengen. Preşedinţia Grupului de lucru privind implementarea concepţiei şi secretariatul acestuia se asigură de către structura centrală cu competenţe în domeniul managementului resurselor umane din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

(143) Grupul de lucru privind implementarea concepţiei elaborează, anual, până la data de 1 noiembrie, pe baza propunerilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, Graficul naţional comun de pregătire, document care se prezintă, spre aprobare, în cadrul primei reuniuni anuale a Comisiei naţionale. Acesta va cuprinde activităţile ce vor fi realizate în cooperare şi pe cele cu participare internaţională care se adresează ansamblului autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, ori majorităţii acestora.

CAPITOLUL VIII

Factori de risc

(144) Riscurile identificate pentru îndeplinirea măsurilor stabilite prin Strategia naţională se referă în primul rând la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finanţării investiţiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potenţial risc îl constituie nerespectarea termenelor şi nesincronizarea proiectelor aflate în derulare, în vederea realizării măsurilor conţinute în Planul de acţiune Schengen.

(145) Insuficienta cooperare între instituţiile participante la implementarea Strategiei naţionale este un alt risc care trebuie luat în considerare de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu.

CAPITOLUL IX

Consecinţele aderării la spaţiul Schengen

(146) Aderarea la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor dintre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, imigraţie, azil, precum şi a unor măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

(147) Pentru cetăţenii statelor membre Schengen, trecerea frontierei interne se poate realiza fără restricţii. Cu toate acestea, dreptul statelor membre de a impune necesitatea deţinerii unui document de identitate valabil nu este afectat. Trecerea frontierelor interne va putea fi asemănată cu o călătorie în interiorul ţării.

(148) Din motive de ordine publică sau securitate naţională, controalele la frontierele interne Schengen pot fi reintroduse pentru o perioadă limitată de timp, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene şi a celorlalte state membre Schengen.

(149) Având în vedere că eliminarea controalelor la frontiere poate conduce la creşterea pericolelor pentru securitatea internă a ţărilor implicate, se impune o strânsă cooperare transfrontalieră între toate statele contractante, care să aibă drept scop protecţia propriilor cetăţeni. Această cooperare este facilitată în special prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei, vămii şi poliţiei de frontieră (în cadrul centrelor, birourilor, punctelor comune de contact) şi prin utilizarea SIS.

(150) De asemenea, asistenţa operativă reciprocă şi schimbul direct de informaţii între forţele de poliţie, respectiv alte autorităţi competente ale statelor membre, precum şi supravegherea şi urmărirea transfrontalieră a infractorilor, reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinţe umane şi a imigraţiei ilegale.

(151) In afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru securitatea internă a statelor membre Schengen. Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele membre Schengen introduc un set de măsuri compensatorii care decurg din aplicarea acquis-ului Schengen.

(152) Aceste măsuri compensatorii din Convenţia Schengen reprezintă de fapt progresul cooperării europene în domeniul poliţiei, justiţiei şi regimului cetăţenilor străini.

(153) Măsurile compensatorii ale Convenţiei Schengen pot fi clasificate după cum urmează:

a) circulaţia persoanelor (vize şi cooperare consulară);

b) cooperarea poliţienească:

(i) sprijinul reciproc al poliţiilor în domeniul asistenţei judiciare;

(ii) schimbul de ofiţeri de legătură între poliţii;

(iii) cooperarea transfrontalieră la graniţele interne, în special prin înfiinţarea serviciilor comune ale poliţiei, vămii şi poliţiei de frontieră pentru toate statele contractante;

(iv) misiuni de supraveghere şi urmărire transfrontalieră a poliţiei,

c) cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.

(154) Cea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă înfiinţarea unui sistem comun european de urmărire poliţienească transfrontalieră, respectiv SIS. Toate statele membre introduc date în sistem direct de la bazele de date naţionale.

(155) O altă măsură compensatorie se referă la protecţia datelor cu caracter personal, care reprezintă dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele caracteristici ce conduc la identificarea sa şi obligaţia corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate pentru a asigura o protecţie eficientă, pornind de la faptul că numeroase informaţii privind datele personale se transferă între statele membre Schengen.

(156) Extinderea spaţiului Schengen va avea consecinţe semnificative pentru statele aflate la frontierele externe ale acestui spaţiu, fiind nevoite să facă faţă unor politici mai restrictive referitoare la regimul de vize. Implementarea acestor politici poate conduce la creşterea numărului persoanelor care încearcă să intre pe teritoriul naţional fără a deţine o viză valabilă sau utilizând documente falsificate.

(157) De asemenea, ca un rezultat al întăririi graniţelor externe ale Uniunii Europene, ţările aflate în vecinătatea Uniunii Europene pot deveni o destinaţie pentru traficul ilegal al imigranţilor din Africa şi Asia.