HOTARARE   Nr. 1052 din  4 septembrie 2003

privind aprobarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 649 din 12 septembrie 2003

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia Guvernului Romaniei de reforma a sistemului judiciar, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Planul de actiuni pentru implementarea strategiei prevazute la art. 1 se aproba prin ordin al ministrului justitiei.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul justitiei,
                         Rodica Mihaela Stanoiu

                         p. Ministrul administratiei si internelor,
                         Alexandru Farcas,
                         secretar de stat

                 STRATEGIA DE REFORMA A SISTEMULUI JUDICIAR
                               2003 - 2007

    1. Cadru general

    Justitia este un factor esential de echilibru si stabilitate sociala in statul de drept. In realizarea acestui rol reforma unui sistem fundamental al societatii, cum este cel judiciar, implica nu numai restructurarea institutionala propriu-zisa, ci si reformarea mentalitatilor care stau la baza functionarii sistemului actual, precum si costuri pe care societatea trebuie sa si le asume.
    Reforma justitiei este o necesitate recunoscuta, masuri in acest sens luandu-se inca de la inceputul anilor '90, dar din anul 2001 a devenit o prioritate prevazuta de Programul de guvernare si de Planul de actiune ale actualului Guvern. Desi au fost inregistrate progrese de necontestat in modernizarea sistemului judiciar, in contextul accelerarii procesului de integrare europeana, este imperios necesara abordarea unitara, coerenta a strategiei de reforma a intregului sistem judiciar care, la randul sau, sa fie coordonata cu reformele celorlalte domenii sociale.
    In acest sens Strategia de reforma a sistemului judiciar cuprinde obiectivele necesare modernizarii sistemului judiciar, insotite de masuri concrete de realizare, pentru care au fost prevazute termene si au fost evaluate implicatiile financiare. Obiectivele si masurile au fost elaborate conform unei viziuni de ansamblu pentru toate componentele sistemului judiciar, potrivit importantei si necesitatilor acestora.
    Scopul major al prezentei strategii este consolidarea independentei justitiei si a statutului magistratului, precum si sporirea eficientei actului de justitie, de natura sa raspunda nevoilor cetatenilor si sa asigure compatibilitatea sistemului judiciar romanesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.
    De aceea, in realizarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar a fost avuta in vedere necesitatea accentuarii integrarii justitiei ca serviciu public in societate prin colaborarea activa cu administratia publica si cu diferitele segmente ale societatii civile. De asemenea, se urmaresc consolidarea si perfectionarea functionala a statului de drept prin recastigarea increderii cetatenilor in justitie si a respectului fata de primatul legii.

    2. Principii si obiective strategice

    2.1. Principii
    Strategia de reforma a sistemului judiciar este realizata pe baza necesitatilor rezultate din analiza atenta a functionarii pana in prezent a justitiei pe plan intern, dar avand in vedere si cooperarea pe plan extern, in primul rand cu institutiile si sistemele judiciare din Uniunea Europeana. La baza strategiei stau urmatoarele principii:
    - afirmarea demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, solidaritatii si justitiei;
    - consolidarea statului de drept si a suprematiei legii;
    - armonizarea cu normele internationale si europene cele mai avansate, avandu-se in acelasi timp in vedere traditiile si identitatea nationala;
    - implicarea autoritatilor, cu precadere a intregului sistem judiciar, dar si a tuturor actorilor sociali, in vederea realizarii consensului pentru reformarea sistemului judiciar.

    2.2. Obiective strategice
    In conformitate cu principiile enuntate mai sus, se impune dezvoltarea, intr-o maniera concisa, coerenta si pragmatica, a urmatoarelor obiective strategice:
    2.2.1. Siguranta juridica:
    - cresterea impartialitatii, transparentei, credibilitatii si sporirea eficientei actului de justitie;
    - crearea unei jurisprudente unitare;
    - transpunerea completa a acquisului comunitar de competenta sistemului judiciar;
    - continuarea si intensificarea procesului de informatizare a justitiei;
    - imbunatatirea capacitatii sistemului judiciar in aplicarea legii si consolidarea capacitatii administrative;
    - continuarea procesului de reforma a sistemului penitenciar.
    2.2.2. Asigurarea calitatii hotararilor judecatoresti:
    - asigurarea unei durate rezonabile pentru solutionarea cauzelor;
    - modificari structurale in organizarea sistemului judiciar, vizand restructurarea instantelor si parchetelor pe criterii de eficienta si specializarea unor instante si parchete pentru solutionarea unor anumite categorii de cauze;
    - reforma administrarii justitiei si asigurarea conditiilor materiale necesare desfasurarii actului de justitie;
    - pregatirea profesionala a magistratilor si a personalului auxiliar.
    2.2.3. Independenta sistemului judiciar fata de executiv:
    - asigurarea transparentei activitatii sistemului judiciar prin relationarea cu societatea civila;
    - definirea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii si ale Ministerului Justitiei, in sensul consolidarii independentei puterii judecatoresti;
    - stabilirea statutului magistratilor - a drepturilor si obligatiilor acestora.

    2.3. Mijloace de realizare
    Obiectivele mentionate mai sus sunt dezvoltate in prezenta strategie, urmand a fi detaliate in Planul de actiune aprobat prin ordin al ministrului justitiei. Mijloacele de realizare:
    - revizuirea Constitutiei si adoptarea noii legislatii privind organizarea instantelor judecatoresti, statutul magistratilor, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii in vederea consolidarii independentei puterii judecatoresti;
    - garantarea independentei si impartialitatii magistratilor in modalitatile de recrutare, pregatire, avansare, parasire a functiei;
    - aplicarea tehnologiilor informatice adecvate in fiecare unitate a sistemului si interconectarea acestora;
    - pregatirea profesionala sustinuta si specializarea magistratilor si a personalului auxiliar;
    - asigurarea finantarii procesului de reforma.

    3. Romania si dreptul comunitar

    3.1. Masuri realizate in perioada 2001 - 2003 in vederea reformarii sistemului judiciar
    3.1.1. Transpunerea acquisului comunitar in legislatia romana si armonizarea cadrului legal intern cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene
    Prima parte a reformei in justitie s-a incheiat cu predarea proiectului noului Cod penal la Parlament si cu preluarea integrala a acquisului comunitar, pentru capitolul 24 "Justitie si afaceri interne", in legislatia romana. In numai 2 ani acquisul in vigoare in anul 2001, cu relevanta pentru sistemul judiciar, a fost transpus; prevederile nationale respective se afla in dezbatere parlamentara sau sunt deja in vigoare.
    In ceea ce priveste procesul legislativ, trebuie subliniate urmatoarele progrese, care, de altfel, corespund unor cerinte pe plan european:
    - Abrogarea art. 200 din Codul penal, prin care a fost dezincriminata infractiunea de relatii sexuale intre persoane de acelasi sex.
    - Proiectul noului Cod penal, transmis la Parlament, care cuprinde importante modificari referitoare la infractiunile ce prezinta legatura cu libertatea de exprimare: a fost dezincriminata infractiunea de insulta, in cazul infractiunii de calomnie s-a redus cuantumul amenzii si s-a eliminat posibilitatea ca amenda neexecutata sa fie transformata in inchisoare, au fost eliminate infractiunea de ultraj savarsita prin insulta si calomnie, precum si infractiunea de ofensa adusa autoritatii.
    - Legea nr. 281/2003 cuprinde modificari substantiale ale Codului de procedura penala si contine dispozitii de esenta ce sporesc garantiile procesuale pentru masurile privative sau restrictive de libertate, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu: atribuirea dispunerii arestarii preventive in competenta procurorului, pe o perioada de maximum 3 zile, iar dupa acest termen, in competenta exclusiva a instantei de judecata), precum si noi institutii ca protectia martorilor si investigatorii sub acoperire.
    - Legi importante pentru combaterea criminalitatii transnationale organizate, parte a acquisului comunitar, menite sa apere valori ale statului de drept si societatii democratice, cum sunt viata si libertatea cetatenilor:
        - Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, prin care a fost incriminat traficul de persoane si au fost introduse norme pentru protectia si asistenta victimelor traficului si a familiilor acestora;
        - Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, prin care a fost incriminata spalarea banilor, indiferent de infractiunea din savarsirea careia provine bunul;
        - Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, prin care a fost incriminata constituirea sau sprijinirea grupurilor infractionale organizate.
    - Legi importante privind prevenirea si combaterea coruptiei:
        - Crearea Parchetului National Anticoruptie, ca rezultat al unui program Phare de infratire institutionala cu Spania, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
        - Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, ce cuprinde unul dintre cele mai moderne sisteme de reglementare a regimului incompatibilitatilor in cadrul statelor europene, salutata de oficialii europeni.
    - Legislatie in domeniul relatiilor internationale, ce asigura, intr-un grad superior, cetatenilor romani accesul la spatiul european de justitie si respectarea obligatiilor internationale ale Romaniei:
        - Legea nr. 296/2001 privind extradarea, Legea nr. 704/2001 privind asistenta judiciara internationala in materie penala, Legea nr. 756/2001 asupra transferarii persoanelor condamnate in strainatate;
        - Legile de ratificare a conventiilor Consiliului Europei privind coruptia - Conventia penala privind coruptia (Legea nr. 27/2002) si, respectiv, Conventia civila asupra coruptiei (Legea nr. 147/2002);
        - Legea nr. 187/2003 privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania a hotararilor in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre ale Uniunii Europene si Legea nr. 189/2003 privind asistenta judiciara internationala in materie civila si comerciala, care transpun prevederile regulamentelor comunitare in materie civila si comerciala;
        - Legile de aderare la cele trei conventii de la Haga privind comunicarea actelor, obtinerea de probe si accesul la justitie (Legea nr. 124/2003, Legea nr. 175/2003 si, respectiv, Legea nr. 215/2003).
    - Proiectul noului Cod civil a fost prezentat in prima lectura Guvernului, la sfarsitul lunii iulie 2003; la elaborarea acestuia am beneficiat de expertiza canadiana, care a stat si la baza noului Cod civil din regiunea Quebec, unul dintre cele mai moderne din lume.
    In domeniul dreptului comercial, acquisul comunitar a fost integral transpus in legislatia romana:
    - Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei preia dispozitiile Regulamentului CE nr. 1.346/2000 privind falimentul transfrontalier;
    - Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei transpune in cartea a II-a titlul II prevederile celor 6 directive sectoriale in domeniu;
    - Aceeasi Lege nr. 161/2003 transpune in cartea I titlul V prevederile din Regulamentul CEE nr. 2.137/1985 privind grupurile europene de interes economic;
    - Legea nr. 509/2002 privind agentii comerciali permanenti transpune dispozitiile Directivei 86/653/CEE privind agentii comerciali independenti.
    In 2002 a fost modificata Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, pentru transpunerea obligatiilor asumate de Romania prin Acordul european, in ceea ce priveste activitatea de consultanta prestata de avocati, si unele dintre prevederile directivelor comunitare (prin Legea nr. 489/2002). Potrivit calendarului de negocieri asumat, pana la sfarsitul anului 2003 vor fi transpuse in legislatia romana prevederile acquisului comunitar privind libera prestare si dreptul de stabilire al avocatilor.
    3.1.2. Consiliul Superior al Magistraturii
    In ceea ce priveste organizarea si functionarea sistemului judiciar, subliniem faptul ca, in raport de prevederile Constitutiei in vigoare, la inceputul anului 2002 a fost adoptat unul dintre cele mai moderne sisteme din Europa pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii direct in adunarile generale ale magistratilor. Noii membri astfel alesi si-au inceput recent mandatul.
    De altfel, forma revizuita a Constitutiei, aflata in faza finala de adoptare de catre Parlament, contribuie la consolidarea puterii judecatoresti*1).
------------
    *1) Vezi infra cap. 8.

    3.1.3. Consolidarea statutului magistratilor
    In vederea cresterii prestigiului justitiei, imbunatatirii situatiei materiale si consolidarii statutului magistratilor, pentru o mai buna salarizare a acestora, a fost promovata la sfarsitul anului 2002 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, care a condus la cresterea indemnizatiei pentru presedintele unei curti de apel cu 38% - 92%, iar pentru un judecator de la aceeasi instanta cu 36% - 70% (in functie de sporurile ce se acorda pentru judecarea cauzelor de coruptie, titlul de doctor in drept, vechimea efectiva in magistratura).
    Sub aspect legislativ cele doua proiecte fundamentale privind statutul magistratilor si organizarea judiciara au fost adoptate de Guvern si se afla in procedura parlamentara*2).
------------
    *2) Vezi infra cap. 7 si 9.

    3.1.4. Programe de asistenta
    Subliniem succesul real inregistrat in perioada 2002 - 2003 in recuperarea intarzierilor semnificative si implementarea unor programe PHARE complexe, cu impact deosebit in procesul de reforma a sistemului judiciar: PHARE 1997 si PHARE 2000 de informatizare a justitiei, PHARE 1999 pentru consolidarea Institutului National al Magistraturii, PHARE 1999 Anticoruptie, PHARE 2000 destinat intaririi sistemului judiciar si penitenciar din Romania si altele.
    Sunt in curs de derulare programele PHARE 2002 de asistenta pentru consolidarea sistemului judiciar (structurat pe 3 proiecte de infratire institutionala: pentru Consiliul Superior al Magistraturii, pentru Institutul National al Magistraturii si Centrul de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate si pentru introducerea mijloacelor alternative de solutionare a litigiilor in civil si comercial) si Proiectul de asistenta destinat imbunatatirii legislatiei in materia falimentului, prin care reforma deja inceputa va fi continuata.
    Exercitiul de programare continua in acest an. Ministerul Justitiei a elaborat fisele de programe pentru exercitiul PHARE 2003. Astfel, au fost aprobate de catre Comisia Europeana urmatoarele proiecte:
    - Continuarea asistentei in materia luptei impotriva coruptiei;
    - Sprijin in domeniul justitiei pentru minori;
    - Continuarea reformei sistemului penitenciar;
    - Asistenta destinata publicitatii imobiliare si cadastrului (fisa interinstitutionala elaborata impreuna cu Oficiul National pentru Cadastru).
    In cursul anului 2003 au fost revigorate programele cu Banca Mondiala, au fost regandite componenta si activitatea unitatii de implementare a proiectelor pentru cartea funciara in materia informatizarii birourilor de carte funciara, imbunatatirii conditiilor de lucru, accesului mai bun al publicului la serviciile de carte funciara.
    3.1.5. Institutul National al Magistraturii
    Activitatea Institutului National al Magistraturii a fost revigorata, in vederea asigurarii unei inalte pregatiri profesionale a magistratilor, prin imbinarea specializarii teoretice cu dobandirea deprinderilor practice, prin studierea aprofundata a normelor de drept si jurisprudentei nationale si comunitare.
    Institutul National al Magistraturii poate fi considerat un model pentru scolile de magistratura din aceasta parte a Europei, asa cum au afirmat rapoartele de evaluare ale Consiliului Europei din ultimul an.
    Toate aceste aspecte demonstreaza faptul ca reforma sistemului judiciar este un proces in plina desfasurare, cu rezultate clare. Aceasta va continua, punct cu punct, in viitorul apropiat, cu sprijinul programelor PHARE si al expertilor comunitari.

    3.2. Masuri avute in vedere pentru aplicarea legislatiei
    3.2.1. Monitorizarea aplicarii legislatiei in vigoare, in special a celei care transpune acquisul comunitar
    Monitorizarea aplicarii legislatiei in vigoare este o consecinta si o necesitate a transpunerii corecte a acquisului comunitar in actele normative interne. Aceasta implica observarea modului in care actele normative cu efecte asupra sistemului judiciar sunt aplicate, precum si comunicarea concluziilor, prin intermediul Ministerului Justitiei, catre institutiile interesate, folosind instrumentele de monitorizare (studii, rapoarte, rapoarte de progres, rapoarte de implementare, tabele de monitorizare etc.). Realizarea acestui obiectiv este esentiala in vederea integrarii europene.
    Modul in care actele normative care transpun acquisul comunitar sunt aplicate este evaluat prin analizarea solutiilor definitive ale instantelor judecatoresti. Acest obiectiv se realizeaza prin colaborarea compartimentelor judiciar si de integrare europeana, in vederea asigurarii concordantei jurisprudentei romanesti cu modul in care dreptul comunitar analog este aplicat in cadrul Uniunii Europene. In acelasi mod va fi analizata aplicarea de catre alte institutii a actelor normative cu efecte asupra sistemului judiciar. Analiza va avea ca punct principal de pornire observatiile institutiilor implicate in procesul de integrare sau ale persoanelor interesate, iar rezultatele vor fundamenta masurile care vor fi luate (comunicarea concluziilor catre institutiile responsabile de aplicarea normelor in cauza si, eventual, amendarea legislatiei respective).
    De asemenea, prin directia de specialitate a Ministerului Justitiei si in colaborare cu presedintii de instante, va fi continuat si intensificat procesul de monitorizare a realizarii obiectivelor necesare procesului de aderare, rapoartele urmand a fi comunicate periodic Ministerului Integrarii Europene si Comisiei Europene.
    3.2.2. Analiza solutiilor definitive ale instantelor judecatoresti in vederea identificarii modalitatilor de aplicare unitara a legii
    Modificarile aduse recent Codului de procedura civila, potrivit carora atat apelurile exercitate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de judecatorii, cat si cele exercitate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale urmeaza sa se judece de curtile de apel, determina competenta exclusiva a Curtii Supreme de Justitie pentru solutionarea recursurilor. Aceasta solutie va avea drept consecinta crearea unei practici judiciare unitare.
    In plus, urmarirea evolutiei practicii judiciare este deosebit de importanta pentru aplicarea actelor normative in mod unitar si conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene pentru actele cu relevanta comunitara. Acest obiectiv presupune realizarea, la nivelul instantelor judecatoresti si in cadrul Ministerului Justitiei, a unor evaluari privind evolutia practicii judiciare, pentru evidentierea reglementarilor care nu mai corespund necesitatilor sociale si pentru identificarea relatiilor care trebuie reglementate, precum si realizarea unor culegeri de practica judiciara in diferite domenii ale dreptului.
    Va fi continuat procesul de elaborare a studiilor privind evolutia practicii judiciare in vederea identificarii reglementarilor necorespunzatoare necesitatilor sau a chestiunilor care genereaza practica neunitara - realizate anual de catre directia de specialitate din Ministerul Justitiei (Directia judiciara) in materia dreptului civil, procesual civil, penal, procesual penal, comercial, contencios administrativ, proprietate intelectuala.
    In acelasi timp va continua realizarea anuala a unor culegeri de practica judiciara in aceste domenii. Culegerile sunt realizate atat la nivelul Ministerului Justitiei, prin Directia judiciara, cat si la nivelul instantelor judecatoresti, in principal la curtile de apel.
    Concluziile studiilor si culegerile de practica judiciara vor fi disponibile pentru institutiile si persoanele interesate si, in special, pentru magistrati; acestia din urma le vor dezbate in cadrul sedintelor de pregatire stabilite la nivelul instantelor si parchetelor, in scopul imbunatatirii pregatirii profesionale.
    3.2.3. Intensificarea cooperarii in cadrul sistemului judiciar si a sistemului judiciar cu alte institutii in vederea realizarii eficiente a actului de justitie
    In contextul actual este mai evident decat oricand ca sistemul judiciar nu poate exista si functiona independent de alte sisteme, de societate in ansamblu. In cadrul procesului de reforma a administrarii justitiei, care vizeaza crearea completelor, sectiilor si, ulterior, a instantelor specializate, este necesara o mai buna colaborare directa a instantelor cu organele de politie si parchetele, dar si cu alte institutii cu competente in domenii specifice: protectia minorilor, proprietate intelectuala, relatii de munca, reintegrare sociala etc.
    De asemenea, este necesara asigurarea transparentei activitatilor judiciare, potrivit legislatiei, fata de presa si cetateni. In acest sens, institutia purtatorului de cuvant atat la nivelul instantei, cat si al parchetului trebuie consolidata prin pregatire profesionala specifica, conform modelelor europene.
    Nu in ultimul rand asistam in prezent la o intensificare a cooperarii judiciare, in special pe plan european, cu eliminarea formalitatilor administrative intermediare. In vederea asigurarii compatibilitatii sistemului judiciar roman cu cele din statele membre ale Uniunii Europene, sunt necesare pregatirea magistratilor romani si consolidarea structurii logistice. In acest scop se urmareste realizarea unei cooperari directe, in conformitate cu instrumentele juridice comunitare, intre instantele romane si cele din Uniunea Europeana. Acest obiectiv se realizeaza in special prin pregatirea initiala si continua in cadrul Institutului National al Magistraturii, dar si de catre Ministerul Justitiei sau unele instante, cu participarea unor experti comunitari.

    4. Conformitatea cu Conventia europeana a drepturilor omului

    4.1. Directii de actiune
    Statul roman considera realizarea dreptului la aparare si accesului la justitie ca esentiale pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Ca atare, actiunile vor fi realizate pe doua directii:
    - legislatia considerata contrara Conventiei de Curtea Europeana a Drepturilor Omului va fi modificata, in sensul respectarii stricte a drepturilor garantate pe plan european;
    - o a doua directie de actiune consta in aplicarea normelor legale in asa fel incat sa nu se aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale. In acest sens, recomandarile Consiliului Europei si deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului vor fi aplicate fara intarziere.

    4.2. Modificarea Codului de procedura penala
    Prin modificarea adusa recent Codului de procedura penala au fost sporite garantiile procesual penale, indeosebi cele privind masurile privative sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea controlului judecatoresc privind solutiile procurorului de netrimitere in judecata. Astfel, s-au adus Codului de procedura penala modificari si completari substantiale cu privire la urmatoarele institutii:
    - Masurile privative si restrictive de libertate
    Cea mai importanta modificare in aceasta materie o constituie atribuirea dispunerii arestarii preventive in cursul urmaririi penale in competenta procurorului, pe o perioada de maximum 3 zile, iar dupa acest termen, in competenta exclusiva a instantei de judecata, spre deosebire de reglementarea actuala care confera aceasta competenta numai procurorului. Aceasta solutie legislativa este in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit ca organul care dispune sau mentine masura arestarii preventive trebuie sa prezinte anumite garantii, printre care independenta si impartialitatea atat fata de puterea executiva, cat si fata de parti. In acest sens sunt si legislatiile europene, cum ar fi cea franceza, italiana, germana, poloneza, care prevad ca masura arestarii preventive este dispusa de un judecator sau de o instanta, si nu de catre procuror.
    - Sporirea garantiilor acordate invinuitilor sau inculpatilor minori
    La capitolul destinat masurilor preventive a fost inclusa o noua sectiune care cuprinde reglementari privind: drepturi proprii si un regim special de detentie preventiva in raport cu particularitatile varstei lor, termene speciale pentru durata masurii retinerii sau arestarii preventive, precum si un termen maxim in care minorii pot fi mentinuti in arest preventiv.
    - Controlul judecatoresc asupra unor masuri sau acte dispuse in cursul urmaririi penale
    S-a instituit un control judecatoresc cu privire la solutiile procurorului de netrimitere in judecata. Pana acum ordonantele procurorului in aceasta materie puteau fi atacate numai la procurorul ierarhic superior. In prezent, in lumina deciziilor Curtii Constitutionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, se prevede ca persoana vatamata sau orice alte persoane ale caror interese legitime au fost vatamate prin ordonanta procurorului de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale ori prin rezolutia acestuia de neincepere a urmaririi penale se pot adresa instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    Se prevede totodata dispunerea de catre instanta (si de catre procuror pentru cauzele urgente si temeinic justificate) a perchezitiilor domiciliare, a retinerii si predarii corespondentei si a obiectelor, precum si a interceptarilor si inregistrarilor audio sau video. In ceea ce priveste masurile de siguranta a obligarii la tratament medical si a internarii medicale, acestea pot fi dispuse numai de instanta de judecata.
    - Extinderea dreptului la repararea pagubei a fost realizata, pe de o parte, prin inlaturarea limitarilor prevazute in textele in vigoare, iar pe de alta parte, prin vizarea nu numai a persoanelor private de libertate, ci si a celor carora li s-a restrans libertatea. Aceasta extindere asigura concordanta cu deciziile Curtii Constitutionale in materie, precum si cu dispozitiile art. 5 alin. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 3 din Protocolul nr. 7 la conventie.
    Trebuie mentionat ca proiectul Legii de revizuire a Constitutiei reprezinta un progres fata de aceste ultime modificari ale Codului de procedura penala, in sensul ca masura arestarii preventive va putea fi dispusa numai de instanta de judecata, fiind limitata ca durata, iar masura efectuarii perchezitiei va fi numai de competenta judecatorului.

    4.3. Reglementarea drepturilor persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
    Condamnarea statului roman de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului a impus adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate. Prin adoptarea acestui act normativ statul roman raspunde masurilor cu caracter general dispuse de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, in urma hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza "Petra impotriva Romaniei".
    In cadrul dispozitiilor generale este reglementata - alaturi de interzicerea supunerii la tortura, tratamente inumane sau degradante si interzicerea discriminarii - procedura prin care se asigura controlul judecatoresc asupra masurilor luate de administratia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate.
    Avand in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la dreptul de petitionare, acest drept este garantat si nu i se pot aduce restrangeri. Petitiile, care includ orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania, precum si raspunsurile la acestea au caracter confidential si nu pot fi deschise sau retinute.
    Dreptul la corespondenta al persoanelor care executa pedepse privative de libertate este, de asemenea, garantat, iar corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
    Restrangerile dreptului la corespondenta nu se aplica in cazul corespondentei cu aparatorul sau cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului.
    Este prevazuta o serie de masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, cum sunt instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului sau suportarea de catre administratia penitenciarului a unor cheltuieli ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, in cazul in care persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare.
    Dispozitii similare cu cele referitoare la dreptul la corespondenta al persoanelor care executa pedepse privative de libertate sunt stabilite si cu privire la dreptul la convorbiri telefonice al acestor persoane.
    Dreptul de a primi vizite poate fi exercitat in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului, durata si periodicitatea vizitelor urmand sa fie stabilite prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Persoanele condamnate la pedepse privative au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizitele aparatorului.
    Dreptul la asistenta medicala este garantat. Asistenta medicala in penitenciare se asigura, ori de cate ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii.
    In cadrul dispozitiilor finale este prevazuta aplicarea corespunzatoare a normelor cuprinse in acest act normativ si altor categorii de persoane cu privire la care au fost dispuse masuri sau sanctiuni privative de libertate - persoanele arestate preventiv, cele aflate in executarea sanctiunii inchisorii contraventionale si persoanele internate in centrele de reeducare.
    Accesul la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile Legii privind liberul acces la informatiile de interes public.

    5. Garantii pentru infaptuirea unui act de justitie echitabil

    Exista o multitudine de garantii juridice pentru infaptuirea unui act de justitie echitabil. Intre acestea se inscriu independenta judecatorului si consolidarea statutului magistratului*3), dar si modalitatile eficiente de control al actului de justitie, inainte si dupa pronuntarea hotararii judecatoresti, obiect al prezentului capitol.
------------
    *3) Vezi infra cap. 7.

    5.1. Controlul anterior
    Proiectul de revizuire a Constitutiei prevede ca activitatea de cercetare penala a politiei judiciare este condusa si supravegheata, in conditiile legii, de parchetele care functioneaza pe langa instantele de judecata.
    De asemenea, actele sau masurile efectuate in cursul urmaririi penale sunt supuse controlului instantei de judecata. Subliniem, in acest sens, masurile prin care se dispune lipsirea de libertate, neinceperea urmaririi penale etc.

    5.2. Controlul ulterior
    5.2.1. Realizarea unui sistem de reintegrare sociala si supraveghere la nivel national
    Ministerul Justitiei si-a asumat misiunea de a infiinta la nivel national servicii de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate, ca parte a reformei sistemului justitiei penale si a sanctiunilor comunitare, in contextul aderarii la Uniunea Europeana.
    Dezvoltarea sistemului de reintegrare sociala si supraveghere la nivel national se desfasoara pe baza unei strategii care are in vedere:
    - infiintarea sistemului de reintegrare sociala si supraveghere la nivel national, alcatuit din 41 de servicii de reintegrare sociala si supraveghere;
    - supravegherea persoanelor condamnate aflate in stare de libertate, in scopul diminuarii infractionalitatii, a temerii fata de fenomenul infractional si a costurilor si consecintelor datorate supraaglomerarii penitenciarelor;
    - demonstrarea eficientei si a unei bune gestionari a fondurilor publice in desfasurarea tuturor activitatilor serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere.
    5.2.2. Realizarea conditiilor necesare executarii sanctiunilor privative de libertate
    5.2.2.1. Demilitarizarea sistemului penitenciar
    Demilitarizarea sistemului penitenciar are drept scop alinierea sistemului penitenciar la normele si practica europeana in materie, posibilitatea manifestarii responsabilitatii individuale in cadrul sistemului, crearea cadrului favorabil unei comunicari reale atat intre membrii personalului, cat si intre acestia si detinuti si, nu in ultimul rand, schimbarea in timp a mentalitatii de tip militar intr-o atitudine lipsita de rigiditate si conformism. Procesul de demilitarizare implica:
    - suplimentarea treptata a numarului de posturi in raport cu specificul activitatii civile fata de cea militara, din perspectiva legislatiei muncii; se are in vedere asigurarea unor conditii de munca care sa permita mentinerea stabilitatii personalului si evitarea plecarii acestuia spre alte structuri militare sau institutii, prin masuri de imbunatatire a protectiei sociale si securitatii profesionale (in anul 2003 aceasta activitate a inceput prin suplimentarea cu 100 de posturi si 305 posturi special pentru Spitalul Penitenciar Rahova si Centrul pentru minori Buzias);
    - asigurarea unor fonduri suplimentare pe durata procesului de demilitarizare, necesare finantarii noilor posturi, platii contributiilor de asigurari sociale, a drepturilor de echipament, hrana, ajutoarelor prevazute in caz de pensionare etc., precum si pentru instruirea initiala de specialitate a noilor angajati.
    5.2.2.2. Realizarea cadrului juridic adecvat pentru alinierea sistemului penitenciar romanesc la normele europene
    Adoptarea in anul 2004 a noii Legi de executare a pedepselor, in conditiile adoptarii noului Cod penal, permite armonizarea si coordonarea principiilor de preventie generala si speciala, individualizarea executarii pedepselor, asigurarea unui regim penitenciar progresiv si a unui raport optim intre sanctiunea penala si reinsertia sociala.
    Proiectul Legii privind statutul functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare, care va fi adoptat in cursul anului 2004, avizat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, constituie fundamentul juridic al demilitarizarii sistemului penitenciar.
    In urma adoptarii actelor normative mentionate vor fi elaborate regulamentele si instructiunile necesare punerii in aplicare a acestora, in principal: Regulamentul de aplicare a Legii de executare a pedepselor si a masurilor preventive privative de libertate, Regulamentul privind organizarea si executarea serviciului de supraveghere a detinutilor aflati in penitenciare, Codul deontologic al personalului din sistemul administratiei penitenciare, Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
    5.2.2.3. Imbunatatirea conditiilor de detentie la nivelul normelor europene
    Imbunatatirea conditiilor de detentie la nivelul normelor europene presupune in primul rand un considerabil efort financiar, in conditiile in care bugetul de stat poate suporta in prezent doar o parte din acesta:
    - construirea, intr-o perioada de 5 ani, a 14 penitenciare noi;
    - infiintarea unui nou centru de reeducare la Buzias, judetul Timis, cu 120 de locuri;
    - modernizarea spatiilor de detentie din penitenciarele Bucuresti - Jilava, Bacau, Colibasi, Craiova, Miercurea-Ciuc, Poarta Alba, Satu Mare, Targsor si Vaslui, care va asigura spatii de cazare adecvate, sali de mese, cluburi, sali de clasa, cabinete de psihologie, consiliere si psihoterapie, sali de sport si grupuri sanitare;
    - dotarea atelierelor destinate activitatilor productive din penitenciare cu utilaje moderne, care sa asigure calificarea persoanelor private de libertate.
    Programul PHARE 2003 va asigura elaborarea unei strategii de lupta impotriva consumului de droguri in penitenciare, dotarea penitenciarelor cu echipamente pentru detectarea consumului de droguri de catre detinuti, organizarea de sesiuni de pregatire a personalului de supraveghere, precum si a programelor socioeducative pentru detinuti.
    5.2.2.4. Elaborarea unei noi strategii privind siguranta asezamintelor de detinere
    Dotarea penitenciarelor cu mijloace moderne de supraveghere electronica a perimetrelor, camerelor de detinere si a accesului se va realiza in cursul anului 2004.
    Elaborarea unui nou sistem de evaluare si individualizare a regimului penitenciar, in conformitate cu prevederile proiectului Legii executarii pedepselor, este programata pentru 2004. Se va avea in vedere infiintarea de echipe tehnice multidisciplinare, formate din juristi, psihologi, sociologi si pedagogi, care pe baza evaluarii vor stabili regimul penitenciar adecvat pentru fiecare detinut.
    5.2.2.5. Asistenta medicala
    Perfectionarea activitatii de asistenta medicala pentru persoanele private de libertate prin: implementarea si dezvoltarea serviciilor de asistenta medicala si psihologica acordate consumatorilor de droguri; limitarea raspandirii infectiei HIV/SIDA si a bolilor cu transmitere sexuala in randul detinutilor prin masuri de educatie pentru sanatate si reducere a efectelor negative; evaluarea cazurilor de boli psihice in randul detinutilor si imbunatatirea sistemului de tratare si recuperare a acestora; depistarea precoce, tratarea si reducerea numarului de recidive si cazuri rezistente la tratament in tuberculoza pulmonara.
    5.2.2.6. Programe internationale de sprijin al masurilor de reforma a sistemului penitenciar si de probatiune
    Pentru realizarea acestor obiective, pasi importanti au fost realizati in cadrul proiectului de infratire institutionala "Asistenta pentru reforma sistemului penitenciar si consolidarea sistemului de probatiune din Romania". Componenta a programului PHARE RO 0004.01, proiectul a vizat consolidarea sistemului penitenciar romanesc si a celui de probatiune (750.000 euro), partenerul principal fiind Spania, iar cel secundar Marea Britanie (pentru partea de probatiune).
    In cadrul fiecarei activitati a programului expertii spanioli au facut unele recomandari, care au inceput deja sa fie transpuse in practica:
    - necesitatea elaborarii unui plan de investitii si de ameliorare a conditiilor din penitenciare;
    - crearea in unitatile penitenciare de comisii tehnice interdisciplinare care sa aiba ca atributii studiul individual al detinutilor si planificarea activitatilor;
    - separarea clara a atributiilor din domeniul sigurantei detinerii de cele din sectorul cultural educativ;
    - colaborarea cu comunitatea si organizatiile nonguvernamentale;
    - crearea cadrului legal referitor la masurile de securitate din centrele de reeducare;
    - reglementarea pedepselor alternative la pedeapsa cu inchisoarea;
    - realizarea unei proceduri de supraveghere a detinutilor eliberati conditionat;
    - elaborarea unui program de actiune pentru prevenirea, diagnosticarea timpurie si tratamentul tuberculozei in mediul penitenciar.
    Conventia de infratire dintre partenerul britanic London Probation Area si Directia de reintegrare sociala si supraveghere din Ministerul Justitiei a dus la formarea a mai mult de jumatate din numarul consilierilor de probatiune, fiind totodata elaborata si curricula, numarul formatorilor a crescut de la 15 la 30, au fost elaborate ghiduri de bune practici, a fost conceput un plan de reinsertie sociala, au fost incheiate protocoale de colaborare cu instantele, precum si cu institutiile penitenciare.
    Conventia de infratire a fost apreciata de ambele institutii beneficiare ale sistemului judiciar romanesc, colaborarea urmand a continua in cadrul cooperarii bilaterale.

    6. Metode alternative de solutionare a conflictelor (medierea)

    In procesul de realizare a reformei sistemului judiciar o atentie deosebita este acordata cresterii eficientei actului de justitie prin imbunatatirea activitatii instantelor. In acest sens, introducerea metodelor alternative de solutionare a litigiilor pe cale judecatoreasca in sistemul judiciar romanesc este considerata o solutie pentru degrevarea rolului instantelor si implicit de crestere a operativitatii si calitatii in solutionarea cauzelor.
    Astfel, un prim pas a fost facut in cadrul asistentei oferite printr-un program PHARE in anul 2003, prin care se urmareste introducerea medierii in sistemul nostru judiciar (una dintre alternativele cele mai cunoscute de solutionare a litigiilor) si ale carui activitati vizeaza in principal crearea cadrului legislativ si popularizarea beneficiilor acestui tip de serviciu printre justitiabili, avocati, magistrati.
    Cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii in Romania, Ministerul Justitiei a initiat, de asemenea, un proiect privind medierea in cadrul unei instante-pilot (Curtea de Apel Craiova), urmand ca, in urma rezultatelor obtinute, acesta sa fie extins si la alte curti din tara.
    Totodata Ministerul Justitiei - Directia de reintegrare sociala si supraveghere, impreuna cu Centrul de Resurse Juridice, Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Guvernului Marii Britanii si Fundatia Familia si Ocrotirea Copilului au lansat doua centre-pilot de mediere in cauze penale constituite in cadrul proiectului "Justitie restaurativa - un posibil raspuns la infractionalitatea juvenila", pentru minorii si tinerii de pana la 21 de ani care au savarsit infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
    Urmatorii pasi vor avea in vedere elaborarea in anul 2003 a unei legi privind medierea si reglementarea statutului profesiei de mediator, corespunzatoare sistemului nostru judiciar, dar asigurandu-se si conformitatea cu normele Uniunii Europene in domeniu. Sunt avute in vedere:
    - crearea cadrului legislativ si popularizarea beneficiilor acestui tip de serviciu printre justitiabili, avocati, magistrati in cadrul asistentei oferite prin Programul PHARE, prin care se urmareste introducerea medierii in sistemul nostru judiciar;
    - organizarea de sesiuni de mediere la nivelul instantelor de catre persoanele ce au fost pregatite de catre specialistii straini, in cadrul proiectelor-pilot;
    - evaluarea rezultatelor si formularea de comentarii si propuneri pe baza acestora.

    7. Credibilitatea justitiei (recrutare, cariera, deontologie) si sporirea calitatii actului de justitie

    7.1. Statutul magistratilor
    Constitutia Romaniei prevede ca justitia se infaptuieste in numele legii, iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Pornind de la aceste principii constitutionale, necesitatea asigurarii garantiilor de competenta, independenta si impartialitate a magistratilor impune o reformare a sistemului judiciar, in acord cu cele mai importante documente europene si internationale in materie.
    Obiectivul principal al reformei in justitie il reprezinta consolidarea independentei si statutului magistratului, precum si asigurarea realizarii eficiente a actului de justitie, de natura sa raspunda nevoilor cetatenilor si sa asigure compatibilitatea sistemului judiciar romanesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene. Se are in vedere faptul ca inamovibilitatea, intemeiata pe garantarea stabilitatii carierei si pe responsabilitatea in exercitarea functiei, constituie ea insasi o garantie a independentei justitiei.
    Prin proiectul noii Legi privind statutul magistratilor, elaborat in anul 2003, se urmareste formarea unui corp de magistrati de cariera care sa se bucure de independenta si stabilitate. Este prevazuta, de asemenea, transparenta procedurilor de selectie, promovare, numire in functii de conducere si evaluare profesionala. De asemenea, va creste semnificativ rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care va avea exclusivitate in luarea deciziilor privind cariera magistratilor, raspunderea disciplinara a acestora, apararea impotriva actelor care le afecteaza independenta si impartialitatea.
    Procesul de selectie a magistratilor are la baza exclusiv criteriul competentei profesionale si al bunei reputatii si se realizeaza numai prin concurs, cu respectarea principiilor transparentei, al egalitatii de sanse intre candidati si al anonimatului probelor.
    Recrutarea si formarea initiala a magistratilor se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii. Toate informatiile referitoare la concurs si rezultatele acestuia se vor aduce la cunostinta publica inclusiv pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Ministerului Justitiei. Magistratii stagiari sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii. Magistratii sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind eliminate atributiile ministrului justitiei in acest domeniu. De altfel, ministrul justitiei pierde si alte competente existente in acest moment, cum sunt: atributiile legate de delegarea, detasarea, transferul magistratilor, suspendarea si eliberarea din functie, prezidarea lucrarilor Consiliului Superior al Magistraturii, avizul de cercetare, retinere, arestare, perchezitionare sau trimitere in judecata a magistratilor.
    Avand in vedere ca o justitie eficienta nu este numai independenta, dar si competenta, legea acorda o importanta deosebita formarii continue si evaluarii periodice a magistratilor. Formarea continua este prevazuta ca o obligatie, dar si ca un drept al magistratilor. Responsabilitatea principala pentru formarea magistratilor revine Institutului National al Magistraturii. Principiul specializarii instantelor si a magistratilor este respectat si in procesul de formare continua*4).
    Atributia evaluarii semestriale a activitatii judecatorilor si procurorilor revine unor comisii constituite in circumscriptiile curtilor de apel, ai caror membri sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii. Evaluarea se va face pe baza unor criterii obiective cuprinse in anexa la proiectul de lege.
    La stabilirea drepturilor si indatoririlor magistratilor s-a tinut seama de interdictiile si incompatibilitatile prevazute in Constitutie si in lege pentru magistrati, precum si de raspunderea si complexitatea functiei de magistrat.
    Raspunderea magistratilor cuprinde faptele care constituie abateri disciplinare, sanctiunile ce se pot aplica magistratilor si procedura aplicarii acestora.
    In ceea ce priveste deontologia, in prezent sunt organizate seminarii cu aceasta tema numai in cadrul pregatirii continue, pentru magistratii in functie, insa vor fi introduse module speciale si pentru auditorii de justitie, in cadrul pregatirii initiale, in vederea fixarii normelor deontologice inca inainte de inceperea propriu-zisa a carierei.
------------
    *4) Vezi infra cap. 11.

    7.2. Lupta impotriva coruptiei
    Lupta impotriva coruptiei este un obiectiv fundamental al Guvernului Romaniei in pregatirea pentru integrarea europeana si euroatlantica, in cadrul careia sistemul judiciar are un rol important prevazut de Programul national de prevenire si de Planul national de actiune impotriva coruptiei. De asemenea, realizarea acestui obiectiv este esentiala pentru asigurarea credibilitatii justitiei.
    In aceste documente sunt avute in vedere:
    - elaborarea cadrului legislativ anticoruptie imbunatatit conform standardelor europene si aplicarea de masuri de prevenire a coruptiei;
    - consolidarea relatiei cu societatea civila, constientizarea de catre aceasta a cauzelor, consecintelor si costurilor coruptiei, cooperarea cu organizatiile nonguvernamentale si cu mass-media;
    - consolidarea cadrului institutional in lupta impotriva coruptiei si asigurarea functionarii eficiente a Parchetului National Anticoruptie;
    - intensificarea cooperarii si participarii la actiuni comune de lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate in domeniul public - realizarea si implementarea interfetelor de comunicare intre institutiile statului;
    - dezvoltarea cooperarii internationale in domeniul combaterii criminalitatii legate de coruptie.
    Lupta impotriva coruptiei a beneficiat de sprijinul continuu al Comisiei Europene prin intermediul programelor PHARE. Astfel, Programul PHARE 1999 a pus bazele noului Parchet National Anticoruptie atat prin componenta de twinning cu Spania, cat si prin intermediul aceleia de investitii (noua structura fiind dotata cu echipamente informatice si fiind creata o aplicatie software de comunicare intre institutiile implicate in lupta impotriva coruptiei). In vederea continuarii asistentei in domeniu, Comisia Europeana a aprobat un proiect de infratire pe termen scurt (Twinning Light) si un nou Program PHARE 2003 ce imbina o componenta de asistenta tehnica si una de infratire institutionala.

    8. Impartialitatea

    In ceea ce priveste asigurarea echidistantei actului de justitie, pe langa stabilirea unui statut clar de independenta a magistratului, principalul garant al impartialitatii este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit prevederilor Constitutiei Romaniei, singurul organ abilitat sa dispuna in legatura cu promovarea, transferul si sanctionarea judecatorilor este Consiliul Superior al Magistraturii.
    Pentru a evita pericolul corporatismului, din CSM trebuie sa faca parte, dupa modele europene consacrate, si personalitati ale societatii civile, din afara magistraturii.
    In ceea ce priveste independenta Consiliului, Ministerul Justitiei va sesiza CSM doar in ceea ce priveste abaterile disciplinare ale magistratilor.
    Un progres important a fost realizat in anul 2002, prin adoptarea unui act normativ care a modificat modalitatile de alegere si functionare a CSM.
    Astfel a fost majorat numarul de membri ai CSM si a fost schimbat modul de desemnare a candidatilor, aceasta realizandu-se acum dupa criterii precis enuntate, independent de celelalte puteri ale statului, de catre magistrati - in adunarile generale ale judecatorilor si, dupa caz, ale procurorilor.
    Se afla in faza de finalizare procesul de revizuire a Legii fundamentale. Proiectul de revizuire prevede faptul ca CSM este garantul independentei justitiei. In aceasta calitate, CSM propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor. In acelasi timp indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul jurisdictiei disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea organica de organizare si functionare.
    CSM va fi alcatuit din doua sectii, una pentru judecatori, alta pentru procurori, si va cuprinde reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, cu inalta reputatie profesionala si morala, care vor participa la lucrarile in plen. Presedintele CSM este ales dintre membrii acestuia. Dispozitiile Constitutiei vor fi detaliate prin legea organica de organizare si functionare a CSM.
    Prin Programul PHARE 2003 de asistenta pentru CSM se urmaresc imbunatatirea cadrului legislativ in materie, elaborarea unor propuneri pentru consolidarea structurii organizatorice a acestuia, completarea normelor secundare ce reglementeaza functionarea CSM, precum si elaborarea unui plan de actiune in vederea unei mai bune puneri in aplicare a Codului deontologic al magistratilor.

    9. Eficienta actului de justitie

    9.1. Reorganizarea instantelor judecatoresti
    Una dintre componentele reformei justitiei in Romania o reprezinta reorganizarea institutionala, in vederea accentuarii integrarii justitiei ca serviciu public in societate, prin colaborarea activa atat cu administratia publica, dar si cu diferitele segmente ale societatii civile. Totodata se urmaresc consolidarea si perfectionarea functionala a statului de drept prin recastigarea increderii cetatenilor in justitie si a respectului fata de primatul legii.
    Prin proiectul noii Legi privind organizarea judiciara, elaborat in anul 2003, s-au urmarit, in principal, specializarea instantelor, colegialitatea completelor, necesitatea participarii magistratilor la luarea deciziilor care privesc organizarea si functionarea instantelor si parchetelor. Au fost incluse dispozitii referitoare la organizarea si functionarea interna a instantelor si parchetelor, conducerea si administrarea acestora, dispozitii privind personalul auxiliar de specialitate, bugetele instantelor si parchetelor.
    Masurile cele mai importante se refera la infiintarea, incepand cu anul 2004, a tribunalelor specializate in domenii precum: minori si familie, comerciale, administrativ-fiscale, de munca si asigurari sociale. Crearea instantelor specializate este justificata de cresterea complexitatii raporturilor juridice, proportional cu dezvoltarea relatiilor sociale si a cadrului legislativ care le reglementeaza.
    Specializarea instantelor implica insa, in egala masura, si specializarea magistratilor*5). Pe langa aceasta, sunt necesare:
    - incadrarea cu personal pregatit corespunzator;
    - spatii adecvate pentru functionarea acestora;
    - alocarea de fonduri suplimentare in vederea amenajarii sediilor si achizitionarii echipamentelor tehnice necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii.
    Proiectul prevede principiile accesului liber la justitie, egalitatii in fata legii, dreptului la un proces echitabil, publicitatii sedintelor de judecata, dreptului la aparare. Sunt stabilite categoriile de instante judecatoresti si parchete.
    Proiectul contine dispozitii privind accesul la functiile de conducere a instantelor si parchetelor.
    Se vor infiinta colegii de conducere la nivelul tuturor instantelor si parchetelor, care vor aviza problemele generale de conducere. Organizarea adunarilor generale ale magistratilor este reglementata expres, stabilindu-se si atributiile principale ale acestora.
    Pentru inlaturarea oricaror suspiciuni cu privire la modul de repartizare a cauzelor pe complete, s-a prevazut ca aceasta se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat, pentru a se asigura solutionarea operativa si cu impartialitate a cauzelor, precum si un volum echilibrat de activitate a completelor. Cu sprijinul Asociatiei Baroului American a fost creat un program informatic de repartizare aleatorie a cauzelor, care se aplica deja la o instanta-pilot, urmand sa fie extins la toate celelalte instante din Bucuresti.
    De asemenea, va fi reintrodus principiul colegialitatii pentru solutionarea cauzelor in prima instanta, in scopul garantarii impartialitatii si asigurarii controlului reciproc intre judecatori, stabilindu-se si exceptiile in care unele cauze mai simple se judeca de un singur judecator.
    Proiectul reglementeaza atributiile Ministerului Public si organizarea, conducerea si functionarea parchetelor. Se prevede infiintarea, in mod corespunzator, a parchetelor de pe langa instantele specializate pentru minori si familie. Sunt, de asemenea, incluse dispozitii privind Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie.
    Pentru asigurarea unui volum de munca echilibrat pentru magistrati, presedintii curtilor de apel impreuna cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizeaza anual volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, in functie de rezultatele analizei, iau masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
------------
    *5) Vezi infra cap. 11.

    9.2. Reforma justitiei pentru minori
    Cauzele cu minori necesita o atentie speciala din partea societatii si mai ales a celor chemati sa realizeze actul de justitie. S-a pornit de la necesitatea crearii unor conditii specifice pentru minori, diferite de cele existente pentru adulti, avand ca scop general protectia copilului.
    De altfel, Programul de guvernare 2001 - 2004 prevede crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la protectia drepturilor copilului, justitia juvenila si responsabilitatile organizatiilor neguvernamentale cu activitati in domeniu, in concordanta cu Conventia privind drepturile copilului si cu principiile stabilite prin conventiile parte a acquisului comunitar.
    Principiile care stau la baza realizarii unei justitii pentru minori sunt:
    - prioritatea interesului superior al copilului in toate deciziile instantelor, autoritatilor administrative, puterii legiuitoare;
    - protectia copilului fata de orice fel de abuz si exploatare, precum si impotriva torturii, tratamentelor inumane si degradante;
    - evitarea privarii de libertate;
    - promovarea si respectarea drepturilor copilului in contextul ansamblului drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
    - respectarea demnitatii si opiniei copilului, care trebuie sa fie un partener in procesul decizional;
    - parteneriatul intre structurile competente si coordonarea interventiei interdisciplinare;
    - asigurarea unui echilibru intre controlul social si sprijinul social;
    - celeritatea in luarea deciziilor si a masurilor de protectie;
    - recunoasterea rolului justitiei restaurative si a principiului minimei interventii.
    Obiectivul esential pentru crearea si asigurarea unei bune functionari a justitiei pentru minori il constituie infiintarea unor tribunale specializate pentru minori in perioada 2004 - 2006. Pentru anul 2004 proiectul Legii privind organizarea judiciara prevede infiintarea a 14 tribunale specializate pentru minori si familie.
    Ca masura tranzitorie, pana la finele anului 2003 vor incepe sa functioneze completele si sectiile specializate pentru solutionarea cauzelor cu minori. Magistratii chemati sa solutioneze aceste cauze sunt atent selectionati in functie de cursurile multidisciplinare urmate, precum si de calitatile profesionale si umane.
    Efortul de creare a tribunalelor specializate si de pregatire speciala a magistratilor care vor lucra in domeniul delincventei juvenile a fost sprijinit de catre Comisia Europeana prin aprobarea Programului PHARE 2003 de asistenta in domeniul justitiei pentru minori.

    9.3. Siguranta in aplicarea dreptului (certitudinea juridica)
    Eficacitatea administrarii actului de justitie consta si in celeritatea cu care o hotarare judecatoreasca intra in circuitul juridic, in asigurarea stabilitatii raporturilor juridice recunoscute ori restabilite pe cale judecatoreasca, precum si in mecanismele care dau expresie autoritatii de lucru judecat.
    In acest sens, reiteram importanta modificarii aduse Codului de procedura civila, prin care a fost eliminata calea de atac extraordinara a recursului in anulare in civil si comercial. Aceasta corespunde principiului certitudinii juridice si contribuie la asigurarea stabilitatii mediului de afaceri, raspunzand astfel unor critici intemeiate.
    De asemenea, noua competenta a Curtii Supreme de Justitie are ca obiectiv crearea unei practici unitare si asigurarea accesului la justitie al cetatenilor. Posibilitatea tuturor justitiabililor de a se adresa celei mai inalte instante confera garantia unui control judiciar bazat pe interpretarea si aplicarea unitara a legii.
    Eliminarea recursului in anulare, justificata de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si de masurile dispuse de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei in executarea acesteia, a determinat insa si unele modificari ale celorlalte cai de atac, in special a recursului si a revizuirii. S-au urmarit reasezarea competentei si reintroducerea apelului in materie comerciala, care asigura realizarea deplina a dreptului la un proces echitabil.
    A fost introdus un nou motiv de revizuire pentru situatia in care, printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale.
    Modificarile mentionate au in vedere si stabilirea unor termene rezonabile de solutionare a cauzelor de catre instantele judecatoresti - asteptare legitima a partilor si conditie pentru respectarea principiului certitudinii juridice.
    O initiativa in acest sens o reprezinta proiectul de modificare a Legii privind procedura insolventei, avand in vedere durata relativ mare necesara solutionarii unei cauze de faliment. Proiectul, elaborat in anul 2003 si transmis Parlamentului pentru adoptare, are ca principal scop accelerarea si simplificarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazand urmatoarele masuri:
    - reducerea termenului de introducere a recursului impotriva hotararilor judecatorului-sindic;
    - reducerea altor termene procedurale, cum sunt termenul de introducere a contestatiei impotriva masurilor luate de administrator, termenele in cadrul carora creditorii pot formula contestatii si termenul de tinere a sedintei in care aceste contestatii trebuie solutionate;
    - conferirea caracterului irevocabil unora dintre incheierile judecatorului-sindic;
    - introducerea citarii prin publicitate, in cazul recursului declarat impotriva hotararilor judecatorului-sindic;
    - eliminarea participarii grefierului la sedintele adunarii creditorilor;
    - instituirea unui reprezentant al asociatilor/actionarilor sau, dupa caz, al membrilor unui grup de interes economic ori al unei societati cooperative, care sa le reprezinte interesele in cadrul procedurii si caruia sa ii fie comunicate actele de procedura;
    - infiintarea Buletinului procedurilor de reorganizare judiciara si faliment, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, masura ce va conduce la reducerea generala a termenelor procedurale, avand in vedere economia de timp rezultata din eliminarea citarii, convocarii si notificarii individuale, cu exceptiile prevazute de lege.
    De asemenea, proiectul propune abrogarea dispozitiilor legale cuprinse in acte normative speciale, care prevad expres posibilitatea continuarii procedurilor de executare silita individuala in paralel cu procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si care conduc in acest fel la prelungirea si aparitia disfunctionalitatilor in derularea procedurii prevazute in Legea nr. 64/1995, ca si la vatamarea drepturilor majoritatii creditorilor.
    Functionarea instantelor specializate, incepand cu anul 2004, va conduce si la reducerea termenelor de solutionare a cauzelor, atat pentru cele aflate pe rolul acestora, de regula cauze complexe, cat si, pe cale de consecinta, pentru cele ramase pe rolul instantelor cu competenta generala.

    9.4. Reforma administrarii justitiei
    Necesitatea realizarii unei reforme a administrarii justitiei in cel mai scurt timp are in vedere cresterea eficientei actului de justitie si include masuri pe termen scurt, pentru perioada 2003 - 2004. Aceasta reforma pe termen scurt va fi continuata de masuri cu un grad superior de complexitate, care necesita resurse suplimentare si care vor fi desfasurate in perioada urmatoare, pana in 2007, conform obiectivelor prezentate in continuare.
    9.4.1. Consolidarea capacitatii institutionale a sistemului judiciar
    9.4.1.1. Instantele judecatoresti
    Masurile pe termen scurt cuprind crearea, incepand cu anul 2003, a unor complete sau sectii specializate, in cadrul instantelor din raza curtilor de apel cu volum ridicat de activitate, pentru solutionarea eficienta a cauzelor care implica minori, litigii de munca, litigii comerciale si contencios administrativ.
    In acelasi timp, repartizarea corespunzatoare a resurselor umane si financiare la instantele de judecata, raportata la numarul de localitati, populatia arondata si numarul de cauze, impune masuri de ordin organizatoric si legislativ, care, dupa un studiu atent, vor fi concretizate in:
    - rearondarea teritoriala a unor localitati din raza de activitate a unor instante cu volum mare de activitate in raza de competenta a instantelor cu volum mic de activitate, dar situate peste plafonul de 2.000 de cauze anual;
    - infiintarea de sedii secundare la nivelul instantelor cu un volum foarte mare de activitate.
    Reformele propuse a fi realizate cuprind si introducerea unor noi institutii: managerul de instanta si mijloacele alternative de solutionare a conflictelor*6).
    Infiintarea institutiei managerului de instanta va crea posibilitatea degrevarii conducatorilor de instanta de atributiile strict administrative care le sunt impuse in prezent. Aceasta presupune un numar de posturi suplimentare de manager de instanta si functionari aferenti. De asemenea, resursele umane existente vor fi folosite prin pregatirea in forme intensive si prin reconversie, potrivit competentelor si gradului de profesionalism (tribunale). Acolo unde este cazul vor fi angajati manageri de instanta (curti de apel).
------------
    *6) Vezi supra cap. 6.

    9.4.1.2. Curtea Suprema de Justitie (CSJ)
    Proiectul legii de revizuire a Constitutiei prevede transformarea Curtii Supreme de Justitie in Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    Proiectul noii legi de organizare judiciara include normele referitoare la organizarea, competenta, conducerea si completele de judecata ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, parte a masurilor care au in vedere reglementarea unitara si moderna a instantelor judecatoresti din Romania.
    Totodata modificarile aduse Codului de procedura civila si Codului de procedura penala determina cresterea volumului de activitate a Curtii Supreme de Justitie, prin includerea in domeniul sau de competenta a recursurilor in materie civila si a recursurilor in anumite cauze din materia arestarii preventive, in cadrul procedurii de implicare a instantelor judecatoresti in domeniul respectiv.
    Evaluarea consecintelor acestor amendamente ale normelor procedurale evidentiaza urmatoarele efecte:
    - triplarea volumului de activitate, in special a Sectiei civile, Sectiei comerciale si Sectiei contencios;
    - cresterea volumului de activitate a Sectiei penale;
    - necesitatea cresterii numarului personalului (judecatori, magistrati-asistenti si grefieri);
    - necesitatea formarii mai multor complete de judecata;
    - necesitatea unor spatii suplimentare atat pentru sali de judecata, cat si pentru arhivarea dosarelor.
    Ca urmare, sunt avute in vedere:
    - asigurarea unui sediu secundar provizoriu in Bucuresti - a fost identificat si urmeaza adoptarea unui act normativ care sa il treaca in administrarea CSJ;
    - cresterea numarului de personal:
        - pana la sfarsitul anului 2003 - ocuparea posturilor vacante de judecator (16) si suplimentarea numarului posturilor de magistrati-asistenti (10) si grefieri (5);
        - 2004 - suplimentarea numarului de personal;
    - din perspectiva necesarului de resurse umane, in anul 2003, nu apare necesara alocarea de noi posturi si, implicit, nici de resurse financiare suplimentare. Motivarea rezida in data de punere in aplicare a noii reglementari - 28 august 2003, ce va debuta prin inregistrarea cauzelor la fond, apoi solutionarea apelului la curtile de apel si, numai dupa aceste doua prime etape, solutionarea recursului la Curtea Suprema de Justitie. Primele cauze, conform noilor prevederi, ar urma sa fie inregistrate la Curtea Suprema de Justitie in primul trimestru al anului 2004;
    - reorganizarea in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a sectiilor componente, tinandu-se seama de perspectiva noilor competente, precum si de infiintarea unor instante specializate, astfel: Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal, Sectia de munca si asigurari sociale si Sectia de admisibilitate in principiu;
    - constituirea mai multor complete de judecata pentru sectiile cu volum mare de activitate (Sectia civila si Sectia comerciala).
    Conform proiectului legii de revizuire a Constitutiei, dispozitiile cu privire la Inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la indeplinire in cel mult 2 ani de la intrarea in vigoare a legii de revizuire.
    9.4.1.3. Realizarea si dezvoltarea unui program sustinut de investitii, reparatii capitale si curente, in vederea imbunatatirii conditiilor de munca ale magistratilor, cresterii prestantei justitiei si asigurarii solemnitatii actului de judecata
    Reforma sistemului judiciar nu poate fi conceputa si realizata numai sub aspectul legislativ. O componenta esentiala a strategiei este asigurarea solemnitatii actului de judecata, in paralel cu imbunatatirea conditiilor de lucru pentru magistrati si personalul auxiliar, in conformitate cu standardele europene. Astfel, realizarea acestui obiectiv are la baza urmatoarele elemente:
    - concentrarea resurselor financiare in scopul finalizarii celor mai importante lucrari, initiate anterior si aflate in faza finala de executie, si reprogramarea esalonata a celorlalte investitii;
    - reducerea costurilor prin elaborarea unor proiecte multifunctionale si prin eliminarea cheltuielilor inutile;
    - reabilitarea infrastructurii din capitala, cu componenta principala Palatul de Justitie.
    Finantarea acestor lucrari este realizata, pe de o parte, din bugetul justitiei, iar pe de alta parte, din credite externe garantate de Guvernul Romaniei.
    9.4.1.4. Dotarea sediilor instantelor judecatoresti si a unitatilor subordonate Ministerului Justitiei cu mijloacele fixe si obiectele de inventar necesare desfasurarii activitatii specifice acestora
    In afara de realizarea unor sedii potrivite pentru desfasurarea in conditii normale a actului de judecata, imbunatatirea conditiilor de lucru pentru magistrati si personalul auxiliar implica si dotarea sediilor instantelor judecatoresti si a altor unitati din sistemul justitiei cu mijloacele fixe si obiectele de inventar necesare activitatii acestora. O atentie deosebita este acordata achizitionarii de aparatura performanta necesara realizarii expertizelor criminalistice, audio, balistice, droguri si dotarii unitatilor sanitare din sistemul justitiei. Finantarea este realizata atat de la bugetul de stat, cat si prin credite externe.
    9.4.2. Realizarea unui sistem modern si eficient de publicitate imobiliara la nivel national
    Un sistem modern, integrat, de publicitate imobiliara va asigura evidenta drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile si va aduce un plus de siguranta circulatiei juridice a acestor bunuri. Un astfel de sistem va putea fi conectat, in viitor, la sistemele similare din statele membre ale Uniunii Europene.
    Realizarea sistemului la nivel national implica inregistrarea tuturor drepturilor reale imobiliare in cartea funciara. In plus, este absolut necesara si va fi urmarita cu precadere asigurarea unei colaborari stranse intre birourile de carte funciara, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si birourile notariale.
    Se urmaresc modernizarea operatiunilor de carte funciara si corelarea acestora cu activitatile desfasurate de oficiile de cadastru, geodezie si cartografie, in scopul imbunatatirii accesului cetatenilor la aceste servicii, reducerii birocratiei si eliminarii posibilei coruptii din sistem. Totodata, prin sistemul informatic care se creeaza va fi stimulat sectorul tranzactiilor imobiliare si vor fi consolidate garantiile juridice ale dreptului de proprietate.
    Acest proiect este complementar cu PHARE 2003 (program interinstitutional ce se va derula impreuna cu Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie), prin care cele doua institutii beneficiaza de asistenta tehnica pentru imbunatatirea functionarii sistemului de publicitate imobiliara si pentru dotarea unor birouri de carte funciara cu echipamente informatice.

    9.5. Continuarea procesului de informatizare
    9.5.1. Sistemul informatic integrat
    Informatizarea sistemului judiciar nu este un scop in sine. Implementarea tehnologiilor informatice moderne va asigura standardizarea procedurilor la nivelul intregului sistem, unificarea acestora, precum si introducerea unor indicatori de masurare a eficientei actului de justitie. De asemenea, noile tehnologii vor contribui la sporirea gradului de acces al cetateanului la justitie si la diminuarea coruptiei, prin crearea unor "ghisee virtuale" pe Internet. Aceste ghisee virtuale, prin permiterea accesului larg la informatie, vor determina cresterea gradului de informare a opiniei publice si optimizarea relatiei cetatean - institutiile statului.
    Realizarea rapida si eficienta a actului de justitie, precum si obtinerea in timp util a unor informatii conexe necesita dezvoltarea unui sistem informatic integrat. Realizarea acestui obiectiv presupune in primul rand realizarea infrastructurii de comunicatii LAN si WAN in sistemul judiciar.
    Prin Programul PHARE 1997 a fost achizitionat softul pentru crearea unui sistem de gestionare a dosarelor si a unei baze de date legislative (CDMS & LDS) - 5.500 de licente de gestionare a dosarelor, 5.500 de licente pentru baza de date legislativa, 5.500 de licente de baza de date/client si 489 de licente de baza de date/server, iar prin Programul PHARE 2000 au fost achizitionate in primul semestru al anului 2003 2.719 calculatoare, pentru 120 de locatii, pe care se vor instala aplicatiile create, precum si servere, modemuri, imprimante, pentru 10 curti de apel, selectate potrivit importantei lor si gradului de incarcare cu dosare pe judecator.
    A fost solicitata Uniunii Europene continuarea informatizarii in cadrul Programului PHARE 2003, prin care vor fi dotate structurile teritoriale ale Parchetului National Anticoruptie cu echipament informatic, pentru instalarea aplicatiei create prin PHARE 1999 ACOS si pentru crearea unei retele nationale, la care sa fie conectate toate parchetele nationale anticoruptie.
    O alta componenta pentru care se va solicita suport financiar extern se refera la dotarea cu echipamente a departamentelor financiare din cadrul tribunalelor si la crearea unei aplicatii soft necesare imbunatatirii activitatilor acestora, in special in perspectiva functionarii institutiei managerului de instanta.
    Tehnologia informatica existenta, precum si cea care va fi achizitionata in viitor presupun in primul rand angajarea unui personal format din profesionisti informaticieni, incepand chiar cu anul 2004, prin finantarea unui numar de 56 de posturi de informatician - 41 la nivelul tribunalelor si 15 la nivelul curtilor de apel.
    In al doilea rand este necesara continuarea pregatirii personalului pentru asigurarea functionarii sistemelor informatice si, nu in ultimul rand, continuarea dotarii instantelor cu echipamente informatice.
    9.5.2. Implementarea sistemului de gestiune a dosarelor si de biblioteca legislativa
    In vederea realizarii acestui obiectiv, cu sprijin PHARE, a fost creat softul de baza, destinat gestionarii documentelor necesare activitatii juridice in instante si parchete. Aplicatia va fi imbunatatita prin introducerea modalitatilor de distribuire aleatorie a dosarelor. Aceasta contine si un modul de biblioteca legislativa, instrument pentru documentare electronica asupra actelor normative si jurisprudentei.
    Realizarea infrastructurii de comunicatii la nivelul sistemului judiciar, continuarea achizitionarii echipamentului informatic pentru organele autoritatii judecatoresti si pregatirea profesionala a personalului sunt conditii de baza pentru buna functionare a noului sistem.
    9.5.3. Realizarea sistemului informatizat de publicitate imobiliara
    Proiectul este finantat de Banca Mondiala si are ca obiectiv realizarea sistemului informatic pentru birourile de carte funciara de la judecatorii. In prezent, la nivelul unui proiect-pilot s-au contractat realizarea aplicatiei si dotarea cu echipamentele necesare pentru birourile de carte funciara din judecatorii. In urmatorii 3 ani va fi asigurata derularea acestui proiect (dintre care 2 ani cu suportul Bancii Mondiale).
    9.5.4. Cresterea gradului de informatizare a activitatilor desfasurate in sistemul penitenciar
    Componenta a informatizarii integrate a sistemului judiciar, informatizarea sistemului penitenciar presupune realizarea unei infrastructuri de comunicatii care sa permita interconectarea tuturor unitatilor penitenciare intr-o retea nationala, precum si conectarea lor cu celelalte organe ale autoritatii judecatoresti. De asemenea, vor fi achizitionate programe pentru managementul personalului, al activitatilor financiar-contabile, gestiunea activitatilor medicale si managementul achizitiilor (pana la sfarsitul anului 2004).

    10. Justitia si societatea civila

    Legea privind statutul magistratilor prevede, in vederea asigurarii unei comunicari intre justitie si societatea civila, posibilitatea oricarei persoane de a sesiza Consiliului Superior al Magistraturii incalcarea obligatiilor profesionale sau conduita necorespunzatoare a unui magistrat, direct sau prin conducatorii de instante si parchete.
    Legea privind organizarea judecatoreasca prevede infiintarea la toate instantele si parchetele a unor birouri de informare si relatii publice care asigura legaturile instantei sau parchetului cu publicul si mijloacele de informare in masa, in vederea transparentei activitatii judiciare. Orice informatii privind activitatea magistratilor se pot furniza numai prin intermediul acestora.
    Accesul cetateanului la justitie, esential intr-un stat de drept, presupune si furnizarea unor informatii referitoare la organizarea si functionarea sistemului judiciar si la drepturile pe care persoanele le au potrivit legii sau le pot realiza prin intermediul justitiei.
    In acest sens sunt avute in vedere instalarea in sediul Ministerului Justitiei a unui server destinat uzului public, continand informatii pentru cetateni, precum si continuarea realizarii unor brosuri si pliante pentru informarea publicului asupra aspectelor de interes general cu privire la functionarea sistemului judiciar si la aplicarea legii. De altfel, in cadrul programului de asistenta oferita de Asociatia Baroului American (ABA - CEELI) au fost tiparite ghiduri de orientare pentru justitiabili si au fost organizate vizite ale liceenilor intr-un sediu de instanta, in vederea familiarizarii lor cu sistemul judiciar.
    Totodata, in vederea aplicarii Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, la nivelul Ministerului Justitiei va functiona un serviciu specializat pentru asigurarea accesului liber si neingradit al cetatenilor la informatiile de interes public.

    11. Asigurarea resurselor umane si pregatirea lor profesionala corespunzatoare

    11.1. Consolidarea rolului Institutului National al Magistraturii si Centrului de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate pentru pregatirea resurselor umane
    Consolidarea Institutului National al Magistraturii (INM) reprezinta o prioritate pentru reforma sistemului judiciar, in vederea asigurarii unei inalte pregatiri profesionale a magistratilor, prin imbinarea specializarii teoretice cu dobandirea deprinderilor practice, prin studierea aprofundata a normelor de drept si a jurisprudentei nationale si comunitare.
    Conceputa sub trei aspecte: formarea initiala, formarea continua si formarea formatorilor, activitatea INM este implicata esential in reforma justitiei, constituind fundamentul carierei de magistrat.
    Judecatorul national reprezinta judecatorul de drept comun in dreptul comunitar, lui revenindu-i sarcina de a asigura aplicarea corecta a legislatiei comunitare si de a sesiza Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene atunci cand are nelamuriri cu privire la interpretarea acquisului comunitar. Magistratii nationali au astfel o misiune extrem de importanta in aplicarea dreptului comunitar, fapt ce justifica necesitatea pregatirii lor aprofundate in acest domeniu.
    In ceea ce priveste activitatea de formare initiala, tinand cont de necesitatile integrarii europene si constituirii unui spatiu juridic european, se au in vedere formarea si dezvoltarea motivatiilor si atitudinilor profesionale. Evaluarea acestor activitati este realizata de Consiliul de conducere al INM cu scopul de a imbunatati curricula pregatirii initiale si continue:
    - evaluarea rezultatelor obtinute in practica judiciara de magistratii stagiari ce au absolvit INM pana la promovarea examenului de capacitate, prin chestionare transmise presedintilor si prim-procurorilor in vederea adaptarii activitatii de formare initiala la nevoile sistemului judiciar;
    - evaluarea activitatii INM in domeniul formarii initiale, pe baza rezultatelor obtinute conform liniutei anterioare;
    - evaluarea chestionarelor completate de magistrati, privind continutul, rezultatele formarii continue si absolventii INM implicati in activitatile respective.
    Pregatirea continua a magistratilor se va efectua cu precadere in noile materii ale dreptului national si comunitar, prin seminarii organizate la sediul INM, in centrele regionale de la Sovata, Timisoara, Barlad si in cadrul celor 15 curti de apel prin intermediul retelei de formatori. Reteaua formatorilor in drept comunitar creata cu sprijinul unor programe internationale (PHARE 98 twinning, PHARE 99 Horizontal, Matra) este operationala, iar membrii acesteia sunt implicati nu numai in formarea continua organizata de INM, dar iau de asemenea parte la programele de formare a formatorilor (de exemplu PHARE 2002 twinning, Matra Pre-Accession). Astfel se are in vedere organizarea:
    - in 2003 a 33 de seminarii de drept comunitar si 102 seminarii de drept national pentru 1.800 de judecatori si 900 de procurori;
    - in 2004 a 51 de seminarii de drept comunitar si 149 de seminarii de drept national pentru 2.665 de judecatori si 1.335 de procurori;
    - in 2005 a 54 de seminarii de drept comunitar si 158 de seminarii de drept national pentru 2.665 de judecatori si 1.335 de procurori;
    - in 2006 a 56 de seminarii de drept comunitar si 168 de seminarii de drept national pentru 2.985 de judecatori si 1.495 de procurori;
    - in 2007 a 59 de seminarii de drept comunitar si 178 de seminarii de drept national pentru 3.145 de judecatori si 1.575 de procurori.
    Infiintarea Centrului de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, prima institutie creata in Romania special pentru formarea initiala si continua a grefierilor, are drept scop in primul rand imbunatatirea pregatirii grefierilor, dar si schimbarea mentalitatii in cadrul sistemului judiciar fata de aceasta profesie.
    Evolutia profesiei de grefier in Romania, dupa modelul european, urmareste crearea unui statut adecvat al grefierului, precum sporirea competentelor care ii vor reveni prin preluarea unor sarcini, in special administrative, care in prezent sunt in competenta judecatorilor.
    Se examineaza posibilitatea preluarii principiilor Recomandarii nr. R(86) 12 privind unele masuri pentru prevenirea si reducerea supraincarcarii activitatii tribunalelor, prin care Comitetul de Ministri al Consiliului Europei recomanda statelor membre "descarcarea graduala a judecatorilor in ceea ce priveste sarcinile de natura extrajudiciara si incredintarea acestora altor persoane sau institutii (din afara sistemului judiciar)". Anexa la aceasta recomandare cuprinde exemple de asemenea sarcini extrajudiciare, dintre care unele sunt, la momentul actual, in competenta judecatorilor: procedurile legate de registrul comertului, activitatea legata de desfasurarea alegerilor, activitatea birourilor de carte funciara, numirea reprezentantilor legali ai incapabililor, recunoasterea paternitatii etc.
    Recomandarea (86) 12 a Consiliului Europei propune si solutia apelarii la procedura necontencioasa/mediere, in acelasi scop al degrevarii activitatii judecatorilor.

    11.2. Continuarea pregatirii magistratilor si a personalului auxiliar
    Realizarea eficienta a actului de justitie presupune existenta unor magistrati si a unui personal auxiliar bine pregatiti din punct de vedere profesional. Pregatirea profesionala este realizata initial in cadrul Institutului National al Magistraturii si al Centrului de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate. Pregatirea initiala trebuie insa continuata prin formarea continua a personalului implicat in realizarea actului de justitie.
    In vederea sustinerii independentei si impartialitatii sistemului judiciar, este imperios necesara pregatirea magistratilor in managementul dosarelor si etica profesionala.
    In conformitate cu programul de pregatire, in afara de reteaua existenta a formatorilor in dreptul comunitar, Institutul National al Magistraturii creeaza in prezent o retea de judecatori, pentru a fi formatori in urmatoarele domenii: drept comercial, civil si penal (inclusiv aspecte privind drepturile omului). Formarea continua este si se va efectua in cele trei centre de pregatire ale Institutului National al Magistraturii de la Barlad, Sovata si Timisoara, precum si in cele doua centre ale Ministerului Justitiei de la Amara si Eforie. Cu scopul de a consolida structurile regionale ale Institutului National al Magistraturii si a implica un numar cat mai mare de magistrati in pregatirea continua, Institutul National al Magistraturii va dota centrele de la Barlad si Timisoara cu mijloacele necesare desfasurarii acestor activitati.
    Pregatirea continua a personalului auxiliar se va realiza in anul 2003 de catre experti romani si straini, cu sprijin PHARE. Pregatirea se va axa pe urmatoarele domenii: drept civil, procedura civila, tehnici de redactare a documentelor procedurale, deontologie si etica, responsabilitate profesionala, administrarea justitiei, organizarea instantelor, tehnoredactarea documentelor.
    De asemenea, pregatirea magistratilor si a personalului administrativ se realizeaza si este incurajata, in domenii specifice (drept comunitar, proprietate intelectuala, criminalitate transfrontaliera, criminalitate informatica, spalarea banilor, cooperare judiciara, informatica etc.), si prin colaborarea cu alte institutii, pe plan intern si international (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Comisia Europeana, Comitetul Helsinki, Ambasada S.U.A. etc.).
    Esentiala pentru functionarea instantelor specializate, prevazuta a incepe in anul 2004, obiectiv de baza al reformei sistemului judiciar, este formarea magistratilor care vor solutiona astfel de cauze.

    11.3. Pregatirea judecatorilor de la instantele specializate
    In prezent sunt conturate solutiile optime pentru infiintarea acestor instante - numarul si amplasarea acestora, statutul lor, numarul de judecatori si competenta acestora. In urma stabilirii acestor coordonate si a desemnarii magistratilor respectivi, va incepe procesul de pregatire speciala si intensiva a acestora.
    De altfel, asa cum am precizat*7), pregatirea profesionala in domeniile in care vor functiona instantele specializate (dreptul familiei, drept comercial, dreptul muncii, dreptul proprietatii intelectuale etc.) a fost deja initiata in principal prin cursurile de pregatire continua organizate de Institutul National al Magistraturii, potrivit celor aratate in prezentul capitol, ceea ce permite crearea unor sectii/complete specializate - ca etapa intermediara pana la constituirea instantelor specializate.
    Specializarea instantelor va presupune stabilirea unui numar restrans de judecatori care vor solutiona numai cauzele respective, resursele existente urmand a fi directionate in viitor exclusiv catre acestia, in vederea pregatirii in materiile speciale in care vor lucra. Astfel, incepand cu anul academic 2003 - 2004, Institutul National al Magistraturii organizeaza cursuri periodice intensive de specializare pentru magistratii desemnati sa faca parte din completele sau instantele specializate.
------------
    *7) Vezi supra cap. 9.

    11.4. Implementarea unor noi concepte privind pregatirea personalului din sistemul penitenciar:
    - adoptarea pana in anul 2005 a unei noi strategii de management al resurselor umane in sistemul penitenciar, care sa asigure realizarea corespunzatoare a activitatilor de recrutare, selectie, incadrare si promovare a personalului;
    - reproiectarea pana in anul 2005 a conceptiei pregatirii profesionale din institutiile de invatamant ale administratiei penitenciare in scopul alinierii acestora la cerintele noului statut;
    - in anul 2003, in conformitate cu programul de pregatire, vor fi asigurate pregatirea de baza a personalului prin Scoala de Administratie Penitenciara Targu Ocna si Centrul de Pregatire Arad, precum si pregatirea continua a personalului incadrat, prin cursuri organizate pe specialitati la centrele de pregatire Amara, Rotbav si Sovata.
    In elaborarea prezentei strategii au fost luate in considerare principiile referitoare la sistemul judiciar, reglementate de Constitutia in vigoare la momentul respectiv. Totodata au fost facute referiri la textele relevante din proiectul de revizuire a Legii fundamentale, disponibile la momentul redactarii proiectului.
    Intr o etapa ulterioara, dupa intrarea in vigoare a formei revizuite a Constitutiei si a celorlalte acte normative cu incidenta asupra reformei sistemului judiciar (Legea privind organizarea judiciara, Legea privind statutul magistratilor, Legea privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si altele), se vor opera eventualele modificari si corelari in textul prezentei strategii.
    In acelasi sens, de la o etapa la alta, Planul de actiune pentru implementarea prezentei strategii va fi completat potrivit noilor prevederi legale.