HOTARARE Nr. 140 din 23 martie 1998
pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale pentru
anul 1998
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 139 din 7 aprilie 1998
In temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 88/1997,
Guvernul Romaniei hotaraste:
Art. 1
Se aproba Strategia de privatizare a societatilor comerciale pentru anul
1998, cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2
Ministerul Privatizarii, Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul
Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul
Transporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului,
Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Ministerul Turismului, precum si Fondul
Proprietatii de Stat vor aduce la indeplinire Strategia de privatizare a
societatilor comerciale pentru anul 1998.
Art. 3
Programul anual de privatizare a societatilor comerciale va fi elaborat in
conformitate cu prevederile prezentei hotarari.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemneaza:
Ministrul transporturilor,
Anton Ionescu
Ministrul turismului,
Akos Birtalan
Ministrul apelor,
padurilor si protectiei
mediului,
Romica Tomescu
Ministrul privatizarii,
Valentin M. Ionescu
Ministru de stat,
ministrul industriei
si comertului,
Mircea Ciumara
Ministrul reformei,
presedintele Consiliului
pentru Reforma,
Ilie Serbanescu
Ministrul cercetarii
si tehnologiei,
Horia Ene
Ministrul agriculturii
si alimentatiei,
Dinu Gavrilescu
Ministrul finantelor,
Daniel Daianu
Ministru de stat,
ministrul justitiei,
Valeriu Stoica
ANEXA 1
STRATEGIA DE PRIVATIZARE A SOCIETATILOR COMERCIALE PENTRU ANUL 1998
Titlul I
Obiectivele privatizarii
Strategia de privatizare a Guvernului Romaniei are in vedere aplicarea unor
mecanisme de privatizare care sa asigure transferul rapid al dreptului de
proprietate asupra actiunilor/partilor sociale si asupra activelor (terenuri si
cladiri) de la sectorul public la sectorul privat.
In conformitate cu prevederile cap. IV din Programul de guvernare
1997-2000, strategia de privatizare pentru anul 1998 isi propune realizarea
urmatoarelor obiective:
- crearea unui mediu concurential;
- reducerea cheltuielilor publice;
- intarirea sistemului de guvernanta corporatista, prin disciplina
financiara, si reglementarea clara a raporturilor dintre proprietar si
managerii de intreprindere;
- dezvoltarea pietelor secundare de capital si integrarea pietelor de
capital din Romania in pietele internationale de capital, in scopul asigurarii
surselor de finantare si circulatiei libere a capitalurilor;
- dezvoltarea pietelor locale.
Pornind de la aceste obiective, strategia de privatizare trebuie sa se
realizeze in doua trepte:
- la primul nivel se aplica un program pe termen scurt, pentru a stabili o
corelatie cu programul de macrostabilizare, care, in esenta, vizeaza
restructurarea legala a marilor intreprinderi publice - regii autonome, precum
si privatizarea bancilor;
- la al doilea nivel, in cadrul unui program pe termen mediu, se aplica un
set de politici care au in vedere privatizarea intreprinderilor din portofoliul
Fondului Proprietatii de Stat, in functie de domeniul de activitate si de
dezvoltarea infrastructurii institutionale - autoritati de reglementare,
mecanisme de piata.
Strategia de privatizare ia in considerare 5 factori, pentru a permite
identificarea aplicarii eficiente a unui program de privatizare:
- marimea si structura pietei financiare;
- atractivitatea si trendul pietei in sectorul in care functioneaza
societatea comerciala care face obiectul privatizarii;
- analiza legislatiei in vigoare;
- influenta politicii fiscale, monetare si de credit asupra privatizarii;
- aplicarea programelor de dezvoltare regionala.
Titlul II
Evolutia privatizarii in Romania in anul 1997
Sectiunea 1
Cadru legislativ
Privatizarea a fost reglementata in Romania pana la sfarsitul anului 1997
prin 3 legi de baza: Legea nr. 58/1991, cu modificarile ulterioare, Legea nr.
77/1994, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 55/1995, cu modificarile
ulterioare. In cursul anului 1997 cele 3 acte normative privind privatizarea au
fost modificate si completate prin ordonante de urgenta ale Guvernului, care au
avut drept scop deblocarea si impulsionarea procesului de privatizare. Totusi
in aplicarea prevederilor acestor acte normative s-au constatat dificultati
cauzate atat de numarul prea mare de reglementari ce vizau acelasi domeniu, cat
si de aparitia unor dispozitii contradictorii.
In consecinta, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta care sa ofere un
cadru de reglementare unitar si flexibil domeniului privatizarii, cu aplicare
pe o perioada determinata in raport cu diminuarea proprietatii statului in
economie.
Totodata, in cursul anului 1997, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
30/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, s-a reglementat si
procedura de reorganizare a regiilor autonome in societati comerciale, in
scopul privatizarii acestora, iar prin Legea nr. 83/1997, modificata, procedura
de privatizare a sectorului bancar.
Sectiunea a 2-a
Institutii implicate in procesul de privatizare
In anul 1997, privatizarea s-a realizat prin urmatoarele centre de decizie:
- Consiliul pentru Reforma;
- Agentia Nationala pentru Privatizare;
- Fondul Proprietatii de Stat;
- Agentia Romana de Dezvoltare.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 s-a infiintat Ministerul
Privatizarii, cu rol in elaborarea politicii de privatizare si control al
procesului de privatizare, si s-a reorganizat Fondul Proprietatii de Stat, ca
fond inchis de investitii atipic, cu rolul de a vinde actiunile detinute de
stat la societatile comerciale, in conformitate cu politica aprobata de Guvern.
In aceste conditii a fost creat un centru de decizie in domeniul politicii
de privatizare si un centru de decizie in domeniul vanzarii actiunilor detinute
de stat.
Sectiunea a 3-a
Dimensiunea sectorului privat din Romania
A. Cadru general
In economia nationala valoarea totala a capitalului social al societatilor
comerciale si al asociatiilor familiale constituite, conform prevederilor Legii
nr. 15/1990, cu modificarile ulterioare, ale Decretului-lege nr. 54/1990, cu
modificarile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990, republicata, insumata cu
patrimoniul regiilor autonome, infiintate conform Legii nr. 15/1990, cu modificarile
ulterioare, si cu patrimoniul altor unitati economice al caror statut juridic
nu este clarificat prin lege, conform datelor de bilant inregistrate la data de
30 iunie 1997, este de 159.029 miliarde lei. Structura acestui capital social,
pe sectoare de activitate, conform datelor furnizate de catre Ministerul
Finantelor, se prezinta astfel:
52,1% industrie
14,1% transporturi
11,0% agricultura (exclusiv proprietatea privata individuala)
5,1% comert
2,0% constructii
1,9% telecomunicatii
1,3% turism
0,4% servicii financiare
12,1% in alte sectoare economice.
Situatia inregistrarilor la data de 31 decembrie 1997 este urmatoarea*):
1. societati comerciale infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata,
si a Decretului-lege nr. 96/1990:
--------------------------------------------------
Numar Capital social
subscris
(miliarde lei)
--------------------------------------------------
Capital privat 569.392 16.724.643,6
Capital mixt
(de stat si privat) 8.748 73.935.560,6
--------------------------------------------------
TOTAL: 578.140 90.660.204,2
--------------------------------------------------
2. societati comerciale infiintate in baza
Legii nr. 15/1990
- capital de stat 1.859 8.777.109,5
3. regii autonome
(de interes
national sau
local) 863
4. persoane fizice
care desfasoara
activitati
economice in baza
Decretului-lege
nr. 54/1990 70.257
5. organizatii
cooperatiste 4.196
----------------
*) Potrivit informatiilor furnizate de catre Oficiul National al
Registrului Comertului.
Sectorul privat este organizat sub forma asociatiilor familiale,
societatilor comerciale si societatilor agricole, infiintate in baza
Decretului-lege nr. 54/1990, cu modificarile ulterioare, a Legii nr. 31/1990,
republicata, si a Legii nr. 36/1991.
Potrivit legii, privatizarea s-a realizat, in ultimii ani, dupa trei scheme
principale: decolectivizare, transfer gratuit de actiuni contra certificate de
proprietate si cupoane nominative de privatizare si vanzarea actiunilor si
partilor sociale contra numerar, prin licitatie publica, licitatie cu ofertanti
preselectionati prin negociere directa.
Pietele secundare de capital nu au fost utilizate in acest proces,
intrucat, pe de o parte, mecanismele de piata au aparut in perioada 1993-1995,
iar Fondul Proprietatii de Stat a fost structurat ca institutie publica, astfel
incat activitatea sa a fost izolata de pietele de capital.
Din analiza rezultatelor se poate aprecia ca privatizarea in Romania nu a
obtinut rezultate pozitive, datorita existentei urmatoarelor constrangeri:
Situatia pe judete a privatizarii societatilor comerciale este prezentata
in anexa nr. 1.
Management
- management public neperformant (necorelare de informatii intre ministere,
utilizarea ineficienta a resurselor umane in sistemul administratiei publice si
lipsa de pregatire profesionala a anumitor functionari, structuri
institutionale paralele cu suprapuneri de atributii, in special intre
ministerele care au pastrat rolul de coordonator al activitatii principalelor
intreprinderi, fara a fi concentrate asupra elaborarii de politici de
dezvoltare, si alte institutii);
- lipsa de pregatire a managerilor si insuficienta cunoastere a serviciilor
de consultanta oferite de institutii specializate (organizatii
neguvernamentale, societati de consultanta).
Marketing
- experienta limitata in modul de prezentare a ofertelor si in tehnici de
negociere.
Infrastructura fizica
- infrastructura fizica inadecvata in anumite zone geografice, cum sunt
centrul Moldovei, nordul Dobrogei, Valea Jiului, care nu atrag investitori;
- slaba furnizare de servicii de baza, cum ar fi transporturile.
Cadru legislativ
- legislatie fiscala disipata si confuza, lipsa de codificare a
legislatiei, in special pe procedura fiscala, modificarea permanenta a taxelor
de consumatie, facilitati fiscale;
- sistem contabil inadecvat dinamicii de dezvoltare;
- legislatie de privatizare modificata permanent, fara o evaluare
prealabila a impactului economic;
- lipsa de reglementare a domeniului public;
- promovarea unor interese politice contrare unei evolutii economice
pozitive, care au determinat initierea unor acte normative ce au blocat sau
intarziat privatizarea, cum ar fi: Hotararea Guvernului nr. 500/1994, cu
modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 746/1991,
modificata prin Hotararea Guvernului nr. 59/1994, si Legea nr. 55/1995, cu
modificarile ulterioare;
- existenta unor litigii privind dreptul de proprietate asupra terenurilor
sau cladirilor nationalizate intre societatile comerciale la care statul este
actionar si persoane fizice;
- mentinerea contractelor de locatie a gestiunii, care au impiedicat
instrainarea activelor reale ale unor societati comerciale, in special in
comert si turism;
- intarzierea intocmirii dosarelor de prezentare pentru vanzari de actiuni
la societatile comerciale din categoria intreprinderilor mari si a vanzarii de
active;
- intarzierea obtinerii titlului de proprietate asupra terenurilor de catre
societatile comerciale;
- realizarea unor concentrari de intreprinderi, prin fuziuni, sau a unor
societati de tip holding, care au modificat forma juridica de organizare a unor
societati comerciale ori au schimbat structura actionariatului.
Mediu macroeconomic
- mentinerea monopolurilor si, pe cale de consecinta, a discriminarilor
intre sectorul de stat si cel privat, in special in domeniul fiscal (efecte:
restante la plata taxelor si impozitelor, mentinerea blocajului financiar,
cheltuieli ridicate la nivelul marilor regii autonome);
- prudenta financiara limitata;
Piata de capital
- mentinerea proprietatii de stat in sistemul bancar si de asigurari;
- oferta de produse financiare limitata;
- insuficienta utilizare a mecanismelor de piata - bursa de valori si piata
RASDAQ -, intrucat s-a pornit de la premisa falsa ca numai investitorii
strategici prezinta interes pentru piata romaneasca;
- mentinerea unui regim de facilitati fiscale necorelat cu criteriile
politicii fiscale si in contratimp cu dezvoltarea pietelor de capital (Legea
nr. 35/1991, republicata, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/1997).
B. Stadiul privatizarii
Rezultatele procesului de privatizare in anul 1997
La finele anului 1997 s-au privatizat 1.163 de societati comerciale, dintre
care:
- societati mici 952
- societati mijlocii 165
- societati mari 46
Dupa modul de vanzare a actiunilor:
-------------------------------------------------------
TOTAL Licitatie Negociere Bursa de Piata
valori RASDAQ
-------------------------------------------------------
din
care: 1.163 191 965 1 6
societati
mici 952 105 847 0 0
societati
mijlocii 165 82 78 0 5
societati
mari 46 4 40 1 1
-------------------------------------------------------
Privatizarea societatilor comerciale in anul 1997 evidentiaza tendinta
statului de a vinde in special intreprinderile mici si mijlocii din urmatoarele
sectoare: agricultura (633 societati comerciale), comert (215), industrie
(179), constructii (50), transporturi (41), turism (22), prestari de servicii
(17) si invatamant (6).
Dintre acestea, pentru un numar de 45 de societati comerciale s-au incheiat
contracte de vanzare-cumparare a pachetelor de actiuni detinute de Fondul
Proprietatii de Stat cu firme din Franta, S.U.A., Germania, Austria, Elvetia,
Italia si Cipru.
Situatia societatilor comerciale aflate in procedura de dizolvare-lichidare
la data de 31 decembrie 1997 se prezinta astfel:
- Programul FESAL 15
- Programul ASAL 18
- Alte societati 47
- TOTAL: 80
Situatia societatilor cu capital strain, inregistrate in Romania in
perioada 20 martie 1990 - 5 noiembrie 1997, este prezentata in anexa nr. 2.
Societatile comerciale aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat
la data de 1 ianuarie 1998:
5.554
din care:
- societati comerciale la
care Fondul Proprietatii
de Stat nu a vandut pana
la aceasta data nici o
actiune 4.773
din care:
- societati comerciale mari 652
- societati comerciale mijlocii 1.828
- societati comerciale mici 2.293
- societati comerciale cu
pachete de actiuni reziduale
mai mari de 10% 625
- societati comerciale cu
pachete de actiuni reziduale
intre 2 - 10% 156
Capitalul social nominal total, gestionat de Fondul Proprietatii de Stat la
data de 1 ianuarie 1998, este de circa 40.000 miliarde lei.
Trebuie mentionat ca in cursul anului 1998, in patrimoniul Fondului
Proprietatii de Stat urmeaza sa intre, ca urmare a restructurarii a circa 28 de
regii autonome, un patrimoniu estimat la aproximativ 53.000 miliarde lei.
C. Privatizarea sectoriala - stadiul actual
1. Industrie si comert
Legislatia in vigoare a permis vanzarea contra numerar a actiunilor si
partilor sociale, emise de societatile comerciale din sectorul industrial,
catre persoane fizice sau juridice, romane sau straine, cu precadere prin una dintre
urmatoarele metode clasice:
- licitatie deschisa sau cu participanti preselectionati;
- negociere directa;
- metoda M.E.B.O.;
- combinatii de metode.
Metodele de privatizare reglementate prin lege au oferit posibilitati
reduse de transfer rapid al proprietatii, precum si de restructurare
comerciala, industriala si financiara, tinandu-se seama de stabilirea
obligatorie a unui pret minim de oferta si de gradul ridicat de indatorare a
intreprinderilor.
Analizand procesul de privatizare desfasurat pana in prezent, rezulta ca
numarul societatilor comerciale privatizate in sectorul industrial este redus
si neuniform, capitalul privat fiind orientat cu preponderenta spre sectorul
industriei textile, alimentare si industriei cimentului.
Societatile comerciale, societatile nationale si regiile autonome care au
credite externe, contractate cu garantie de stat, sunt prezentate in anexa nr.
3.
1.1. Sectorul energetic
Sectorul energetic este, in principal, neprivatizat si cuprinde Regia
Autonoma de Electricitate "Renel", care are ca obiect de activitate
producerea, transportul si distribuirea energiei electrice, si 71 de societati
comerciale, organizate pe servicii conexe. Unele dintre aceste societati sunt
rezultatul restructurarii regiei.
Din cele 71 de societati comerciale, 47 sunt privatizate integral, 18 sunt
partial privatizate, iar 6 au actiuni detinute preponderent de stat, dintre
care 4 sunt in negociere pentru privatizare.
1.1.1. Petrol si gaze
Prin reorganizarea Societatii Romane de Petrol s-a infiintat Societatea
Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, cu capital mixt (de
stat si privat), societate integrata pe verticala, care cuprinde sectorul
extractiei de petrol, doua rafinarii cu o capacitate de prelucrare de 10 - 11
milioane tone/an si sistemul de distributie.
Restructurarea din acest sector este in curs de derulare si este sprijinita
prin "Proiectul pentru subsectorul petrolier", finantat de Banca
Mondiala (175,6 milioane dolari S.U.A., din care s-au utilizat deja 39 milioane
dolari S.U.A.), de Banca Europeana de Investitii (61 milioane dolari S.U.A.) si
de Uniunea Europeana, prin Programul PHARE (2 milioane dolari S.U.A.).
Finantarea obiectivelor in acest sector se face din surse proprii si
credite, iar programul de investitii are ca prioritati: construirea unui
terminal pentru gaz lichefiat la Constanta, reabilitarea si modernizarea
retelelor de transport, eficientizarea rafinarii si distributiei, descoperirea
de noi zacaminte de petrol si gaze, modernizarea tehnologiilor de extractie si
prelucrare, legatura cu retelele europene de transport pentru gazul natural.
In sectorul petrol si gaze isi desfasoara activitatea Societatea Nationala
a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, Regia Autonoma a Gazelor
Naturale "Romgaz" Medias si 56 de societati comerciale.
Dintre aceste 56 de societati, 10 sunt deja privatizate integral, iar la 7
statul este actionar majoritar.
1.2. Sectorul minier
Intreprinderile din sectorul minier sunt detinute in totalitate de stat si
sunt organizate sub forma regiilor autonome si companiilor nationale.
Intrucat dispun de un personal supradimensionat si opereaza cu costuri
ridicate (genereaza mari pierderi si necesita un volum important de subventii: 847
miliarde lei in anul 1997, 926 miliarde lei in anul 1998, 1.037 miliarde lei in
anul 1999 si 1.162 miliarde lei in anul 2000), doar unele mine sunt viabile, in
special cele din sectorul exploatarii lignitului cu puturi deschise, dar lipsa
finantarii impiedica implementarea programelor de ameliorare. Mai mult,
redimensionarea si/sau inchiderea minelor neviabile determina costuri sociale
semnificative, care ar putea crea dificultati majore in restructurarea
sectorului, daca nu sunt asociate programelor de dezvoltare regionala.
1.3. Chimie si petrochimie
Pana in prezent, in sectorul chimie si petrochimie au fost privatizate 69
de societati comerciale.
In structura, industria de medicamente este atractiva pentru investitori si
cuprinde 10 societati comerciale.
Sectorul lacuri, vopsele si coloranti cuprinde 6 societati comerciale,
dintre care 4 sunt deja privatizate.
Sectorul anvelope si articole tehnice din cauciuc cuprinde 17 societati
comerciale, dintre care 5 sunt privatizate.
1.4. Constructii de masini
Industria constructoare de masini include societati comerciale cu o valoare
ridicata a capitalului social, unele cu semnificatie strategica in dezvoltarea
economica a tarii. Ponderea sectorului privat in aceasta ramura reprezinta 35%,
fiind inca sub media pe economie, fapt ce implica o accelerare a procesului in
cursul acestui an.
1.5. Electrotehnica si electronica
Dintre cele 122 de societati comerciale cu capital majoritar de stat, 42 au
fost privatizate in totalitate. La 3 societati comerciale, respectiv ICOS -
S.A. Sibiu, METAFIN - S.A. Bucuresti si IUS - S.A. Brasov, statul a dobandit o
pozitie minoritara.
1.6. Bunuri de consum
Societatile comerciale din industria bunurilor de consum, pe forme de
proprietate, se prezinta astfel:
--------------------------------------------------------
Sectorul Totalul Numarul Numarul
industrial societatilor societatilor societatilor
comerciale comerciale comerciale
la care privatizate partial
statul era (1993-1997) privatizate
actionar
initial
--------------------------------------------------------
0 1 2 3
--------------------------------------------------------
Lemn 180 108 72
Celuloza
si hartie 23 10 13
Sticla si
ceramica
fina 43 33 10
Materiale de
constructii 90 63 27
Textile si
pielarie 355 231 124
Industria
alimentara 25 6 19
--------------------------------------------------------
TOTAL: 716 451 265
--------------------------------------------------------
1.7. Sectorul productiei de aparare
Sectorul productiei de aparare cuprinde in prezent 103 regii autonome si
societati comerciale, grupate astfel:
- Regia Autonoma "Arsenalul Armatei" - 9 sucursale;
- Regia Autonoma "Rami-Dacia" - 1;
- Regia Autonoma pentru Productia de Tehnica Militara "Ratmil" -
16 sucursale;
- societati comerciale - 77.
2. Agricultura
In prezent 80% din terenurile agricole sunt in proprietate privata. Cu
toate acestea reforma funciara nu este finalizata din cauza mentinerii in
trecut a unor restrictii in ceea ce priveste circulatia libera a terenurilor si
fragmentarii suprafetei agricole in terenuri avand, in medie, o suprafata de 2,5
- 3 ha.
La inceputul anului 1997 a fost lansat un program de reforma in acest
sector, cu sprijinul Bancii Mondiale, potrivit Acordului ASAL. Masurile
intreprinse includ:
- privatizarea fermelor de stat;
- lichidarea fermelor de porci si pasari, nerentabile;
- restructurarea intreprinderilor care depoziteaza sau au ca obiect de
activitate productia de cereale sau de ulei comestibil, in scopul privatizarii;
- restructurarea Agentiei Nationale de Produse Agricole;
- divizarea si privatizarea intreprinderilor de comercializare a
inputurilor pentru agricultura;
- eliminarea creditelor directionate, pentru a putea sprijini agricultura
intr-o maniera transparenta prin subventii (au fost eliminate creditele
directionate si bugetul de stat prevede fonduri pentru sprijinirea
agricultorilor);
- liberalizarea preturilor pentru toate produsele agricole (din februarie
1997); liberalizarea exporturilor agricole si reducerea tarifelor pentru
importuri (de la 67% la o medie de 24,5%).
Situatia privatizarii in principalele sectoare ale agriculturii se prezinta
astfel:
a) intreprinderi prestatoare de servicii mecanizate de tip
"Agromec", "Servagromec", "Agroservice": dintr-un
total de 1.682 de astfel de societati s-au privatizat 1.032;
b) societatile "Comcereal" - infiintate prin reorganizarea Regiei
Autonome "Romcereal": dintr-un total de 41 de societati s-a
privatizat o singura societate, iar pentru 18 societati s-a lansat campania de
publicitate pentru privatizare;
c) societati comerciale in sectorul industriei alimentare, bauturilor si
tutunului: dintr-un total de 534 de intreprinderi au fost privatizate 350;
d) societati tip "Avicola", "Comsuin",
"Suinprod" - intreprinderi ce au ca obiect de activitate cresterea si
valorificarea porcilor si pasarilor: dintr-un total de 109 au fost privatizate
21, iar 43 de complexuri sunt in lichidare, potrivit Legii nr. 31/1990,
republicata, sau Legii nr. 64/1995, modificata;
e) ferme de stat (foste I.A.S.): dintr-un numar total de 490 nici una nu a
fost privatizata;
f) societati comerciale piscicole: dintr-un numar total de 38 nici una nu a
fost privatizata.
3. Transporturi
A. Transporturi auto
In anul 1997 s-a procedat la restructurarea Regiei Autonome
"Administratia" Nationala a Drumurilor din Romania" (A.N.D.), in
scopul comercializarii serviciilor, astfel incat 8 mari antreprize ale A.N.D.
au fost transformate in societati comerciale.
B. Cai ferate
Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane (S.N.C.F.R.) este in curs de
reorganizare in companie nationala, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 30/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea nr. 129/1996 privind transportul feroviar, completata prin
ordonantele de urgenta ale Guvernului nr. 14/1997 si nr. 40/1997, defineste
cadrul legal pentru transportul pe calea ferata si stabileste conditiile pentru
reechilibrarea financiara a S.N.C.F.R. Legea include prevederi pentru:
- transparenta politicii tarifare, subventiile tarifare fiind suportate de
catre bugetul de stat;
- stabilirea unor unitati de contabilitate separate, in cadrul S.N.C.F.R.,
pentru operatiuni si infrastructura.
Societatile comerciale din domeniul transporturilor, aflate in portofoliul
Fondului Proprietatii de Stat, erau initial 383 si insumau un capital social de
3.366.997.169 lei. In urma privatizarii unui numar de 106 societati comerciale,
insumand un capital social de 179.329.756 lei, in portofoliul Fondului
Proprietatii de Stat au mai ramas 277 societati comerciale, cu un capital
social de 3.187.667.413 lei.
4. Turism
In turism, dintr-un total de 272 societati comerciale, cu un capital social
de 1.955.071 milioane lei, pana la finele anului 1997 au fost privatizate 113
societati comerciale, insumand un capital social de 266.985 milioane lei.
Actiunile aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat insumeaza,
pentru un numar de 159 societati comerciale, 806.000 milioane lei, din care
514.000 milioane lei reprezinta capitalul social al societatilor comerciale la
care statul mai detine peste 50% din actiuni, iar 292.000 milioane lei
reprezinta capitalul social al societatilor la care Fondul Proprietatii de Stat
detine 40% din actiuni.
In societatile comerciale la care Fondul Proprietatii de Stat este actionar
majoritar, unele active sunt administrate direct de catre societatile
respective, iar altele se afla in locatie de gestiune. O parte din activele -
mijloace fixe - ale societatilor comerciale din turism sunt bunuri imobile
pentru care au fost formulate actiuni in revendicare in justitie de catre
fostii proprietari sau de mostenitorii acestora.
Titlul III
Masuri pe termen mediu
1. Optimizare decizionala
Eficienta aplicarii unui program de privatizare depinde de numarul si structura
institutiilor implicate, precum si de aplicarea unui sistem descentralizat de
luare a deciziilor.
Intrucat privatizarea a fost mult intarziata de existenta unor structuri
institutionale paralele care au creat un blocaj decizional sau de lipsa unui
sistem descentralizat, este necesar sa se adopte urmatoarele masuri:
A. Grupul interministerial
Intre ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei si Comertului,
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul
Comunicatiilor, Ministerul Turismului si Ministerul Privatizarii va exista o
legatura permanenta, in cadrul unui grup interministerial, infiintat prin
decizie a primului-ministru, care trebuie sa-si fixeze urmatoarele obiective,
in conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998:
- armonizarea politicilor dintre ministerele care coordoneaza activitatea
regiilor autonome si companiilor/societatilor nationale si Ministerul Privatizarii,
in scopul pregatirii privatizarii lor;
- monitorizarea aplicarii eficiente a politicilor.
B. Descentralizarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat
Fondul Proprietatii de Stat isi va descentraliza activitatea prin:
- transferul deciziilor catre reprezentantele teritoriale ale Fondului
Proprietatii de Stat, in ceea ce priveste privatizarea societatilor comerciale
din categoria intreprinderilor mici si mijlocii;
- mandatarea firmelor de avocatura cu reputatie nationala sau internationala,
a agentiilor de brokeraj si a bancilor de investitii sa negocieze si sa
perfecteze contracte de privatizare;
- structurarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat in functie de
metodele de privatizare reglementate prin lege.
In acest sens vor fi aplicate urmatoarele masuri:
a) pentru societatile comerciale din categoria marilor intreprinderi
atractive, privatizarea sa se realizeze:
- prin banci de investitii sau societati de valori mobiliare, utilizand
investitori strategici sau institutionali, apeland la certificate de depozit
emise de banci de investitii pe piata de capital international (certificate de
depozit globale - G.D.R. sau certificate de depozit europene - E.D.R.);
- prin oferta publica la bursa de valori sau vanzare prin negociere
directa;
- la sediul central al Fondului Proprietatii de Stat, daca exista oferte
inregistrate, potrivit mecanismului de licitatie sau negociere directa;
b) pentru societatile comerciale din categoria marilor intreprinderi neatractive,
privatizarea sa se realizeze:
- prin banci de investitii sau societati de valori mobiliare, utilizand
investitori institutionali sau strategici ori piata RASDAQ;
c) pentru societatile comerciale din categoria intreprinderilor mici si
mijlocii, privatizarea sa se efectueze la reprezentantele teritoriale ale
Fondului Proprietatii de Stat, prin negociere directa ori licitatie sau pe
piata RASDAQ;
d) pentru societatile comerciale din categoria intreprinderilor mici si
mijlocii sau pentru intreprinderile mari-mijlocii si mici, intre care exista
relatii de afaceri in sistem de tip holding, clustere, lanturi hoteliere,
industrie de hardware-software, parc tehnologic etc., sa se realizeze vanzarea
de actiuni emise de aceste societati in pachete catre o persoana sau catre un
consortiu format din mai multe societati comerciale.
De asemenea, este necesar sa se realizeze experimental licitatii pentru
vanzarea de actiuni in cadrul centrelor de afaceri infiintate de catre Fondul
Proprietatii de Stat in strainatate, in conformitate cu legislatia romaneasca.
2. Perfectionarea cadrului legislativ
Strategia Guvernului in domeniul privatizarii urmareste crearea unui cadru
legal flexibil si omogen si in alte domenii prin eliminarea acelor dispozitii
care au intarziat sau au blocat privatizarea societatilor comerciale la care
statul este actionar, pentru a oferi un cadru legislativ unitar, fara
interpretari contradictorii.
Masurile de ordin tehnico-legislativ se refera la:
- reglementarea regimului concesiunilor, a proprietatii publice si private
a statului si a circulatiei libere a terenurilor;
- infiintarea autoritatilor de reglementare in domeniul energiei, apelor si
padurilor;
- reducerea gradului de fiscalitate, in general, si reducerea treptata a
impozitului pe profit, in special;
- schimbarea sistemului contabil din Romania.
Titlul IV
Masuri pe termen scurt
Sectiunea 1
Privatizarea bancilor si a societatilor de asigurare
Potrivit strategiei Guvernului, privatizarea bancilor si a societatilor de
asigurare trebuie sa constituie o prioritate, avand in vedere dezvoltarea
relatiilor de credit si a pietelor de capital.
Privatizarea bancilor si a societatilor de asigurare din Romania poate fi
aplicata cu succes prin participarea investitorilor strategici si
institutionali, romani si straini, potrivit sistemului de licitatie, prin
utilizarea ofertei publice de vanzare sau a certificatelor de depozit (G.D.R si
E.D.R.). In toate cazurile, privatizarea bancilor trebuie realizata prin
majorarea capitalului cu oferta publica primara.
Pentru societatile de asigurari, privatizarea trebuie declansata cu o noua
emisiune de actiuni pentru majorarea capitalului social.
Sectiunea a 2-a
Privatizarea prin piata secundara de capital
Piata secundara de capital din Romania dispune de doua segmente: bursa de
valori si RASDAQ, piete complementare, care difera, in principal, prin
mecanismul de formare a preturilor si prin cantitatea si calitatea
informatiilor disponibile.
Activitatile desfasurate pe piata de capital presupun utilizarea
intermediarilor specializati (societatile de valori mobiliare), cu respectarea
Legii nr. 52/1994 si a reglementarilor emise de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare (C.N.V.M.).
Utilizarea preponderenta a pietelor secundare de capital are in vedere
faptul ca rezultatele cele mai rapide pot fi obtinute din vanzarea pachetelor
de actiuni detinute de Fondul Proprietatii de Stat la societatile comerciale
inscrise la cota.
Optiunea de privatizare prin mecanismele pietei secundare de capital
presupune urmatoarele conditii:
- definirea (asimilarea) Fondului Proprietatii de Stat drept custode al
actiunilor statului, in temeiul Legii nr. 52/1994, modificata, si al Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 88/1997;
- stabilirea clara a portofoliului disponibil pentru vanzarea pe piata de
capital, conform programului anual de privatizare (pachete de actiuni cuprinse
intre 5 - 19% sau 51 - 90%, emise de societatile comerciale admise la cota sau
listate, dupa caz);
- executarea rapida a unui program de privatizare restrans initial la un
grup de societati cu situatie financiara si grad ridicat de atractivitate,
pentru a relansa interesul pentru piata romaneasca de capital.
De asemenea, in scopul relansarii increderii in piata de capital romaneasca
si al implicarii marilor agentii internationale de brokeraj, este necesar sa se
initieze un program de imagine. Acest program presupune selectarea unui
portofoliu de actiuni de la cele mai atractive societati comerciale si
mandatarea unor firme de prestigiu pentru vanzarea respectivelor pachete de
actiuni in cadrul uneia dintre pietele de capital organizate din Romania.
Sectiunea a 3-a
Privatizarea prin banci de investitii
Privatizarea marilor intreprinderi prin banci de investitii reprezinta o
prioritate pentru Guvernul Romaniei. In consecinta, Fondul Proprietatii de Stat
va selecta din lista celor 625 de societati comerciale incadrate in categoria
intreprinderilor mari un grup de societati care vor face obiectul privatizarii
in cursul acestui an. Pana la sfarsitul lunii aprilie 1998, Fondul Proprietatii
de Stat va trebui sa incheie contracte cu banci de investitii pentru cel putin
80 de societati comerciale din categoria marilor intreprinderi.
De asemenea, Ministerul Privatizarii si Ministerul Industriei si Comertului
vor initia, pana la sfarsitul lunii mai, procedura de selectare prin licitatie
a consultantului financiar pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului
"Petrom" - S.A. Bucuresti, a Societatii Nationale a Sarii - S.A. si a
Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, cu asigurarea
aplicarii, in paralel, a programelor de restructurare, dupa caz.
Sectiunea a 4-a
Compensarea partiala a persoanelor care au suferit prejudicii materiale ca
urmare a aplicarii Legii nr. 119/1948, a Decretului nr. 303/1948 si a
Decretului nr. 134/1949
Compensarea partiala a persoanelor fizice sau juridice care au detinut in
proprietate intreprinderi, ateliere, unitati de comert, unitati farmaceutice si
sanitare, precum si unitati cinematografice, cu titluri de valoare (actiuni
si/sau parti sociale), constituie o masura de reparatie morala pentru
situatiile reglementate prin cele trei acte normative: Legea nr. 119/1948,
Decretul nr. 303/1948 si Decretul nr. 134/1949.
Ca metoda de privatizare, compensarea partiala cu titluri de valoare are un
caracter exceptional si nu prezinta avantaje economice imediate, intrucat
presupune un transfer cu titlu gratuit de titluri financiare negociabile sau
nenegociabile catre persoanele care au suferit un prejudiciu ca urmare a
aplicarii actelor normative adoptate de autoritatile publice ale statului roman
in perioada 1948-1949.
Prin lege speciala va fi reglementata aceasta forma de transfer cu titlu
gratuit, luandu-se in considerare situatia bunurilor cu destinatie comerciala
nationalizate, valoarea de circulatie la data actului de nationalizare,
valoarea actuala de circulatie a bunurilor, inclusiv investitiile neamortizate.
Se poate aprecia ca, prin aplicarea acestei metode, vor trece in
proprietate privata nu mai mult de 7% din portofoliul de actiuni gestionat de
catre Fondul Proprietatii de Stat.
Titlul V
Tehnici de privatizare
CAP. 1
Achizitii externe
Sectiunea 1
Oferta publica de vanzare
Oferta publica de vanzare este manifestarea de vointa ferma si irevocabila
a Fondului Proprietatii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al
Fondului Proprietatii de Stat pentru vanzarea de actiuni, difuzata prin
mijloace de informare in masa.
Oferta publica de vanzare presupune autorizarea prealabila a C.N.V.M., la
cererea Fondului Proprietatii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil
al Fondului Proprietatii de Stat.
Autorizarea se face in baza unui prospect in care vor fi incluse toate
informatiile relevante cu privire la emitent si la persoanele care detin o
pozitie de control sau majoritara.
Informatiile prezentate in prospect trebuie sa fie in deplina concordanta
cu actele constitutive ale societatii emitente, inclusiv cu actele aditionale,
inregistrate la registrul comertului.
Procedeul de autorizare trebuie sa respecte regulamentul privind oferta
publica de vanzare de actiuni, emis de C.N.V.M.
Metode de intermediere:
- plasament garantat;
- cea mai buna executie;
- "totul sau nimic", daca portofoliul de actiuni nu reprezinta
mai mult de 5% din valoarea capitalului social;
- licitatie competitiva, in cazul in care vanzarea are ca obiect obligatiuni
convertibile in actiuni.
Sectiunea a 2-a
Certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital
internationala (G.D.R. si E.D.R.)
Privatizarea societatilor comerciale la care statul este actionar se poate
face si prin utilizarea certificatelor de depozit, emise de catre banci de
investitii, in cazul in care o parte din portofoliul de actiuni al Fondului
Proprietatii de Stat se transfera catre aceste institutii financiare.
Sistemul, aplicat, de altfel, si in alte tari din Europa Centrala si de
Est, rezolva, pe termen scurt, problema lipsei de convertibilitate a monedei
nationale in contul de capital si este de natura sa influenteze lichiditatea pe
piata romaneasca.
Sistemul presupune, ca etapa intermediara, cotarea la bursa de valori a
actiunilor emise de cele mai importante societati comerciale romanesti din
categoria marilor intreprinderi pentru care se utilizeaza acest sistem.
Sectiunea a 3-a
Vanzarea prin negociere directa
Vanzarea prin negociere directa presupune transferul dreptului de
proprietate asupra unor actiuni emise de o societate comerciala controlata de
stat in schimbul unui pret.
Ca metoda de privatizare, se aplica la achizitia unui portofoliu de actiuni
reprezentand minimum o treime, dar nu mai mult de doua treimi din totalul
drepturilor de vot in adunarea generala a actionarilor.
Pentru societatile comerciale cu raspundere limitata se poate vinde
totalitatea partilor sociale.
Sectiunea a 4-a
Vanzarea prin licitatie cu strigare sau in plic
Vanzarea prin licitatie a unui pachet de actiuni emise de o societate
comerciala se face prin adjudecare la pretul de piata care corespunde celei mai
competitive oferte.
Organizate de vanzator, licitatiile pot fi cu strigare sau in plic sigilat.
Sectiunea a 5-a
Emisiunea de obligatiuni convertibile
Obligatiunile convertibile sunt titluri financiare negociabile, care pot fi
convertite de emitent in actiuni, intr-un interval de timp sau la o data fixa,
la cererea subscriitorului.
Acest tip de obligatiuni sunt emise de o societate comerciala pe actiuni,
ca forma de imprumut, si prezinta urmatoarele avantaje:
- ofera societatii emitente posibilitatea utilizarii imprumutului pentru
investitii;
- creeaza pentru societatea emitenta un drept ce consta in posibilitatea de
a oferi actiuni in schimbul rambursarii imprumutului, la o valoare echivalenta,
tinand seama de rata dobanzii practicate pe piata financiara;
- subscriitorul poate aprecia, in functie de rezultatele financiare ale
societatii emitente, daca opteaza pentru primirea unei sume de bani la scadenta
imprumutului sau pentru actiuni emise de aceeasi societate.
Ca forma de privatizare, se aplica in doua variante: cu majorare de capital
sau fara majorare de capital.
Obligatiunile convertibile pot fi emise de catre societatile comerciale la
care statul este actionar unic sau majoritar, in temeiul Legii nr. 52/1994,
modificata, cu acordul Ministerului Finantelor, pentru a fi subscrise prin
oferta publica de catre persoane fizice si juridice de drept privat.
Obligatiunile pot fi emise cu dobanda variabila sau cu dobanda indexata, in
functie de rata inflatiei. In acest fel se asigura mobilizarea economiilor
populatiei, profitandu-se de o rata a dobanzii ridicata (49%), si transferul
actiunilor de la stat catre sectorul privat.
Programul de privatizare prin emisiunea de obligatiuni convertibile implica
urmatoarea procedura:
a) intocmirea prospectului ca pentru oferta publica de vanzare; se va avea
in vedere inscrierea conditiilor de plata la expirarea titlurilor:
- transferul gratuit de actiuni de la Fondul Proprietatii de Stat la
emitent sau majorarea capitalului social;
- plata la vedere, prin schimb de actiuni, care sa acopere valoarea nominala
a obligatiunilor plus dobanda;
- plata la vedere, contra numerar, in limita valorii nominale a
obligatiunilor, si cu actiuni, in limita valorii dobanzii aferente;
- plata la vedere, contra numerar, in limita valorii dobanzii aferente
obligatiunilor, si cu actiuni, corespunzator valorii nominale a obligatiunilor;
b) lansarea pe piata a imprumutului.
Conversia in actiuni se poate face intr-un termen de 12 luni, pentru a
obliga partile sa-si indeplineasca obligatiile pana la scadenta.
Sectiunea a 6-a
Conversia datoriei publice
Potrivit art. 7 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publica, modificata
si completata, imprumuturile de stat se realizeaza si prin emisiuni de valori
mobiliare: obligatiuni, bonuri de tezaur, titluri de renta sau alte inscrisuri
de stat.
Emisiunile de valori mobiliare reprezentand imprumuturi de stat, vanzarea
si rascumpararea acestora, precum si plata dobanzilor si a altor speze aferente
se fac direct de catre Ministerul Finantelor sau prin intermediul altor
institutii financiare specializate, care dobandesc calitatea de agent al
statului, in baza conventiilor incheiate.
In acest context, lansarea de imprumuturi prin obligatiuni de stat
convertibile in actiuni poate deveni cea mai rapida si eficienta forma de
privatizare, daca in contul datoriilor statului si al dobanzilor sau numai al
dobanzilor ce urmeaza a fi platite la scadenta se ofera la schimb actiuni pe
care statul le detine prin Fondul Proprietatii de Stat la societatile
comerciale.
Aceasta metoda de privatizare care implica un SWAP asupra datoriei,
exprimata in moneda nationala, poate oferi o cota cuprinsa intre 10-15% din
actiunile societatilor comerciale aflate in portofoliul Fondului Proprietatii
de Stat si se adreseaza exclusiv societatilor bancare de tipul "bancilor
de investitii", societatilor de asigurare si fondurilor.
CAP. 2
Achizitii interne
Sectiunea 1
E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans)
E.S.O.P. este o metoda de privatizare prin achizitia unui portofoliu de
actiuni ale unui emitent - societate comerciala controlata de stat - de catre
asociatii - persoane juridice fara scop lucrativ, infiintate de catre
salariatii emitentului.
Pentru efectuarea vanzarii se infiinteaza asociatii ale salariatilor, care
cumpara, in cont propriu, in baza fondurilor cu care s-au constituit ori prin
imprumut, actiuni ale emitentului.
Actiunile se distribuie salariatilor gratuit, la lichidarea asociatiilor,
numai dupa plata integrala a actiunilor sau a imprumutului.
E.S.O.P. se poate aplica la vanzarea de actiuni nominative, emise de
societati comerciale cu un capital social redus, sau la vanzarea de actiuni
preferentiale, emise de societati comerciale cu un capital social substantial.
Sectiunea a 2-a
M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out)
M.E.B.O. este o metoda de achizitie de actiuni ale unui emitent - societate
comerciala controlata de stat - de catre asociatii ale salariatilor, membrilor
consiliului de administratie sau ale pensionarilor cu ultimul loc de munca la
respectiva societate.
Ca metoda de privatizare, M.E.B.O. presupune aplicarea unei proceduri
asemanatoare metodei E.S.O.P.
CAP. 3
Transferul dreptului de proprietate asupra activelor detinute de
societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice
locale este actionar majoritar
Sectiunea 1
Vanzarea activelor societatilor comerciale
Vanzarea de active presupune transferul dreptului de proprietate asupra
unor bunuri (spatii comerciale, unitati, subunitati productive) in schimbul
unui pret.
Contractul poate fi incheiat cu plata integrala a pretului sau cu plata in
rate, caz in care contractul se incheie sub conditie suspensiva.
Vanzarea de active se poate face si in cazul bunurilor aflate in
proprietatea unor autoritati ale administratiei publice locale, cu exceptia
cladirilor cu valoare de patrimoniu.
Sectiunea a 2-a
Leasingul imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare
Leasingul este o operatiune de finantare la termen, avand ca suport juridic
principal un contract de locatiune.
Obiectul contractului de leasing il constituie acordarea dreptului de
folosinta asupra unui bun, cu posibilitatea achizitionarii acestuia la
expirarea termenului contractual, la un pret care sa tina seama de varsamintele
platite anterior cu titlu de redeventa.
In categoria bunurilor ce constituie obiectul privatizarii prin leasing pot
fi incadrate:
- hotelurile cu capacitate medie de cazare, casele de odihna, motelurile,
restaurantele;
- spatiile detinute de catre unitatile de stat cu profil de alimentatie
publica, de desfacere a produselor cu amanuntul sau angro;
- unitati apartinand societatilor comerciale.
Titlul VI
Politici de privatizare sectoriale
Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate in
Programul de guvernare, in baza strategiilor de dezvoltare elaborate de catre
Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei,
Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Turismului si Ministerul
Cercetarii si Tehnologiei, avand ca sistem de referinta urmatoarele elemente:
- obiectivele de dezvoltare a infrastructurilor;
- dimensiunea, forta de munca si situatia financiara a unei societati
comerciale;
- mediul concurential, imperfectiuni, cazuri de pozitii de monopol;
- obiectivele dezvoltarii industriale a ramurii;
- ponderea societatii in sectorul industrial, precum si impactul pe
verticala in sectorul respectiv.
1. Industrie
Vanzarea actiunilor gestionate de Fondul Proprietatii de Stat la
societatile comerciale din industrie se va face prin folosirea, in ordinea
preferintei, a urmatoarelor metode:
- oferta publica de vanzare /G.D.R./E.D.R.;
- licitatia cu strigare sau in plic;
- negocierea directa.
Principalele obiective ale privatizarii in industrie sunt urmatoarele:
- privatizarea, cu precadere a societatilor comerciale din sectoarele:
metalurgie, constructii de masini si chimie;
- transformarea regiilor autonome din sectorul energetic in societati
comerciale si privatizarea lor;
- identificarea activelor neutilizabile si vanzarea lor, in cash, in rate
ori utilizarea in sistem de leasing imobiliar, cu clauza irevocabila de
vanzare. In caz de insucces, se vor lua masuri pentru lichidarea acestora;
- conversia datoriilor societatilor comerciale in titluri de valoare.
Privatizarea societatilor comerciale din industrie se va face luandu-se,
dupa caz, urmatoarele masuri:
- pastrarea obiectului de activitate, daca societatea si-a castigat, prin
produsele sau serviciile pe care le realizeaza, o pozitie pe piata interna sau
internationala;
- protectia marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu;
- includerea in contractul de vanzare de actiuni sau parti sociale a unor
obiective minim acceptate privind protectia mediului;
- protejarea fortei de munca;
- obligativitatea realizarii unor programe investitionale.
A. Sectorul energetic
A.1. Energie electrica si termica
In acest domeniu, Guvernul intentioneaza sa creeze un mediu competitiv
prin:
- infiintarea unei autoritati de reglementare in domeniu;
- transformarea unitatilor de productie, distributie, reparatii sau
activitati conexe in societati comerciale;
- restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" si
transformarea acesteia intr-o societate comerciala;
- acceptarea investitorilor privati si participarea unor operatori
independenti la productia si distributia energiei electrice;
- demonopolizarea productiei si distributiei energiei electrice;
- descentralizarea sistemelor de termoficare in localitatile urbane.
In perioada 1998 - 2000 obiectivul principal al sectorului energetic este
cresterea gradului de interconectare a sistemului energetic romanesc cu
sistemele energetice ale U.C.P.T.E. din Uniunea Europeana si tarile riverane
Marii Negre, in valoare de aproximativ 104 milioane dolari S.U.A., pentru care
se va apela la sprijin financiar extern.
In anul 1998, va fi initiata privatizarea unor societati de producere a
energiei electrice si termice, societati rezultate prin reorganizarea Regiei
Autonome de Electricitate "Renel", dupa cum urmeaza:
- centrale de termoficare si retele de termoficare zonale, cu o valoare
contabila de 1.180 miliarde lei;
- microhidrocentrale, cu o valoare contabila de 500 miliarde lei.
Se vor crea mecanismul si infrastructura Bursei de energie electrica si vor
fi realizate procedurile detaliate de functionare a acesteia.
A.2. Petrol si gaze
In acest domeniu, se preconizeaza restructurarea Societatii Nationale a
Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti si a Regiei Autonome a Gazelor
Naturale "Romgaz" Medias, in vederea privatizarii, cu sprijinul unui
consultant financiar.
Procesul de privatizare a Societatii Nationale a Petrolului
"Petrom" - S.A. Bucuresti are in vedere aplicarea prealabila a
urmatoarelor masuri:
- infiintarea a 26 de sucursale, denumite General Petroservice, prin
desprinderea activitatilor mecano-energetice din cadrul schelelor de productie;
- desprinderea din cadrul Schelei de petrol Moinesti, a activitatilor de
automatizari, intretinere si exploatare a liniilor electrice de inalta tensiune
si organizarea ca sucursala, denumita Eritas - Moinesti;
- organizarea activitatilor de intretinere, reparare si transport material
tubular, ca sucursala, prin separarea activitatii din cadrul Schelei de petrol
Ticleni, sub denumirea Grup atelier petrol - Targu Jiu.
Privatizarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A.
Bucuresti va fi declansata in luna iunie 1998, pentru vanzarea a 30 - 40% din
totalul capitalului social al acestei societati. Privatizarea se va realiza cu
sprijinul unei banci de investitii.
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, va fi
transformata in societate comerciala cu activitate integrata pe verticala
(exploatare - productie - distributie), optiunile pentru privatizare fiind
pentru luna septembrie 1998 prin sistemul G.D.R./E.D.R., pentru un portofoliu
de actiuni reprezentand 30 - 40% din totalul acestora.
B. Sectorul minier
In conformitate cu programul de restructurare asistat prin FESAL, Guvernul
intentioneaza sa reorganizeze regiile autonome din sectorul minier in
companii/societati nationale, pentru a le reduce pierderile cu cel putin 50%
fata de nivelul atins in anul 1996, in termeni reali, si pentru a le oferi spre
privatizare, in intregime sau partial.
In cadrul acestui amplu proces de reorganizare, regiile autonome miniere au
elaborat programele proprii de restructurare, avand ca obiectiv de baza
concentrarea activitatii pe obiectivele cu perspectiva favorabila de exploatare
si cu dezvoltarea si modernizarea lor, restrangerea activitatii la obiectivele
cu costuri mari si sistarea activitatii nerentabile. In baza acestor programe
de restructurare a fost identificat un numar de 114 obiective la care
activitatea va fi partial sau total sistata.
Prioritatile investitionale ale sectorului, pentru perioada 1998-2000,
sunt:
- pregatirea si implementarea unui program vizand conservarea/inchiderea
graduala a unor obiective, ca urmare a restructurarii industriei miniere, in
valoare de 123,4 milioane dolari S.U.A.;
- aplicarea programului privind reconstructia si retehnologizarea unor mine
si cariere cu conditii geologico-miniere si economice favorabile pentru
continuarea restructurarii, in valoare de 434,6 milioane dolari S.U.A.;
- restructurarea si retehnologizarea activitatilor economico-sociale in
Valea Jiului, in valoare de 199 milioane dolari S.U.A.
Pentru realizarea acestor programe prioritare este nevoie de un sprijin
financiar in valoare de 757 milioane dolari S.U.A.
Din sectorul minier se preconizeaza privatizarea Societatii Nationale a
Sarii - S.A., cu o prima faza in care se majoreaza capitalul social si,
eventual, privatizarea a doua mine din sectorul extractiei de carbune, potrivit
politicii de restructurare stabilite de catre Ministerul Industriei si
Comertului.
C. Sectorul productiei de aparare
In urma analizei efectuate de catre Comisia de Coordonare a Productiei de
Aparare cu principalii beneficiari ai Sistemului national de aparare a rezultat
ca atat in actuala situatie, cat si in caz de criza, pentru mentinerea unor
surse sigure de inzestrare se impune ca activitatea desfasurata de regiile
autonome din acest sector in beneficiul apararii si sigurantei nationale sa
ramana sub controlul statului.
De asemenea, este necesar ca pe parcursul procesului de privatizare,
societatile comerciale din sectorul productiei de aparare sa ramana in
proprietatea investitorilor romani.
Fata de aceste considerente, Guvernul va adopta urmatoarele masuri:
- Regia Autonoma "Arsenalul Armatei", Regia Autonoma
"Rami-Dacia" si Regia Autonoma "Rasirom" sa ramana in
proprietatea statului; dupa caz, la aceste regii va fi aplicat un program de
restructurare, prin care se va urmari intarirea disciplinei financiare si
vanzarea/concesionarea unor active care greveaza activitatea regiilor;
- sucursalele Regiei Autonome pentru Productia de Tehnica Militara
"Ratmil", precum si Societatea Comerciala "Aerostar" - S.A.
Bacau, Societatea Comerciala "Avioane" - S.A. Craiova, Societatea
Comerciala I.O.R. - S.A. Bucuresti, Societatea Comerciala "Rochim" -
S.A. Orastie si Societatea Comerciala "Elprof" - S.A. Bucuresti sa
fie privatizate partial, avandu-se in vedere, in primul rand, capacitatile
pentru productia economica. La privatizarea acestora se va urmari ca pachetul majoritar
de actiuni sa fie detinut de investitori romani, cu mentinerea in proprietatea
statului a unei actiuni nominative de control;
- restul societatilor comerciale sa fie privatizat in totalitate;
- societatile comerciale supuse procesului de privatizare sa aiba obligatia
de a pastra capacitatile de productie cuprinse in Inventarul sectorului
productiei de aparare, in conditiile reglementate de Legea nr. 78/1995 privind
protectia personalului si a patrimoniului din sectorul productiei de aparare,
cu modificarile ulterioare;
- activele cu rol in productia de aparare care greveaza privatizarea sau
activitatea economica a unor societati comerciale sa fie transferate in
patrimoniul regiilor autonome din cadrul sistemului productiei de aparare.
D. Bunuri de consum
Accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din acest
domeniu se poate realiza prin:
- divizarea, inainte de privatizare, a societatilor comerciale din
categoria intreprinderilor mari, cu amplasare geografica in mai multe localitati,
si vanzarea actiunilor acestora prin negociere directa;
- vanzarea prin licitatie cu strigare, in cazul societatilor din categoria
intreprinderilor mici si mijlocii;
- oferta publica de vanzare, la societatile comerciale care pana la data de
30 septembrie 1998 nu se vor privatiza prin alte metode;
- scoaterea la vanzare pe piata extrabursiera a cel putin 10% din volumul
de actiuni al fiecarei societati comerciale;
- conversia datoriilor societatilor comerciale cu datorii mari catre diversi
furnizori;
- vanzarea activelor aflate in conservare;
- declansarea procedurii de lichidare potrivit Legii nr. 31/1990,
republicata, sau a procedurii de faliment, conform Legii nr. 64/1995,
modificata, pentru societatile comerciale cu datorii si fara posibilitati de
redresare.
E. Electrotehnica si electronica
Pentru societatile comerciale din acest sector privatizarea trebuie
initiata cu acele societati care au inregistrat rezultate economico-financiare
pozitive si care desfasoara activitate de export.
Sunt considerate prioritati de privatizare:
- industria de motoare, generatoare si transformatoare, care participa la
modernizarea productiei si distributiei de energie;
- industria de cabluri si conductoare electrice, care are un rol important
in dezvoltarea programului de telecomunicatii;
- calculatoare si alte echipamente electrice pentru programul national de
informatizare;
- aparatura si instrumente medicale necesare programului de sanatate;
- materiale electrice pentru productia de motoare si vehicule, necesare
dezvoltarii industriei de autoturisme;
- industria de automatizare.
F. Constructii de masini
Strategia de privatizare a sectorului constructiilor de masini comporta
doua aspecte:
a) privatizarea societatilor comerciale la care statul este principalul
actionar;
b) crearea unui sector privat, prin stimularea dezvoltarii sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii.
In sectoarele tractoare si masini agricole, autovehicule, echipament energetic
se are in vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de
restructurare, procesul de privatizare urmand sa se desfasoare paralel cu
restructurarea tehnologica a acestora.
Nu exista societati comerciale propuse sa ramana sub controlul statului.
G. Siderurgie, metalurgie
1. Privatizarea sectorului siderurgic si metalurgic se va realiza prin
G.D.R./E.D.R. sau prin oferta publica de vanzare, pentru a evita o pozitie de
monopol pe piata.
Se va evita infiintarea de holdinguri, daca piata poate fi afectata.
Pentru societatile incluse in holdinguri se va aplica un program de
restructurare prin desprinderea activitatilor auxiliare (transport auto,
feroviar, reparatii, activitati sociale). Aceste activitati se vor constitui in
societati comerciale cu capital social mic, care pot fi usor privatizate in
etapa imediat urmatoare.
Se apreciaza ca, in acest fel, in anul 1998 va fi privatizat circa 50% din
capitalul social actual, prioritare pentru vanzare fiind societatile comerciale
"Sidex" - S.A., "Alro Slatina", "Altrom" si
"Siderca" Calarasi, prin G.D.R./E.D.R., oferta publica de vanzare si
prin negociere directa.
2. In privinta intreprinderilor din industria materialelor refractare si
din industria produselor carbunoase, abrazive, feroaliaje, Guvernul apreciaza
ca in anul 1998 acestea pot fi privatizate in totalitate.
H. Chimie
Guvernul va urmari privatizarea completa a societatilor comerciale din
sectoarele productive cu atractivitate ridicata, si anume: detergenti, sapun,
cosmetice, prelucrare mase plastice, medicamente, lacuri si vopsele, diverse
produse de sinteza.
In sectorul fire, fibre sintetice si artificiale, ingrasaminte chimice se
are in vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare,
procesul de privatizare urmand sa se desfasoare paralel cu restructurarea
tehnologica, comerciala si financiara a acestui sector.
2. Agricultura
In acest sector Guvernul intentioneaza sa promoveze dezvoltarea pietei
funciare, in special prin aplicarea cadrului legal existent in ceea ce priveste
proprietatea asupra pamantului, stabilirea unui sistem de inregistrare funciara
si pregatirea cadastrului.
In paralel, Guvernul va dezvolta infrastructura institutionala. In acest
sens, prioritatile includ modernizarea comercializarii cerealelor si a
capacitatilor portuare, stabilirea unor categorii de calitate si a unor
standarde la nivel international, dezvoltarea cercetarii agricole,
implementarea si aplicarea normelor de control veterinar si fitosanitar prin
extinderea si modernizarea retelei de laboratoare pentru combaterea
daunatorilor si bolilor din sectorul vegetal si animal, precum si dezvoltarea
unui sistem de finantare rurala.
Totodata Guvernul va reface unele sisteme de irigatii, in paralel cu
transferul gestionarii acestora catre asociatiile utilizatorilor de apa si cu
intensificarea politicii de recuperare a costurilor.
Se considera oportuna prevederea finantarii din surse externe a unui
proiect de realizare a unei retele de distributie a ingrasamintelor chimice,
activitate care prezinta o atractivitate deosebita pentru privatizare.
Urmatoarele operatiuni in derulare in cadrul acestui sector sunt finantate
prin surse externe:
- Banca Mondiala: pregatirea unui proiect de reabilitare a sistemelor de
irigatii (20 milioane dolari S.U.A.) si a unui proiect pentru dezvoltarea unor
servicii extinse;
- B.E.R.D.: Proiectele I si II de dezvoltare a agriculturii - 70 milioane
dolari S.U.A. si 50 milioane dolari S.U.A. (proiectul I finalizat);
- PHARE: Dezvoltarea sectorului privat in agricultura (38 milioane dolari
S.U.A., din care 36 milioane dolari S.U.A. deja platite); Reforma funciara (6
milioane dolari S.U.A., din care 2,5 milioane dolari S.U.A. deja platite);
Reforma agriculturii (12 milioane dolari S.U.A.);
- S.U.A.: Importul de seminte de soia (194,5 milioane dolari S.U.A.);
- B.I.R.D.: Sprijinirea fermierilor si intreprinderilor private din
agricultura (100 milioane dolari S.U.A.);
- Banca Mondiala: Imprumutul pentru ajustare structurala (350 milioane
dolari S.U.A.).
Proiectele de dezvoltare aflate in pregatire includ un proiect de
comercializare a cerealelor, un proiect de finantare rurala, un proiect pentru
cadastru (35,5 milioane dolari S.U.A.) si un proiect pentru reabilitarea a
circa 50.000 ha suprafete irigate (aproximativ 30 milioane dolari S.U.A.), care
sunt pregatite cu Banca Mondiala. In vederea obtinerii suportului financiar
pentru proiectele mentionate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
finalizarea restructurarii sectorului de exploatare a lucrarilor de
imbunatatiri funciare, crearea unui cadru institutional adecvat, definitivarea
strategiei sectorului.
In vederea realizarii reformelor in acest sector Programul de investitii
publice pentru perioada 1998 - 2000 prevede continuarea si finalizarea
urmatoarelor programe, considerate prioritare:
- dezvoltarea rurala a unor zone-pilot: montana, colinara si de campie, in
valoare de 25 milioane dolari S.U.A.;
- protectia mediului - conservarea resurselor naturale de sol si apa -,
exploatarea durabila a fondului funciar;
- refacerea si completarea sistemului de aparare impotriva inundatiilor a
populatiei, localitatilor si terenurilor din Lunca Dunarii, inclusiv a
sistemului de monitorizare, in scopul asigurarii sigurantei in exploatare
(urmeaza a se stabili);
- reabilitarea irigatiilor in sisteme viabile (urmeaza a se stabili);
- modernizarea si redefinirea retelei de laboratoare specifice agriculturii
si industriei alimentare, care deservesc activitati de interes public in
domeniile: protectia plantelor, fitosanitar, controlul calitatii semintelor,
reproductia si selectia animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor
agroalimentare etc., estimat la 63 milioane dolari S.U.A., din care 7,5
milioane dolari S.U.A. asistenta tehnica;
- restructurarea distributiei marfurilor in Romania prin crearea sistemului
national al pietelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se
solicita un sprijin financiar extern de 320 milioane dolari S.U.A.
In acest context, privatizarea societatilor comerciale din agricultura are
in vedere finalizarea vanzarii sau lichidarii societatilor prestatoare de
servicii pentru agricultura, a complexurilor de crestere a pasarilor si a porcilor
si a societatilor comerciale din industria alimentara, precum si vanzarea
majoritatii societatilor de tip "Comcereal" (cel putin 30 de
unitati), "Agromec" (cel putin 1.500 de unitati, din totalul de
1.682), "Cerealcom" (cel putin 20 de societati), "Unisem"
si "Semrom". La privatizarea "Semrom" se va proceda, intr-o
prima faza, la divizarea acesteia in 5 societati comerciale distincte.
Se vor avea in vedere, totodata, divizarea si reorganizarea, in scopul
privatizarii, a cel putin 100 de unitati apartinand fostelor I.A.S., urmand ca,
in cursul anului 1998, sa fie privatizate cel putin 50 de astfel de unitati;
vor fi, de asemenea, privatizate si unele activitati din domeniul
sanitar-veterinar, cu exceptia acelora care asigura in mod direct sanatatea
plantelor si animalelor.
Societatile din sectorul agroalimentar vor fi stimulate sa participe la
fondul postprivatizare sau la finantare prin alte fonduri cu capital de risc.
Pentru rambursarea datoriilor unor societati comerciale cu obiectul de activitate
in domeniul cerealelor se va proceda la vanzarea, prin licitatie, cu plata
integrala, a tuturor activelor acestora, societatile respective urmand a se
lichida si dizolva prin decizia Fondului Proprietatii de Stat.
Se va finaliza, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome
din agricultura, urmand ca societatile comerciale rezultate prin restructurarea
regiilor autonome: "Cai de rasa", "Agentia Nationala a
Produselor Agricole" si a Societatii Nationale "Tutunul
Romanesc" - S.A., sa se privatizeze prin G.D.R./E.D.R., vanzarea
actiunilor la bursa de valori sau prin licitatie cu oferta in plic.
Vanzarea actiunilor celorlalte societati comerciale din agricultura se va
face prin licitatie, negociere directa sau oferta publica.
3. Transporturi
In perspectiva integrarii in piata interna europeana, Romania este
interesata sa valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante
coridoare de transport europene: autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunare,
legaturile feroviare, rutiere si maritime cu Asia.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii in acest sector urmareste:
- stoparea deteriorarii sistemului, prin reabilitarea drumurilor si a
mijloacelor de transport:
- incurajarea concurentei dintre modalitatile de transport pentru
imbunatatirea calitatii serviciilor si a costurilor, cu o recuperare sporita a
costurilor de la beneficiari;
- modernizarea sistemelor de siguranta a navigatiei pe Dunare, astfel incat
acestea sa devina compatibile cu normele europene;
- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor si
vehiculelor pentru integrarea graduala in sistemul Uniunii Europene;
- lansarea programelor de autostrazi si cai ferate, situate pe marile
coridoare de transport N-S si E-V;
- dezvoltarea sistemelor de transport combinat;
- stimularea dezvoltarii accelerate a transporturilor containerizate de
marfuri;
- cresterea participarii sectorului privat la operatiunile si managementul
serviciilor de transport;
- stimularea dezvoltarii activitatilor comerciale in zonele libere deja
existente in porturi si aeroporturi;
- atragerea finantarii externe pentru constructia si concesionarea pe
termen lung a exploatarii de autostrazi, canale navigabile, dezvoltari portuare
si aeroportuare.
In sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor
de stat, se va actiona pentru separarea utilitatilor publice in segmente care
sunt monopoluri naturale si segmente pentru care concurenta este posibila si se
va urmari ca managementul monopolurilor naturale sa se realizeze pe principii
comerciale, fixand obiective financiare si raspunderi clare.
Cu sprijinul investitorilor straini, a fost lansat un program de
reabilitare a infrastructurii transportului si de imbunatatire a managementului
in acest sector. Urmatoarele proiecte in desfasurare sunt finantate, in mod
curent, din surse externe:
- Banca Mondiala: Proiectul de modernizare a transporturilor (120 milioane
dolari S.U.A., din care 96 milioane dolari S.U.A. destinate reabilitarii
drumurilor - etapa I); Proiectul de reabilitare a caii ferate (120 milioane
dolari S.U.A.); Proiectul de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a (150
milioane dolari S.U.A.); Asistenta tehnica pentru metrou (6,8 milioane dolari
S.U.A.);
- Banca Romana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.): Proiectul I
de reabilitare a drumurilor (80 milioane dolari S.U.A., 57 milioane dolari
S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997); Modernizarea Autostrazii
Bucuresti-Pitesti (53,1 milioane dolari S.U.A.) Proiectul II de reabilitare a
drumurilor (85,9 milioane dolari S.U.A.) si Proiectul de reabilitare a caii
ferate (72,6 milioane dolari S.U.A.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.): Proiectul de reabilitare a
drumurilor: etapa I - 65 milioane ECU (80 milioane dolari S.U.A.), etapa a II-a
- 70 milioane ECU (87,5 milioane dolari S.U.A.); Proiectele pentru traficul
aerian I si II (48 milioane dolari S.U.A., 21,6 milioane dolari S.U.A. avansate
deja); Proiectul pentru Portul Constanta: 35 milioane ECU (42 milioane dolari
S.U.A.); Proiecte metrou 40 milioane ECU (44 milioane dolari S.U.A.);
PHARE: Cofinantarea Planului de restructurare a S.N.C.F.R. (65 milioane
dolari S.U.A.); Cheltuieli ocazionate de Planul de restructurare a S.N.C.F.R.
(4,4 milioane dolari S.U.A.); Programe de asistare ale Ministerului
Transporturilor (60 milioane dolari S.U.A.);
- Guvernul Japoniei: Credit pentru dezvoltarea Portului Constanta-Sud
(114,3 milioane dolari S.U.A.) si reabilitarea unor sectiuni pe DN 6 (82
milioane dolari S.U.A.).
Pentru perioada 1998 - 2000, Programul de investitii publice in sectorul
transporturi prevede realizarea urmatoarelor obiective, considerate prioritare:
- reabilitarea si modernizarea cailor ferate romane pe traseul coridorului
IV, estimat la 600 milioane dolari S.U.A.;
- realizarea autostrazii de legatura pe coridorul IX, evaluat la 215
milioane dolari S.U.A.;
- lucrari de completare a digului de nord in Portul Constanta-Sud, estimat
la 105 milioane dolari S.U.A.
In acest context, privatizarea societatilor comerciale din transporturi va
avea in vedere corelarea cu investitiile in infrastructuri, pentru a permite
dezvoltarea si realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi
din Uniunea Europeana.
Privatizarea societatilor comerciale din transporturi se va efectua cu
precadere prin vanzarea integrala a pachetului de actiuni prin licitatie sau
prin vanzarea actiunilor pe piata de capital nationala sau internationala, bursiera
sau extrabursiera, dupa caz. Totodata se va proceda la privatizarea
societatilor comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome
"Aeroportul Baneasa".
In domeniul transportului maritim se vor avea in vedere doua obiective
principale privind procesul de restructurare si privatizare a companiilor de
navigatie. Pe de o parte, mentinerea unei capacitati de transport maritim cat
mai mari, sub operarea companiilor romanesti, iar pe de alta parte, mentinerea
unui control al statului, numai pentru realizarea nevoilor strategice si de
aparare a tarii si pentru valorificarea potentialului porturilor romanesti.
Restructurarea actualelor trei companii de navigatie se va face prin
infiintarea unei companii nationale de transport maritim, cu nave provenite de
la "Navrom", "Petromin" si "Romline", a unei
companii specializate in transportul de containere, cu nave provenite de la
"Romline", si a unei agentii de personal navigant. Compania nationala
urmeaza sa se privatizeze ulterior, cu pastrarea actiunii nominative de
control.
Patrimoniul ramas la cele trei companii va fi total privatizat, in mai
multe etape. Initial se va proceda la transformarea prin novatie a contractelor
de inchiriere (bare-boat) a navelor in contracte de vanzare, intr-un termen de
maximum 5 ani. In urmatoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor si la
privatizarea societatilor comerciale rezultate din aceasta. Finalizarea
privatizarii celor trei companii nationale "Navrom",
"Petromin" si "Romline" se va face prin vanzarea integrala
a pachetului de actiuni prin licitatie, utilizand inclusiv vanzarea pe piata
secundara de capital. In caz de insucces, se va proceda la vanzarea ca active a
navelor si la lichidarea, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, a
societatilor respective.
Companiile formate prin restructurarea actualelor trei companii vor putea
sa-si protejeze navele prin infiintarea unor filiale si transferarea navelor
acestor filiale. In acest sens se va elabora o metodologie care urmeaza sa fie
aprobata, prin ordin comun, de ministerele cu sarcini in acest domeniu.
Pentru protejarea navelor si intarirea pozitiei pe piata a companiilor
nou-formate, a filialelor acestora, precum si a companiilor private care au
preluat nave in procesul de privatizare, se va adopta cadrul legal necesar
instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim
international.
4. Comunicatii
Dezvoltarea economiei de piata presupune crearea unui sistem de
telecomunicatii competitiv, in concordanta cu cererea agregata in acest
domeniu.
Avand in vedere ca in prezent exista 3 milioane de linii, partial uzate
fizic si tehnic, si necesitatea largirii retelei la peste 5 milioane de linii
pana in anul 2005, Romania are nevoie de investitii, in urmatorii 7 ani, de
aproape 5 - 7 miliarde dolari S.U.A., in conditiile in care cresterea economica
va depinde in mod critic de modernizarea si largirea retelei de
telecomunicatii.
Luand in considerare investitiile foarte mari, necesare pentru indeplinirea
acestor obiective, este esentiala participarea sectorului privat, care sa
permita atat largirea sistemelor de operare existente, cat si crearea unui
mediu competitiv.
In acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicatii consta
in:
- privatizarea Societatii Nationale de Telecomunicatii
"Romtelecom" - S.A. si a Regiei Autonome "Radiocomunicatii;
- definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare
transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor si
stabilirea reglementarilor pentru licente;
- infiintarea unei agentii de reglementare independente pentru acest
sector.
Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor
in zona rurala, pentru a promova sectorul privat in furnizarea de servicii de
telecomunicatii in aceste zone, pe baza de concesionari.
Urmatoarele proiecte sunt finantate din surse multilaterale sau bilaterale:
- B.E.R.D.: Proiectul de telecomunicatii (160 milioane dolari S.U.A., din
care 111 milioane dolari S.U.A. avansate deja);
- B.E.I.: Proiect de dezvoltare a telecomunicatiilor (92,6 milioane dolari
S.U.A., din care 45,3 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie
1997);
- PHARE: Asistenta pentru sectorul de telecomunicatii (14,4 milioane dolari
S.U.A.);
- USAID: Studiu pentru un proiect pentru telefonie celulara (400 mii dolari
S.U.A.);
- Guvernul japonez: Pregatirea unui proiect cu Banca Mondiala privind
reforma structurala a sectorului de telecomunicatii si de posta (350 mii dolari
S.U.A.);
- Banca Mondiala: in pregatire un proiect pentru sprijinirea reformelor in
domeniul telecomunicatiilor, inclusiv privatizarea serviciilor si stabilirea
unei agentii de reglementare pentru acest sector.
Impreuna cu B.E.R.D., Guvernul, prin Ministerul Comunicatiilor, negociaza a
doua faza a proiectului de telecomunicatii (posibil 75 milioane dolari S.U.A.).
Se asteapta, de asemenea, finantarea de la Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.) si Corporatia Internationala Financiara
(I.F.C.) si participarea investitorilor directi, care sunt deja prezenti pe
piata telefoniei mobile.
Pentru a asigura tuturor cetatenilor tarii accesul echitabil si
nediscriminatoriu la informatie, Programul de investitii publice pe perioada
1998 - 2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare si extindere a
statiilor de transmisie radio si TV, care vor necesita o finantare de 586,1
miliarde lei, si a programului de diversificare si modernizare a serviciilor
postale, pentru care va fi necesara o finantare de 414,5 miliarde lei.
Privatizarea in acest domeniu va avea in vedere utilizarea ofertei publice,
oferindu-se spre vanzare pachete de actiuni foarte mici, urmand ca salariatii
sa aiba posibilitatea cumpararii in conditii preferentiale.
Pentru prima faza a privatizarii Societatii Nationale de Telecomunicatii
"Romtelecom"- S.A. se preconizeaza vanzarea a 35% din actiuni catre
un investitor strategic, iar in a doua faza, vanzarea restului de actiuni prin
metode combinate.
Regia Autonoma "Posta Romana" se va transforma in companie
nationala, iar in vederea privatizarii se va proceda la emiterea de
G.D.R./E.D.R. si la oferta publica de vanzare. Se preconizeaza sa li se vanda
salariatilor 5% din pachetul de actiuni.
In ceea ce priveste restructurarea si privatizarea Regiei Autonome
"Radiocomunicatii", Guvernul are in vedere transformarea acestei
regii intr-un nucleu al viitoarei competitii in domeniul telefoniei de baza.
Inspectoratul General al Comunicatiilor - R.A. se va transforma in Agentia
Nationala de Comunicatii.
5. Sectorul bancar si de asigurari
In Romania opereaza aproape 35 de banci, dintre care 5 banci comerciale
controlate de stat deruleaza aproape 70% din imprumuturile comerciale. Se intentioneaza
sa se imbunatateasca siguranta si eficienta sectorului financiar, in scopul de
a sprijini cresterea economica si de a facilita dezvoltarea intreprinderilor
mici si mijlocii. Actiunile principale care urmaresc indeplinirea acestui
obiectiv sunt:
- imbunatatirea si intarirea capacitatii de supraveghere a bancilor
comerciale;
- cresterea capacitatii de reglementare si supraveghere a Bancii Nationale
a Romaniei;
- privatizarea bancilor comerciale;
- revizuirea cadrului de reglementare pentru cooperare, in scopul
asigurarii securitatii operatiunilor bancare;
- extinderea si modernizarea retelei informationale, in scopul introducerii
si urmaririi impozitului pe venitul global.
In prezent reformele in acest sector sunt sustinute de institutii
financiare internationale, si anume:
- B.E.R.D. - Asistenta pentru restructurarea si privatizarea Bancii Romane
de Dezvoltare - S.A. (58 milioane dolari S.U.A., din care 17 milioane dolari
S.U.A. avansate deja);
- USAID - Asistenta pentru privatizarea Bancii Romane de Comert Exterior -
S.A.;
- I.F.C. - Ofera finantare companiilor de leasing si fondurilor cu capital
de risc canalizate catre intreprinderile mici si mijlocii.
Pentru anul 1998, Guvernul intentioneaza sa privatizeze trei banci: Banc
Post - S.A., Banca Romana de Dezvoltare - S.A. si Banca Agricola - S.A., prin
licitatie, G.D.R./E.D.R., oferta publica de vanzare, si sa pregateasca Banca
Romana de Comert Exterior - S.A. si Banca Comerciala Romana - S.A. pentru
privatizare, cu investitori institutionali pentru primul trimestru al anului
1999. De asemenea, Guvernul va privatiza cele doua societati de asigurare prin
oferta primara.
6. Cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica
Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economica bazat pe inovare,
in care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de
cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, prioritatile imediate si de
perspectiva, in plan national si sectorial, care se vor urmari prin politica in
domeniul cercetarii si dezvoltarii, vor fi in directa concordanta cu
urmatoarele obiective strategice majore:
- dezvoltarea unei infrastructuri institutionale cu rol de interfata intre
cercetare si invatamant, la nivel national si regional;
- cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor in
domeniu si corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale;
- stimularea inovarii si promovarea acesteia, crearea de mecanisme si
instrumente institutionale si financiare menite sa asigure absorbtia inovarii;
- stimularea implicarii organizatiilor neguvernamentale in implementarea
diverselor programe;
- dezvoltarea parteneriatului international in domeniu, in special prin
participarea la programele europene;
- sporirea ofertei de informatii si initierea unei retele de informatii.
Masurile principale prevazute pentru realizarea obiectivelor in domeniul
cercetarii sunt:
- dotarea institutelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica
la nivelul obiectivelor si performantelor urmarite;
- abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare de importanta
nationala (deseuri radioactive, program spatial etc.);
- cooperarea stiintifica internationala;
- dezvoltarea resurselor umane.
Programul de investitii in domeniul cercetarii pentru perioada 1998 - 2000
necesita o sustinere financiara de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde
lei pentru anul 1998, posibilitatile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde
lei. Pentru a asigura realizarea programelor in acest sector se impune
atragerea de surse externe, in completarea necesarului.
Privatizarea in domeniul cercetarii-dezvoltarii va avea in vedere oferirea
spre vanzare a unor pachete de actiuni semnificative unui investitor sau grup
de investitori, urmand ca salariatii sa aiba posibilitatea cumpararii de
actiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luata in considerare si
posibilitatea gruparii unei societati comerciale din domeniul cercetarii cu o
societate comerciala cu care intretine raporturi contractuale in domeniul
cercetarii aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa
posibilitatea gruparii unor societati comerciale din domeniul cercetarii cu
alte societati comerciale care proiecteaza infiintarea de parcuri tehnologice.
Avand in vedere caracterul strategic al activitatii de cercetare-dezvoltare
si conditiile specifice in care se reorganizeaza acest domeniu, vanzarea
actiunilor societatilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face
cu respectarea urmatoarelor prevederi, care vor fi cuprinse in contractul de
vanzare-cumparare de actiuni:
- pastrarea in custodia societatii comerciale cu profil de
cercetare-dezvoltare, care se privatizeaza, a rezultatelor cercetarii, definite
in Ordonanta Guvernului nr. 58/1997, realizate de societate, pana la data
privatizarii, din fondurile publice, cu obligatia ca, la solicitarea
Ministerului Cercetarii si Tehnologiei sau a altor solicitanti care au viza
Ministerului Cercetarii si Tehnologiei, sa fie puse la dispozitie acestora;
- pastrarea profilului de cercetare stiintifica al societatii comerciale
pentru o perioada de minimum 5 ani de la data privatizarii.
La determinarea pretului pentru negociere, in cadrul contractului de
vanzare-cumparare de actiuni se vor avea in vedere urmatoarele:
- imobilizarile corporale si imobilizarile necorporale inscrise in bilant;
- imobilizarile necorporale specifice, de tipul: brevete, licente,
know-how, marca, calitatea si structura personalului, documentatia specifica
detinuta in proprietate, evaluate conform practicilor internationale, corelate
cu pozitia si contributia societatii de cercetare-dezvoltare la patrimoniul
stiintific.
7. Mediu
Strategia in acest domeniu prevede integrarea cerintelor de mediu in
strategiile de dezvoltare, astfel incat proiectele de dezvoltare si
privatizare, indiferent de sector, sa includa componente investitionale
obligatorii pentru asigurarea respectarii reglementarilor si standardelor de
mediu.
Planul national de actiune pentru protectia mediului prevede obiectivele si
masurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu si lung, in fiecare sector
economic si social.
Avand in vedere ca strategia Romaniei este dezvoltarea economica durabila,
cu asigurarea protectiei biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile
investitionale in procesul de restructurare si retehnologizare trebuie sa
acopere concomitent realizarea cerintelor de mediu, in conformitate cu
standardele admise pe plan european, prin achizitionarea tehnologiilor
performante, precum si prin reconsiderarea modelelor de productie si de consum,
potrivit tendintelor pe plan mondial.
Costul estimat al promovarii prioritatilor de mediu este de aproximativ 600
milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrala a masurilor din
Planul national de actiune pentru protectia mediului va fi nevoie de resurse
substantiale de la partenerii internationali.
Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, in mod
deosebit cele cu aport extern, sa fie mai bine corelate si focalizate pe
obiective prioritare si de importanta majora sub aspect economic, ecologic si
de sanatate publica.
Pentru perioada 1998 - 2000, urmatoarele proiecte sunt de importanta
deosebita, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern:
- reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de
poluare industriala, in perimetrele Zlatna si Copsa Mica, estimat la 6,9
milioane dolari S.U.A.;
- atenuarea fenomenelor de seceta si a diversificarii din sudul Olteniei,
prin crearea perdelelor forestiere de protectie pentru ameliorarea conditiilor
de mediu, evaluat la 100 milioane dolari S.U.A.;
- alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica, estimat la 14 milioane dolari
S.U.A.;
- Acumularea Azuga, evaluat la 53 milioane dolari S.U.A.;
- Acumularea Ogrezeni, judetul Giurgiu, estimat la 3 milioane dolari
S.U.A.;
- Canalul Siret-Baragan. Etapa I - judetul Vrancea, evaluat la 64 milioane
dolari S.U.A.
Pentru diminuarea problemelor de mediu care ar ingreuna privatizarea unor
societati comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru
proiectele de investitii prevazute in Programul national de actiuni pentru
protectia mediului prezentate in anexa nr. 4.
Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intentioneaza sa
restructureze doua regii autonome: Regia Autonoma "Apele Romane" si
Regia Nationala a Padurilor. Restructurarile celor doua regii autonome vor
permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa
si paduri, o exploatare rationala a apelor si, in limitele posibilitatilor, a
padurilor, protectia si conservarea acestor resurse pentru a asigura o
dezvoltare durabila a societatii.
Regia Autonoma "Apele Romane" se va reorganiza, plecand de la
necesitatea separarii activitatilor de reglementare de cele economice si
mentinand, totodata, principiul gospodaririi apelor pe bazine hidrografice.
Astfel, vor fi infiintate 12 companii bazinale de gospodarire a apelor,
organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges - Vedea, Olt,
Jiu, Mures, Somes - Tisa, spatiu Banat, Dobrogea - Litoral si pentru fluviul
Dunarea, in coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Companiile bazinale vor prelua drepturile si obligatiile ce reveneau Regiei
Autonome "Apele Romane" si filialelor sale teritoriale, in ceea ce
priveste conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa si aplicarea
mecanismului economico-financiar in domeniul apelor. Apele apartinand
domeniului public, bunurile proprietate publica a statului reprezentand baraje,
diguri, lucrari de regularizare, cladiri, alte lucrari de gospodarire a apelor,
cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, precum si reteaua nationala
de observatii si masuratori meteorologice, hidrologice si hidrogeologice,
aflate in prezent in administrarea Regiei Autonome "Apele Romane", se
vor concesiona de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului
companiilor bazinale de gospodarire a apelor. Aceste companii vor fi singurele
in drept sa incaseze, in calitate de furnizor unic, pretul apei brute de
suprafata si subterane, pretul agregatelor minerale extrase din albiile minore
ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni si externi, precum si
tarifele pentru serviciile de gospodarire a apelor. Dat fiind caracterul
lucrarilor de gospodarire, si anume de interes public, finantarea programului
de investitii si de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite
bancare si, in completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Regia Nationala a Padurilor se va restructura in mai multe etape, ultima
urmand sa aiba loc dupa finalizarea aplicarii Legii fondului funciar nr.
18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, se va realiza
actiunea de privatizare a unor activitati, care sunt legate de lucrarile
silvotehnice specifice gospodaririi durabile a padurilor (ateliere de
impletituri, pepiniere silvice, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare si
valorificare a fructelor de padure si ciupercilor comestibile, activitatea de
valorificare a vanatului).
8. Comert
Privatizarea societatilor comerciale din domeniul comertului va continua
prin aplicarea combinata a vanzarii de actiuni cu vanzarea de active si leasing
imobiliar.
Vanzarea pachetelor reziduale de actiuni (corespunzator unei cote de pana
la 30% din totalul actiunilor detinute de catre Fondul Proprietatii de Stat) se
va face pe piata extrabursiera, in situatia in care nu exista in contractul
initial de vanzare-cumparare a actiunilor un drept de preferinta in favoarea
cumparatorului. Pentru aceste situatii se va proceda la sistemul de negociere
directa.
In situatia in care unele active ale societatilor comerciale nu sunt in
administrare directa, Fondul Proprietatii de Stat va analiza optiunile
exprimate de cei care folosesc activele si va decide vanarea acestora catre
locatari sau asociati ori incheierea unui contract de leasing imobiliar cu
clauza irevocabila de vanzare.
9. Turism
Privatizarea societatilor comerciale din turism se va face, cu precadere,
catre investitori strategici recunoscuti pe plan international.
In acest sens se va urmari stabilirea unor metode combinate de privatizare,
in functie de marimea si potentialul unei societati, structura actionariatului,
modul de administrare a activelor, specificul activitatii, bunurile
nationalizate.
In acest scop, se va avea in vedere aplicarea urmatoarelor masuri:
1. Pentru societatile comerciale din turism la care Fondul Proprietatii de
Stat detine peste 50% din capitalul social:
a) societati comerciale din categoria intreprinderilor mici (cu capital
social de pana la 2,5 miliarde lei):
- vanzarea actiunilor prin licitatie sau negociere directa. In caz de
insucces, se vor oferi spre vanzare active;
b) societati comerciale cu contracte de locatie a gestiunii, inchiriere,
asociere in participatie. Pentru aceste situatii se va decide vanzarea catre
locatar sau asociat, dupa caz, fara licitatie sau incheierea unui contract de
leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare. Daca nu se concretizeaza
nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietatii de Stat va oferi spre
vanzare, prin licitatie, actiunile sau activele societatilor respective;
c) societati comerciale din categoria intreprinderilor mijlocii (cu capital
social de la 2,5 pana la 18 miliarde lei):
- vanzarea actiunilor prin licitatie cu publicitate nationala si
internationala. In caz de insucces, se va declansa divizarea societatilor in
cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmand sa fie oferite la
vanzare ori sa se constituie societati mixte pe structura activelor (lanturi
hoteliere).
Precizam ca, in cazul societatilor comerciale: "Telefericul" -
S.A. Brasov, "Germisara" - S.A. Geoagiu-Bai, "Baile Govora"
- S.A., "Hebe" - S.A. Sangeorz-Bai, "Predeal" - S.A.,
"Litoral" - S.A., "Banatul" - S.A. Timisoara, este
obligatorie publicitatea internationala;
- transformarea contractelor de locatie a gestiunii, inchiriere, asociere
in participatie in contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de
vanzare. Daca sistemul nu este fezabil, se va proceda la vanzarea prin
licitatie a actiunilor sau activelor societatilor comerciale respective;
- vanzarea prin oferta publica;
d) societati comerciale din categoria intreprinderilor mari (cu capital
social de peste 18 miliarde lei):
- Fondul Proprietatii de Stat va proceda identic ca in cazul societatilor
comerciale mijlocii, iar publicitatea internationala va fi obligatorie pentru:
"O.N.T. Carpati" - S.A., "Turism Felix" - S.A.,
"Mamaia" - S.A., "Neptun-Olimp" - S.A., "Poiana
Brasov" - S.A., "Nord" - S.A. Bucuresti.
2. Pentru societatile comerciale la care Fondul Proprietatii de Stat detine
sub 50% din capitalul social se va proceda la vanzare prin oferta publica,
negociere directa sau licitatie, dupa caz.
3. Situatii speciale:
a) pentru cabanele de creasta:
- societatile comerciale care detin cabane de creasta vor oferi aceste
active, spre vanzare, locatarilor, prin negociere directa, sau vor incheia
contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare;
b) pentru bunurile imobile nationalizate:
- societatile care au in patrimoniul lor active - bunuri imobile
nationalizate - vor proceda la diminuarea capitalului social oferit spre
privatizare, corespunzator valorii activelor respective, pana la clarificarea
situatiei juridice a acestora;
c) pentru activele aflate in patrimoniul Regiei Autonome
"Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat":
- activele preluate prin transfer de catre Regia Autonoma
"Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu sau fara
plata, conform unor hotarari ale Guvernului, vor fi retransferate societatilor
comerciale de turism de la care provin. Capitalul social al societatilor
respective va fi reintregit cu valoarea activelor retransferate.
ANEXA 1
NIVELUL DE PRIVATIZARE PE JUDETE
Nivelul de privatizare are valori cuprinse intre 36% in judetele Mehedinti
si Braila si 65% in judetele Vrancea si Arad.
Avand in vedere capitalul social al societatilor comerciale ale caror
actiuni/parti sociale sunt detinute de stat sau de o autoritate a
administratiei publice locale, urmatoarele judete inregistreaza un nivel de
privatizare de pana la aproximativ 50%:
Alba 46%
Arges 52%
Bacau 47%
Bistrita-Nasaud 50%
Botosani 42%
Braila 26%
Buzau 30%
Caras-Severin 32%
Calarasi 37%
Cluj 40%
Dambovita 40%
Dolj 42%
Galati 37%
Giurgiu 37%
Gorj 34%
Harghita 27%
Hunedoara 35%
Ialomita 33%
Maramures 46%
Mehedinti 26%
Mures 45%
Neamt 43%
Olt 39%
Prahova 35%
Satu Mare 46%
Salaj 38%
Suceava 42%
Teleorman 28%
Timis 38%
Tulcea 51%
Vaslui 45%
Valcea 46%
Bucuresti 47% .
ANEXA 2
SITUATIA
societatilor cu capital social strain, inregistrate in Romania in perioada 20
martie 1990 - 5 noiembrie 1997
---------------------------------------------------------
Nr. Tara/Organismul Capitalul social
crt. financiar - mii dolari S.U.A. -
---------------------------------------------------------
1. Franta 427.101,93*)
2. Coreea 368.264,68*)
3. Olanda 294.624,45*)
4. Germania 290.130,30*)
5. S.U.A. 254.532,47
6. Italia 199.759,15*)
7. Anglia 139.365,07*)
8. Turcia 124.389,12
9. Austria 99.314,85*)
10. Luxemburg 94.861,30
11. Elvetia 87.922,66*)
12. Grecia 63.928,09
13. Australia 59.664,92
14. Canada 53.012,10
15. Siria 47.315,24
16. Ungaria 37.862,46
17. Suedia 36.325,82
18. Spania 36.042,06
19. B.E.R.D. 31.659,96
20. Cipru 29.936,62
21. China 26.745,44
22. Liban 25.348,53
23. Israel 22.666,51
24. Irak 18.495,43
25. Iran 13.738,43
26. Panama 13.471,6
27. Liechtenstein 12.557,72
28. Belgia 11.309,67
29. Iordania 11.294,32
30. Insulele Virgine 10.070,53
31. Insula Jersey 9.452,06
32. Cehia 9.432,30
33. Monaco 8.836,21
34. Egipt 6.985,56
35. Bulgaria 6.890,69
36. Republica Moldova 6.352,71
37. Insulele Britanice 6.093,71
38. Irlanda 5.060,17
39. Japonia 4.720,12
40. Danemarca 4.603,09
41. Arabia Saudita 4.169,77
42. Hong Kong 3.345,54*)
43. Iugoslavia 3.203,84
44. Kuweit 3.005,26
45. Polonia 2.747,28
46. Norvegia 1.981,23
47. Antilele Olandeze 1.927,18
48. Liberia 1.897,63
49. Singapore 1.745,99
50. India 1.386,00
51. Emiratele Arabe Unite 1.262,07
52. Peru 1.136,89
53. Federatia Rusa 1.077,62
54. Pakistan 1.009,34
---------------------------------------------------------
TOTAL: 3.040.033,69
---------------------------------------------------------
Alte tari: 12.588,60
---------------------------------------------------------
TOTAL INVESTITII: 3.052.622,29
---------------------------------------------------------
TOTAL SOCIETATI: 46.685
---------------------------------------------------------
*) Valorile capitalului includ si sumele rezultate in urma privatizarii.
*) Investitii din surse atrase.
---------------------------------------------------------
Nr. Tara/Organismul Numarul investitorilor
crt. financiar straini
---------------------------------------------------------
1. Italia 5.913
2. Germania 5.756
3. Turcia 4.732
4. Siria 4.506
5. China 3.904
6. Irak 2.883
7. Liban 2.649
8. Iordania 2.538
9. S.U.A. 2.333
10. Iran 2.296
11. Ungaria 1.784
12. Franta 1.757
13. Grecia 1.659
14. Israel 1.578
15. Austria 1.198
16. Egipt 779
17. Olanda 774
18. Anglia 758
19. Elvetia 704
20. Republica Moldova 630
21. Belgia 564
22. Canada 546
23. Suedia 524
24. Cipru 384
25. Iugoslavia 328
26. Spania 304
27. Australia 265
28. Pakistan 264
29. Bulgaria 211
30. Emiratele Arabe Unite 190
31. Sudan 175
32. Kuweit 140
33. Danemarca 125
34. India 124
35. Liechtenstein 119
36. Vietnam 110
37. Luxemburg 100
38. Polonia 99
39. Irlanda 98
40. Panama 95
41. Libia 83
42. Federatia Rusa 71
43. Norvegia 69
44. Japonia 67
45. Ucraina 64
46. Insulele Virgine 64
47. Coreea 60
48. Arabia Saudita 57
49. Tunisia 56
50. Algeria 55
51. Yemen 52
52. Cehia 45
53. Nigeria 44
54. U.R.S.S. 43
---------------------------------------------------------
TOTAL: 54.726
---------------------------------------------------------
Alte tari: 968
---------------------------------------------------------
TOTAL INVESTITII: 55.694
---------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------
Grupari ale Capitalul % in total Totalul %
investitorilor in valuta valuta investitorilor in total
straini - mii dolari - mii dolari straini
S.U.A. - S.U.A.-
---------------------------------------------------------------------------
C.E.E. 1.691.045,40 54 19.580 35
A.E.L.S. 139.575,68 5 1.451 3
O.E.C.D. 2.226.947,00 74 28.236 51
Organisme financiare 31.695,96 1 4 0
Europa de Vest 1.886.900,00 61 20.901 38
Europa de Est 70.036,07 3 3.491 6
Asia 533.556,08 15 9.492 17
Africa de Nord 8.425,11 0 1.008 2
Africa Neagra 3.664,41 0 367 1
America de Nord 308.497,41 11 2.897 5
America de Sud 1.944,15 0 116 0
America Centrala 15.857,36 1 128 0
Orientul Mijlociu 147.613,86 6 16.900 35
Oceania 16.400,60 1 107 0
Australia 59.727,20 2 267 0
---------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 3.052.822,29 100 55.694 100
---------------------------------------------------------------------------
ANEXA 3
LISTA
societatilor comerciale, societatilor nationale si regiilor autonome care au
credite externe contractate, cu garantia statului
---------------------------------------------------------------------------
Nr. Codul Denumirea Valoarea
crt. fiscal creditului
- echivalent
milioane
dolari S.U.A. -
---------------------------------------------------------------------------
1. 128973 Societatea Comerciala "Novatex"- S.A. Pitesti
19,06
2. 361820 Banca Agricola - S.A. 175,11
3. 676666 Societatea Comerciala "Silcotub" - S.A. Zalau
14,68
4. 948019 Societatea Comerciala "Letea" - S.A. Bacau
14,26
5. 958420 Societatea Comerciala "Carom" - S.A. Onesti
24,60
6. 1064207 Societatea Comerciala "Combinatul Siderurgic" -
34,94
S.A. Resita
7. 1107049 Societatea Comerciala "Roman" - S.A.
Brasov 6,07
8. 1109465 Societatea Comerciala "Tractorul - UTB" -
16,92
S.A. Brasov
9. 1475261 Societatea Comerciala "Oltchim" - S.A.
68,06
Ramnicu Valcea
10. 1552801 Societatea Comerciala "Prospectiuni" - S.A.
14,20
Bucuresti
11. 1589916 Societatea Comerciala "Grand" - S.A.
130,00
Bucuresti
12. 1639739 Societatea Comerciala "Sidex" - S.A. Galati
52,54
13. 1681288 Societatea Comerciala "Astra Vagoane" - S.A. Arad
39,75
14. 2695621 Societatea Comerciala "Rulmenti" - S.A.
Alexandria 8,50
15. 2738927 Societatea Comerciala "Rulmentul" - S.A. Brasov 8,70
16. 2808089 Societatea Comerciala "Rulmentul" - S.A.
Barlad 8,43
17. R427320 Societatea Nationala de Telecomunicatii 258,10
"Romtelecom" - S.A.
18. R472585 Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" - S.A.
21,70
19. R1590082 Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A.
27,33
Bucuresti
20. 1590295 Regia Autonoma de Electricitate "Renel"
1.017,37
---------------------------------------------------------------------------
ANEXA 4
PROGRAMUL NATIONAL DE ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
LISTA
proiectelor prioritare, aprobate prin hotarare a Guvernului
---------------------------------------------------------------------------
Nr. Titlul proiectului Ministerele Investitia
crt. coordonatoare estimata
(milioane
dolari
S.U.A.)
---------------------------------------------------------------------------
1. Protectia calitatii apelor
de suprafata si subterane
1. Marirea capacitatii statiei de Ministerul 10
epurare la Societatea Comerciala Agriculturii si
"Comtom" - S.A. Tomesti Alimentatiei
2. Modernizarea instalatiilor la Ministerul 1,5
Societatea Comerciala "Letea" - S.A. Industriei si
Bacau Comertului
3. Extinderea statiei de epurare la Ministerul 1,8
Societatea Comerciala Industriei si
"Antibiotice" - S.A. Iasi Comertului
4. Lucrari pentru reducerea poluarii Ministerul 13,6
(depozitarea Ca CO3, lesiei finale, Industriei si
slemului, epurarea apelor Comertului
saramurate finale) la Societatea
Comerciala U.P.S. - S.A. Govora
5. Statie de epurare la Crescatoria Ministerul -
Peris Agriculturii si
Alimentatiei
6. Modernizarea treptei biologice la Ministerul 2,5
instalatia de epurare a apelor Industriei si
uzate de la Societatea Comerciala Comertului
"Siderca" - S.A. Calarasi
7. Imbunatatirea conditiilor de mediu Ministerul 3
si a muncii prin ecologizarea Industriei si
proceselor umede de tabacit, Comertului
modernizarea statiei de epurare a
apelor uzate la Societatea
Comerciala "Clujana" - S.A.
Cluj-Napoca
8. Programul de actiuni pentru Ministerul 100
protectia mediului din domeniul Industriei si
petrolier Comertului
2. Protectia calitatii aerului
9. Modernizarea instalatiilor de acid Ministerul 9,1
azotic II si III la Societatea Industriei si
Comerciala "Doljchim" - S.A. Craiova Comertului
10. Cresterea randamentului de retinere Ministerul 42,2
a bioxidului de sulf la Societatea Industriei si
Comerciala "Phoenix" - S.A. Baia Mare Comertului
11. Ecologizarea fluxurilor tehnologice Ministerul 2,2
la elaborarea de oteluri in cuptoare Industriei si
electrice la Societatea Comerciala Comertului
"Cost" - S.A. Targoviste
12. Modernizarea si eficientizarea Ministerul 123
instalatiilor de depoluare, recuperarea Industriei si
materialelor utile la uzinele Comertului
cocsochimice si furnale la Societatea
Comerciala "Sidex" - S.A. Galati
13. Modernizarea capacitatilor de productie Ministerul 17
(sortare, instalatie Kamyr, albire, Industriei si
hartie, cazan 2), cu reducerea Comertului
impactului asupra calitatii aerului
la Societatea Comerciala "Somes" - S.A.
Dej
14. Purificarea gazelor cu continut de NOx Ministerul 8,5
de la fabricile de acid azotic la Industriei si
Societatea Comerciala "Azomures" - S.A. Comertului
Targu Mures
15. Modernizarea instalatiilor de Ministerul 4
captare/evacuare gaze cuptor electric Industriei si
la Societatea Comerciala Comertului
"Siderca" - S.A. Calarasi
16. Cresterea gradului de recuperare a Ministerul 6,2
dioxidului de sulf la Societatea Industriei si
Comerciala "Sometra" - S.A. Copsa Mica Comertului
17. Modernizarea instalatiei de Ministerul 0,5
desulfurare gaze reciclate si stripate Industriei si
(DGRS), stripare ape sulfuroase, Comertului
treapta biologica la Societatea
Comerciala "Petromidia" - S.A.
Constanta
18. Ecologizarea cuptoarelor pentru Ministerul 2,7
obtinerea siliciului metalic la Industriei si
Societatea Comerciala "Ferom" - S.A. Comertului
Tulcea
19. Retehnologizarea sectiilor de acid Ministerul 4,4
sulfuric la Societatea Comerciala Industriei si
"Fertilchim" - S.A. Navodari Comertului
20. Sistem de monitorizare a emisiilor Ministerul 1
la Societatea Comerciala Industriei si
"Oltchim" - S.A. Ramnicu Valcea Comertului
21. Cresterea gradului de desprafuire Ministerul 1,48
pe fluxul tehnologic de fabricatie Industriei si
a cimentului; reducerea emisiilor Comertului
de NOx si SOx la Societatea
Comerciala "Moldocim" - S.A. Bicaz
3. Gestiunea deseurilor,
inginerie urbana, transporturi
22. Sistem de gestionare a deseurilor Ministerul 2,5
industriale periculoase - solutii Industriei si
de valorificare (incinerare) la Comertului
Societatea Comerciala "Oltchim" - S.A.
Ramnicu Valcea
23. Sistem de gestionare a deseurilor Ministerul 5,58
petroliere - solutii de valorificare Industriei si
(incinerare) cu reabilitarea Comertului
ecologica a zonelor de depozitare
la Societatea Comerciala
"Petrotel" - S.A. Ploiesti
24. Lucrari de modernizare a iazului Ministerul 1,3
batal (30 ha) la Societatea Industriei si
Comerciala "Azomures" - S.A. Comertului
Targu Mures
---------------------------------------------------------------------------
ANEXA 5
MASURI
de eficientizare a managementului public si de descentralizare
1. Grupul interministerial
In temeiul art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997,
aprobata prin Legea nr. 44/1998, prin decizie a primului-ministru, intre
ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei si Comertului,
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul
Comunicatiilor, Ministerul Turismului si Ministerul Privatizarii, se va
infiinta un grup interministerial, avand urmatoarele obiective:
- armonizarea politicilor dintre ministerele care coordoneaza activitatea
regiilor autonome si companiilor/societatilor nationale si Ministerul
Privatizarii, in scopul pregatirii privatizarii lor;
- monitorizarea aplicarii eficiente a politicilor.
Termen: 31 martie 1998.
Raspund: Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul
Turismului si Ministerul Privatizarii.
2. Descentralizarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat
Fondul Proprietatii de Stat isi va descentraliza activitatea prin:
- transferul deciziilor catre reprezentantele sale teritoriale in ceea ce
priveste privatizarea societatilor comerciale din categoria intreprinderilor
mici si mijlocii;
- mandatarea firmelor de avocatura cu reputatie nationala sau
internationala, a agentiilor de brokeraj si a bancilor de investitii sa
negocieze si sa perfecteze contracte de privatizare;
- structurarea activitatii sale in functie de metodele de privatizare reglementate
prin lege.
Termen: 31 martie 1998.
Raspund: Ministerul Privatizarii si Fondul Proprietatii de Stat.
ANEXA 6
MASURI DE RESTRUCTURARE
1. Restructurare legala in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 30/1997, aprobata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile
ulterioare, in scopul corporatizarii intreprinderilor, comercializarii
intreprinderilor pentru restrangerea monopolurilor:
- transformarea regiilor autonome in societati/companii nationale/societati
comerciale: fuziuni, divizari, dupa caz.
Raspund: Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului, Ministerul Privatizarii.
Termen: 30 mai 1998.
2. Restructurare comerciala, industriala si financiara, prin politica de
marketing, de preturi, promovarea exporturilor, controlul calitatii produselor,
utilizarea rationala a fortei de munca, intensitatea inovarii, transfer de
tehnologie si know-how, disciplina financiara:
- programe de restructurare in domeniul industriei si agriculturii.
Raspund: Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei, Ministerul Privatizarii, Fondul Proprietatii de Stat.
ANEXA 7
MASURI DE ORDIN LEGISLATIV
in conformitate cu Programul national pentru adoptarea acquisului comunitar
1. Drept societar - legislatia societatilor comerciale:
a) Lege privind protectia actionarului minoritar
Termen: 30 aprilie 1998
Raspund: Ministerul Privatizarii si Ministerul Justitiei;
b) Lege privind grupurile economice de interes
Termen: 30 iunie 1998
Raspund: Ministerul Privatizarii si Ministerul Justitiei.
2. Libera circulatie a serviciilor si capitalurilor
a) Asigurari
Termen scurt
Prioritati: imbunatatirea cadrului legislativ si institutional in domeniul
asigurarilor si reasigurarilor; intarirea rolului autoritatii de supraveghere
in domeniul asigurarilor; pregatirea restructurarii sectorului de asigurari.
Masuri:
- adoptarea legii supravegherii pietei de asigurari din Romania;
- introducerea regulilor contabile specifice, armonizate, in domeniul
asigurarilor;
- constituirea Autoritatii de Supraveghere a Asigurarilor ca agentie
publica;
- elaborarea unui program de pregatire pentru personalul Autoritatii de
Supraveghere a Asigurarilor si al societatilor de asigurari.
Raspund: Ministerul Finantelor, Consiliul pentru Reforma si Ministerul
Justitiei.
Termen mediu
Prioritati: dezvoltarea cadrului legislativ si institutional in domeniul
asigurarilor si reasigurarilor, in vederea ridicarii pietei serviciilor de
asigurare din Romania la standardele Uniunii Europene; restructurarea
sectorului asigurarilor; ridicarea nivelului profesional al personalului din
domeniu; deschiderea serviciilor transfrontaliere.
Masuri:
- elaborarea de norme si metodologii pentru deschiderea serviciilor
transfrontaliere in domeniul asigurarilor;
- deschiderea serviciilor transfrontaliere in domeniul asigurarilor;
- organizarea, in Bucuresti, a unei institutii de invatamant pentru
pregatirea personalului care lucreaza in domeniul asigurarilor.
b) Sectorul bancar
Termen scurt si mediu
Prioritati pe termen scurt: consolidarea si reforma sectorului bancar;
intarirea capacitatii de supraveghere a Bancii Nationale a Romaniei;
restructurarea sectorului bancar; imbunatatirea performantelor bancilor si
cresterea rolului lor in alocarea eficienta a resurselor financiare in
economie; ridicarea nivelului profesional al personalului din domeniu.
Prioritati pe termen mediu: continuarea consolidarii, reformei si
restructurarii sectorului bancar; imbunatatirea performantelor bancilor si cresterea
rolului lor in alocarea rationala a resurselor financiare; perfectionarea
sistemului de formare a personalului.
Masuri:
- modificarea cadrului juridic bancar si adaptarea acestuia la standardele
Uniunii Europene (adoptarea celor trei legi: legea bancara, legea privind
statutul Bancii Nationale a Romaniei, legea privind procedura falimentului
bancar);
- elaborarea normelor de implementare aferente;
- consolidarea independentei bancii centrale (realizarea unui audit
operational, financiar si al sistemului de plati si informare bancara la Banca
Nationala a Romaniei) si alinierea statutului sau la prevederile Tratatului de
la Maastricht;
- implementarea masurilor care decurg din auditul operational si financiar;
- alinierea deplina a normelor si regulilor de prudenta bancara la
standardele Uniunii Europene;
- continuarea actiunilor pe linia introducerii si aplicarii unui sistem
unic de conturi ale sistemului bancar, in conformitate cu standardele
internationale;
- ridicarea nivelului de pregatire a personalului bancar;
- masuri pe linie legislativa pentru elaborarea normelor de implementare a
legii privind spalarea banilor.
Raspund: Banca Nationala a Romaniei, Consiliul pentru Reforma, Ministerul
Finantelor, Ministerul Justitiei, dupa caz.
c) Piete de capital
Termen scurt si mediu: imbunatatirea functionarii pietei de capital;
dezvoltarea pietei fondurilor de investitii cu capital de risc; crearea de noi
instrumente financiare; protejarea investitorilor minoritari.
Prioritati pe termen mediu: depasirea fazei incipiente a pietei de capital
si trecerea la stadiul de piata matura, capabila sa sprijine procesul
investitional in economia romaneasca; intarirea rolului Comisiei Nationale a
valorilor Mobiliare in supravegherea si reglementarea pietei de capital;
dezvoltarea pietei fondurilor de investitii cu capital de risc; crearea de noi
instrumente financiare.
Masuri:
- modificarea si amendarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si
bursele de valori;
- completarea si amendarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1993 privind
constituirea si functionarea fondurilor deschise de investitii, a societatilor
de investitii ca institutii de intermediere financiara;
- continuarea procesului de majorare a capitalului social al societatilor
de valori mobiliare (modificarea Regulamentului C.N.V.M. nr. 3/1996);
- dezvoltarea pietei fondurilor de investitii cu capital de risc
(elaborarea regulamentelor necesare infiintarii si functionarii acestor
investitii si fonduri cu capital de risc);
- elaborarea de criterii de cotare pe piata RASDAQ;
- elaborarea unei legi privind protectia investitorilor minoritari;
- crearea de noi instrumente financiare;
- organizarea activitatii de raportare electronica a situatiilor intocmite
de operatorii pietei de capital;
- crearea cadrului legislativ pentru sistemul national integrat al pietelor
de capital (pentru marfuri si valori mobiliare).
Raspund: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Privatizarii,
Ministerul Justitiei, Consiliul pentru Reforma, dupa caz.
ANEXA 8
INVESTITII PE PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE, IN ANUL 1997
------------------------------------------------------------------------------
Investitii din total investitii:
(total) preturi curente (milioane lei)
------------------- --------------------------------------
Preturi Structura Lucrari de Utilaje (inclusiv
curente (%) constructii mijloace de transport)
(milioane -------------------------
lei) Total din care:
din import
------------------------------------------------------------------------------
Total 38.364.946,8 100,0 14.854.748,1 20.011.404,1 5.053.108,4
Agricultura 4.296.311,8 11,2 48.227,5 3.655.128,5 43.250,4
Silvicultura,
exploatarea
forestiera
si economia
vanatului 68.074,8 0,2 29.844,3 27.749,9 1.742,0
Piscicultura
si pescuit 1.722,0 *) 194,5 1.513,6 61,3
Industrie 17.728.084,1 46,2 4.992.488,8 10.521.459,9 3.302.881,4
Industria
extractiva, 4.154.288,9 10,8 1.357.946,6 1.260.630,9 99.535,7
din care:
Extractia si
prepararea
carbunelui 320.111,0 0,8 200.906,4 104.326,9 5.037,3
Extractia
petrolului
si gazelor
naturale 3.682.322,8 9,6 1.064.515,4 1.109.602,5 83.077,0
Extractia si
prepararea
minereurilor
metalifere 86.705,5 0,2 56.379,0 23.558,6 4.614,5
Industria
prelucratoare, 10.410.345,0 27,1 1.612.827,5 8.452.189,4 2.971.573,9
din care:
Alimentara
si bauturi 3.250.204,1 8,5 256.146,4 2.970.004,6 611.483,0
Industria
tutunului 11.652,2 *) 1.885,7 9.647,9 7.826,5
Textila si
produse
textile 1.142.743,8 3,0 19.326,5 1.118.882,7 186.419,8
Confectii
din textile,
blanuri si
piele 1.147.029,3 3,0 49.355,0 1.093.422,6 134.177,0
Pielarie si
incaltaminte 260.194,3 0,7 5.575,5 252.968,5 42.787,3
Prelucrarea
lemnului
(exclusiv
mobila) 66.844,3 0,2 17.213,4 48.899,7 26.237,8
Celuloza,
hartie si
carton 89.443,2 0,2 16.245,5 71.165,7 61.205,0
Edituri,
poligrafie si
reproducerea
inregistrarilor
pe suporturi 27.881,8 0,1 7.222,0 20.257,9 11.755,9
Prelucrarea
petrolului,
cocsificarea
carbunelui si
tratarea
combustibililor
nucleari 231.211,1 0,6 107.282,9 111.978,2 62.595,3
Chimie si fibre
sintetice si
artificiale 688.026,6 1,8 196.828,4 370.674,1 285.231,4
Prelucrarea
cauciucului
si a maselor
plastice 135.183,9 0,4 41.024,8 90.046,4 52.288,9
Minerale
nemetalice 753.715,9 2,0 105.708,8 627.700,2 516.322,7
Metalurgie 1.016.610,1 2,6 492.456,7 422.134,3 208.854,0
Constructii
metalice
si produse
din metal 94.513,8 0,2 24.877,0 66.208,8 22.567,6
Masini si
echipamente 507.102,8 1,3 56.160,8 440.386,3 209.189,2
Mijloace ale
tehnicii de
calcul si
de birou 8.214,9 *) 1.159,7 6.959,7 5.891,0
Masini si aparate
electrice 130.318,7 0,3 21.327,8 100.703,7 60.031,9
Echipamente,
aparate de radio,
televiziune si
comunicatii 48.482,5 0,1 7.567,8 38.275,1 24.763,0
Aparatura si
instrumente
medicale, de
precizie, optica
si ceasornicarie 174.342,1 0,5 2.881,1 168.029,2 150.506,3
Mijloace de
transport rutier 238.491,6 0,6 124.911,7 108.151,4 37.904,8
Alte mijloace
de transport 131.508,0 0,3 18.434,3 108.312,0 85.868,0
Alte activitati
industriale 256.630,0 0,7 39.235,7 207.380,4 167.667,5
Energie
electrica
si termica,
gaze si apa 3.163.450,2 8,3 2.021.714,7 808.639,6 231.771,8
Productia,
transportul si
distributia de
energie
electrica si
termica, gaze
si apa calda 2.437.285,9 6,4 1.518.948,1 641.639,6 132.111,9
Captarea,
tratarea si
distributia
apei 726.164,3 1,9 502.766,6 167.000,0 99.659,9
Constructii 1.282.789,0 3,3 338.297,9 926.509,9 191.609,3
Comert, 1.318.525,5 3,5 261.103,5 989.112,3 171.412,2
din care:
Comert cu
ridicata 919.002,0 2,4 121.464,1 773.033,4 141.077,3
Comert cu
amanuntul 296.710,9 0,8 89.051,3 167.199,9 12.508,9
Hoteluri si
restaurante 110.138,9 0,3 37.379,7 50.744,0 32.087,0
Transport si
depozitare, 2.006.313,9 5,2 1.234.890,1 711.340,3 160.887,4
din care:
Transporturi
terestre,
transporturi
prin conducte 756.228,6 2,0 167.238,1 572.171,1 85.636,9
Transporturi
pe apa 48.625,9 0,1 17.552,7 30.176,3 19.898,6
Transporturi
aeriene 8.312,8 *) 2.853,0 4.515,0 2.377,9
Posta si
telecomunicatii 2.431.309,2 6,3 1.055.058,4 1.305.993,0 743.315,3
Activitati ale
institutiilor
financiare
bancare si de
asigurari 1.199.825,3 3,1 776.435,0 268.331,8 189.620,7
Tranzactii
imobiliare
si alte
servicii, 4.714.019,9 12,3 3.470.032,6 1.222.119,5 111.127,4
din care:
Tranzactii
imobiliare 4.571.844,6 11,9 3.439.514,0 1.119.427,8 71.232,0
Informatica si
activitati
conexe 28.700,1 0,1 685,4 27.150,3 1.983,6
Cercetare,
dezvoltare 51.776,9 0,1 14.882,2 34.416,6 19.425,2
Administratie
publica
si aparare,
asistenta
sociala
obligatorie 2.104.410,8 5,5 1.755.867,1 159.284,3 34.992,5
Invatamant 652.344,0 1,7 514.189,3 90.677,7 33.240,4
Sanatate si
asistenta
sociala 135.780,7 0,4 107.377,1 18.738,4 7.647,3
Celelalte
ramuri
ale economiei
nationale 315.296,9 0,8 233.362,3 62.701,0 29.233,8
------------------------------------------------------------------------------
*) Date sub 0,05.
PUNEREA IN FUNCTIUNE
SI DAREA IN FOLOSINTA A PRINCIPALELOR CAPACITATI DE PRODUCTIE, IN ANUL 1997
- Sectorul public -
------------------------------------------------------------------------------
U.M Perioada de
Activitatea de destinatie a capacitatii Capacitatea punere in
functiune
------------------------------------------------------------------------------
Agricultura si servicii auxiliare
- Societatea Comerciala "Avicola" -
S.A. Suceava
- Moara FNC t/h 10 martie
- Statiunea de Cercetare si
Productie Vitivinicola
Stefanesti, judetul Arges
- plantatii vii ha 24 decembrie
- Regia Autonoma de Imbunatatiri
Funciare Bucuresti
- Terasa Seimeni, judetul
Constanta - desecare ha 595 decembrie
- Amenajare hidroameliorativa
complexa Jiu - Bechet - judetul
Dolj - irigatii ha 50 decembrie
- Canal Dunare - Bucuresti -
judetul Giurgiu - irigatii ha 320 decembrie
- Amenajare hidroameliorativa
complexa Frunzaru - Boianu -
judetul Olt - desecare ha 310 decembrie
- combaterea eroziunii solului ha 301 decembrie
Alte activitati extractive
- Regia Autonoma a Sarii Bucuresti
- instalatie de recristalizare
a sarii mii t/an 18 septembrie
Industria alimentara, a bauturilor
si tutunului
- Societatea Comerciala "Decebal" -
S.A. Hunedoara
- Fabrica de Conserve de Carne Deva t/8h 10 ianuarie
- Societatea Comerciala "Rimnicomb" -
S.A. Ramnicu Sarat, judetul Buzau
- brutarie, paine bucati/24h 1.600 februarie
- Regia Autonoma a Tutunului
Bucuresti
- linie confectionat filtre m/min. 400 ianuarie
- linie confectionat filtre m/min. 400 martie
- linie impachetat tigari posete/min. 300 martie
- linie primara prelucrat tutun t/h 2 martie
- Societatea Comerciala "Gorjpan" -
S.A. Targu Jiu
- linie panificatie t/zi 5 martie
- Societatea Comerciala "Ultex" -
S.A. Tandarei, judetul Ialomita
- ulei dublu rafinat t/24h 50 iulie
- Societatea Comerciala "Comcereal" -
S.A. Vrancea
- Moara grau-faina t/24h 8 iulie
- Societatea Comerciala de Morarit
si Panificatie - S.A. Galati
- retehnologizare moara grau-faina t/24h va ajunge septembrie
la 200
- linie biscuiti sectia "Dunareana" t/24h 6
decembrie
- Societatea Comerciala "Spicul" -
S.A. Buzau
- retehnologizare moara grau-faina t/24h 200 decembrie
- Societatea Comerciala "Vinalcool" -
S.A. Suceava
- extindere, dezvoltare distilerie hl/24h 50 octombrie
- Societatea Comerciala "Ulvex" -
S.A. Buzau
- linie imbuteliere ulei rafinat sticle 1/2l/h 3.000 decembrie
- Societatea Comerciala "Vinvico" -
S.A. Constanta
- instalatie tratare tartrica a
vinului l/h 2.500 octombrie
Industria celulozei, hartiei si
cartonului
- Societatea Comerciala "Cahiro" -
S.A. Boldesti-Scaeni, judetul Prahova
- masina hartie nr. 4 pentru hartie
igienica si de ambalaj t/an 2.000 martie
Industria de prelucrare a titeiului
- Societatea Comerciala "Rafinaria
Astra" - S.A. Ploiesti, judetul Prahova
- parc rezervoare (titei, slops si casa
pompe) t/an 33.150 martie
- Societatea Comerciala "Rafo" - S.A.
Onesti, judetul Bacau
- retehnologizarea instalatiei de
Detol mii t/an 100 septembrie
Industria chimica si a fibrelor
sintetice si artificiale
- Societatea Comerciala "Fibrex" -
S.A. Savinesti, judetul Neamt
- instalatie de producere
hidrogen - etapa 1 Nmc/h 6.500 februarie
- instalatie de producere
bioxid de carbon Nmc/h 1.900 februarie
- instalatie de producere hidrogen -
etapa a 2-a Nmc/h 6.500 iulie
- Societatea Comerciala "Chimopar" -
S.A. Bucuresti
- statie filtrare grosiera apa
industriala mc/h 60 iulie
- Societatea Comerciala "Carbid Fox" -
S.A. Tarnaveni, judetul Mures
- modernizarea capacitatii cuptorului 6 kg/h 720 septembrie
- Societatea Comerciala "Antibiotice" -
S.A. Iasi
- instalatie de extractie penicilina MUI/luna 120.000 septembrie
- Societatea Comerciala "Biosin" -
S.A. Craiova, judetul Dolj
- instalatie pentru producerea
alcoolului etilic hl/zi 50 decembrie
- Societatea Comerciala "Doljchim" -
S.A. Craiova, judetul Dolj
- instalatie separare hidrogen din Nmc/l 26,6 noiembrie
gazele de purja de la instalatia amoniac
de amoniac Kellogs, reducerea
consumului de gaz metan
- modernizare instalatie de Nmc/l 100,0 noiembrie
metanol prin schimbare reactor metanol
sinteza, reducerea consumului de
gaz metan
Industria metalurgica
- Societatea Comerciala "Tepro" -
S.A. Iasi
- profiluri perforate in flux t/an 40.000 iulie
Industria mijloacelor de transport
- Societatea Comerciala "Apsa" -
S.A. Baia Mare, judetul Maramures
- baia de zincare la cald kg/h 1.000 martie
Energie electrica si termica
- Filiala Electrocentrale
Caransebes, judetul Caras-Severin
Amenajarea hidroenergetica
Bistra - Poiana Marului MW 2x0,4 ianuarie
- Filiala Electrocentrale
Targu Jiu, judetul Gorj
Amenajarea hidroenergetica a MW 5,5 februarie
raului Jiu pe sectorul Vadeni - MW 5,5 august
Targu Jiu
- Filiala Electrocentrale
Curtea de Arges
Centrala hidroenergetica
Mihailesti - grup 2 MW 3,85 iulie
- Filiala Electrocentrale Ploiesti
Amenajarea hidroenergetica Maneciu -
Izvoarele grup 1 - 2 MW 2x8 iulie
- Filiala Electrocentrale
Ramnicu Valcea
Amenajarea hidroenergetica Fagaras,
Hidrocentrala Avrig - grup 2 MW 7,1 iulie
Amenajarea hidroenergetica a raului
Olt pe sectorul Slatina - Dunare MW 13,25 septembrie
- Filiala Electrocentrale Bacau
CET Bacau
- cazan t/h abur 420 decembrie
- Filiala Electrocentrale Bucuresti
CET Bucuresti-Vest
- cazan cu apa fierbinte Gcal./h 100 decembrie
CET Bucuresti - Progresu
- cazan t/h 420 decembrie
- Regia Autonoma a Gazelor Naturale
"Romgaz" Medias, judetul Sibiu
Conducta Ticleni - Bucuresti km 2,8 decembrie
Conducta Corbu - Turnu Magurele km 90,0 decembrie
Conducta Hurezani-Bibesti km 17,0 decembrie
Conducta Valea Calugareasca - km 21,9 decembrie
Valenii de Munte
Transport si depozitare
- Administratia Porturilor
Dunarii Maritime Galati
- sistematizarea si dezvoltarea mii/t 190 martie
capacitatii de trafic a Portului trafic/an
Braila, etapa a II-a, faza I -
dane aval
- Societatea Nationala a Cailor
Ferate Romane
- Regionala Cai Ferate Craiova,
judetul Mehedinti
Suprainaltare si consolidare
terasamente in zona SHN Portile de
Fier I km 1,0 martie
Posta si telecomunicatii:
Centrale telefonice digitale in
judetele:
Alba linii 3.720 februarie -
decembrie
Arad linii 22.000 aprilie
Arges linii 14.000 aprilie
Bacau linii 7.240 noiembrie -
decembrie
Bihor linii 1.000 mai
Bistrita-Nasaud linii 600 aprilie
Botosani linii 1.672 februarie -
noiembrie
Brasov linii 1.416 iulie
Braila linii 5.000 decembrie
Caras-Severin linii 7.073 martie -
decembrie
Cluj linii 1.760 decembrie
Constanta linii 35.392 martie -
decembrie
Covasna linii 1.800 august -
noiembrie
Dambovita linii 593 decembrie
Dolj linii 1.500 martie
Galati linii 24.758 august -
decembrie
Giurgiu linii 11.056 iunie -
septembrie
Gorj linii 11.080 februarie -
noiembrie
Harghita linii 3.081 martie -
decembrie
Hunedoara linii 12.920 august -
decembrie
Ialomita linii 12.830 iulie -
septembrie
Iasi linii 8.750 mai -
decembrie
Maramures linii 19.000 septembrie -
decembrie
Mehedinti linii 10.272 noiembrie
Mures linii 2.096 februarie
Neamt linii 9.300 martie -
decembrie
Olt linii 512 decembrie
Prahova linii 32.336 decembrie
Satu Mare linii 18.000 decembrie
Salaj linii 3.426 martie -
decembrie
Sibiu linii 13.006 aprilie -
octombrie
Suceava linii 2.616 octombrie -
decembrie
Teleorman linii 3.240 aprilie -
octombrie
Timis linii 11.450 aprilie -
decembrie
Vaslui linii 1.785 martie -
decembrie
Valcea linii 2.000 decembrie
Vrancea linii 11.992 martie -
decembrie
Bucuresti linii 12.608 noiembrie -
decembrie
Centrale telefonice analogice
in judetele:
Arges linii 300 decembrie
Caras-Severin linii 136 august
Cluj linii 1.200 decembrie
Covasna linii 400 decembrie
Dolj linii 400 martie
Galati linii 2.000 iunie
Gorj linii 1.400 martie -
noiembrie
Harghita linii 1.000 iunie
Mures linii 6.100 mai -
decembrie
Salaj linii 1.000 mai
Teleorman linii 790 decembrie
Tulcea linii 1.000 august
Vaslui linii 764 mai -
decembrie
Valcea linii 1.400 decembrie
Vrancea linii 600 aprilie